Page 34 - Drumul_socialismului_1969_07

Rog. 2 ar. E S DRUMUL SOCIALISMULUI JOI 10 IULIE 1969

Tezele şi proiectul de Directive
| U .V . Călan
i
în dezbatere publică Succese in înfăptuirea

B u n u r i l e | cincinalului

Furnaliştii de la Uzina „ Victoria’ Călan au realizat
} j în perioada care a liceul de la începutul anului citc
1,340 tune de fontă in medic pe metru cub volum ulii
de consum — \ de furnal şi zi calendaristică, indice care întrece nive-
Iul celui prevăzut a sc obţine in ultimul an al cincina­
lului.
Creşterea productivităţii agregatelor a permis rea­
lizarea înainte de termen a angajamentului luat ia
corespunzătoare i j lui. furnaliştii de la Călan au produs şi livrat turnăto-
cinstea celui de-al X-lca Congres al partidului privind
sporirea producţiei de fontă. In prima jumătate a anu-
: riilor din ţară peste prevederi mai mult de l 000 tone
dc fontă. Acordind aceraşi atenţie sţiOririi gradului dc
rentabilitate, ei au realizat mai mult de 650 000 lei eco­
cerinţelor sporite nomii la preţul de cost şi 7 500 000 lei beneficii supli­
mentare.
Cu realizări importante se prezintă şi celelalte sec­
ţii ale uzinei. S-a asigurat utilizarea mai productivă şi
mai eficientă a capacităţii agregatelor şi instalaţiilor,
Politica de ale populaţiei fapt care a condus la creşterea productivităţii muncii
cu peste 38 la sută dc la începutul cincinalului şi pină
acum . Ca urmare colectivul uzinei dc la Călan reali­
zează în acest an o producţie globală valorică mai marc
dccit in 1.905 cu peste 140 milioane, lei.
Printre fruntaşii in producţie ai Fabricii chimice Orâştîe, se numără şi echipa de inscrip­
industria­ '(Urinarţ din pog.l) de realizările prelim inate pen­ ţionat pahare, care şi-a depăşit in fiecare lună sarcinile de plan. Foto: V. ONOIU lor şi sortimentelor.
A fost îmbogăţită în acest râsf/mp gama produse­
tru 1970.
Realizarea acestor
sarcini
cere din partea fiecărui colec­
tiv din întreprinderile bunu­
Legea nr. 26 din 1067 pre­
Aşa cum se precizează in rilo r de consum o muncă stă­ vede ca programarea plecări­
lizare proiectul de Directive, co n tri­ ruitoare, plină de răspundere, lor în concediu de odihnă sâ
rare atît interesele angajaţi­ Cum si în ce condiţii
buţia industriei bunurilor dc
r are să ducă la îm bunătăţirea
se facă luîndu-se in conside­
consum Ia îm bunătăţirea a-
provizionârii populaţiei nu re­ a ctivită ţii. în special în apro­ Extinderea _> ->
zidă numai in creşterea c a n ti­ vizionarea şi prelucrarea su­ lor cit şi ale .serviciului. Faţă
tativă a producţiei către fon­ perioară a resurselor de ma­ de aceasta, apare necesar ca
(Urmon* din pdg. 1J dul pieţii, ci şi prin lărgirea terii prime. Va continua in a- continuă a plecările în concediu sâ se fa­
gamei de produse. A slfel. nu­ ccst sens să se extindă struc­ că eşajlonat în tot cursul anu­
mai in u ltim ii ani au fost o- tura sortim entală a producţiei lui in aşa fel Incit sâ se asi­ se acordă compensarea in bani
mologatc peste 1)0 dc sorti­ şi sc vor face noi eforturi transportului gure în orice perioada a anu­
X-lea al partidului şi cca de a mente noi, iar acţiunea dc d i­ pentru crcşţcrca sim ţitoare a lui cadrele necesare pentru
îndeplinirea în bune condiţii
2.*-a aniversaro a eliberării de versificare a producţiei conti­ ca lită ţii tuturor produselor. a sarcinilor de serviciu.
sub jugul fascist. A fost re lie ­ nuă în toate Întreprinderile. Noile? maşini cu care au fost auto D ispoziţiile legii pun un ac­
fat faptul eâ numai în anii Colectivul de la „V idra" Orâş- dotate Fabrica „V idra" Orâş- cent deosebit pe măsurile me­
inf.G— 10CC constructorii au r« tie, pentru valorificarea supe­ l ic. Abatorul Haţeg, fabrici­ nite să garanteze realizarea a concediului de odihnă
fertuat lucrări în valoare de rioară a deşeurilor dc blănă­ le dc conserve Deva şi Haţeg, Reţeaua transportului auto efectivă a dreptului la conce­
1 300 000 000 lei — obiective rie, a inceput să confecţione­ de la întreprinderile de pani­ — de m ărfuri şi călătorj — diu de odihnă in fiecare an
industriale şi soeîal-eulturale ze in scrie misade De aseme­ ficaţie dau posibilitatea pro­ a judeţului nostru 3 cunoscut calendaristic, fiindcă numai in
din care cea moi marc parte nea. sini în curs dc omologare ducerii unor noi sortimente o extindere continuă in u l­ acest mod se asigură recre-
au fost solicitate de către mă­ unele tip u ri dc covoare cu mo­ superioare. Bunăoară, indus­ tim ii ani An fost construite erea salariaţilor, refacerea fo r­ ra porturilor de muncă înainte numerale Statornicind drep­ excepţie nu vor avea aceasta
rirea capacităţilor de produc­ tive naţionale ce vor fi oferite tria cărnii va mări aum ârul autngări si autobaze, noi ia ţei de muncă De aceea, ami- de efectuarea concediului de tul angajatului de a l se obligaţie acei angajaţi cărora
ţie a marelui combinat side­ la export. Industria alim enta­ sortim entelor de conserve si Petroşani, Orăşlic, Deva, narea efectuării concediilor de odihnă creează obligaţia com­ compensa în bani concediul deş! li s-a desfăcut contrac­
tul de muncă in baza dispo­
rurgic. In această perioadă ră valorifică mai eficient a lit preparate de carne, industria Hunedoara si Itrad, iar la O- odihnă la altă dală docil cea pensării lui in bani. tot aşa de odihnă neefectuat în con­ z iţiilo r legale menţionate mai
au fost realizate depăşiri d? materia prim ă rit şi subpro­ laptelui va lărgi gama de pro­ răstii', Sim cria, Crăci uneşti programată este admisă nu­ cum fiecare angajat esle în­ d iţiile anume prevăzute, le­ sus, s-au găsit in urm ătoare­
peste IM de milioane Ici l.i dusele Fără îndoială, reca cc duse proaspete, industria de si Ilia au fost înfiin ţate mai ru litiu de excepţie şi nu­ dreptăţit sâ primească salariul gea nu condiţionează com­ le situaţii :
producţia globală, iar produc­ s-a realizat în domeniul d i­ panificaţie se va axa pe e xtin ­ puncte fixe dc exploatare a mai în cazuri bine justificate, pentru munca prestată pînă în pensarea în bani de existen­ — încetarea contractului 'dc
tivitatea m uncii a crescut la versificării producţiei este în­ derea producţiei dc speciali­ autovehiculelor. rechemarea din concediu a sa­ momentul încetării ra p o rtu ri­ ţa stagiului de l i luni de ve­ muncă s-a tăcut în baza a p i­
01 209 lei pe salariat fată de că puţin Comitetelor de d i­ tăţi şi de plăcintărie. Iar Fa­ Oară in 1953 num ărul au­ la ria ţilo r fiin d in principiu in ­ colului 19 din Codul M unt ,i
7;> 250 lei prevăzut pentru recţie, specialiştilor din uni­ brica de conserve Haţeg pe tovehiculelor destinute trans­ terzisă. Pentru a face eficace ca urmare a faptului că anga­
u ltim u l an al cincinalului ac­ tăţile industriei bunurilor dc produse dietetice de legume portului de m ărfuri era doar toate prevederile referitoare la jatul nu-şi poate executa m un­
iuai. O activitate susţinută au consum Ie revine in continua­ O atenţie deosebită va fi a- dc 59. în prezent el este de asigurarea efectuării concedii­ PE TEM E ca din cauza sănătăţii, con­
desfăşurat constructorii liunc- re sarcina dc a face noi paşi eordali în anii urm ători r i­ peste 2 100, ceea ce a sporit lor este prevăzută sancţiona­ statată prin certificat medical
doreni pe linia creşterii e fici­ spre îmbogăţirea gamei sor­ dicării calităţii produselor si si volum ul tonelor transpor­ rea disciplinară şi răspunde­ oficial şi nici nu i se poate
entei economice, obţinînd in timentale. spic aprovizionarea prezentării lor In arest scop tate, dc 12.5 ori rea materială a celor care se ALE LEGISLAŢIEI MUNCII oferi in aceeaşi unitate o altă
această perioadă aproape ‘29 mai abundentă a pieţii interne trebuie găsite noi soluţii in ve­ Transportul dc călălori s-a fac vinovaţi de neluarea mă­ muncă corespunzătoare stării
milioane lei economii supli­ şi crearea dc disponibilităţi derea am balării şi prezentării dezvoltai si extins in acelaşi surilor de trim itere în conce­ sănătăţii $1 ca lifică rii sale
mentare pentru export produselor alim entare eît mai ritm ascendent. In prezent a­ diu a tuturor angajaţilor. profesionale ;
Tabloul a ctivită ţii desfâşura- $i in cadrul judeţului nos­ frumos şi mai atractiv consu­ proape că nu există localitate In lege s-au adus îm bună­ lor de muncă. chime neîntreruptă. — angajata îşi urmează so­
1o de constructorii Hunedoa­ tru. o caracteristică principa­ m atorilor în care sâ nu ajungă autobu­ tă ţiri substanţiale şi regle­ Compensarea în bani a con­ Din cele relatate şi in in ­ ţul care îşi are locul de m un­
rei este m ult moi amplu Pe lă a dezvoltării industriei bu­ Toate aceste acţiuni vin în zul. Pe 267 dc trasee ale ju ­ m entării condiţiilor de com­ cediului de odihnă este perm i­ teresul in le ip re tă rii corecte a că în altă localitate, este gra­
fiecare şantier, in atelierele n u rilo r dc consum în perioada intim pinarca sarcinilor cu­ deţului se efectuează zilnic pensare în bani a concediului să numai in cazurile : legii, concluzia logică şi solu­ vidă sau mamă a unui copil
întreprinderii, angajamentele 1971-1975 va fi realizarea in prinse în documentele Con­ 1146 dc curse, transportind anual de odihnă neefectunl — in care contractul de ţia legală este aceea că. in d i­ in vîrstâ de pînă la 3 ani şi
luate în cinstea Congresului, continuare a unor ritm u ri sus­ gresului al X-lca al partidului zi dc zi peste 170 000 de că­ prevâzîndu-se că toţi angajai ii muncă al angajatului a înce­ ferent de vechimea neîntre­ in situaţia tn care angajatul
a aniversării eliberării patriei ţinute dc creştere. A slfel. în­ de a se îm bunătăţi substan­ lători Elocvente silit si u r­ care, mai înainte de a-şi fi tat înainte ca el să-şi fi efec­ ruptă. la data încetării anga­ a fost suspendat din funcţie:
se realizează ru succes treprinderea „V id ra ” urmea­ ţial produrţia bunurilor dc mătoarele cifre din trans­ efectuat concediul cuvenit, sînt tuat concediul ; ja ţii. salariatul respectiv, dacă — cînd. după data desface­
V orbitorii au făcut nume­ ză să şi sporească produrţia consum. în deplină corelaţie portul de călători. In 1953 puşi în situaţia de a nu mai — scoaterii angajatului din nu şi-a efectuat concediul de rii contractului dc muncă în
roase propuneri Drivind dez­ cu 218 la sută. iar industria a cu necesităţile mereu sporite parcul de autobuze era de 21 putea exercita acest drept — producţie pentru o perioadă odihnă, are dreptul la com­ baza articolului 20 litera g
voltarea activităţii viiloarc. lim entarâ cu MO la sută faţă ale populaţiei. de muşini. Astăzi num ărul a- vor prim i o compensaţie în mai mare de 12 luni ; pensarea lui în bani. propor­ din Codul M uncii, a interve­
subliniind râ I C.S H.. între­ ceslora n ajuns In peste 460. bani corespunzătoare Aceas­ — chemării angajatului pen­ ţional cu tim pul lucrat. n it achitarea, anularea urm ă­
prindere eu experienţă boga­ Concomilenl a crescut capa­ tă- mâsură |ine seama de fap­ tru îndeplinirea serviciului A rtico lul 12. punctul 5. din ririi penale sau încetarea pro­
tă. cu oameni harnici şi Dri^e- citatea de transport. De la tul că dreptul la concediu se m ilita r in termen, cu termen Legea nr. 2(5/1967 prevede că cesului penal ori a u rm ă ririi
puţi. poate să realizeze in v ii­ 590 990 călători în 1953, la naşte ca un corolar al prestă­ redus sau ca elev în şcolile pentru cci nou angajaţi sau penale
lo r ritm u ri şi mai înalte in 30 485 170 călălori in 1968! rii muncii o dată ru fiecare m ililare de ofiţeri dc rezervă pentru cci care se reîncadrea­ In consecinţă. obligaţia
înfăptuirea obiectivelor în ­ oră şi zi muncită, că el se a- Compensarea in bani a con­ ză in muncă, dreptul la p ri­ re stitu irii indem nizaţiei dc
credinţate Constructorul V ic­ cumuleazâ treptat în tot cursul cediului de odihnă este deci mul concediu de odihnă se concediu dc odihnă există nu­
to r C urii a arătat râ do-a anului de muncă. încetarea permisă numai în situ a ţiile e- naşle după îm plinirea unei mai pentru acei angajaţi a că­
lungul color fl ani dc activi­ vechimi neîntrerupte de 11 ror desfacere a contractelor
tate in Hunedoara a cunosrut luni in aceeaşi unitate. A ­ de muncă s-a făcut in baza
fazele creşterii impetuoase a ceastă prevedere legală tre­ articolelor 19 şi 20 literele e.
com binatului — oglindă vie a buie înţeleasă în sensul câ f şi g din Codul M uncii, ex-
p o liticii de industrializare so­ Pe Cerna în sus este vorba de un drept de a ceplîmlu-se situaţiile m enţio­
cialistă promovată cu asidui­ efectua concediul de odihnă nate
tate de către conducerea de şi nu de compensarea în bani. A ngajaţii care sînt reche­
partid şi de stal „M i se um ­ Din acest m otiv nu trebuie sâ maţi din concediu în condi­
ple inim a de bucurie — a spus se facă confuzie între momen­ ţiile admise de legea concedii­
vorbitorul — rînd văd cum Io sonototea populaţiei ve­ neri, peste 60 moîştri şi tehni­ tul naşterii dreptului la con­ lor nu au obligaţia re stituirii
prind viată prevederile p a rti­ (Uiman din pag I) ghează personalul spitalului u­ cieni. cediu şi momentul acordării indem nizaţiei Regularizarea
dului nostru. De aceea. îm ­ nificat, cuprinzind secţii de - Comuno foce, deci, poşî acestui drept sub forma con­ p lă ţilo r in raport dc indem ­
cediului integral de odihnă.
preună cu ceilalţi oameni ai chirurgie, interne, moternitote, importonţi spre urbomzore. Dreptul la concediu sc naşte nizaţia pentru concediul ne­
m uncii sini alături şi susţin In prezent există aici trei ma­ la care se adaugă două dis­ - Do. In prezent se lucreoză efectuat şi drepturile dc sala­
din toată inima politica parti­ gazine alimentare şl trei centre pensare şi o unitate farmaceu­ Io un nou sistem de aprovi­ din prim a lună muncită şi re­ riu corespunzătoare perioadei
dului şi statului nostru”. de desfocere a piinii, magazi­ tică Nivelul ridicat de trai ol zionare cu apă potabilă, se prezintă un tot. form at din a- lucrate după întreruperea
cum ulâri
cantitative.
Este.
oflo în construcţie trei blocuri
Tovarăşii A lexandru Cioro- ne de textile, confecţii, fero- locuitorilor comunei este ilus­ de locuinţe în cartierele ..Cuţ". deci. normal ca angajaţii ca­ concediului, se face la sfîrşî-
117 844
trat în consumul de
lul lu n ii următoare, după caz.
garu. Ohoorghc Apostol, M îr- metal, librărie, cofetărie, două LWh energie electrica, alături „Cirnu" şi Io Crăciuneasa ; se re. datorită îm p reju ră rilo r sur­ In situaţia în care pe tim ­
rea îoanid. Nieolae Bâlâreanu. aprozore, două bulele, o uni- de iluminatul casnic „sub­ apropie ziuo dorii in folosinţă venite. nu şi-au putut efectua pul efectuării concediului de
Mar ia Ivan si a lţii, după ce tote de desfocere o cornii, scriind" Io ocesl consum şi o noului club al minerilor. concediul in natură, sa aibă odihnă intervine o incapacita­
nu apreciat conţinutul docu­ două magazine mixte cele oproope 1 000 aparate de Lor lî se vor odougo numeroa­ dreptul In compensarea lui în te temporară de muncă care
m entelor puse în dezbaterea Ghelorul, cunoscut în trecut rodio şi televizoare, numeroase sele obiective sociol-gospodă- bani. proporţional cu tim pul durează mai m ult de 7 zile
maselor. înalta lor ţinută, door prin „laim a” unui nivel inoşini de spălat, aspiratoare, reşti ce urmează o fi e*ecu- lucrat pînă atunci sau dacă angajatul a fost in ­
perspertivele luminoase ee se de troi scăzut şi o neştiintei frigidere etc. tote de cetăţeni prin munco Consideram necesar să a­ ternat într-o unitate tncdico-
degajă pe linia în flo ririi de code o podurenilor. dispu­ patriotico. tragem atenţia asupra obliga­ snniLară, concediul de odihnă
României socialiste, nu fă^ut ne oi î de două uimtoţi ale Docâ spunem că Ghelorul Sub oceste ouspicii, dezvol­ ţiei dc a restitui indem niza­ se întrerupe. In acest caz, an­
propuneri privind îm bunătă­ grădiniţei de copii, de trei are astăzi şi o biogrofie spi­ tarea comunei primeşte noi ţia de concediu de odihna e- gajatul va beneficia pe ton­
ţirea activită ţii de producţii' şcoli generale, un liceu cu rituală proprie, nu vom greşi volenţe. pe core minerii din fcctuat în cazurile în care tă durata incapacităţii de a­
şi sorial-riiH urnle. secţii de zi. serale şi < oro cu nimic. Pentru că ovem în Ghelor s-ou ongojot sâ le dez­ desfacerea contractului de ju to r de boală, fără ca u n ita ­
vedere numărul de cadre cu
Construelorii au trim is con­ frecvenţă Numoi pentru liceu volte, ovînd un nou temei, a- muncă a intervenit după cfec- tea sâ procedeze la regulari­
ducerii partidului, tovarăşu­ s-au construit in ultimii oni pregătire superioară ce-şi des- celo ol ideilor înălţătoare des­ luarea în natură a concediu­ zarea p lăţilor. Restanţa con­
lui Nîcolae Ccauşosru. o două edificii, însumind 16 soli făşooră activitatea în comună prinse din Tezele şi proiectul lui de odihnă. Obligaţia res­ cediului de odihnă urmează
telegramă prin cure îşi rea­ de closo, un laborator, un a­ - 2 educotoare, 11 învăţători. de Directive ole Congresului ol titu irii indem nizaţiei de- con­ sâ fie efectuată im ediat du­
firm ă ataşamentul lor profund telier de lucrări practice etc. 19 profesori, 6 medici, 19 ingi- X-leo ol P C.R. cediu corespunzătoare perioa­ pă încetarea incapacităţii tem ­
faţă de politica partidului, fa­ In laborotorul de încercări electrice din cadrul minei Bar­ In solele Rudo, Plopi şi Govăj- dei nelucrate din anul pentru porare.
ţă de documentrle elaborate za, se execută verificarea apa ratelor electrice mecanice şi dio exista cămine culturale, care i s-a acordat concediul
pentru cel dc-nl X-lea Congres meteorologice folosite în subteran şi la suprafaţă. iar Io Ghelor un club şi o bi­ DIALOG IN POST­SCRIPTUM : există numai pentru acei an­ VIOREL POP
si se angajează la noi înfăp­ Instantaneul surprins pe peliculă o infâţişeazâ pe labo­ bliotecă cu peste 12 000 volu­ — Destinaţia colocv iului de duminică ? gajaţi cărora li s-a desfăcut membru în Birou! executiv ol
tu iri pentru înălţarea patriei ranta Ioana Dineş executînd una din operaţiile de verificare la me — Simcria. contractul de muncă în baza Consiliului judeţean
noastre socialiste pe noi culm i un lot de echipament electric. articolelor 19 şi 20 literele e, al sindicatelor, cu problemele
ale civilizaţiei şi progresului f, şi g din Codul M uncii. P rin de legislaţie a muncii
sâvîrşirii construcţiei socialiste
/llia nţ a muncitorească-ţărănească, baza de granit crînd în domeniul hotăritor al
(Urmare din pag: 1) Je ridică în faţa clasei munci­
toare, a întregului popor. Lu-
muncitoare îi revine rolul ho-
Etapa nouă in dezvoltarea a­ economici. în industrie, clasei
lianţei muncitoreşti-ţârâncşti târîtor în dezvoltarea bazei
îşi găseşte expresia în perfec­ tehnico-materiale a socialismu­
ţionarea relaţiilor de colabora­ progresului general al societăţii citoare şi ţărănimii, întregului lui, temelia progresului între»
re şi întrajutorare frăţească — prin dezvoltarea armonioa­ popor, în actuala etapă impu­ gli societăţi. Prin activitatea ce
dintre cele două elase. 1n con­ să şi echilibrată a tuturor ra­ a societăţii noastre socialiste ne întărirea continuă a rolu­ o desfăşoară pe toate planurile
d iţiile în care atît clasa mun­ m urilor economiei şi în primul lui statului socialist ca instru­ vieţii sociale, prin gradul înalt
citoare cît şi ţărănimea îşi în­ rind a industriei şi agriculturii. ment principal în realizarea de organizare şi de disciplină
temeiază existenţa pe aceeaşi Este în interesul clasei munci­ măreţelor obiective ale naţiu­ ■şi prin constanţa sa revoluţio­
bază economică — proprlctntco toare şi al ţărănimii continua­ nii. Totodată, statul socialist nară, muncitorimea este clasa
socialistă asupra mijloîicclor de rea cu consecvenţă a procesu­ laţie» cu produse ogro-ulimcn- bunătăţire a repartizării terito­ instituit adunările generale ole ridicînd pe un plan superior este organizaţia tot mai nece­ cea mai înaintată a societăţii,
producţie —, cînd nmbclc clase lui de industrializare socialisto larc. De aceea, pe baza direc­ riale a obiectivelor economice salariaţilor — ea forme colec­ baza unităţii întregului popor. sară şi eficientă a intensifică­ forţa socială fundamentală ca­
au dobîndit aceeaşi natură so­ a ţării, dc dezvoltare neconte­ tivelor Congresului al JN-leaal şi sociale, asigurarea unui ca­ tive de conducere economică şi Dispariţia pentru totdeauna din rii activităţii politice atît a re asigură înaintarea neabă­
cială. socialistă. Prin cooperati­ nită a bazei tclimco-inateriale partidului şi o holârîrilor Con­ dru propice valorificării capaci­ gospodărească — care ridică pe tabloul social al ţârii a clase­ clasei muncitoare cît şi a ţă­ tută a patriei noastre pe calea
vizarea agriculturii. ţărănimea a socialismului pe? temelia .şti­ ferinţei Naţionale s-a adoptat tăţii şi iniţiativei creatoare ale o treaptă superioară rolul cla­ lor exploatatoare, schimbarea rănimii, a atragerii lor active socialismului şi comunismului.
s-a transformat într-o clasă inţei şi tehnicii înaintate, fapt un complex dc măsuri organi­ celor cc muncesc In legătură sei muncitoare în înfăptuirea rolului social al clasei munci­ la dezbaterea şi adoptarea mă­ Dar concomitent cu sporirea
nouă a societăţii, omogenă si ce asigură sporirea productivi­ zatorice şi politice menite sâ cu aceste cerinţe imperioase, politicii partidului în industrie, toare şi al ţărănimii, unitatea surilor şi deciziilor politice cît rolului clasei muncitoare — dc
unitară, capabilă să-şi aducă, tăţii şi eficienţei muncii socia­ asigure creşterea producţiei a­ partidul nostru procedează la înfiinţarea uniunilor agricole intereselor şi sarcinilor lor în şi In realizarea lor în practică clasă conducătoare a societăţii
alături dc clasa muncitoare, o le, avîntul întregii economii. gricole, perfecţionarea sistemu­ perfecţionarea continuă a for­ cooperatiste, organizaţii proprii dezvoltarea societăţii noastre !n acest scop partidul nostru a — are loc întărirea rolului
contribuţie sporită la realiza­ Experienţa ţârii noastre precum lui dc organizare şi retribuire melor şi metodelor dc organi­ ale ţărănimii, oferă posibilităţi iac ca alianţa muneitnrcascâ- luat o scamă de măsuri privind social şi al ţărănim ii şi
rea sarcinilor desâv îrşirji con­ şi cca a ţărilor avansate arutâ a muncii, dezvoltarea (lemo- zare şi conducere a economici nelimitate ţărănimii coopera­ ţârâneascâ sâ exprime latura adîneirea principiilor democra­ intelectualităţii, în cadrul uni­
strucţiei socialismului. că in agricultură, ca şi în alte i raţiei cooperatiste, stimularea naţionale, la coordonarea mai tiste să participe nemijlocit la esenţială a unităţii politice a tice In organizarea şi activita­ tăţii indestructibile a întregu­
Conţinutul şi sarcinile alian­ ramuri ale economici, nu pot participării tot mui active a bună a tuturor ram urilor eco­ conducerea treburilor agricul­ poporului, baza dc granit a tea statului, de perfecţionare lui popor. Astfel, pe fundalul
ţei muncitorcşti-ţârâneşti inac­ fi obţinute rezultate superioa­ ţărănimii la conducerea agri­ nomiei prin planul dc stat, la turii, să-şi valorifice cit mai trăinieicî orînduirii noastre so­ a formelor şî metodelor de trainic al alianţei clasei mun­
tuala etapă n dezvoltării ţârii re. o eficienţă maximă a fo r­ culturii. atragerea tot mai largă a mun­ bine energia şi mijloacele dc ciale si dc stat. Caracteristica muncă cu cetăţenii. citoare cu ţărănimea se întă­
noastre sînt determinate dc w- ţei dc muncă fnrâ o bază teh- Realizarea obiectivelor desă­ citorilor, cadrelor dc conduce­ care dispun atît in interesul fundamentală a orînduirii noas­ Condiţia hotârţtoarc a întă­ reşte neîncetat coeziunea între­
nitatea intereselor generale ale nico-matcrialâ modernă, fnrâ vârşirii construcţiei socialiste re, a maselor ţărănimii, la con­ propriei ci bunăstâri cît şi al tre socialiste esle faptul că pu­ ririi şl consolidării continue a gii noastre naţiuni socialiste.
celor două clase prietene, dc extinderea şi folosirea pe sca­ impune preocupare continuă ducerea şi rezolvarea proble­ propăşirii gcncr.ilc a societăţii terea sc află în m iinile clasei alianţei clasei muncitoare cu Ca forţă politică conducătoare.
năzuinţa lor comună de ridica­ ră largă a ştiinţei şi tehnicii pentru făurirea şi dezvoltarea melor economice. O dcoscbjtă Un domeniu de cea mai ma­ muncitoare aliată cu ţărănimea ţărănimea, a sporirii rolului ei P.C.R, se afirm ă in permanen­
re materială şi spirituală a pa­ înaintate. Agricultura repre­ unei cionomii moderne, a unei importanţă şi eficienţă o au te importanţă al evoluţiei ac­ — (lase ce reprezinţi m ajori­ dc forţă motrice a desăvârşirii ţă şi în elaborarea şi perfec­
triei spre culmi tot mai înalte zintă, în condiţiile ţârii noas­ industrii puternice şi a unei a­ lormclc organizatorice trasate tuale a alianţei muncitorcşti- tatea absolută a populaţiei — construcţiei socialismului o ţionarea formelor concrete în
In acest scop partidul nostru tre. un factor de mare impor­ griculturi avansate, bazate pe de partid şi de stal pentru u- ţârâneşti este cel al relaţiilor ceea cc înseamnă realizarea în constituie întărirea rolului con­ care să evolueze şi sâ se rea­
orientează, prin politica sa şti­ tanţii pentru întreaga economic folosirea largă a cuceririlor re­ plicarca principiilor democra­ politice dintre rele două cla­ fapt a principiului guvernării ducător al partidului in toate lizeze relaţiile de alianţă şl u­
inţifică, activitatea oamenilor naţională, parliclpînd cu o pon­ voluţiei Irlm iro-ştiinţifice con­ tismului socialist în sfera vie­ se. Profundele transformări în­ statului de către poporul însuşi, domeniile de activitate. Aceas­ nitate dintre clasa muncitoare
muncii, a tuturor claselor şi dere însemnată la formarea temporane. pe o înaltă produc­ ţii economice. In creaţia de noitoare ce s-au produs In liber şî stâpin pe destinele sa­ ta este o necesitate obiectivă şi ţărănime, stjmulînd şi coor-
venitului naţional, contribuind tivitate a muncii sociale, valo­ bunuri materiale. Pe baza l>o- structura economică şi socială le. ce izvorăşte din volumul şi donînd eforturile celor două
păturilor sociale In direcţia
efectiv la aprovizionarea indus­ rificarea la un nivel superior lă rirji Conferinţei Naţionale au a societăţii noastre au adîncit I.Vidi/arra sarcinilor econo­ complexitatea tot mai mare a elase pe direcţiile fundamenta­
sporirii în ritm rapid a pro­ triei cu materii prime, la îm­ a resurselor naturale- şi dc luat fiinţă In întreprinderi co­ continuu unitatea intereselor mice. sociale şi culturale me­ sarcinilor pc care continuarea le ale trium fului deplin al so­
ducţiei materiale — temelia bunătăţirea aprov izionării popu­ muncă ale ţării, continua Îm­ mitetele de direcţie şi s-au politice dintre cele două clase, reu sporite ce revin clasei mun­ pe o treaptă superioară a dc- cialismului în patria noastră.