Page 30 - Drumul_socialismului_1969_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI — MIERCURI 9 IULIE 1969

Tezele şi proiectul de Directive MAŞINI-UNELTE

______________l ___________ _______________________________ 0 ORĂ,

Yn d ezb atere publica RAPIDE
DESTINATE

Conferinţa organizaţiei Siderurgia în contemporane, construcţia de zent la baza unei viitoare fa­
U rm înd tendinţele tehnicii
m ilii de carusele româneşti de
faţa unei per­ maşini-unelte româneşti a in ­ cea mai înaltă performanţă. DESTINDERII
O adevărată micvouzinâ este
trat într-o nouă fază de dez­ şi strungul Carusel cu traver­
municipale de partid Deva spective clare, ceastâ trăsătură dominantă a să fixă, care s-a impus de la
voltare — automatizarea.
A-
început ca o maşină de mare
industriei moderne se concre­
concrete tizează pe zi ce trece în echi­ complexitate. El este destinat La Călan, oraşul făcliilor chemaţi? inclusiv clubul, b i ­
prelucrării înlr-un ciclu semi­
parea m aşinilor-unelle cu d i­
ferite comenzi electrice, elec­ automat a ro ţilo r de vagoane veşnice, unde tinerelul se dă­ blioteca etc. Dacă in des­
către comunişti, dc toţi oame­ com uniştii din m unicipiul l>cva tromagnetice, electrochimice, pentru calea ferată, iar reali­
nii m uncii din m unicipiul De­ participă la opera dc edificare ; (Urm Or® din^pag; ij: ultrasunete, cu fascicule de e­ zarea lui a însemnat pentru e- ruieşte muncii şi învăţăturii, chiderea inltlnirilor de
(Urmare din pag» 1). va a Tezelor şi proiectului de socialistă o constituie, alături de nergie înaltă şi m ulte altele, cunomia românească o reduce­ unde fiecare cliptî primeşte dans s-ar organiza şi con­
D irective ale Congresului al în fă p tu irile în muncă, şi înalta care le conferă un ritm foar­ re a im portului cy 14' m ilioa­ valori maxime de eficientă, cursuri pe teme dc literatu­
X-lea al P.C R., documente de răspundere cu care conferinţa a Dezbaterea larga, cu maso te rapid de lucru şi o mare ne lei am contat să cunoaştem cil ră, ştiinţă, ar fi antrenofi
P.S.A P.C. Dcvn, precum şi nu­ însemnătate istorică pentru c- dezbătut documentele progra­ de salariaţi a conţinutului Te­ precizie în exploatare Soluţiile constructive ale tu­ din limpul liber al accsluio im număr cit mai mare de
tineri, acestea ar aduce ceva
meroşi alţi vo rb itori, documen­ tapn actuală a dezvoltării pa­ matice ale Congresului, nume­ zelor, a proiectului de Directi­ Una din formele cele mai a­ turor acestor maşini cores­ işi poale găsi materializarea
te le '.supuse dezbaterii în orga­ trie i noastre, constituie o înal­ ’ roasele propuneri izvorite din ve, elanul patriotic cu care si- vansate dc automatizare e­ pund cerinţelor dc creştere a iu cadrul activităţilor cullu- deosebit, stimulator, i-ar a
nizaţiile de partid prefigurează tă apreciere a justeţei p o liticii rin du l maselor pentru obţinerea derurgiştiî sint prezenţi în în­ xistente la ora actuală este co­ vitezei de aşchiere impuse de ral-educativc şi agrementului jula şi in activitatea de la
cu lim pezim e calea principală promovate de partidul nostru unor rezultate si mai bune in trecere. au făcut ca numeroa­ manda după program, secven­ tehnica mondială. Datorită fo­ ce se organizează in institu­ şcoală Cc mult ar stimula
pentru rezolvarea problem elor v iilo r. ţiile oraşului, In acelaşi timp
a edifică rii unei economii mo­ se angajamente sa fie îmbu­ ţială sau numerică a maşini- losirii unor m ateriale abrazive înclinaţia şi receptivitatea la
desăvârşirii construcţiei socia­ am efectuai investigaţii şi a -
derne. la temelia căreia se P crm ilcţi-nc. iubite tovarăşe nătăţite. exîstînd posibilitatea lor-unelte. care cîşligâ (eren superioare la confecţionarea frumos a tinerilor, atît de
lism ului în România, a preo­ supra activităţii pe care o
creează o industrie puternică şi Nicolac Ccjuşcscu, să asigurăm ca la dala deschiderii lucrări­ din ce în ce mai m ull în uzi­ sculelor de tăiere a m aşinilor- dornici la această virstă, da
cupărilor continue pentru per­ desfăşoară comitetul orăşe­
o agricultură modernizată, care Com itetul Central al partidului, lor Congresului partidului, ele nele noastre constructoare de unelle. s-a ajuns în prezent că s-ar organiza audiţii da
fecţionarea conducerii economi­ nesc V.T.C in colaborare cu
vor face să crească sim ţito r n i­ pc Dumneavoastră personal, că so lie simţitor depăşite. maşini. Primele rezultate ob­ în ţara noastră ia o viteză de versuri iu lectura autorilor
ci şi a v ie ţii sociale. De aceeaşi comitetele l 1 T C. din intre
velul de trai şi gradul de cu l­ întreaga activitate, toate falite­ Intr-o atmosferă de puternic ţinute în această direcţie de aşchiere de 60— 100 m pe se­ sau a unor actori consacraţi,
apreciere şi adeziune unanimă prinderi in vederea atrage­
tură al populaţiei. Chezăşia le şi gîndurile oamenilor m un­ entuziosm. porticiponţii la adu- colectivul Uzinelor din Arad. cundă fată de 30— 40 m pe se­ a unor bucăţi de muZ'ră
se bucură şi politica externă a rii tineretului la acţiuni va
progresului cît mai rapid al so­ cii din m unicipiul Deva. români, norea salariaţilor din C S. Hu- rare cu cîţiva ani in urmă au cundă. cit se realiza <pînâ nu populară. uşoară sau simfo
pa rtidu lui şi statului nostru, riale, dc destindere şi in
cietăţii noastre o constituie şi m aghiari şi dc alte naţionali­ nedooro ou adresat Comitetu­ echipat cu comandă program de m ult. De asemenea, dato­ nică. In colaborare n< />»*
îndatorirea com uniştilor de a acţiunile întreprinse pe linia tăţi, în frunte cu puternica lui Centrol ol P C R . tovarăşu­ strungurile revolver de 25 şi rită confecţionării unor forme st ruirc Idiotcca orăşenească s-ar pu.
fi factori m obilizatori ai colec­ rezolvării principalelor proble­ organizaţie m unicipală de lui Nicolae Ceauşescu, o tele­ 40 mm şi strungurile univer­ noi de. scule şi m odernizării Am constatat fu primul tea întreprinde manifestări
tive lo r de muncă din care fac me ale situaţiei internaţionale partid, sini expresia încrederii gramă in care se arotă: „Side- sale de 400 CP. cure se bucu­ sistemului lor dc răcire în
parte, pentru îndeplinirea o- care se bucură dc un larg c- nem ărginite faţă dc conduce- rurgiştii din combinatul hune- ră de o apreciere unanimă în lim pul prelucrării, d u ra b ilita­
xem plară a acestor obiective, cou favorabil in m ulte ţâ ri ale rcu înţeleaptă a pa rtidu lui, a doreon văd in politica interna exploatare, uu fost de bun au­ tea acestor produse a sporit
prin valorificarea integrală a lum ii înaltei aprecieri a justeţei în­ şi externă o portidului expre­ gur La acestea s-au adăugat de peste patru ori
In continuare, au fost enun­
potenţialului m aterial şi sp iri­ tregii sule politici interne şi sia cea moi fidelă o intere­ în scurt tim p maşini de alezat Construcţia Fabricii de ma­ SINTEZA
tual al tu tu ro r oam enilor mun­ ţate principalele Înd a to riri ce externe, a adeziunii depline la selor vitole ole poporului ro­ şi frezat, d iferite freze univer­ şini-unelte din Bucureşti a
revin organizaţiilor dc partid
cii. In acelaşi tim p, com uniştii Tezele şi proiectul de Directive man. călăuza sigură spre noî sale. strunguri Carusel S trun­ creat posibilitatea în fiin ţă rii
din Deva pentru înfăptuirea
trebuie să ofere un puternic şi pentru Congresul al X-lea al victorii in desâvîrşireo con­ gurile Carusel. .căpetenia" unei noi subrnmurî a indus-
antrenant exemplu personal. sarcinilor economico, a dezvol­ partidului. strucţiei socioliste în Republica m aşinilor-unelle fabricate in irie i de m aşini-unelle — cea
P articipanţii la discuţii au tă rii şi perfecţionării v ie ţii so- S lrins un iţi in ju ru l p a rti­ Sociolistă Romonio. In întîmpi- România, prelucrează pînâ la producătoare de maşini agre­ CULTURA-AGREMENT
subliniat faptul că succesele pe vial-eulturale din cadrul m uni­ dului, a C om itetului său Cen­ norea Congresului partidului, 1H tone şi cu înălţim ea de 2-3 gat şi lin ii automate de trans­
care le raportează acum colec­ cipiului. tral, com uniştii, toţi oamenii ne angajăm so producem su- m U ltim ul, tip de strung Ca­ fer Avantajele a sim ilării u­
tivele de muncă din m unicipiul Datoria noastră, a com unişti­ m uncii din m unicipiul Deva se plimentor t 000 tone cocs me­ rusel realizat de specialiştii nor astfel de agregate sint o­
Deva slnt rodul unei intense lo r — a spus v o rb ito ru l— este să angajează să nu precupeţească talurgic. 23 000 tone de fontă. noştri poate prim i comandă glindite înlr-un mod sugestiv
activită ţi desfăşurate de orga­ desprindem din aceste docu­ nici un efort pentru înd eplini­ 15 000 tone de oţel, 4 500 tone program numerică — perfor­ de urm ătorul exemolu : Linia rind o independenţă neave­ consacrate marilor noştri
nizaţiile dc p:irtid. al capaci­ mente bogatul conţinut dc idei rea exemplară a sarcinilor ce laminote finite şi alte produse manţă care îl situează în rin- automată de fabricaţie a «arbo­ nită care se manifestă intre, scriiton, prezentarea noilor
tă ţii lor mereu crcscînde de a şi de învăţăm inte, pe care să Ic revin din m ăreţul program siderurgice, să ridicăm octivito- durile produselor de cea mai rilo r cotiţi, pentru motoarele factorii citaţi, care nu face cărţi apărute, ar contribui
mobiliza energia creatoare a nu-l contemplăm îndelung ci de desăvîrşirc a construcţiei so­ teo economico-finoncioro 1a- mare tehnicitate, deoarece i se de t actoare execută unele o­ decit să limiteze acţiunile în felul acesta la formarea
maselor Tezele şi proiectul de să-l transpunem im ediat în cialiste în scumpa noustră pa­ nivelul cerinţelor şi exigenţelor poate comanda dinainte cota peraţii in 10 minute, faţă de întreprinse, să Ic îngreuneze gustului pentru citit al ti-
D irective au în tă rit şi mai m ult practică. De la Idee la acţiune trie, Republica Socialistă cerute de dezvoltarea econo­ de aşchiere a pieselor. Acest 33—35 cît erau necesare la uneori şi nicidecum să aibii
unitatea trainică a poporului nu este deoit un singur pas România". miei noostre naţionale” . strung, de altfel, stă in pre- maşinile universale, aducînd adevărata iniţiativă ce ar nărului.
In ju ru l partidului, adeziunea hotârîtor, în care trebuie să anual o economie de peste trebui să domine in condiţi­ Clubul din localitate des­
deplină faţă de politica sa in ­ sc materializeze toată energia, 260 000 lei la o producţie de ile existente aici. Stfnd de făşoară o activitate oarecum
ternă şi externă. In acelaşi priceperea, m ăiestria şi capa­ 30 000 de tractoare. M aşinile- aparte Aici însă sc organi­
Viorcl
tim p, ele mobilizează oamenii citatea noastră creatoare La i«nel<c agregat asigură in pro­ vorbă cu tovarăşul comitetu­ zează activităţi ale formaţi­
Vasiu. secretarul
la o gîndîrc matură, la reflec­ înfăptuirea program ului con­ ducţia de serie m,are şi de ma­ ilor de muzică uşoară, popu­
ţii tot mai profunde, la în tă ri­ strucţiei socialiste, noi, comu­ să nu numai o înaltă produc­ lui V T C . dc la uzina „ Vic­ lară şi o formaţie de dansuri
rea sentim entului răspunderii niştii, burăm cu to ţi oamenii tivita te dar şi o înaltă preci­ toria". dinsul ne relata că care au obţinut în confrun­
personale faţă dc munca de­ muncii. A fi în fruntea lor. a-i zie de prelucrare, greu de ob­ „la nivelul uzinei, in afara tările cu celelalte formaţii
pusă pentru înfăptuirea obiec­ m obiliza, impune o ndincâ in ­ ţin u t eu m aşini-unelte univer­ cîlorva excursii şi ..baluri" din yudeţ rezultate meritorii.
tivelor actuale şi dc perspecti­ vestigaţie. atît în problemele sale. Cele aproape 200 de ma­ (două la număr : al cocsarilor Strădania instructorilor Ioan
vă ce le stau în faţă. producţiei cît şi în cele ale şini-unelte agregat care func­ şl al turnătorilor) prea puţi­ Soceanu şi in special a fui
— Noi, colectivele de muncă vie ţii lor Trebuie să fim foar­ ţionează in prezent în uzinele ne alte manifestări se orga­ Emerich Huntmel. care se o­
de la şantierul „Energocon- te receptivi şi să valorificăm de specialitate reprezintă o nizează. Explicaţia ? Cu cei cupă de pregătirea acestora
strucţia'*, avem pe prim ele 6 cu prom ptitudine toate resur­ realizare de seamă a indus­ mai mulţi tineri nu putem şi a cercurilor de instrumen­
luni ale anului realizări cu ca­ sele noi. să rezolvăm toate triei noastre constructoare de organiza activităţi educative. te pentru copii. a concursu
re ne m lndrim . dar avem şi u­ problemele pe baza unor teme­ maşini, dacă avem in vedere Mulţi dintre ei sint navetişti, rilor de tenis, şah intre şcoli
nele răm îneri In urmă care iu ri reale, izvorite din munca faptul că în anul 1955 existau iar localnicii frecventează li­ le profesionale, ne îndreptă
trebuie neapărat recuperate — şi viaţa cetăţenilor, din preo­ doar două asemenea maşini. ceul se rar. ţeşte să afirmăm că tinere
spunea în cadrul conferinţei cupările lor fundamentale. Se Cei ce produc zestrea de Sint lucruri adevărate dar tul poate fi atras cu succes
şeful dc şantier Em ilian Caza- impune o muncă organizatorică maşini a uzinelor noastre mo­ tineretul nu munceşte şi fu in multe acţiuni culturale cu
cu. Com uniştii au analizat, au mai bine desfăşurată, mai sen­ derne îşi pun necontenit pro­ ţt raţă lot timpul zilei, ci arc condiţia găsirii unor moda
chibzuit, au găsit resurse sufi­ sibilă la pulsul cotidian al vie­ blema perfecţionării muncii, a nevoie şi dc o oru-două des lităţi adecvate
ciente să mobilizeze toţi con­ ţii. linalc destinderii. Numai că Pentru agrement clubul
structorii pentru ca, în pofida In tr-o atmosferă de puternică diversificării produselor. Pe pentru a realiza acest dezi pune la dispoziţie mese de
unor greutăţi inerente, prim ul însufleţire, conferinţa extrao r­ baza experienţei căpătate clin derat al tineretului trebuie şah şi tenis de masă, o sală
grup al term ocentralei să fo r­ dinară a organizaţiei de partid docum entaţiile de licenţă şi a mai multă iniţiativă şi căn cu televizor. Insă după cum
practicii proprii, se proiectea­
meze energie electrică la te r­ a m unicipiuiui Deva a adresat ţări din partea comitetului
ză acum noi maşini-unelle şi nc spunea cineva, tinerii
menul prevăzut. o telegramă C om itetului Cen­ maşini agregat, cu caracteris­ r ! T.C. .Comitetul orăşenesc nu-l frecventează totuşf- tn
Pentru a elim ina pe v iito r tra l. a) P C .R . tovarăşului tici la nivelul exigenţelor me­ N.T.C., ne relata Ioan Jude, tr-un. număr mare, ci preferă
asemenea greutăţi inerente, ca­ M C O LA E CEAUŞESCU. in reu sporite ale tehnicii mon­ secretarul comitetului, a or după orele de serviciu sfi ia
ic stînjencsc atît activitatea care. printre altele, sc spune : diale. Din punct de vedere al ţianizat excursii avind ca o- o carie şi să meargă pe ma­
constructorului d t şi a benefi­ „S tudiul temeinic, analiza pro­ producţiei se prevede ca pînâ hiective viz’tarca unor ceti­ lul Streiului să o citească.
ciarului, tovarăşul îeronim Rit* fundă şi dezbaterea cu deplină in anul 1070 num ărul tipodî- r e economice şi culturale Sc pune întrebarea : de ce
san, directorul general al Cen­ m aturitate partinică a Tezelor şi m ensiunilor «asimilate să se din ţară. participarea Unui
tralei term oelectrice Deva. a proiectului de Directive au e vi­ dubleze faţă de anul 1965. In ­ număr mare de tineri la săr nu participă tineretul la a ­
propus dezvoltarea capacităţi­ denţia! şi in m unicipiul nostru stitu tu l de cercetări şi pro­ hntoarea populară de fa ceste acţiuni ? Răspunsul e
lor de execuţie în raport cu vo­ existenţa unor însemnate re­ Costeşti. De reni folos au fost simplu : un televizor, un şah
lum ul in ve stiţiilo r, asigurarea zerve dc rreştere suplim entară iectări de maşini-unelle Şi a­ concursul „Cine ştie. ciştigă" orc şi acasă. El are inso ne­
gregate. care are un rol de co­
proiectelor şi contractarea e- a producţiei, dc intensificare a ordonator al dezvoltării aces­ pc tema filmului ..Colum­ voie de altceva, de ceva
c hîpamentelor înainte dc înce­ întregii activită ţi politice şi tei ram uri de producţie, a în­ na'’. întilnirca cu ttn jurist, deosebit care săt vină fu fn-
perea executării obiectivului perfecţionare a vie ţii social-cuî- tocm it de pe acum studii pre­ care a vorbii despre însem­ timpinarea aspiraţiilor şi
etc. tu m lr, pe care conferinţa s-a lim inare şi pentru perioada nătatea noului Cod penal dorinţelor lui. Pentru aceas­
l.uînd cuvintul în cadrul con­ angajat să le transforme in în ­ 1971— 1900. Pînă la sfii-şitul v ii­ întrecerile sportive'’. Dar ta, factorii răspunzători tre­
ferinţei. tovarăşul Ion Lungu, făp tu iri, să depăşească astfel torului deceniu se prevede numai cu aceste cîleva acţi­ buie să găsească printr-o
secretar al C om itetului jude­ angajamentele luate in cinstea ca industria noastră construc­ uni sporadice s-o făcut prea
ţean dc partid, a subliniat Congresului. O dovadă gră i­ toare de maşini să acopere puţin, ele n-au reuşit să a conlucrare fructuoasă, prin
faptul că aprobarea unanimă dc toare a entuziasmului cu care discuţii cu tinerii, metodele
marea m ajoritate a necesaru­ tragă tineretul In număr
lui intern de maşini-unelte. mare. să valorifice acea par adecvate de atragere, iar din
iar România să devină un im ­ tieiparc de lo sine înţeleasă partea tinerilor se cere mat
portant producător de «aseme­ Aici ar trebui să intervină multă iniţiativă.
Termocentrola Poroşenî, ale cărei grupuri energetice le prezentăm in imagine, pulsează nea produse de înalta tehnici­ conlucrarea cu efecte siintu
în prezent pe arterele de forţă şi lumină ale ţârii de peste două ori mai multă energie elec- tate pe piaţa mondială. latoare intre toţi factorii M. BODEA
COMITETELE DE tricâ faţă de întreaga producţie a României anului 1936. Foto : V. ONOIU MIRCEA S. IONESCU
vizionarea cu legume şi zar­
DIRECŢIE în anumite boli, influenţează de către femeile îngrijitoare, asigura m eniurile dietetice'co- zavaturi Pe lingă spital avem tea p iin ii e slabă, laptele v i­
nu in cele mai bune condiţii
respunzâtoare
impedimenlea-
pozitiv în tratarea tuturor bo­
ne cu... goluri Medicul reco­
de igienă.
lilo r.
z.â direct munca
medicului,
şi o gospodărie anexă in care
mandă o
anum ită mincare
Însoţiţi de tovarăşul A nto­ In ce priveşte varietatea şi urgentarea însănătoşirii bol­ creştem porci, şi care ne per­ pentru bolnavi, dar noi sin-
nie Fârcaş. adm inistratorul diversitatea m eniurilor. înde­ navului. De aceea consider că mite să pregătim in fiecare z.i tem condiţionaţi in pregătirea
spitalului din Deva, vizităm osebi la „com un", unde este toate unităţile care concură la un meniu cil mai variat şi ei de ceea ce avem în maga­
,(Urmore din pog.1) bucătăria şi magazia spitalu­ permis mai m ull şl chiar ce­ aprovizionarea cu alim ente a hrănitor G reutăţile pe care le zie $i la noi nu-i ca la res­
lui. La bucătărie, asistenta rut acest lucru, nu se pot a­ spitalelor, fu rnizorii noştri avem în «această direcţie ni le taurant sau la o cantină de
Dacă pentru omul ajuns la dietetică Elena Cosmescu se duce im putaţii. In rest, la re­ trebuie să acorde cea mai ma­ fac frigiderele. Nu avem pe întreprindere, să înlocuim o
îndeplinirea prevederilor înscrise in documentele suterinţă. internat intr-un spi­ gim urile pentru obezi, diabe­ re atenţie aprovizionării spi­
pentru Congres este inseparabil condiţională de per­ tal, baza cea mai siguhâ a în­ ocupă direcl de întocmirea tici. cardiaci, hepatici etc., se talelor cu tot felu! de produ­ cineva priceput care să se o­ mîncare cu alta. O m ului bol­
fecţionarea continuă a form elor şi metodelor de con­ sănătoşirii sale o constituie fe­ m eniurilor şi a regim urilor are întotdeauna în vedere a­ se şi alimente, corespunzătoa­ cupe de buna lor funcţionare. nav trebuie sâ-i dai ceea ce
ducere şi organizare a economiei naţionale. Satisfa­ lul cum sc preocupă medicul dietetice. împreună cu docto­ sigurarea la masa bolnavului re calitativ şi cantitaliv. $i atunci, ele mai m ult se .o ­ îi face bine
cerea cît mai deplină a acestui deziderat. ..în con­ şi personalul medical de u r­ riţa Astm Nicolau şi bucăta­ a m incârii care să vină in dihnesc". iar cînd tăiem porci In m ajoritatea spitalelor
cordanţă cu cerinţele re alităţii şi cu experienţu acu­ rul şef Bineînţeles, pc baza sp rijinu l tratam entului medi­ Doctorul Weber M artin, nu «avem unde păstra carnea. funcţionează chioşcuri alim en­
mulată — se arată in Teze — va asigura folosirea mai mărirea evoluţiei bolii, de a­ foilor de alim ente care vin zi cal. în ameliorarea şi vinde­ preşedintele com itetului sin­ Graţiana Nan. asistentă die­ tare. Dar cele mai m ulte stau
mai adecvat
cordarea celui
intensă a rezervelor din economie, accelerarea dezvol­ de zi din secţiile spitalului şi carea bolii. dicatului din spital, era de tetică ia Spitalul din Brad. ne doar deschise... Nu oferă a­
tă rii forţelor de producţie, creşterea eficienţei genera­ . tratam ent pentru vindecarea a raportului de mişcare a in­ părere că „a r fi bine să se prezintă lista m eniurilor din proape nim ic din ceea ce vor
le a producţiei materiale*'. In acest sens. Tezele Com i­ ei. «asigurarea unei alim enta­ ternaţilor. Se pregătesc zilnic A chizitorul spitalului, Ioan studieze m odalităţile re in fiin - ultim a sâptâmînă. Dimineaţa bolnavii. Aşa este la spitalul
tetului Central precizează direcţiile în care trebuie ac­ ţii cît mai corespunzătoare es­ din Deva, uneori la Hunedoa­
ţionat. asigurîndu-se „condiţii pentru exercitarea unor te tot o condiţie esenţială a ra. la spitalul T.B C. Geoagiu
drepturi şi a trib u ţii lot mai largi ale întreprinderilor reuşitei muncii medicului, a (mereu închis, slab aprovizio­
în organizarea, conducerea şi planificarea producţiei, redării sănătăţii bolnavului. nat, marfa nu-i păstrată şi
in finanţarea a ctiv ită ţii economice, elim inindu-se pra. Ne-am interesat de curînd servită igienic etc.), la spita­
licile birocratice care frîneazâ soluţionarea eficienţă şi la cîleva spitale din judeţul Bucătăria spitalului lu l din Zam şi m ulte altele.
operalivă a problem elor a c tivită ţii curente a u n ită ţi­ nostru despre grija care se a­ Ele «nu fost în fiin ţa te cu sco­
cordă pregătirii mesei bolna­
lor economice". vilo r internaţi, felul cum este pul de a completa — pentru
Din ansamblul acestor indicaţii, com itetul nostru de cei care doresc şi pot mînca
direcţie şi. prin sim ilitudine, şi ale celorlalte exploatări servita mîncare,a. ce atenţie — cantitatea meselor. Dar
din Valea Jiului, deduce o sumă de sarcini a căror acordă unele organizaţii co­ organizaţiile comerciale nu le
m aterializare trebuie să concure la realizarea certă a merciale bunei aprovizionări a acordă nici o Importanţă, spre
prevederilor actualului şi v iito ru lu i cincinal. Atenţia chioşcurilor şi punctelor a li­ nem ulţum irea boln«3vilor in ­
principală trebuie s-o canalizăm în continuare spre mentare din incinta spitalelor, secţie11 de tratament ternaţi. Chioşcul de la spita­
extinderea metodelor moderne de lucru. Deşi am ob­ ca şi despre greutăţile pe ca­ lu l din Deva nu are de două
ţinut rezultate prom iţătoare, socotim că ridicarea gra­ re le înlîm pinâ încă spi­ Sif luni un cîntar, ca să poată
dului de tehnicitate a producţiei reclamă căutări şi talele în asigurarea magaziei vinde mezeluri, bomboane
eforturi stăruitoare în direcţia extinderii susţinem şi bucătăriei lo r cu ţoale a li­ etc. !
metalice şi tăierii mecanice în abataje mentele de care au trebuinţă. Cu ocazia raidului nostru
O dală cu constituirea Centralei cărbunelui, exploată­ Esle ştiut că bolnavul in ­ au Ieşit în evidenţă şi alte
rile noastre au trecut la desfăşurarea a ctivită ţii după ternat beneficiază de o aloca­ neajunsuri care se manifestă
principiul gestiunii economice interne Aceasta impune ţie din care trebuie chibzuit mai multe feluri de mîncare Gabor. ne spune că de multe ţâ rii pe lingă spitale a gospo­ în asigurarea unei a lim e n ta ţii
com itetului de direcţie o atenţie deosebită faţă de eco­ cu multă grijă şi pricepere ce pentru fiecare categorie de ori înlim pină greutăţi la fu r­ d ă riilo r anexe, care ar contri­ şi scara abundă ceaiul. Ni se corespunzătoare bolnavilor in ­
nomicitatea producţiei, faţă de reducerea cheltuielilor se cumpără şi cvim. pentru a bolnavi in parte, pe baza res­ nizori în ceea ce priveşte asi­ bui substanţial la ridicarea spune că cer bolnavii S-«nr ternaţi. (Se mănîncâ din m tn-
de producţie şi sporirea volum ului de beneficii. In a­ se încadra în suma respectivă, pectării stricte n prescripţiilor gurarea cu anum ite alim ente : calităţii m încării". pute.n, dar la alte spitale am carea lo r ; datorită lipsei unor
ceastă direcţie, noi am acţionat cu bune rezultate In dar şi pentru a realiza un me­ medicilor. lapte şi produse lactate, brîn- După ora mesei de prînz. văzul la dejun cafea cu lapte, alimente şi produse, 1» se dă
lunile a prilie şi mai, cînd am lucrat după noul p rin ci­ niu bogat, variat şi hrănitor, Notăm o serie de măsuri zeluri, legume şi zarzavaturi stăm de vorbă cu cîţiva bol­ lapte, uneori şi ceai. M ai rar. orice, „să fie", şi mesele nu-şl
piu, colectivul nostru a reuşit să reducă volum ul chel­ în funcţie de prescripţiile şi bune care sau luat pentru ele. In ziua vizitei noastre navi internaţi la spitalul din In rest, la prinz, seara, ca şi ating scopul). Sînt neajunsuri
tu ie lilo r la 1 000 lei producţie marfă cu 24,4 Ici şi să recomandaţiile medicului spe­ îm bunătăţirea ca lită ţii mîncâ pentru bolnavii care mincnu Haţeg. Ne interesăm despre suplimentele de ia orele 10 şi şt neglijenţe a căror soluţio­
realizeze pe această bază peste un m ilion lei benefi­ cialist. rurilor, a servirii cît mai co­ la regim nu se pregătise o «v calitatea şi cantitatea mincâ­ 16 sint variate, consistente, nare intră în a trib u ţiile ad­
— P regătirii mesei
pentru
cii suplimentare. bolnavi i se acordă ţoală aten­ respunzătoare. Din fiecare num ilâ mîncare. deoarece rii ce li se serveşte, condiţiile nu se repetă de la o zi la a l­ m in istra ţiilo r spitalelor, a con­
ia. Asistenta ne spune că e-
Cît priveşte stilu l de muncă, modul de abordare şi mincare i se prezintă directo­ furnizorul, O.C.L. Alim entara, de igienă ale meselor, com­ ducerii acestora, a m edicilor
soluţionare a problemelor, consider că în lum ina docu­ ţia. conştienţi fiind că alim en­ rului spitalului pentru degus­ nu asigurase sortim entele so­ portarea personalului medical o xistâ o comisie de doi medici de gardă şi a şefilor de secţii,
mentelor pentru Congresul al X-lea, a sosit momen­ taţia face parte din arsenalul tare. medicii de gardă au o­ licitate La fel procedează In ­ care verifică m eniurile, reco­ a surorilor şefe. La rîndul lor,
tul să se renunţe la m anifestările de empirism, rutină terapeutic al bolnavilor — nc bligaţia de a asista la scoate­ dustria laptelui Simeria, cu laţă de cei care mânîncă la mandă ce să se pregătească. fu rn izo rii (C.L.F.-urile. O.C.L,
pal. Panteiimon
Keder, Ioan
şi subiectivism in aprecierea re a lită ţilo r economice şi spunea doctorul Romulus Ru- Dar pe lista de meniu apare Alim entara, Industria lapte­
su. directorul S pitalului uni­ rea alim entelor din magazie brinz.a grasă de vacă, care es­ Bujin, Petru Coarneş. Io«Tn mereu o singură semnătură. lui, a cărnii, fa bricile de p li­
să se adopte cu mal m ultă holârîre modul de gindire
ficat din Deva. Pentru fiecare de a verifica respectarea can te de slabă calitate. I J V L.F. Vraja şi a lţii ne spun că sint — Pentru a pute.n respect«n
şi deliberare realist, viziunea clară asupra prezentului ne. cooperativele de consum)
masă este urm ărit felul cum titâ ţii şi calităţii alim entelor Deva, care nu asigură întot­ pe deplin m ulţum iţi, minea- cu strictele prescripţiile medi­
şi perspectivei, sp iritu l riguros in coordonarea întregii cu unii bolnavi asistenta die deauna zarzavaturile şi legu­ rea este bună, multă, servită livrează alim ente slabe calita­
activităţi. Pornind de la premisa esenţială că perfec­ se găteşte mîncaren alim ente­ leticâ discută direct ce ar pu­ mele trebuitoare. bine cilor in pregătirea m încâruri- tiv, produc goluri în «nprovi-
ţionarea economiei în ansamblul său presupune in p ri­ le să fie de bună calitate şi lor pentru bolnavi, avem ne­ zionnre Toate acestea pot fi
în canlilatea prescrisă, trans­ tea mînca dintr-un anumit — A lim enla|ia dietetică în — M eniului de fiecîire zi î voie de o bună aprovizion.'ire
mul rînd perfecţionarea întreprinderilor ca verigi de spital, pentru bolnavii in te r­ înlăturate Trebuie doar să ne
bază ale economiei, avem datoria să acţionăm de aşa portul m încării de la bucătă­ regim. Ca scăderi, şi care per­ naţi. constituie unul dintre se acordă toată atenţia — ne cu produse şi alimente — ne gîndim că omutui bolnav nu-i
spune doctorul V ictor Alicu.
sistă de multă vreme, după
rie la patul bolnavului, ca şi
manieră, Incit să facem din comitetul de direcţie nu servirea propriu-zis,a să se fa­ i-iim spuneau unii bolnavi, nu factorii terapeutici de im por­ directorul S pitalului unificai spune Petru Pâvâlan, adm i­ putem oferi orice Ia m.nsă si
doar un sim plu organ de conducere ci un factor real tâm că mînca rea se mai trans­ tanţă majoră — ne-a declarat din Haţeg. La întocmirea lui nistratorul spitalului. Or. in oricum. A lim entaţia este non-
şi potenţial de perfecţionare şi progres economic în că în cele mai stricte reguli portă de la bucătărie in sec­ doctorul V irgil Bretoiu. secre­ cît mai judicioasă concură &ei repetate rinduri alergăm noî Iru el o condiţie esenţială în
de curăţenie şi igieita. Numai
după alimente, deoarece fu r­
fiecare unitate. redobândirea sănătăţii.
în felul acesta alim entaţia îşi ţii neacoperitâ. la pal mîncn- tarul com itetului de partid mai competenţi factori. Ne a­ nizorii nu ne dau C.L.F. Brad
atinge scopul ei vindecător rea mai este uneori servilă din spital. Im posibilitatea de a jută şi C.L.F. Haţeg in apro- nu ne «asigură nimic, calita­ GH. I. NEGREA