Page 31 - Drumul_socialismului_1969_07

DRUMUL SOCIALISMULUI MIERCURI 9 IULIE 1969 Pog. 3

Albert Camus: MITUL LUI SISIF există viitor — spune auto­ tomnhil. lată sensul adine al
rem ar­
rul lată dc acum inainte ra­
uneia din cele mai
cabile opere camtistene, o da­
ţiunea libertăţii mele profun­
Drum bun, iubitor Pentru Mitul lui Sisif, cor ten lui auind în vedere existenta a da". Dar cc este iu fond vii- .de pătrundere în templu.
lă eu prima treaptă o scării
torut, dacă nu tocmai c nan Iu
o mai bună Camus, pe care ne am propus două lumi Dc o parte o lume mul maxim dc jertfă şi ye Roate fi o indicaţie a drumu­
care scana principiului ratiu
Nfi v-o prezentăm, reprezintă
pentru (jindirca mndern- nii umane, iar pc de alia uerozitate pe care trebuie lui de urmat ca şi afirmaţia
insijşi a obiectului la sens
să-l dăruieşti
servire
prezentului ?
de frum useţi! contemporanu tm irefia edificiu conştiinţa lui. care zi de de Ce înseamnă această descă dc simbol. Abordarea între­
un
zi
din
înălţat
unor
devine lot mai înşelată
gului proces filozofic rămine
a populaţiei y înduri cure-l put aşeza fură claritate Pentru Camus exis- tu şa re dc mituri a omului la dispoziţia cititorului, îm ­ Halal meşter
echivoc in panteonul creaţiei
preună cu aceste fraze prin
spirituale u secolului nos­ Dacă meşterul Manole pro­
Nu bănuiam că omul caic fletul şi în inima sa in aceas­ tru. A tu spus (jinduri pentru care autorul îşi subliniază ii
a bătut sfios la uşa şi a spus tă neobişnuită călătorie Creşterea numărului «Ic u­ că termenul dc eseistică, prin O CARTE PE S Ă P T Ă M ÎN Ă na din ideile sale demne de ceda ca şeful de echipa
simplu : mă numesc Ton Glier- Citcva zile, câliUirul dc la nităţi meşteşugăreşti. <lc un profilul noţiunii sate mai noi refiuut : „U las pc Sisif la Ciheuryhc Oniceauu dc la
mun. sint din Sibiu şi aş dori „Independenta** Sibiu c oaspe­ profil cit mai diferit, a dus acceptate, a căpătai din pă­ poalele muntelui. Ne întoar­ Şantierul 1 — lotul nr 4 din
să-mi continuaţi in carnetul tele ţinutului hunedorean dc la diversificarea continuă a cate mai multe implicaţii spe- tenta acestui raport dă naş­ modern, decit sublimul unei cem întotdeauna la povara Deva, răminea să ridice sin­
de „bord" trecerea mea prin unde doreşte să culeagă cu j prestărilor dc servicii, dc culativ-filozofiee. Problema tere la absurd. Iar contactul libertăţi desăoirşitc, cc tu noastră. Dar Sisif ne învaţă gur celebra mănăstire. Rut
reşedinţa judeţului Hunedoara privirea şi inima toată fru­ j către lucrătorii cooperaţiei esenţială de la care pleacă cu acest absurd este continuu cumbă o responsabilitate pc fidelitatea superioară care cum să stea oamenii m echi­
meşteşugăreşti din
— avea să ne transpună, du­ museţea pe caro acesta i-o I nostru. judeţul întregul eşafodaj al gindirit şl sfişietor, un divorţ perpe­ deplin asumată şi un nou ii neagă pe zei. şi înalţă st in­ pa sa cind un „meşter" ca
pă numai oîteva minute de poate oferi. Astăzi, după pa­ j In perioada l!M9-l%y a spo­ lui Camus este foarte clară. tuu, pe o singură coordona­ crez, acela al lucidităţii ? lată, die... Lupta însăşi către înăl­ dniceanu lc vinde bonurile
discuţii, in universul de fru ­ lm luni. îşi reintilncşlc fa­ ţii — luciditatea. Rezultatele cred, perspectiva prin care ţimi e dc ajuns spic a u i u d I c dc masă şi lc pierde actele ?
museţi pe rare l-a parcurs în m iliar A venit de la Sibiu rit producţia globală de 10,3 Omul. in procesul existentei lui sint multiple, dar singurul trebuie privită lucrarea scri­ un suflet omenesc. Trebuie Un număr mare de bonuri
temerara sa drumeţie prin să-l (ntimpine pe locul dc ge­ uri, productivitatea muncii sate, trebuie să se pună de dintre ele, caic se pare demn itorului francez, stins din să ni-l închipuim pe Sisif au fost transformate de el in
ţară. Omul din faţa noastră, neză a poporului şi limbii de 2,33 ori, a fost imbunătă- acord cu el insuşi. Procedeul de relevat, este acela al pre­ via(ă atit de timpuriu, in­ fcricir. coniac cu trei stele, iar mun­
care a rupt trei rînduri de române — la Sarmi/.ogetusa |itâ calitatea produselor, iar iasă nu este dc loc simplu, zentului trăit cu pasiune. „Nu tr-un stupid accident de au N. LAVINIU citorii din echipă au văzut
încălţăminte In cei 4 <100 de Miine. Ion Ghorman va porni numărul meşteşugarilor a stele verzi dc... foame.
kilometri parcurşi pe jos, a spre valea cu adinei reflexe crescut dc 35 dc ori, ccJ ;d Halat meşter ! Şefii care
adus in biroul nostru un dram de cărbune să le ducă mine­ unităţilor din reţea a ajuns au dat pc mina unui astfel
P E N I : P ira m id a z e u lu i S oare
din frumuseţile ţarii, pe care rilor un călduros „noroc bun!'* de la 15, în 1949, ia 305 în a­ CINEMA (,.M u n c ito re s c ") ; N o a p te a e fâ - dc om conducerea unei e ­
cest an.
ni le-a descris cu cea mai a­ Apoi. Carpaţii if vor însoţi r.uia p e n tru a... visa ( „ C u ltu ­ chipe de zidari n-au nimic
leasă pană a sufletului său. pnn strîmtoarea săpata de Itidicarea gradului dc ca­ ra l") ; L O X E A : A v e n tu rile llll dc spus ?*
Omul acesta care ne-a pur­ Jiu şi de mina omului pină lificare a lucrătorilor meşte­ D E V A : L n v Ilu rA p u te rn ic ă T o m s a w y c r — scria I şl M o a r­
tat cu el prin istoria trecută .^pie locui unde silueta argin­ şugari, înzestrarea m ajorităţii (c in e m a to g ra fu l „ P a lr ia " ) ; tea Iu l Joc In d ia n u l — s e ria a
ll- a ( „ M in e r u l" ) ; P A R O Ş E N I :
unităţilor, atelierelor şi sec­
şi prezentă a ţarii a străbătut tie a coloanei brâncuşunc ţiilo r cu utilaje şi aparatură C o n te m p o ra n u l 1.1 ir — s e riile I J u ito k a , a g e n t se cre t ( „E n e r­ Sihastru
pe jos din pruna zi a prim ă­ străpunge înălţimile, apoi mai modernă, au asigurai hii de şi II ( „ A r ia " ) ; S lM F ftfA : S âr- g ia ") ; P E T R ÎL A : M a re le Ş a r­
verii. 7;tC de localităţi ale ţă­ departe, şi mai departe... an u lut mai bună satisfa­ m n n li flă c ă i („M u re ş u l") ; H U ­ pe („M u n c ito re s c ") ; V U L ­ Teodor Dumbravă, dc loc
N E D O A R A : S u fle te la r i — se­
rii. .Şi-a părăsit pentru cllc- Drum bun. tcm cm rule d ru ­ cere a cerinţelor populaţiei r iile I şi (I („C o n s tru c to ru l") ; C A N : O PatA c iu d a tă ( „ M u n c i­ din laşi. şi-a părăsit sofia şi
to re s c ") ; U iir c A N l : în n o u ra te
va Urni familia, munca sa de meţ ! Drum bun. iu bito r de în executarea anumitor lu­ Cele Ire i n o p ţi p.le u n e i iu b ir i tre c ă to a re ( „ 7 N o ie m b rie ") : cei 5 copii şi a venit la Deva
muncitor călitoi la „Indepen­ frum useţi ! Cei care te-au cu­ crări şi prestări dc servicii. („F la c ă ra ") ; V ije lii! de a u r — O P A Ş T riî : O a m e n i îm p ie tr iţi să muncească. Cine U crede
denţa** Sibiu, spre n-şi înfăp­ noscut pe arest drum lung te s e riile l ş| ir ( „ S id c r u r g îs lill" ) ; ( „P a tria " ) ; C o ra b ia „P a s ă re a insă ? Umblă toată ziua
P A L A N : P rin |e s a (..II Iu n ie " ) ;
tui o veche dorinţă, un vis vor însoţi cu gintful pină la T E L IU C : S o lie p e n tru un a us­ a lb a s tră - („F la c ă ra ") : G E O A - brambura, tu înd frunze la
m ira c u lo s ;
G î L '-d A i : R ebus
clin anii adolescenţei r să co­ capătul itin e ra ru lu i propus, tra lia n ( „ M in e r u l" ) ; C H E - M A T F G : L u s tra g iu l („ P o p u ­ ciini doarme in coliba u
linde. pe jos. ţara. de la un pină la reîntoarcerea ta aca­ l.A R : O m u l pc care-1 iub e sc la r" ) : B R A D : P ip e le („S te a u a nei v ii ca un sihastru.
capot la altul, prin locurile să. i\'e-ai spus ca v «m depăşi ( „ M in e r u l" ) ; P E T R O Ş A N I : La ro ş ie ") ; G U R A B A R Z A : N e b u ­ Nu c bine ce fad . Dum­
care au dat poporului român c ri 5 000 de Kilom etri propuşi, dole e v ila — s e riile 1 şi II („7 n u l d in la b o ra to ru l n r. 1 ( „ M i­ bravă ! iMSă sihăstria şi
N o ie m b rie ") ; P e n tru ineă p u ­
oamenii săi de seamă, să-i nc-ni spus că doreşti din ton­ ţin i d o la ri („R e p u b lic a ") ; l.L '- n e ru l") : IL IA : L'n d c llc l a ­ du-te la nevastă şi copii. Şi
p ro a p e p e rfe c t („L u m in a " ).
cunoască prezentul grandios. tă inim a ca In zilele i înd Ca­ mai ales apucă-te de treabă.
A sosit 1n judeţul nostru pitala Homâniei va găzdui col
la acest început de iulie. Ce-.i dc-al X-lca Congres al p a rti­
însemnat pentru el acest luni; dului. să fi oaspetele ei. pen­ Prea tîrziu
drum ? „Satisfacţii care n-au tru ca omagiul tău modest dc HANDBAL
echivalent**, fn aceste cinci cu­ m uncitor sa fie respectul şi V IN I) I M S. senii Carpaji. In ziua dc 2 iulie a.c. Şte­
vinte. Ion Oherm.in sinteti­ dragostea ce o porţi păm intu- în stare excepţională. In fo r­ fan Breica, salariat la
zează tot ce-a adunat in su­ lui tău străbun. m aţii. telefon 19 03. Hune­ I G.C L. Deva, a părăsit locul
doara. de muncă şi s-a îndreptat
către bufetul din piafa de
Clasamentul la terminarea lu iu lu i se prezintă aslfel :
alimente a oraşului Deva
unde a gustat citcva „şnap-
1. Sănătatea Păclişa 115- 8 8 Iuri" de spirtoase. Apoi, cu
143- 87
2. Constructorul Hunedoara
DIALOG Cil CITITORII 4. M etalul Hunedoara 85- 76 prăştiind la „bineţe" in stin­
băutura in cap a început să
3. [Minerul Lupeni
ini-
insulte trecătorii. Tot
6 8 - 83
5. Jiul P cfrila
G. C.F.R. Simci'ia 4 0 0 4 92-135 gă şi in dreapta (a sc cili
61- 95 0
jigniri.) s-a trezit la miliţie.
A doua zi să fii văzul căin­
Ursică Nicolac, Orăşiie. Ca­ lanului ta rifa r din tabela de 1960 cu p rivire la aplicarea
zul pe care ni l relataţi a fost salarizare, pentru munca dc Decretului 285 6 august l ‘JGU ţă. Dar, e prea tîrziu.
judecat dc T ribunalul jude­ noapte*4. Precizăm că munca stal pentru copii acei angajaţi „SilanS“ ncsalisiâcălor
— au dreptul Ia alocaţie de
ţean. Simeni inform aţi că rle noaple se socoleşte aceea De ce el ?
dumneavoastră nu vi sa dat care are loc între orele 22 şi cate au contracte de muncă
cîştig de cauză M otivul nu 1 G sau 23 şi 7 Dacă dumnea­ pe durată nedeterminată şi au Cetăţeanul Francisc Simo,
cunoaştem Cei care au făcut voastră efectuaţi muncă între efectuat 90 dc zile de activita ­ înaintea returului navetist pe. ruta Hunedoara
ţuică in curtea centrului de aceste ore. întreprinderea un­ te in muncă (cei noi angajaţi). — Tcliuc cu forme in regn
legume şi fructe au loşl sanc­ de lucraţi esle obligată, pe Dumneavoastră nvînd o func­ lă, trem ură ori de ci te ori se
ţionaţi adm inistrativ baza Codului muncii, să vă ţie pc durată determinată nu campionatului judeţean apropie de el taxatoarea. Pe
Schuster Cai'oli. Săuleşli acorde sporul respectiv vă bucuraţi dc prevederile abonamentul său scrie: Va
A rticolul 50 din Codul muncii Recitea Vaier, comuna Pui prezentului decret Lăm uriri labil dc la 13 iunie la 12 iu
precizează : „D urata muncii Dacă ilum inatul public in co­ suplim entare puteţi obţine şi Prim a parte a ediţiei actua­ justificate prin obţinerea unor nie a c Fiindcă nu mai a ­
dc noapte se fixează la 7 orc, muna dumneavoastră este nc- dc la Direcţia agricolă jude­ le a campionatului judeţean performanţe bune şi nu nu­ vem nimic cu luna iunie
fără ca prin aceasta să se a ­ corespunzător, tovarăşii fie la ţeană al cărui salariat sînteţi. de handbal masculin nu ofe­ mai prm simpla prezenţă in taxatoarele il consideră pe
ducă o scădere asupra salarii­ consiliu) popular au datoria de U. C. — Deva In baza ră motive pentru tragerea campionat bună dreptate in neregulă.
lor. In acest caz. calculul sa­ n anunţa întreprinderea de re­ H C M . HB0 din 21 august 1965, unor concluzii pica îm bucu­ MARIN MARIN Noul oraş Lupeni — asemenea tuturor oraşelor patriei - Şi încep tirguicli, discuţii
la riilo r pe oră se va stabili ţele electrice Deva de această angajatele au dreptul )a a ju ­ rătoare şi nici optim ism in se înalţă (ot mai sus pe vedica lă. interminabile, ameninţări.
îm pârţi/id splariul corespunză­ neregulă Luaţi deci legătura toare de maternitate pentru : ceea ce priveşte desfăşurarea . metodist la CJ.E.F.S. In imagine : noile blocuri turn. Foto : N. GHENA Unele U invită să coboare,
tor num ărului *de ore din tim ­ cu preşedintele consiliului a) sarcină şi lelutzie ţ b) în ­ returului. (Au participat echi­ altele să scoată bilet. Păcat
pul zilei, la numărul de orc popular g rijirea copilului bolnav. La pe puţine, care au furnizat că nu asistă la aceste discu­
lucrate noaptea Salariul pe Păun Victor, Hunedoara Cu articolul 14 din prezentul dispute de un nivel slab, sem- ţii şi funcţionara care a pro­
oră-astfel slabi Iii 3 w -aervi şi dala fie M februarie l ‘JG9 M i­ H C.M. se spune : „A ngajate­ nalîndu-se m ulte acte de in ­ dus încurcătura. Să vadă ce
la calculul remuneraţiei m un­ disciplină etc ) De la ambarcaţiile cu pernă de
nisterul M uncii şi M inisterul le au dreptul la un concediu se in lim /i/u cînd eliberează
cii îh acord atunci cînd aceas­ Sănătăţii au emis ordinul nr plătit pentru maternitate de Slaba participare a echipe­ abonamente gîndindu-sc în
ta se prestează noaptea. In în­ 59 p iin care se precizează 112 zile. din caro 52 înainte lor precum şi lipsa totală dc altă jiarte.
treprinderile in caic se lucrea­ locurile de muncă cu condiţii de naştere şi 60 după naştere preocupare a consiliilor locale
ză în trei schimburi, duraia deosebite ce se vor încadra în Concediile de sarcină şi lelut- pentru educaţie fizică şi sport aer la avioanele cu pernă de aer
mu.;.cii de noapte va fi egală grupa I şi a Il-a de muncă zie se compensează intre ele privind această competiţie Ştie cineva?
cu iccea dc zi (opt ore) a In prezentul ordin cate a in In cazul cînd copilul se naşte s-au manifestat încă de la în­
cordindu-se angajatului un (io t in vigoare dc la data a ­ mort sau moare după ngştere, ceperea cam pionatului C o nfir­ Nu dc multă vreme, televi­ pe suprafaţa afrei cu viteză in ­ Iată însă că inginerii am eri­ O mare parte din consu­
spor de 15 la sută asupra sa- pariţiei se precizează că în durata concediului fie lehuzie m ările de participare au fost ziunea a prezentat o serie de comparabil mai mare decît a cani s-au gîndit să constru­ matorii oraşului Călău care
grupa I de muncă intră şi csle de 42 de zile calendaristi­ trim ise tîrziu, fiind necesară film e documentare, în cadrul oricărei alte am barcaţiuni. In iască un hibrid între vehicu­ se. aprovizionează cu zahăr
sectorul chim ic al meseriei ce. Dacă moartea copilului amînareu începerii ; unele e­ em isiunii „Tele-enciclopcdîe", deplasarea pe uscat el nu pre­ lul cu pernă fie aer şi avionul dc la alimentara de lingă
(chimizarea gazului de cocs. survine după 42 dc zile dc la chipe cu participare tra d iţio ­ în care erau prezentate nişte tinde o calc dc rulare special clasic. Este vorba despre rea­ autogara I.G.C.L. Colan, in-
distilarea gudroanelor, amba­ naştere, concediul de lehuzie nală nu s-au înscris şi im p li­ ambareaţii ciudate, care m er­ amenajată sau cu o anum ită lizarea. deocamdată în fază dc treahă cum pot. folosi zahă­
larea şi încărcarea in vrac a încetează Cuantumul aju to ru ­ cit au pierdut, dreptul de con­ geau pe apă şi pe uscat cu a- duritate. Pc apă, pe mlaştină experim ent, a unui avion al rul care este amestecat cu
produselor chimice rezultate lui pentru sarcină şi lehuzie curs (Victoria Oi Iun — cam­ ceonşi uşurinţă, fără să fie sau pe nisipuri, vehiculul cu cărui tren dc aterizare csle orez. Dacă îl întrebuinţează
şi fabricate), arderea pe vatră este de : 90 la sută din sala­ pioana de anul trecut. U tila ­ stinjenile de m icile ridicături pernă dc aer se poale depla­ înlocuit de o pernă cu aer. A- la pregătit de ceaiuri, orezul
în cuptoare deschise a gudroa- riu l ta rifa r lunar pentru an­ ju l Petroşani. Ponorul Vaţa, de pămînl sau de valurile ca­ sa la fel de uşor ccasta esle realizată cu a ju to ­ nu sc poate consuma Dacă
nelor rezullate de la rafinarea gajatele cu o vechime neîn­ Voinţa Deva). Pregătirea nu re încreţeau suprafaţa mjh'iî E adevărat, noul vehicul se rul unei .camere" confecţio- se face. orez cu lapte o să
produselor petroliere, operaţia treruptă in muncă de peste s a făcut de tim puriu, multe Acestea erau am barcaţiuni­ deplasează m ult mai repede nală din pînză din fibră de iaxu prea dulce. Ştie cineva
de gudronate a lingolietelor. 12 luni ; 70 la sulă din sala­ dintre echipe in lrîn d in cam­ le cu pernă dc aer, realizate decil un vapor sau o navă oa­ nailon cauciucată prevăzuta sa dea vreo reţetă de modul,
Răspunsul la cea de a doua riul ta rifa r lunar pentru an­ pionat complet nepregătite. A- <lc inginerii britanici, nave recare. dar avionul se depla­ cu o seric dc nervuri, am pla­ cum pot fi consumate amln-
ecastă deficienţă a lăsat m ult
întrebare vă îndrumăm să-l gajatele cu o vechime neîntre rle flo rii şi pe parcurs, jocurile destinate să unească cele două sează m ult mai repede deeît sată şub fuselajul unui avion două o dată ? Nici Direefia
m aluri ale M ării M inecii în*
el. Ce păcat insă că avioanele,
10.00 L im b a fra n c e z ă (re lu a ­ solicitaţi com itetului de direc­ ruptă în muncă de 6 -1 2 luni ; fiin d anoste, nespectaculoase ti-u n tim p record, sculindu i indiferent de mărimea lor, ne­ „L A 4". Cu ajutorul unui sis­ comercială judeţeană nu a re
tem de ventilatoare şi supape
re) ; ţie al întreprinderii unde lu ­ 50 la sută dm salariul ta rifa r şi cu m ulte greşeli tehnice. vreo propunere dc făcut in
10,25 l.c -a ţi d o ri sA re v e d e ţi ? craţi. lunar pentru angajatele cu o pe pasageri de neplăcerile a r­ cesită piste de aterizare deco­ de comandă, camera dc pinză flceasfu privinţă ?
A 12-a n o a p te d t W . Slva- vechime neîntreruptă în m un­ Intr-o scrie de jocuri s-au hicunoscute ale călătoriei pe lare mai m ult sau mai puţin caucmcatâ poate fi um flală
k e s p c a rc ; Ilcrciu (jheorghe. Menşoru că fie 6 luni. iv it .şi acte rle indisciplină : mare sau de dependenţa de costisitoare sau greu de con­ sau dezumflată. Pe această
17,40 B u te lii» «Ic ş tir i ; de Munte In baza instrucţiu­ [Metalul Hunedoara — Sănă­ starea atmosferică pe cei caic s tru it pernă de aer. avionul poale să Răpirea
17.15 L u m e a c o p iilo r. Coi tre i tatea Păclişa (etapa a Il-a).
m u ş c h e ta ri (I) ; n ilo r nr 1587 din 27 august N PALTIN fac această călătorie cu avio­ Pentru a rezolva această se deplaseze lin pe orice fel
18.00 Im a g in i e s tiv a le . C it t i ­ M inerul Lupeni — Construc­ nul- problemă, inginerii construc­ de teren, nu pica accidentat Costică Alexandru di)*
n e rii n o ş tri te le s p e c ta to ri torul Hunedoara (clapa a V-a) Punerea la punct a unui tori de avioane au realizat a- bineînţeles. P rin simpla trece­ Constanta a vindut in diver
pc s ta d io a n e şl la ş tr a n ­ clc., generate de jocul dur. vehicul care să poală să se re a muu buldozer peste un se oraşe din ţară costume .«.
d u ri : insuficienta pregătire tehnică v io nul cu decolare verticală, covoare pluşate din import
18.15 P e n tru ş c o la ri. „L 'n ie r ­ deplaseze cu aceeaşi uşurinţă realizare însă muli. prea costi­ d m p se poale amenaja o pis­
b a r... n e m a iv ă z u t 7“ ; şi lipsa cunoaştem regula­ pe apă ca şî pc uscat a în ­ sitoare pentru a depăşi stadiul tă de aterizare decolare, caic Cele mai căutate covoare c
18,45 T rib u n a e co n o m ică ; m entului rle joc. semnat un mare pas înainte u tiliz ă rilo r în scopuri m ilitare. să deservească, înlr-un v iito r rau acelea ţie care sc găsea
19.15 M u zică şi J o c u ri p o p u ­ In perioada ce a mai rămas pe calea m odernizării trans­ probabil nu prea îndepărtat, brodată celebra „Răpire din
la re In in to rp re ta re a fo r ­ De curînd. cu ocazia aniversă­ Serai". Cc-a făcut la Deva
m a ţiilo r a rtis tic e dc a m a ­ pină la începerea returului portului de m ărfuri şi pasa­ rii a 50 dc ani de la prim a avioane de toate categoriile,
to ri ale C asei de c u ltu ră consiliile m unicipale şi oră­ geri Pc lingă faptul că noul traversare a A tla n ticu lu i cu prevăzute cu tren de ateriza­ Costică al nostru, ce n-a fă
a s in d ic a te lo r d in B a ­ şeneşti pentru educaţie fizică tip dc vehicul se deplasează un avion, între turnul central re cu pernă de aer Jn even- cut, dar s-a pomenit dintr-o
că u. T ra n s m is iu n e in d i­ şi sport şi consiliile asociaţii­ lualitatea unei am erizări fo r­ dată că-l „răpeşte" miliţia cu
re c t ; al Poştei din Londra şi p la t­ marfă cu tot. Nu l-a luc
15.30 T e le ju rn a lu l dc sca ră. B u ­ lor sportive vor trebui să ia forma dc la u ltim u l etaj al ce­ ţate. noul tip de avion va pu­
le tin u l m e te o ro lo g ie ; măsuri .serioase rle îndreptare VREM EA lei mai înalte clădiri din Sta­ tea să se menţină la .suprafaţa nimeni la Brăila, Ploieşt
'20.00 T e lc -e ln e m a ic c a . Jcssc Ja- a acestei situaţii, accentuîn- tele Unite. Em pirc State Buil- apei atita tim p cit com bustibi­ Sinaia, Constanta şi se găsi
m e s -B rlg a n d u l ; du-se asupra pregătirii pc PENTRU ORE lul şi moloarele avionului i-o ră să i-o facă la Deva ! Şi
2i,r.o ncltccior ; ding, din New York, s-a desfă­
22.03 C o n v o rb iri lite ra re ; toată perioada de vară, baza­ V ifiT ie rA Ifltirn a s A . d u r u ş o r şurat tim p de o săptămînă o vor perm ite Aterizarea şi ră- unde mai pui că avea şi u i
22,13 T e le ju rn a lu l de n o a p te şl tă pe cele mai modeme me­ In s ta b lIA , m a l ales d u p A -n m l.i- com petiţie în cadrul căreia s-a mînerea înlr-un punct fix pe om de încredere care-l infoi
b u le tin u l m e te o ro lo g ic ; za. C e ru l va f| s c h im b ă to r. încercat stabilirea unui record pămînt se realizează prin fre ­ m« cum să acţioneze. Pe Mq
23.0D P u b lic ita te : tode de antrenament. Trebuie V o r rA d ra a verse dc p lo a ie carea nervurilor de pe camera ria loica de la ICOMCOOP
23,05 D ia lo g r u te le s p e c ta to rii. avut in vedere eă pentru o r­ în s o ţite lo c a l de dcscA reA i't dc viteză în traversarea A ­ pernei de aer cu pista dc ate­ Deva.
T c m p c ra lt|ra
e le c tric e .
(I
va
tla n ticului pe calea
aerului,
ganizarea com petiţiei s-au a­ c u p rln s A ziu a In tre 2S şl 27 folosindu-se aparate de zbor rizare. Probabil că. intr-un Acum Costică sc plictiseşte
g ra d e , ia r n o a p te a în tre 11 şl
locat fonduri şi ele se cer 14 g ra d e . de la... balon pînâ la avionul tim p nu prea îndelungat, re­ de moarte singur. Ar vrea sSi
supersonic britanic cu decola­ vistele dc specialitate, ju rn a ­ brodeze un covor din insoi
re verticală „H a m e r". Folosi­ lele de actualitate cinemato­ raţie proprie intitulat. „Ru
rea lor arată, o dată în plus. grafice. televiziunea ne vor pitea din Deva". Păcat în *j
că o piedică im portantă în ca­ prezenta noul tip de avion — că nu are nici. un fir dc lină
(Uimare din 2iarul nr. 4513) rele pc Lună şî meteoriţii care rest timp noi vom fi în comu­ tmdu.se înlr-un cnnleîncr mai cruri, şî numai acelea de stric­ lea accelerării transportului avionul cu aterizare pe pernă Nu merge. Maria loica să t
sc slarmă dc suprafaţa ei. O nicaţie prin intermediul modu­ marc. Vom avea la noi balan­ tă necesitate. Cind toate aces­ aerian o constituie amplasarea dc nor — drept vehiculul care toarcă cîteva kilograme ?
Deplasarea pe Lună parc să dală plccoţi. scismomclrul »n lului lunar cu Pâmîntul şi cu ţe pentru n cîntări rocile îna­ te operaţiuni vor fi terminate, m a rilor aeroporturi la distanţe va uşura şi accelera transpor-
c relativ simplă, dar n-o vom transmite prin radio rbitele cabina rle fomanrlâ, care va fi inte fie a le încărca pentru a vom închide sasul şi ne. vom apreciabile de oraşele pe caic Iut aerian. Rubrică realizată de
utca face automat, aşa cum se culese Plccintl dc la aceste in ­ deasupra noastră In timp ce nu supraîncarcă modulul. A- pregăti pentru prima etapă spre lc deservesc. EUGEN IONESCU-PISSU
itimplâ pe Pâmint. Trebuie să formaţii. savanţii vor puica de­ prima cutie pentru mostre va cc.sla nu poate să transporte l’ămint. tn acest l i mp. Mike N. PANAITESCU
ne supraveghem şi să ne studi- termina dacă Luna este un corp fi umplută, noi vom culege im- mai mult dc 25 kg de rocă. ( ’ollins, care se va găsi deasu­
t m fiecare flin gesturile pe care pra noastră )a bordul cabinet
le facem Gravitaţia redusă a dc comandă, va pune in func­ V o rlc ia u m u z ic a le : JJi.no c .n z e u
Lunii este probabil mai aproa­ ţiune un calculator caic va co­ ra d io ; 19.25 S â p iâ m in a u n u i m e ­ d la n ă ; 12.45 C o n c e rt de p rin z
13.J0 O ra ve selă (re lu a re ) ; 14,1 i
pe tle condiţiile existente pc manda, l.i momentul oportun, R A D IO lo m a n ; 20.05 T a b le ta de scară O rc h e s tra de m u z ic ă p o p u la r ,
Pâmint dccîl fie starea de im ­ 4 4 punerea în funcţiune a motoru­ d c E d m o n d N lc o la u ; 20.39 E m i­ „ M io r iţa " d in B ra ş o v ; 14,30 M i
n e scia n a. „D o r m i* . U c c llă D in u
ponderabilitate uncie trebuie să vorbeşte echipajul Jpollo-ll lui ascensional. (Dacă această P R O G R A M U L I : S..10 J u rn a l A- la n c u lc s c u ; 20.33 P e n tru m a g n e ­ zică u şo a ră dc M ju r ic lu Vesca 1
u* mişti lent şi este foarte greu operaţiune va eşua, Arm - g iiir . B u le tin n g ro -m c ic o rn lo g lc ; to fo n u l d v : 2 i.(io L e c u iri p a ra ­ şl F lo r in O o g a rd o ; 16.00 M o m er.
Ş t iin ţ if ic ; 15,30 M u z ic ă de e s lr r -
i te opreşti. Cum gravitaţia )u- strong şi A Idrin v or rămîne pe 4,05—o..in M u zică şi o c n ia ilia ţi ; le le ; 21.20 R e v ista ş la g ă re lo r ; dă ; l€.00 R a d io ju rn a l B u lc lin
r ară csle fie şase ori mai mică LunA) F.xistă şanse mari ca lu ­ 9.30 V ia ţa c A riilo i ; IflJO C u rs 21 35 S p o ri ; 21.45 R evista ş la g ă ­ m c ic o - r u lie r ; 10,20 P rim e a u d i­
C ic lu l
rle lim bi» g e rm a n ă
II.
ccît cea terestră, probabil că crurile să se petreacă bine in- I cc|) a a 3!»-a ; 10.45 D in c îm e c e lc re lo r ; 22.00 R a d io ju rn a l. D u lc tln ţ ii in s ta g iu n e a d c c o n c e rte lo m
trebuie să ne deplasăm repede, EDWIN ALDRIN: Cum voi transmite imaginea cA din primul moment. $i d a n s u rile p o p o a re lo r : 11.115 m e te o ro lo g ie ; 22.20 C lm e c u l n o s ­ —J9GI) ; 10.35 S fa tu l m e d ic u lu i ;
tru — m u zică uşoarA ro m â n e a s ­
-orvindu-ne fie o piatră mare Oară totul se va petrece con­ R c v is ia e co n o m ic ă : 12.00 M e lo ­ că : 22,55 M o m e n t p o e tic Io n I7.0o M iln c , tn e m is iu n ile m u z i­
ca le ; |7.05 C o n c e rte de T o rre lU ;
pentru a nc puica opri. De ase­ form planurilor, noi vom face d ii dc V a s lie V eselovslcl ; I2.1S D a lb ii ; 23.00 C în tă C iu ru l) M o - 18.09 o m e lo d ic pe adre sa dv. ;
menea. trebuie să nc gîndim cu iui Neil făcînd primii paşi pe Lună (I!) o serie de puneri în funcţiune C ro n ica m uz.lcalA ; 12 30 î n t ă r i ­ ta n d l : 23,15 De la o m e lo d ic la 19.30 C u rs de lim b n g e rm a n ă .
re CU m e lo d ia p o n u la rA şi In te r­
vuită atenţie atunci rînd ne a motorului, şi apoi îl vom re­ p re tu l p re fe ra t ; l.J.oo R a d io ju r­ a lia ; o.oj—5.00 E slra d a n o c lu rn ă . C ic lu l If. Ic e lla a 39-a (re lu a re ) ;
P R O G R A M U L U : 7,00 R a d io ­
I n ie i-
asamblăm echipamentul. Dacă găsi pe Mii;o la bordul cabinei n a l : 1.7 io A van p re m ie r A c o n d i- ju rn a l. .S u m a ru l p rese i. B u le tin 19 00 S tu d io u l tin ă r u lu i lir ic e ;
19.20
P ic i;
M e rid ia n e
nu-l manevram corect, o gre- • le comandă. Dacă nu vom reu­ anA ; 13.22 M u zică u şoa ră In te r- m e ie o -ru iie r ; 7.30 M e lo d ii in te r-^ , 19.40 M u z ic ă d in o p e re ta „ A n i
•cală d t de mică ia proporţii mort şi rece sau dacă are un preunâ alte eşantioane rle sol Kn t oi reveni primul in modu­ şi să recuplăm «nodului lunar p re fa fA dc M ih a e la M ih a l ; ?3 33 p re la te de L ize i a C h irc u lc s e u s i ' L u g o ja n a " dc F lla re t B a rb n ;
O rc h e s tra
I3.;»n
IV rc z P ra d o :
nebânuite. De exemplu, pentru centru cald, clocotitor, si. pro­ In timpul acestei „excursii" ne lul lunar şi Neil mă va urma la calvina spaţială şi apoi să M e lo d ii In te rp re ta te de V lc c V u - F lo rin D o ria n : 7.43 M e lo d ii 19 50 N o a p te b u n ă , c o p il ; 19,23
p o p u la re : 8 10 T o t în a ln le ; 0.00
n fixa picioarele antenei tele- babil, o activitate vulcanică. vom indepârta dc modul la o K1 va petrece în total aproxi­ liCcom prin tunelul de legătu­ co v ; 14.no Zece m in u te cu lan»- J o c u ri p o p u la re : 9.10 C u rs dc M u z ic ă p o p u la ră c e ru iă de a«.-
r u lt ă lo r t ; 20,15 P a g in i
m u z ic a l
ropice. există o mică fişă ca­ \c il va scoate un reflector la­ distantă dc 30-60 metri. în mativ două oro şi jumătate pc ră în aceasta, va trebui să b a lls lu l T o n i lo rd n e h c ; H 1(1 F i­ lim b a g e rm a n ă . C le iu l I. le c ţia de m o re p o p u la rita te ; 20,35 A rU
e trebuie să fie montată in- ser ale cărui prisme şi oglinzi lunclie dc succesul operaţiuni­ Lună. In interiorul modulului mergem prin spaţiu. Pentru a- le de legendă : 14 33 C u c ln le ru l a 30-a -. 9.3n C o ru l „C a rm e n - d i­ fru m o a s e : 20.53 M u z ic ă ; 21 in
sl Jocul pc în tin s u l p a u le i : 15.30
r ija t dc lo a n D. C h ire s c u : 9,50
r-un orificiu. Dacă va fi provt vor întoarce spre Pâmint io ­ lor anterioare. După această ne vom debarasa (le o parlc din ceostă eventualitate, intr-ade­ C o m p o z ito ru l s ă p tă m ţn ll. H o h e ri W a g m e n ie d in o p e ra „R ă p ire a F e s tiv a lu l fie co m e d ie a) te a tru ­
montata, piciorul respectiv sc vele trimise de pe Pămînt ultimă adunare dc mostre, fo­ material şi apoi vom începe să văr. vom avea un sac plasat, pc S rlu im a n n : IC» nn R a d io iu rn n l d m S e ra l" de. M o z a rt : n>,30 A n ­ lu i ra d io fo n ic . P re m ie ră . „O fr -
m e ie eu h a n i", com edie, dc G. F
a plia automat. Atunci cînd Ccdculînd timpul în care aceste tografiile luate in eh I eri l.e pozi­ aruncăm peste hord o sene de piept cu o rezervă dc oxigen R u le d n n ic ie o -ru tie r : 10 20 C în tă tena tin e r e lu lu i : 10.55 C în t/i Shavv : 22 ?.r, M u z ică u şo a ră : 23.4 1
i c vom găsi de cealaltă parte radiaţii vor strâbale distanţa ţii şi din diferite unghiuri ne obicrle IV Lună vor râiliinc a- pentru ::n (Ic minute Kxistă D o rin a D ră g h lc i : lfi.30 C o n s u lta ­ F ra n c e G a li st M lo h c l P a je : î l 15 C in iă o rc h e s tra S c rg lu M n ln c n m -
i modulului, noi, N'eil şi cu Pâmint-Lună-Pâmint, savanţii vor înfăţişa lucrînd h» slarima- pjratul pentru determina rca puţine riscuri ca aterizarea pe ţie J u rid ic ă : Ui.4f> C întee d ra c . S o liş ti de m u zică p o p u la ră : ha : 24 00— 1,00 L u c r ă ri a u d ia t-
c o n te m p o ra n ă :
11.30 A n to lo g ie
p a rtid u lu i ; 17.05 A n te n a tin e re ­
mine, vom avea dc instalat o speră să poată măsura cu o rea şi colectarea dc mostre dc „violului solar'*, camera de le- Lună şi intilnircn din spaţiu tu lu i : )A 03 D ta lo e u l In s tru m e n ­ 11.50 C o ru l c ă m in u lu i c u ltu r a l la T rib u n a In te rn a ţio n a lă o c o m ­
cric fie aparate ştiinţifice. F.u proxim.iţic dc cîţîva centime­ rocă Fiecare eşantion va fi levi/.iune şi alic ohiecte. In c- vă nu sc petreacă normal, dar te lo r r 18 10 P ro g ra m u l p a rtid u ­ d in co m u n a TJagon. ju d e lu i C n- p o z ito r ilo r — P a ris 1969 ( II) Pro
a trebui să plasez un scişino- tri distanţa dintre Pâmint şi plasat într-un săculeţ aparte. lujol ascensional al modulului nimeni nu poate garanta că se lu i — p ro g ra m u l n o s lru ; IR..10 vasna : 12,03 A v a n p re m ie ră c o u - z in tă N ic o la c B c lo lu .
metru care va detecta cutremu­ satelitul său natural. In lot a- Acestea la rindul tur vor li in- vom păstră c il mai puţine lu ­ va intimpla aşa.