Page 36 - Drumul_socialismului_1969_07

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 10 IULIE 1969

INTERNATIONALEm

Deschiderea Adunării
Prezente româneşti Generale a 0. M. S. CURIER . CURIER . CURIER

cadre medicale" care să asi­
Cu prilejul celei dc-a 25-a şi despre principiile politicii modern cartier al Romei — NEW YO RK 9 (Agerpres). gure asistenta necesară popu­
aniversări a eliberării Româ externe ale patriei noastre. E. U. R. — un spectacol, de In oraşul Boston (S.U.A.), phiei Lorcn va fi Marccllo
niei de sub jugul fascist, a m ­ ★ c.lntece şi dansuri din diferite s-au deschis lucrările celei laţiei din aceste ţâri MOSCOVA. O retrospectivă dc filme consacrate Mastroiani.
D irectorul general al O.M.S.,
de-a 22-a A dunări Generale
basadorii Ion Georgescu (El­ LONDRA. — Coresponden­ regiuni ale României. Specta­ a Organizaţiei M ondiale a referindu-se apoi la eforturile centenarului naşterii lui Lcnin s-a deschis miercuri
veţia), Corne lin Bogdan (Sta tul Ager preş, L. Rodescu, colul s-a bucurat de un deo­ depuse pe linia organizaţiei, in cadrul celui de-al VH-Iea Festival internaţional at 4 0 4
lele Unite), Aurel Ardelcanu transmite : La Londra s-a in sebit succes. A luat parte im Sănătăţii (O.M.S.) La lucrări a relevat că un num ăr de filmului de Ia Moscova. Retrospectiva va cuprinde VENEŢIA. — Un incendiu
(India), ministrul plenipoten­ cheiat Săptămina coopcratis numeros public. participă delegaţiile ţă rilo r cadre sanitare a fost pregă­ cinci filme artistice şi cinci documentare, realizate care a izbucnit marţi la pa­
membre prin tre care si o de­
ţiar Valeriu Georgescu (Is­ tă internaţională, în cadrul Ansamblul „Prahova" se a­ legaţie guvernamentală rom â­ tit îndeosebi în ţările din în decurs de peste 40 de ani. Primul film prezentat latul care găzduieşte festi­
rael) şi însărcinatul cu afa­ căreia ţara noastră a fost re­ flă intr-un turneu de o lună nă condusă de prof. dr. Ion A frica pentru 'combaterea po­ a fost „Octombrie", prima încercare de a reda pe valurile cinematografice din
ceri ad-interim Teodor Dilu- prezentată printr-un stand cu In Italia. In cadrul schimbu M oraru. adjunct al m in istru ­ liom ielitei, a bolii somnului şi ecran chipul lui Lenin şi „Lcnin viu" de Miltail Veneţia a distrus aproxima­
Icscu (Ghana) au ţinut con fe­ exponate ala producţiei coope­ rilor culturale româno-italie- lui sănătăţii, membru în Con­ a leprei. .Pe scară mondială, Romm. tiv 20 de filme depozitate in
rinţe de presă, în cadrul că ■ ratiste şi de artizanat. ne. El a prezentat spectacole siliu l Executiv al O.M.S. subliniază Cnndau în rapor­ In cadrul unei conferinţe de presă s-a anunţat filmoteca clădirii. Poliţia nu
rara au vorbit despre succe­ Cu prilejul unor manifestări la Ostia-Lido şi Rieti, unde a în raportul prezentat Adu­ tul său, holera şi lepra — am­ că, în cinstea jubileului, documentariştii sovietici exclude ipoteza ca incendiul
sele remarcabile obţinute de crlisticc organizate in cadrul luat parte la „Sărbătoarea Soa­ nării generale d r M G Can- bele de natură contagioasă — pregătesc o scrie de filme unde vor fi incluse toate să fi fost provocat in mod
intenţionat. Intervenţia ra­
România socialistă in cei 25 Săptămînii. un grup folcloric relui" împreună cu mai multe clau. director general al documentele fotografice şi cinematografice existente pidă a pompierilor a permis
de ani de la eliberare, precum englez a prezentat cintere şi ansambluri folclorice italiene O.M.S., afirm ă că în ţările în continuă să rămină un peri­ despre viaţa şi activitatea lui Lenin. localizarea rapidă a incen­
dansuri româneşti. Ştefan' şi străine. Artiştii români an curs de dezvoltare se m ani­ col pentru starea mondială a diului şi salvarea a aproxi­
Nă stă se seu. secretar al Amba fost distinşi cu „placheta de festă ,o lipsă cronică de sănătăţii". mativ 800 de pelicule cine­
merit", acordată celui mai bun
Vietnamul de Sud sadei României la f.ondra, a ansamblu. ' anunţă agenţia TASS, Ale- reguli in cadrul serviciilor matografice.
MOSCOVA. — După cum
făcut o expunere In care a in
publice.
făţişat principalele realizări Rclcvînd „repertoriul exce­ înăsprirea re la ţiilo r libano— xei Kosîghin, preşedintele 4 0 4
ale poporului român in cei 25 lent care a incintat publicul", Consiliului de Miniştri al 4 0 4
WASHINGTON. — „Com-
Intensificarea de ani de la eliberarea p a­ „ll Messaggero" scrie : „Am U.R.S.S., a avut miercuri o PARIS. — Preşedintele sat" (Corporaţia pentru lan­
triei. putut aprecia un spectacol saudite convorbire la Kremlin cu
variat şi fascinant rcflcctlnd Jozef Cyrankiewicz. pre­ Gcorges Pompidou a avut sarea satetiţîlor dc comuni­
marţi la Palatul Elyscc, o
acţiunilor ofen­ R(j MA 9. — Coresponden­ bogate tradiţii milenare". La B EIR U T 9 (Agerpres). — o înăsprire a re la ţiilo r din­ şedintele Consiliului de Mi­ întrevedere de 40 de minute caţii), a anunţat că va În­
locui satelitul fntclsat-3, ca­
tul Agcrpres, N. Puicca. rîndul său, „II Tempo" subli­ Crizei politice libaneze care tre Liban şi Arabia Sauditâ. niştri al R.P. Polone, care cu preşedintele Republicii re funcţionează defectuos.
sive ale transmite: Ansamblul folclo­ niază că întregul program na se prelungeşte (cu inevitabil*» P unrlul de plecare al încor­ a sosit in capitala sovietică Niger. Diori Haniani, aflat Noul satelit va fi lansat dea­
ric românesc „ Prahova" a pre­ cucerit pe merit ovaţiile pu­ "repercusiuni dc ordin econo­ dării. relatează agenţiile de in legătură cu Expoziţia in­ in prezent la tratament în supra Atlanticului în jurul
zentat marţi seara In cel mal blicului". mic) i s-a adăugat în prezent pusă. îl constituie nem ulţu­ dustrială jubiliară „Cea de-a Franţa. Aceasta este prima datei dc 18 iulie. Dacă toa­
patrioţilor mirea A rabiei Saudite pentru 25-a aniversare a Republicii întrevedere pc care noul te sc vor desfăşura normal,
faptul eâ o ficia lită ţile libane­ Populare Polone". Potrivit preşedinte al Franţei a avu­ noul satelit va prelua asigu­
ze s-au arătat nefavorabile li­ agenţiei, cu acest prilej s-a t-o cu un şef dc stat afri­ rarea comunicaţiilor dintre
SAIGON 9 (Agerpres). — nei oferte saudite dc con­ făcut un schimb de opinii în can. Preşedintele Diori a de­ Europa şi S.U.A.
In Vietnamul de sud sc struire a unei ra fin ă rii în L i­ legătură cu un ccrc larg de clarat reprezentanţilor pre­
semnalează o intensificare ban. probleme referitoare la dez­ sei câ au fost discutate pro­ 4 0 4
a acţiunilor ofensive, lansa­ Libanul aro de luat o hotă- voltarea colaborării multila­ bleme privind cooperarea
te dc forţele patriotice îm­ rîrc d ificilă, apreciază In le­ terale dintre U.R.S.S. şi R.P. dintre Franţa şi Niger. WASHINGTON. — Came­
potriva obiectivelor ameri­ gătură ru aceasta observatorii Polonă şi au fost discutate, ra Reprezentanţilor a apro­
cane saignneze. Potrivit in­ dc presă. Pe de o parte, gu­ de asemenea, alte probleme 4 0 4 bat un proiect dc lege prin
formaţiilor furnizate de vernul libanez este supus u ­ interesind cele două ţări. MADRID. — Curtea mar­ care se suplimentează cu 7.5
comandamentul american nor presiuni din partea celor ţială din Madrid a condam­ milioane dolari suma nece­
de la Saigon. au fost bom­ ce exploatează în prezent cele 4 0 4 nat doi studenţi la pedepse sară construcţiei Centrului
bardate. printre altele, un două ra fin ă rii existente în cu inchisoarca pc 8 şi res­ cultural „John F. Kcnnedy".
complex logistic, situat în Liban — compania americană MOSCOVA. — Agenţia pectiv trei ani, pentru că au care se va ridica pe malul
apropierea zonei demilita­ „Aram co" şi grupul britanic TASS anunţă că Minis­ participat la acţiunile dc rîului Potomac. Cu aceasta,
rizate. şi o seric dc poziţii Irak Petroleum Co — care terul Afacerilor Externe al protest împotriva regimului contribuţia federală la con­
americane din regiunea ca­ se îm potrivesc construirii ce­ U.R.S.S. a adresat ambasa­ franchist din octombrie a- strucţia ce urma să fie efec­
pitalei. In zona platourilor lei de-a treia ra fin ă rii : pe de dei R.P. Chineze la Mosco­ nu) trecut. tuată pc baze voluntare, a
înalte s-au produs cîteva altă parte, acordul comercial va o notă de protest, in care sporit la 23 milioane dolari.
ciocniri soldate cu pierderi libano-saudit expiră la sfîr- se arată câ la 8 iulie un ♦ 0 4 Costul total al proiectului
pentru forţele americano: şituî acestei luni şi guvernul grup dc cetăţeni chinezi BRAZZAVILLE. — Zia- este estimat însă la 66 mi­
şapte morţi şi 27 dc răniţi. dc la Ryad nu parc dispus înarmaţi a violat frontiera rlstul francez Jean-Maric lioane dolari.
sâ-1 reînnoiască. Or. Arabia dc stat a U.R.S.S. şi, pâtrun- Laurcnt a fost condamnat
Sauditâ este unul din p rin ­ zînd pc porţiunea sovietică de un tribunal revoluţionar 4 0 4
cipalii clienţi ai produselor a Insulei Goldinski. de pc rongolcz la 10 ani dc închi­ WASHINGTON. — Un
Atac salvadorian Industriale libaneze, astfel in ­ fluviul Amur. a deschis fo­ soare sub acuzaţia că ar fi sondaj efectuat in scoarţa
luat parte la acţiuni
dc
împotriva cit se apreciază că un even­ cul împotriva unor lucrători spionaj in Tavoarca unei pu­ terestră în regiunea mun­
toasă, situată la aproxima­
fluviali sovietici. Unul din-
putea
tual boicotaj saudit ar
provoca închiderea a peste ju ­ trei ci a fost ucis şl trei au teri străine. Ziaristul fran­ tiv 120 km de oraşul Ancho-
Hondurasului mătate din uzinele ţâ rii. fost răniţi. cez este acuzat câ ar fi luat rage din Alaslca. a dezvăluit
TEG U C IG A LPA 9 (Ager- fotografii din avion deasu­ câ cutremurul din 1964 'a
☆ provocat spărturi in rocă
pres). Un purtător de cuvînt pra capitalei congoleze. pinâ la 15 m. scufundări dc
guvernamental din Honduras OLANDA. - Un grup de PEKIN. — După cum a- Brazzavillc. aproximativ 3 m şi schim­
a anunţat m iercuri că m ilita ri pictori ou ocupat Muzeul Pregătirile echipajului navei nunţâ agenţia China Nouă. barea poziţiei celor trei insu­
salvadorieni au pătruns pe te­ Naţional din Amsterdom în Ministerul Afacerilor Exter­ ♦ 0 4 le din strîmtoarea Shclik, a-
rito riu l Hondurasului şi au semn de protest faţa de pro­ ne al R.P. Chineze a adresat WASHINGTON. — Un nunţâ agenţia UPI. Cutre­
incendiat 12 case in localita­ cedura subsidiilor guverna­ ambasadei sovietice de la organism consultativ al A- murul din 1964 a fost cel
tea Colomoncagua. In urma mentale. Pictorii au ocupat „Apollo -11" Pekin o notă dc protest in sociaţici naţionale a socie­ mai puternic din cile s-au
tăţilor dc radio şi televiziu­
luptelor, m ilita rii salvadorieni încăperea in care este expu­ care se arată că unităţi de ne din S.U.A., a recomandat produs vreodată pc conti­
au fost respinşi. să faimoasa pictură a lui frontieră sovietice au pă­ nentul Amerir.il dc Nord.
P urtătorul de cuvînt a a- Rembrandt, „Nahtwacht” , CAPE KENNEDY 9 (A- minute, folosirea acestui Jean Drapeau, care se află truns pc bordul a două nave eliminarea totală a reclamei
nuntat că guvernul Hondura­ precum şi alte picturi de a- gerpres). — Echipajul na­ motor „de siguranţă" va de­ într-o vizită în Statele U ni­ pc teritoriul chinez în re-, dc ţigări'Ia posturile de te­
leviziune pinâ la 1 septem­
sului va aduce acest incident cel’oşi autor şi cu toate in­ vei spaţiale .Apollo-11” , ce veni inutilă, astronauţii mai te, a propus ca echipajul giunca Insulei Pacha, pe brie 1973. Această recoman­ ALGER. — Un prqlprpl
la cunoştinţa comisiei de me­ sistenţele conducerii, nu au urmează să fie' lansată la 16 au posibilitatea, la nevoie, navei spaţiale „A p o llo -il" partea chineză a fluviului dare, care ar urma să fie cu privire la colaborarea
diere a conflictu lui, formată părăsit sala decît a doua zi. iulie în direcţia L unii, a l­ de a porni principalul pro- să ducă pe Lună drapelul Hciiun. Miliţienii chinezi, se acceptată dc Comisia direc­ dintre Algeria şi Republica
din m in iştrii afacerilor ex- In fotografie : Pictorii în cătuit din astronauţii am eri­ pulsor al cabinei lo r şi de „Păm întul oam enilor" — spune in notă, au ripostat in torilor a asociaţiei amintite, Democrată Vietnam in do­
lerne din Guatemala. Costa faţo tabloului lui Rembrandt. cani — Neil Arm strong, Ed- a se îndepărta astfel de „Sa- emblema Expoziţiei U niver­ autoapărare. arc In vedere o reducere meniul cultural pc perioada
Ttica şi Nicaragua. M em brii w in A ld rin şi Michael Col- turn-5“ . sale care a avut loc în a­ treptată a reclamei dc ţigări 1969—1970, a fost semnat la
Comisiei sînt aşteptaţi să so­ lins — îşi continuă cu asi­ Pregătirile astronauţilor nul 1967 Ia M ontreal, care 4 0 4 pini Ia eliminarea ei depli­ Alger. Acesta este primul
sească la Tegucigalpa. duitate pregătirile. In tim p vor continua, p o triv it oficia­ simbolizează fraternitatea, XIENG KUANG. — For­ nă. Prima măsură ar fi in­ protocol dintre cele două
ce personalul tehnic de la lită ţilo r N.A.S.A., pînă în a­ prietenia şi unitatea lu m ii ţele Pathet Lao, care îşi des­ terzicerea acestei reclame in ţâri in domeniul cultural.
platform a de pe care va a­ jun ul lansării terestre. Jean Drapeau a de­ făşoară activitatea in pro­ cadrul emisiunilor pentru ti­ 4 0 4
vea loc lansarea verifică ★ clarat că a remis un mesaj vinciile Kleng Kuang. şl neret. LAGOS. — Guvernul fe­
funcţionarea aparatelor la In cadrul unei conferinţe în acest sens preşedintelui Luang Nam Tha, au dobo* deral se va opune „cu vehe­
sol şi asigură umplerea cu de presă ţinută la Chicago, Statelor Unite, Richard Ni- rit in luna iunie alte două 4 0 4 menţă" oricăror propuneri
carburanţi a rezervoarelor prim arul oraşului M ontreal, xon. avioane americane — infor­ ROMA. — Carlo Ponţi jr., dc discutare a războiului ni-
Agendă economică rachetei purtătoare „Sa- mează agenţia Khaosan Pa­ fiul in vîrstă dc şase luni al geriano-biafrez in cadrul se­
actriţei de cinema,
turn-5", astronauţii şi-au o­
Sophia
siunii viitoare a Organiza­
agenţie
thet Lao. Aceeaşi
cupat locul în cabina de co­ Cît costă misiunea lui „Apollo-1î‘? precizează că pinâ in luna Lorcn, îşi va face debutul ţiei Naţiunilor Unite, a de­
mandă. sim ulînd de mai iulie. S.U.A. au pierdut în cinematografic în viitorul clarat reprezentantul per­
m ulte ori manevrele ce ar Laos 1147 avioane. film al mamei sale, s-a a­ manent al Nigeriei la O.N.U..
Q Agenţia dc presă sovie­ şi Africa. In ţările Europei urma să le facă în cazul în NEW YORK 9 (Agerpres). nute pe care o va face pe
tică TASS comunică că la occidentale s-a înregistrat o care racheta nu va funcţio­ Misiunea „A p o llo -ll" va Lună. la 21 iulie, nu-i va a­ nunţat la Roma. Carlo Ponţi Edwin Ogbu. Conflictul din
Dncpropctrovsk. în Ucraino creştere dc 15 la sută. na normal. costa 350 m ilioane dolari. Ea duce decît modestul venit de 4 0 4 jr. o va însoţi in acest scop Nigeria nu a fost înscris
sc proiectează un furnal cu este cca mai costisitoare 32,92 dolari Totuşi, se adau­ TUNIS. — Premiul „Fran- pe mama sa Ia Moscova, pinâ acum pe ordinea de zi
o capacitate de 3 400 mc. Po­ ^ După cum s-a anunţat Ansam blul spaţial „Sa- dintre toate m isiunile spaţia­ gă. astronautul va găsi o re­ ce-Afriquc", decernat celor unde sc turnează filmul .T a Adunării Generale, ci
Girasol:". sub regia lui Vit-
trivit agenţiei citate acesta ta Ankora. Turcia va primi turn-A pollo" este prevăzut le americane de pînă acum. compensă în faptul că pe mai valoroşi artişti ccra- torio dc Sica. Partenerul So- fiind considerat o problemă
va fi cel mai mare furnal un împrumut din partea a cu un m otor rachetă „de Neil Armstrong. prim ul om Lună va purta un costum dă­ mişti africani, a fost atri­ internă a acestei ţâri.
din lume. El va produce a­ şase ţări : Japonia. S.U.A.. siguranţă", amplasat în par­ care urmează să pună picio­ ru it de N.A.S.A. Şi este nn buit anul acesta tunisiene)
nual 2 500 000 tone metal. Anglia. R.F. a Germaniei. tea superioară. Tim p de trei ru l pe Lună. este cel mai costum scump: el costă 300 000 Nefissa Gorgi.
Specialiştii sovietici, preo­ Pranţa şi Italia, care va to­ m inute de la lansare. în caz bine plătit dintre astronauţii
cupaţi de sporirea eficienţei taliza 79,5 milioane de do­ de urgenţă, astronauţii au americani : cJ are un salariu dolari. Ca să-I plătească. 4 0 4 C/YIRO. Echipajul bărcii din papirus „Ra". care
posibilitatea de a pune in
producţiei de fontă, au rea­ lari in vederea finanţării funcţiune acest motor şi a anual de 27 401 dolari. Se Neil Arm strong ar trebui să BOGOTA. — In localita­ încearcă să traverseze Oceanul Atlantic, a trecut prin
lizat pînă în prezent zece proiectului de construcţie, se desprinde de racheta spune că la acest salariu pună de o parte salariul tea columbiană Ipiales. si­ momente dramatice — relatează cotidianul egiptean
furnale a căror capacitate peste strîmtoarca Bosfor, a purtătoare Deşi, după trei plimbarea de 2 ore şi 40 m i­ tim p de aproape 12 ani. tuată in apropierea frontie­ ..Al Ahram". difuzind ultimul mesaj primit din par­
variază între 2 000 şi 2 700 unui pod ce va lega Europa rei cu Ecuadorul, s-au pro­ tea navigatorului norvegian Thor Hcyerdahl. Valuri
mc. de Asia. Construcţia se va dus grave incidente între violente au izbit in timpul nopţii barca, făcînd-o să
realiza după un proiect en­ La Seul continuă manifestanţi şi forţele dc se clatine puternic. Apa a pătruns chiar în interio­
£ Şantierul naval „Ulia- glez şi va avea trei secţiuni : FRANŢA Convorbiri guvern — poliţie, incidente soldate cu rul ambarcaţiunii. Nu s-a produs totuşi nici o catas­
nil** — K.S.F. Iugoslavia — una prevăzind ridicarea pro- doi morţi şi 128 de răniţi. trofă. Thor McycrdahI şi ceilalţi membri ai echipa­
a încheiat un contract cu o priu-zisă a podului peste demonstraţiile Poliţia a deschis focul împo­ jului au folosit plutele de salvare şi au reuşit să
firmă norvegiană pentru con­ Bosfor lungă de 1 569 m. cu sindicale SEIJL 9 (Agerpres). La Seul triva demonstranţilor care scoată apa care pătrunsese in barcă. Temerarii na­
struirea unui tanc petrolier o suspendare mai marc pe o (Coreea dc sud) continuă de­ au atacat cu pietre mal vigatori nu şi-au pierdut cumpătul, după această în­
cu un deplasament de porţiune de 64 m. a doua — PARIS. — Corespondentul tanet, a p rim it o delegaţie a m onstraţiile studenţeşti im - multe clădiri ale adminis­ cercare dificilă prin care au trecut, iar „Ra" îşi con­
226 000 000 tone. Nava va a­ un alt pod cu o lungime de Agerpres, AI Ghcorghiu. C.G.T cu care a trecut în re­ l>otriva Intenţiei a u torităţilo r traţiei oraşului. Locuitorii a­ tinuă călătoria începută cu mai bine de o lună în
vea o lungime de 314 m. lă­ 950 m peste strîmtoarca de­ transm ite : Contactele ' dintre vistă problemele sociale ce de a proceda la o revizuire a cestui oraş sc află în grevă* urmă.
ţimea de 50 m. iar înălţimea numită „Goldon Horn", iar guvern şi sindicatele france­ preocupă pe oamenii muncii. constituţiei. Sfidînd ordinul de de două zile in semn dc
de 20 m. Firma norvegiană a treia — o autostradă cu o ze continuă. După ce a p ri­ C iclul convorbirilor guvem- închidere a tu tu ro r in s titu ţii­ protest împotriva unor ne­
va construi trei nave de a- lungime de 19 km. care va m it succesiv delegaţiile cen­ slndicate se va încheia la 11 lor de invăţăm int superior,
cecaşi capacitate pentru uni cele două poduri. tralelor sindicale, Force Ou- iulie prin prim irea reprezen­ aproxim ativ 400 dc studenţi
şantierul naval „Ulianik". vrîere, C.G.T. şi Confederaţia ta n ţilo r centralei sindicale au pătruns m arţi in incinta
9 Ultimele statistici pu­ C F.T.C. U niversităţii Pusan. unde au
ţ Argentina, Mauritania. blicate la Geneva arată că Generală a Cadrelor, prem ie­ Trebuie menţionat că este ţin u t un m iting. Studenţii au CURIER • CURIER • CURIER
Pakistanul şi Venezuela au exporturile celor opt ţări rul Chaban-Delmas a p rim it deocamdată vorba de simple organizat apoi o demonstraţie
primit din partea Băncii membre ale Asociaţiei Euro­ m iercuri delegaţia C.F.D.T. întrevederi, faza negocierilor de protest pe străzile Sculu­
Mondiale şi Asociaţiei inter­ pene a Liberului Schimb au M arţi, m in istru l m uncii, Fon- urm înd să înceapă ulterior. lui
naţionale de dezvoltare, cre­ fost in luna aprilie a aces­
dite in valoare <le 103.5 mi­ tui an cu 15 Ia sută mai mari
lioane dolari. Argentina va ca in anul trecut, ridieîn-
folosi creditul pentru reali­ du-se Ia 3.023 miliarde do­ mijloace suficiente de transport.
zarea unor proiecte rutiere. lari. Importurile au fost în A lioţii lonseozo o grindină Secvenţe din al ll-lea război mondial (VII) In orice coz. şi astăzi, experţi în
Mauritania pentru ameliora­ aceeaşi lună eu 12 la sulă permanentă de bombe asupra istorie militoră se întreabă de
rea unor reţele feroviare, mai mari ca în luna aprilie portului Brest — ultima insulă o ce cortîerul general hîtlerist nu
Pakistanul pentru dezvolta­ 1968. ridieîndu-se la 3.614 unei rezistenţe inutile în nordul o încercat să pună în oplicare
rea programului său agricol, miliarde dolari. Această creş­ Franţei, de mult recucerit şi e li­ acest plan. singurul plan cu
iar Venezuela pentru dez­ tere se datoreşte mai ales berat. Sufletul acestei rezistenţe Brest -1944, apusul paraşutiştilor germani sorţi de reuşită, în loc de a-si
voltarea producţiei sale de sporirii imoorturitor din disperate şi absurde : fanaticul lăsa măcelărită trupo sa de e­
energie electrică. S.U.A. In afară de Finlanda general ol vînătorilor poroşutiştî, lită în operaţiuni defensive te­
a! cărei export a scăzut cu Romcke. restre.
£ Intre realizările impor­ 3 la sută. toate celelalte ţări In At/ontic mai rezistau cîteva
tante ale industriei petrolie­ membre ale A.E.L.S. şi-au Diavolii verzi portat. Nu vor ieşi din această infanterie, asupra cotei 97. Apă­ cătură scurtă : lovitură în plin. în loc. Feldmoreşalul Rommel, puncte de sprijin, totol izolote.
re din Algeria se numără sporii în mod considcrahil yy stare decît o dotă cu incepereo rătorii cotei privesc cu ochii Au sărit şi ceilalţi apărători. legendarul comandant al corpu­ Luptele cele mai grele se desfă­
rafinăria de la Alger eu n exporturile. Pe primul loc luptei. Americanii şi englezii ii larg deschişi cum se apropie Grenadele explodează lanţ. lui expediţionor din Africa, ră­ şurau Io Brest. Acest port pro­
tancurile, cum strivesc sub şe­
capacitate de 2 800 000 tone situîndu-se Portugalia cu o Ero într-o simbăto, 26 ougust numeau pe cei din divizia o ll-a nile garduri, obstacole, tot ce le In timp ce primele „Shermon", nit, a ieşit din acţiune la scurt clamat de hitlerişti fortăreaţă,
la 1 km depârtore, sînt scoase
timp înainte de debarcorea o-
de vînotorî paraşutişti „diavolii
pe an şi cca de la liassi creştere de 40.8 Ia suta. ur­ 1944. Oamenii diviziei o ll-a de verzi” , dar în această simbăto stau in cale. M itralierele şi tu­ din acţiune, ultimele sar în aer lioţilor. Pe frontul de. vest. pen­ era considerot de aliaţi atît de
Messaoud care are o capaci­ mată de Norvegia. Danemar­ vînotori poroşutiştî sint amplo- toţi aceşti tineri nu se moi simt nurile de pe bord trag in tot ce Intervine artileria uşoară a poro- importont, îneît oceştia au arun­
tate dc 1G5 000 tone. Valoa­ ca. Elveţia, Austria şi Sue­ saţi in jurul portului Brest, pe o deloc onoraţi de acest titlu. se mişcă. şutiştilor. tru primo ooro, conducerea mi­ cat în acţiune corpul 7 de or-
litară germană dădea semne de
rea exporturilor algeriene de dia, iar pe ultimul loc fiind poziţie de fapt pierdută. Paro- Nu-i locul lor aici. Io Brest. Maiorul Hamer ordonă : Nu „Controotac ! Companie, după slăbiciune. Generalii germani, motă american, sub comanda
petrol sc ridică Ia 2 800 mili­ Anglia cu o creştere a ex­ şotistul Kern îşi blestema zilele : în misiune de defensiva ; ei sînt trage nimeni ! li lăsăm să se o- mine* I urlă maiorul Homer maeştri oi încercuirii în timpul generalului Middleton. Dar co­
oane dinari. porturilor do 13.1 la sută. „La dracu, so stai aici şi so-ţi antrenaţi pentru atac, pentru Grosul poraşutiştilor sare co din companiei din Franţa din 1940, mandantul acestei fortăreţe ger­
sapi propria-ţî groopo ?". luarea inamicului prin surprin­ propie I pâmint. năvăleşte în jos pe deol erou acum expuşi riscului de o mane era generalul Romcke, si
încă 100 metri.
$ Producţia mondială de 6 Rezervele monetare ale Caporalul Kalmonn, core, cul­ dere. Şi Io Brest. de cîteva sâp încă 50. osupro flancului infanteriei < fi la rîndul lor încercuiţi de co­ acest nume simboliza lupto ne­
porumb a ajuns anul trecut Angliei au crescut in luna cat pe burtă, lucro la consoli­ tomîni, ei sint ţinto puhooiek Americanii din tancuri sînt atît mericane, pătrunde în formaţi loanele de toncuri aliote. cruţătoare, chior şi într-o situa­
la 230 milioane tone. fiind iunie cu 12 milioane lire darea odopostului individual, o- de bombe. de grăbiţi încit nu-şi găsesc tim ­ lor concentrată, cu grenade ş ţie lipsită de orice şanse. îna­
mai mică cu 10 milioane to­ sterline, e.ifrindu-se în total runcâ privirea spre cer. La ori­ pul să moi tragă cite o solvă in pistoale automate. Cu mult timp înainte de de- intarea aliaţilor pînă la Brest a­
ne ca in 1007. Statisticile ofi­ fn 10 RlR 006 000 lire slerline. zont, unul din acele bombor- adăposturile individuole ale po- O ultimă victorie a poraşutiş­ borcare, generalul Student, co­ pare ca o simplă plimbare, foto
ciale arată că recolta Cana­ r omnnicatul Ministerului rle diere strălucitoare se îndepărto Companie, după roşutiştilor. Trec pur şi simplu tilor germani : 500 prizonieri, 1? mandantul suprem al poraşutiş­ de rezistenţa furibundă o opă-
ingenios
tilor. concepuse un
dei o crescut cu 2 milioana Mnanţe precizează că rele după îndeplinirea misiunii. Apoi peste ele, merg mai departe. toncuri distruse. plan de luptă. Diviziile de vino­ râtorilor „fortoreţei” - paroşutis-
tone. iar cea a S U.A. a »n- 500 milioane dolari obţinuţi ciuli urechea Io uruitul îndepăr­ m ine! Urmeozo un nou val, şi încă tori paroşutişti 1 şi 4 din Italia, tii. cărora li s-o adăugot divizio
regislrot o scădere. Rece? de la Fondul Monetar In­ tat al tancurilor „Shermon", în­ unul. divizia o ll-a din U.R.S.S., urmau 343 de infanterie. Vînătoriî pa­
tete de porumb au crescu: ternaţional au fost folosite că invizibile. „Acum ne toacă începutul sfîrşifului so fie retrase. După debarcare, raşutişti, cea moi nouă creaţie
Apoi Kalmonn sare.
Unităţile omericane de tancuri
primul
in general in toate ţările A- integral pentru rambursarea din la ţă ” I înaintează de-o lungul coastei De lingă el râsore. din pâmînt, „diavolii verzi" urmau să fie pa­ o W ehrmochtului. nu se cruţă
nici pe ei, nici pe inamic.
Cu
mcricii centrale, dar au scă­ datoriilor Angliei pe termen Ca de fiecare dota înaintea spre Lesneven şi acum în apro­ Kern. Cu grenadele pregătite, In pofida ocestor succese de raşutaţi in mijlocul trupelor o- toote acestea, la Brest începe
zut in America Latină. Asia scurt. unui atac inamic, cei doi para*
şutiştî şi camarazii lor sînt sta - piere de Gouesnou, desfăşoară nu ou nevoie decît de ciţiva defensivă, înaintarea aliaţilor în Hoţilor pentru o le zdrobi din degringolada maşinii de război
pîniţi de o încordare greu de su­ un atac concentrat, sprijinit de paşi. Dezamorsareo şi o arun­ Franţa nu moi putea fi ţinută interior... Poate co nu au existat hitleriste.
TIPARUL: Întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva 66065 *