Page 33 - Drumul_socialismului_1969_07

PROLETARI P IN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A * Redacţia

şi administraţia

ziarului

DEVA, str, Dr. Petru Groza, nr. .15.

telefoane : redactor şef - 1588 : ie-
dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şî secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturo-sport şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentate şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administroţîo - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
1585.
ORGAN A l COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL D.C.R. Şl A l CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN

Tezele şi proiectul de Directive în dezbatere publică

Hotărire unanimă de a infăptui

neabătut politica partidului, de a dezvolta

continuu succesele obţinute in muncă

FORŢA GilDIHII COLECTIVE Bunurile

de consum de maşini-unelte şi ogregate Bucureşti. La realizarea lui, o contribuţie de seamă a adus şi ra-
Un nou montant pentru maşinile de frezat şi alezat va lua în curînd drumul Fabricii
Atotcuprinzătoofeo dezbate­ şontier al judeţului. Centrala ...In adunările generale şi botorul Ernest Sikerle din cadrul atelierului mecanic al U.V. Călan. El este evidenţiat in între­
re o documentelor pentru Con­ termoelectrică Mintia. Au luai conferinţele extraordmore ole cerea închinată Congresului ol X-lea al P.C R., realizind o depăşire lunară o sarcinilor de plan
gresul al X-lea - ocţiune po­ cuvîntul la dezbotere construc­ organizaţiilor de partid, in a ­ cu 24 la sută. Foto : V. ONOIU
litică de odinco semnificaţie — tori, montori. cel core vor pro­ dunările cu oamenii muncii corespunzătoare
o devenit un uriaş for de lu­ duce energia electrică. din judeţ s-ou făcut un more
cru Io scoro întregii noţiuni
In cuvîntul lor. majoritatea număr de propuneri. De pildă,
socialiste care, exprimind ade­ delegoţilor s-au referit Io ne­ punereo în valoare a unor noi
ziunea deplină o membrilor de cesitatea creşterii eficienţei in­ zăcăminte de minereuri, asimi­ Parcă s-au
irtid , o moselor de oomeni cerinţelor sporite
vestiţiilor. „Consider - spunea larea de către industria noas­
-di muncii foto de politico tovarăşul Kesler Marcel - că
portiduluî şi statului. aduce, la baza viitoarelor obiective ce tră constructoare de maşini a
unor familii complexe de ma­
prin miile de propuneri, o con­ se vor construi trebuie să steo contractat b u ru ie n i TELEX
tribuţie de preţ pentru co mă­ studii foarte temeinic docu­ şini şi instalaţii pentru lucrările ale populaţiei
surile ce se vor odopto să fie din depozite şi tranzite, perfec­
emanaţia voinţei şi gîndirii co­ mentate, core să nu permită ţionarea sistemului informaţio­
irosirea de fonduri prin schim­
lective o portiduluî, o poporu­ bări de soluţii în timpul lucră­ nal şi raţionalizarea formula- în loc de... legum e
risticiî, lărgirea drepturilor în­
lui. Co şi cu alte prilejuri, co­ rilor". Tovarăşul Cornel Cioara treprinderilor privind aprovizio­ DISPO ZITIVE
muniştii, oomenii muncii ou în­ 7RAIAN BARBU
ţeles esenţa scopului organiză­ propunea : „Investiţiile să fie narea tehnico-materialâ, adîn- activist al Comitetului judeţean de partid AUTO M ATE PENTRU
rii dezbaterilor publice - cu­ concentrate astfel co să se o- citea specializării transportu­ Cu ani in urm ă. B a lizu l rea cu ltu rilo r Am fost ne­ SUSŢINEREA
noaşterea aprofundată a p o li­ sigure forţa de muncă, baza lui auto, stimularea policalifi­ A p lie in d neabătut p rin c ip iu l fundam e ntal âl in ­ con stituia o sursă im p o rta n ­ voiţi să apelăm şi la forţe d in ­ INTERSECŢIILOR
ticii partidului, un plus de dă­ tehnico-moteriolo necesore pu­ cării muncitorilor, îmbunătăţi­ d u s tria liz ă rii socialiste de dezvoltare cu precădere, în tă dc aprovizionare cu legu­ afară unităţii pentru a salva G A LE R IILO R
ruire pentru înfăptuirea ei. de nerii în funcţiune la termenele rea sistemului de contractare ritm accelerat a p ro d u cţie i m ijlo a ce lo r de producţie, me a pieţelor C â la n u lu i şi fie la compromitere o parte Inginerul G. A lexan­
gîndire şi răspundere colectivă judicios planificate O analiză de produse agricole din C.A.P. P a rtid u l C om unist Român acordă o ate nţie deosebită Hunedoarei De pe terenul din cu lturi dru şi m aiştrii m ineri
pentru co în fiecore domeniu o oportunităţii unor obiective etc. O serie de propuneri se c u ltiv a t ou legum e la C.A.P — Cum explicaţi această si­ Itemus Creţ şi Rclu la-
de octivitote treburile să şi lucrări de interes mai minor referă la întărirea vieţii interne cre şte rii susţinute a ra m u rilo r in d u stria le dc care dc s-au o b ţin u i în medie eîte Iu tuaţie V cob, dc 1j exploatarea
meargă cit mai bine. pentru economia naţională ar de portîd, îmbunătăţirea stilu­ pinde n e m ijlo c it satisfacerea n e vo ilo r sporite dc con­ şi chiar 20 tone produse la — Deşi am propus consiliu­ m inieră Voivozi, au rea­
..Conferinţa organizaţiei de fi utilă din multe puncte de lui de muncă al orgonelor de sum ale populaţiei. In s p iritu l acestui p rin c ip iu m arxist- hectar. In anul tre cu t însă lui de conducere să nu re­ lizai un sistem mecani­
portîd de pe cel moi more vedere". partid si de stat. le nin ist. p a rtid u l nostru a înscris în p ro ie ctu l de D irec­ producţia totală de pe 20 de partizeze si cu lturi dc c ju p
tive ale C ongresului al X -le a obiective m obilizatoare zat dc susţinere a in te r­
pentru extinderea .şi dive rsifica re a p ro d u cţie i b u n u ri­ hectare nu a depăşit 102 to ­ cooperatorilor care lucrează secţiei g a le riilor pregăti­
lor de consum, corespunzător creşterii p u te rii de cum ­ ne. ia r în acest an perspecti­ la grădină, cerinţa nu a fost toare. Dispozitivele dc
vele su it şi m ai ncconcludcn- luată în scamă Rezultatul : susţinere sioţ confecţio­
părare şi a ce rin ţe lo r po pu laţie i. In concordanţă cu i
Lr. Ca dovadă, d in colo 135 acum nici legumele, nici po­ nate din elemente meta­
ceste necesităţi, se prevede ca în v iito ru l cin cin a l pro­
Adunări organizate de Frontul Unităţii Socialiste ducţia in d u strie i uşoare să crească cu 40-45 la sută lene de legum e contractate, rum bul nu sînt în tre ţin u ţi' lice si acţionate auto­
peste n iv e lu l a n u lu i 1970. ia r pe ntru in d u stria a lim e n ­ pînâ acum nu s-au liv r a i nici cum trebuie mat.
tara se estim ează o creştere dc 35-40 la sută. Se va 3 300 kg. D in v e n itu rile p la n i­ P entru a redresa (dacă >c Aplieind acest sistem,
ficate a se ob ţine pînâ la I poate spu nr aşa) oarecum si­ in c u r s u l lu nii iunie si
realiza un volum sp o rit de ţesături, trico ta je , în că lţă ­ iu lie ac. dc la grădină s-a tua ţia produ cţiei de legume, în prim ele zile ale lu nii
Oglindă vie a politicii de superioară. Va creşte în mod substanţial fa b ric a ţia de ineasat m ai p u ţin de 30 la su­ în u llim u l tim p ou fost luate iulie, d in lr-u n sectorului
m inte in tr-o gamă largă de sortim ente şi dc o calitate
abataj
frontal
al
se
tă Cum s-a ajuns la o astfel
unele m ăsuri. De cc nu
artico le dc mcna.i d in sticlă, porţelan, faianţă, precum
si b u n u ri m etalice dc uz casnic. In in d u stria a lim e n ­ de situ a ţie ? Nu m ai ştiu coo­ respectă însă pre ved erile p la ­ Vărzari s-a obţinut o
n u lu i de producţie, unde s-a
tară se vo r asigura creşteri însem nate la carne, lapte p e ra to rii din B atiz să facă le­ s ta b ilit eâ la grădină va lu ­ productivitate medie pe
post «Ic lucru do 29—30
g u m ic u ltu ra ?
şi de riva te le lor, la conservarea de legum e si fructe.
industrializare socialistă portantă o va aduce şi in d u stria b u n u rilo r de consum realitate, am v iz ita t grădina cra o brigadă perm anentă fo r­ m ai 22—23 tone cît se
tone lignit, faţă dc nu­
D o rin d să ne convingem dc
T.a realizarea acestor prevederi, o c o n trib u ţie im ­
m ată din 00 de cooperatori ?
realiza pînâ la introdu­
d in ju d e ţu l nostru, pe ntru a cărei dezvoltare şi m oder­ cooperativei agricole. M er- A rg u m e n tu l eâ „n u avem b ra ­ cerea noului dispozitiv
nizare au fost alocate in u ltim ii ani fo n d u ri însemnate. gînd însă fără un ghid bine ţe de m uncă suficien te * nu are
Constructorii hunedorcni. statului nostru, exprim ată o- a unui clim at de îm bunătă­ A stfe l, In Fabrica „V id ra " O râştic au fost puse în in fo rm a t este o m arc im p ru ­ nici un sup ort tem einic. Tn dc susţinere.
prezenţi în sala clubului, an lît dc limpede în Tezele C.C. ţire a re la ţiilo r intre partide fu n cţiu n e noi cap acită ţi de oro du cţic ; s-au dezvoltat denţă. Cu greu po ţi să recu­ B atiz există peste 300 de m em ­
dezbătut documentele pentru al PC.R. si in proiectul de şi state care au drept ţel su­ fa b ric ile dc oîine d in Deva. Brad. Hunedoara ; au fost noşti c u ltu rile d in b u ru ie n i b ri cooperatori ap ţi dc m u n ­ ÎNLO C U ITO R A L
al X-lea Congres al partidu­ Directive privind dezvoltarea prem construirea socialismu­ dotate cu u tila je noi fa b ric ile de conserve din Deva şi^ Râdâeinoascle şi ca strave ţii că. însă nu to ţi îşi respectă P E N IC ILIN E I
lui în cadrul unei adunări or­ economiei si cu ltu rii în v iito ­ lui .şi comunismului. Haţeg : se află în curs de m odernizare A b a to ru l din sin i. p u r şi sim p lu, sufocate în d a to ririle cc le revin. N u ­ P ro p io n il- rrilro p icîn ă
ganizate de Consiliul m unici­ rii ani. Un loc deosebit a ocupat Deva. iar ccl din Haţeg va fi înzestrat cu noi in sta la­ N ici varza tim p u rie nu se m ai aşa se explică de re le ­ este numele unui nou
pal al F rontului U nită ţii -So­ Din cuvîntul participanţilor în conţinutul cuvîntărilor ro s­ ţii : s-au dat in fu n cţiu n e noi centre de p re lu cra re a bucură de o soartă m ai bună g u m icu ltu ra a devenit un fel produs pe* care Fabrica
cialiste. V orb ito rii au dat n a reieşit, de asemenea, calda tite de participanţii la aceas­ la p te lu i la Haţeg. B rad. Ilia si O râstie Ieri. cele 1H fentei care lu ­ de „cenuşăreasă" a coopera­ de antibiotice din Iaşi îl
înaltă apreciere documentelor apreciere faţă de politica ex­ tă adunare felul în care în- Dezvoltarea si perfecţionarea bazei tehnice a in ­ crau la grădină de abia re u ­ tiv e i. în loc să fie sectorul dc realizează in secţia de
pro du cţie ccl m ai re n ta b il de
şeau să facă faţă la pla n ta tu l
elaborate de conducerea p a rti­ ternă a partidului, fată de tim pinâ constructorii Hune­ dustriei bunurilor de consum a condus la o creştere vcr2ci dc toam nă unde să se o b ţină nu 5 000— scm isinle/ă. Noul pro­
doarei socialiste ccic două e­
dului — analize profunde u- înalta responsabilitate m ani­ venimente de im portanţă is­ importantă a producţiei. In perioada de la începutul — Este totuşi un caz fe ri­ 0 000 lei v e n itu ri la hectar, ci dus, derivut din c rilro -
supra evoluţiei economice şi festată cu consecvenţă de con­ torică în viaţa naţiunii noas­ 1 cincinalului si pînâ acum. volum ul producţiei indus­ cit. ne explica b rig a d ie ra le ­ 20 000—23 000 le' iau ch ia r mieină. s-a dovedit un
c u ltu rii noastre — şi tablou­ ducerea sa pentru soarta m iş­ triale la „V id ra 1' Orâştie a crescut eu Iftn în sută. ia r gum icolă M iillc r Agneta. Au mai m u lt C o n d iţii şi p o s ib ili­ foarte hun înlocuitor al
lui viguros al dezvoltării cării comuniste si m uncito­ tre socialiste — Congresul al industria alimentară eu 13(1 In suta fost şi sînt 2i)c cînd au ve n it tă ţi s-a dovedit că există Con­ penicilinei, alunei cînd
României socialiste în perspec­ reşti internaţionale, eforturile doar 10— 13 cooperatori la 20 s iliu l dc conducere, to ţi coo­ aceasta nu dă efectul
tivă. Toţi vo rb ito rii au subli­ permanente depuse pentru (Continuore în pag. â 2-a (Continuare in pag. o 2<o) de hectare cu legume. Dc p e ra to rii au însă da toria să le scontat, el fiind supe­
niat adeziunea lor deplină fa­ crearea unei atmosfere pro­ 10 ani de cînd lucrez aici n-am v a lo rific e din plin. rio r chiar şi critro m ic i-
ţă de politica p artidului şi pice schim bului de păreri şî nii. in tru u t se difuzea­
stat aşa de râu cu în tre ţin e ­ N. TiRCOB ză m ult mai uşor în o r­
ganism, acţîonind m ult
mai rapid.
\
NOUA CO M BIN A
Intîm pinarea Congresului al late obiectivă, a dezvoltării şi de- tici armate de Ia 2,1 August dezvoltării României. luînd în AUTOPROPULSATA
X-lea al pa rtidu lui şi aniver­ sâvjrşirii societăţii socialiste. 11)44. pentru instaurarea regi­ consideraţie interesele vitale
sarea a două decenii şi jum ă­ Misiunea de a rezolva pînâ la m ului democratic, pentru fău­ ale clasei muncitoare, ţă ră n i­ La Uzinele „Sem ănă­
tate de la eliberarea României capăt problema agrară, de a rirea con diţiilo r trecerii la m ii, ale întregului popor, p a rti­ toarea* din Capitală se
dc- sub jugul fascist — eve­ soluţiona situaţia economică şi noua societate In procesul a­ dul comunist o pus în cen­ află în curs dc asim ila­
nimente cruciale in istoria pa­ politică a ţărănim ii şi a tu tu ­ cestor acţiuni revoluţionare co­ tru l p o liticii sale formarea li­ re şi montare un nou tip
trie i — găsesc poporul nostru ror oam enilor m uncii i-a re­ mune s-a închegat şi consolidat nei economii moderne, cu o in­ dc combina autopropul­
venit claşci muncitoare. în alianţa muncitorească-ţărăneas­ dustrie socialistă puternică şi o sată pentru recoltat
angajat cu toate forţele pe ma­ agricultură înfloritoare în sta­
frunte cu partidul ci m arxîst- că. Noua combină este des­
rile magistrale ale desâvîrşini Icninist. Apărută pe arena is­ Consolidarea alianţei clasei re să permită ridicarea con­ tinată recoltării c u ltu ri­
construcţiei socialiste. Acest torici ca cea mai înaintată fo r- muncitoare cu ţărănimea a stat tinuă a nivelului de tra i mate­ lor cerealiere şî trifo lie -
ria l şi cultural a) poporului. PE CERNI IN SCS (II) nc şî arc un randa­
Rezolvarea acestei măreţe şi ment dc 12—13 ha pe zi
vitale probleme a impus reor­ Din anul viito r, marca
ganizarea întregii activită ţi c- uzină hucureştcană va
Alianţa muncitorească- miei pe baza unică a re la ţiilo r Reportaj realizat cu concursul tovarăşi­ dezvoltorep socialistă Deveniţi livra în mod curent a-
«onoinicc, aşezarea tu tu ro r ra­
m urilor şi sectoarelor econo­
scmcnca combine unită­
stăpini pe minele lor. oame:
ţilo r socialiste din a g ri­
socialiste de producţie Este lor ing. VASILE FLOREA, directorul I.M. nii Ghelorului. cu sprijinul şi cultură.
m eritul pa rtidu lui nostru dc a Hunedoara, IOAN STANCA, vicepre­ sub îndrumarea portiduluî. au
ţărănească, baza de granit fi chibzuit şi elaborat căile şi şedinte al comitetului executiv al consi­ creot aici o ■ puternică, exploa- H A N D B A L internaţional
tore minieră, dotată cu utilaje
metodele cele mai corespunză­
Turneul
de inaltă tehnicitate După 25
toare. izvorîte din
rea lită ţile
ţă rii noastre, prin care clasa liului popular comunal, ALEXANDRU de om de Io eliberorc, mine­ masculin dc handbal dc
M adrid a programat
la
muncitoare, în unitate şi alian­
rii din Ghelor
a societăţii noastre socialiste ţă cu ţărănimea şi cu celelalte MATEI, secretarul comitetului executiv al de 3 675 000 lei onuol, cu un alic trei m eciuri. Selec­
realizează o
producţie globală
industriolo
ţionata
României a în­
categorii sociale de oameni ai
muncii, a fă u rit edificiul socia­
indice de ' productivitate de
(12—7) echipa Norvegiei.
list al patriei, osigurînd victo­ consiliului popular comunal, VIOREL A­ 229 tone muncitor/semestru. vins cu scorul dc 22—]R
ria definitivă a sociaticm ului. LIC, directorul adjunct al Liceului Ghelar, Pentru oceosta, s-ou construit In alt meci, echipa Fran­
înfăptuirea p o liticii de indus­ TRAIAN TICULA, directorul căminului aici numeroose obiective, cum ţei a dispus cu scorul
sfert dc veac a m arcat cele ţă socială, clasa muncitoare în atenţia partidului nostru pe trializare — temelia progresu­ smt noua mină Ghelar-est, tu­ dc 21-1.1 (9-7) «le echi­
pa Spaniei. Echipa Por.
mai profunde transform ări so- vreează şt pentru ţărănim e po­ toată perioada construcţiei so­ lui neîntrerupt al ţă rii, — ex­ cultural. nelul Ghelor-Teliuc, prin care lugalici a învins cu sco­
cia l-politice din istoria socie­ sibilitatea desfăşurării unei cialiste El a avut în vedere tinderea re la ţiilo r socialiste de se transportă zilnic circo 2 000 rul de 22—10 (6—6) o se­
tă ţii româneşti. lupte organizate, călăuzite de o faptul că alianţa este necesară producţie în întreaga economic, tone minereu pentru preparare. lecţionată rcginm lă.
agricul­
prin cooperativizarea
In întreaga epocă de înfăp­ conştiinţă înaintată. şi după cucerirea puterii pen­ tu rii. ridicarea continuă a bu­ - De Io Teliuc spre Ghelor, noastră, de către minem de O frumooso perspectivă este
tu ire a revoluţiei socialiste şi Dc la înfiinţarea sa, V C.Iţ tru organizarea şi desfăşurarea năstării celor ce muncesc au drumul urcă în splendide ser­ pe Cema. După o penoodă deschisă explootării miniere în ŞAH
vntor
de edificare a noii societăţi, a­ n luptat cu hotârîrc şi consec­ eu succes a operei de făurire adîncit si mai m ult unitatea de pentine, împodobind co o sol* de înflorire a mineritului pe
lianţa muncitorească-ţărănească venţă pentru rezolvarea pro­ a nuli societăţi. Ca orice feno­ interese şi scopuri dintre cele bă valeo Cernei şi colinele timpul doco-romonilor şi, moi — Dezvoltarea minelor o de- La Moscova a luat
s-a afirm at ca forţa hotărîtoa- blemei agrare, pentru realiza­ men social, alianţa, sub în ru iri- două clase fundamentale ale ce pre/igureozo mosivul Polo­ tirziu, ol lui loon de Hune- terminol, bineînţeles, şi o pu­ sfirşit io lîln irc a in te rna­
ternică dezvoltare a comunei.
re a dezvoltării sociale, ca te­ rea alianţei dc luptă a clasei rca transform ărilor clin baza e- societăţii noastre — m un citori­ no Ruscăi. După ce o Rover* dooro. minele Ghelorului de­ ţională de şah dintre c-
melia solidă a puterii de stat muncitoare cu ţărănimea. In conomicâ şi structura socială, mea şi ţărănimea — ritlicînd sot ..coamo" barajului de la vin propnetoteo moi multor - Pentru bunăstoreo locui­ chipole oraşelor Mosco­
a oam enilor muncii. .Subliniind anii grei «ai ilega lită ţii. P.C.R. a şi-a m odificat continuu conţi­ pe trepte superioare alianţa Cinc«ş şi s-o deslălot în unde­ familii, care le vind succesiv. torilor Ghelorului. o condiţie va şi Bucuroşii. Şahiştii
rolul şi însemnătatea alianţei organizat şi condus lupta oa­ nutul şi formele. stru clu rîn - dintre ele şi unitatea întregii le motelui loc de ocumulare, In 1870. de exemplu, (omiliile de bază, determinată de co- sovietici au obţinut vie-
roctcrul 12oIot ol comunei, este
m uneitoreşti-ţirăneşli. T czclr m enilor muncii de Ia oraşe şi du-se tot mai bine pe cerinţele naţiuni călătorul se îndreaptă spre Bomfy şi Csocy ou vindut sto­ toria cu scorul final dc
C om itetului Central al partidu­ sute îm potriva exploatării In u - etapelor noi de dezvoltare so­ inimo ţării pădurenilor. lului austro-ungor minele din buna aprovizionare comercială. 11,j—8.3 puncte In p ri­
lui pentru Congresul al X-lea o ghc'/.o-moşicreşli, pentru înfăp­ cialistă a patriei. In anii so­ Lector univ. GHEORGHE ILIE - O votră străveche o d a ti­ Ghelor Io preţul de 20000 flo ­ N ANDRONACHE ma partidă, Smislov a
definesc ea bază (Ip granit u tuirea năzuinţelor de libertate cialism ului alianţa tapată noi de Io Academia de ştiinţe nilor si obiceiurilor româneşti... rini... Oomenii Receou din T. fSTRATE (îşliuat la Gheorghiu.
societăţii noastre socialiste. Ex­ şi progres social In strinsă u- sensuri şi sem nificaţii prin ex­ soc iaI - politice - Şi. in ocelasi timp, o stopim in stăpîni iar in cea «Ic-a doua. o-
perienţa a demonstrat laplul nttate eu clasa muncitoare, şi tinderea şi adinei rea in toate „Ştefan Gheorghiu" străveche aşezore industrială Pmă cînd. după August fic in lii au consemnat re­
că făurirea alianţei clasei sul) conducerea acesteia, ţără­ domeniile vie ţii sociale a rela­ Aici, intre Teliuc şi Ghelor, o 1944, minele din Ghelor ou miză. (.'ele două partid*1
muncitoare cu ţărănimea mun­ nimea a participat activ la ma­ ţiilo r de colaborare şi ajutor fost descoperit monumentul cunoscut şi ele avintul şi în­ ţCpnfinuore in pag. o 2-oJ dintre Knsnir şi Nico-
citoare şi consolidarea ei con­ rile bătălii dc clasă organizate reciproc dintre nceste două cla­ înălţot în onii 213-215, ero florirea pe core le-o conferă lau au luat sfirşit cu un
tinuă în evoluţia procesului re­ şi conduse de partidul comu­ se (Conlinuort în pog. a 2*o) rezultat dc remiză.
voluţionar constituie o nccesi- nist pentru înfăptuirea insurec- Pornind de la necesităţile