Page 37 - Drumul_socialismului_1969_07

Redacţia
PRO LETARI O IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I Ţ I - v I l !
Anu! XXI
şi administraţia
Nr. 4516
ziarului

DEVA, str. Ur Petru Grota, nr. 35.
Vineri
telefoane : redactor şef — 1588 ; re­
11 iulie dactor şef odjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viafa de partid - 2 l3 8 j
secfiile cultură-sport ţi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; sectio scrisori, docu­
1969 mentare ţi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie ţi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
1585.
4 PAGINI. 30 BANI

Tezele şi
m m

im c h e m i 1
proiectul de

Directive în

dezbatere

judeiiie c o ra n
publică

Viu şi puternic îndemn Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, purtate de tovarăşul Nicolae ţia de plante furajere va te cu căldură pentru im pre­
sionanta manifestaţie de sim ­
Petre
însoţit de
lonescu.
Reţeaua m arelui
prim-secretar al C om itetului Ceauşescu cu proiectanţi, con­ creşte dc trei ori. complex patie şi de dragoste cu care
structori şi ingineri agronomi,
judeţean Constanţ-a al PC.R.. cu cadre de conducere din u- de irig a ţii din Dobrogea — oste întîm pinal de cetăţenii
preşedintele C onsiliului popu­ n ită ţilc agricole din cadrul parte integranta a vastului judeţului Constanţa
La baraj, secretarul gene­
la b activitate crea­ lar judeţean, şi de a lţi repre­ com plexului de irig a ţii. au program elaborat de pentru ral al CC. al P.CR. este în-
partid
zentanţi ai organelor
locale
pentru asigurarea cu apă a
fost reliefate problemele com­
lim p in a t (le ing. Barbu Po-
a g riculturii noastre,
de partid şi de stal, a făcut
o vizită de lucru pe şantie­ plexe ale dezvoltării şi mo­ obţinerea de recolte mari şi pescu. priin-vicepreşedinte al
dernizării agricu ltu rii judeţu­
rele com plexului de irig a ţii lui. necesitatea folosirii cu constante — începe la Cerna­ Consiliului Superior al A g ri­
din judeţul Constanţa m axim um de eficienţă a fon­ voda. A ici. Dunărea va ceda cu ltu rii, de cadre de condu­
cere de pe şantierele comple­
Vizita a p rile ju it o anali­
toare, pentru înflorirea aceste şantiere, a m arilor rea­ d u rilo r alocate de stat pentru mc (le apă — cantitate ega­ xului, de proiectanţi ,ai aces­
in fiecare secundă cîte 200
ză a desfăşurării lu cră rilo r pc
lucrările de hidroam elioraţii,
tei lucrări, dc numeroşi m un­
lă cu cea a O ltului şi Jiului
lizări obţinute pînâ in pre­ im portanţa sporirii contribu­ laolaltă. Debitul esle reglat citori. In faţa unor hărţi şi
zent, a p osibilită ţilor şi rezer­ ţiei proprii a u n ită ţilo r agri­ matematic după necesităţile machete, ing. Constantin Sâ-
Meseria de rectificator necesita o buna pregătire profe­ raru, directorul T ru stului de
velor de reducere a cheltuie­ cole în realizarea acestei vas­ com plexului de irig a ţii prin
sională ţi o înaltă calificare. Im aginea de faţă o prezintă pe lilo r de construcţie şi de te lucrări menite să determ i­ interm ediul unui baraj con­ construcţii şi îm bunătăţiri
multilaterală a patriei nr. 2 Peţtiţ eiecutind verificarea unei piese. Foto : V. ONOIU scurtare a tim pului de execu­ ne intensificarea producţiei stru it la o depărtare de 4 km funciare Constanţa. prezintă
mecanic
rectificatoarea Beia Paraschiva din cadrul atelierului
etapa
stadiul lu cră rilo r (lin
agricole
de Dunăre
ţie a lucrărilor. In discuţiile
noduri
actuală, principalele
De la Mangalia nord pînâ
la baraj, în apropiere de Cer­ hidrotehnice ale com plexului
navoda. unde începe vizita, de irig aţii. Se arată că pînă
0 lucrare vastă, - prin toate localităţile străbă­ acum a fost dat în exploatare
sistemul Medgidia Nord, care
tute, prin staţiunile de odih­
asigură irigarea unei supra­
nă Eforie Sud. Eforie Nord, feţe de 24 000 ha. deţinute (le
un mare num ăr de tu rişti, ro­
4 întreprinderi
agricole
de
Realizării economiei de importanţă vitală pentru mâni şi străini, salută cu m ul­ stat şi 7 cooperative agricole
tă sim patie pe secretarul ge­
de producţie A lte 23 000 ha u r­
neral al CC. al P.CR., apoi
agricultura Dobrogei — prin Constanta. M ihail mează a fi irigate prin in tra ­
rea în funcţiune a celui de-al
Kogâlniceanu. M urfa tla r. Do-
robanţu. Castelu. Medgidia, doilea sistem — Mircea Vodă.
De pe baraj sînt adm irate lu ­
hunedorene trebuie ridicate zerve de apă — Dunărea şi producţie a com plexului de — m ii şi m ii de oameni ai crările executate cu măiestrie
Mircea Vodă şi alte localităţi
Situat intre două uriaşe re­
de constructori : barajul, stâ-
muncii au făcut tovarăşului
irig a ţii, ce se află acum în
Marea Neagră — păm înlul construcţie, agricultura jude­ Nicolae Ceauşescu o prim ire vilarele. canalul magistral lat
Dobrogei devine tot mai ro­ ţului Constanţa va prim i noi caldă, entuziastă de 86 de m etri, care r^onduce
Se aplaudă şi se ovaţionea­
ditor. In decursul anilor, a gri­ şi viguroase im pulsuri ce-i ză puternic pentru P artidul apa prin curgerea g ra vitaţio ­
nală pînâ la prim a staţie de
la cele mai înalte cote cultorii din satele dobrogene crare de m ari proporţii, uni­ Comunist Român, penfru se­ pompare (le la km 10. am­
vor ridica la cote şi mai înal­
au dus o lupiă înverşunată
te potenţialul productiv. L u ­
Sînt lucră ri de mare
al CC. al
general
cretarul
Abia
in
îm potriva secetei
anii construcţiei socialiste, că în ţara noastră prin am ­ P.C.R. M ulţim ea scandea­ ploare şi com plexitate, care
datorită cooperativizării agri­ ploare şi soluţii de realiza­ ză : .P. C R “ . .P. C. R ", au necesitat un volum de
cu ltu rii şi a sp rijin u lu i m ul­ re, complexul de irig a ţii al­ „Ceauşescu", „Ceauşeşcu**. L u ­ excavaţii şi terasamenl in
S-a încheiat recent prim ul semcs- ne. 2 700 m etri cubi dc cherestea, tilateral al statului, pe buza cătuit dintr-o vâslă reţea (le crătorii de pe combinele care pâm înt şi in stîncâ cc depă­
- tru din acest -an- hotârîtor ai cinci­ cifre ce garantează dc pe acum rea­ mecanizării, chim izării şi ex­ seceră lanurile de grîu din şesc 42 m ilioane mc. Din a-
nalului, marcat de sem nificaţia is­ Ing. Ştefan Almăşan lizarea cu succes a angajamentelor tinderii irig a ţiilo r, a aplică­ canale, puternice staţii de apropierea şoselei, cei care eost volum uriaş de lucrări s-a
torică profundă a Congresului al asumate de judeţul nostru pînâ la rii metodelor avansate de pompare şi baraje, va asigu­ recoltează fructele din live zi­ GHEORGHE SECUIU
X-lea al partidului şi a celei dc-a Congres. muncă, s-au creat posibilităţi ra pînă în 1971 irigarea unei le întreprinderilor agricole de ION HERTEG
25-a aniversări a eliberării Româ­ secretar al Comitetului judeţean Rezultate apreciabile s-au înregis­ pentru sporirea producţiei a­ suprafeţe de 174 000 ha. Po- stat şi cooperativelor agricole EMIL MARINESCU
niei de sub jugul fascist, evenimen­ Hunedoara al P.C.R, trat in creşterea productivităţii gricole. In u ltim ii ani. unită­ Iriv it calculelor făcute (le opresc pentru un moment lu­ NICOLAE SIMION
te cărora oamenii muncii din ju ­ muncii cu 1 122 Ici pe salariat, in ţile agricole din acest judeţ specialişti, pe suprafeţele iri­ crul şi vin cu Hori de cîmp
deţul Hunedoara, alături de între­ depăşirea cu aproape 8 milioane Ici s-au situat la loc de frunte pe gate recolta de grîu şi floa- să salute pe oaspetele drag
gul nostru popor, Ie închină cu ine­ a sarcinilor de livra re la export. ţară în ce priveşte nivelul re­ rea-soarelui va creşte cu 50 Tinere fete oferă piersici cu­
galabilă generozitate întreaga price­ realizarea a HO la sută din angaja­ C onstructorii de pe şantierele coltelor medii obţinute la la'sută, cea (le porum b şi le­ lese chiar atunci. Tovarăşul (Continuare In pag. o 4 a )
pere şi hărnicie, entuziasmul şi dă­ mentul pinâ la Congresul partidu­ noastre s-au Integrat cu toate fo r­ hectar. O dată cu intrarea în gume se va dubla, iar produc­ Nicolae Ceauşescu m ulţum eş­
ruirea în muncă. B ilanţul economic lui. Apreciem ca deosebit dc im ­ ţele in flu xu l general al întrecerii.
înscris pe graficul m arii întreceri portam faptul că in această perioa­ Remarcăm îndeosebi faptul că pe
se prezintă încărcat de rodnicia dă volum ul producţiei m arfă vindu- ansamblul judeţului s-a realizat 49,7
strădaniilor colectivelor din între­ lă şi încasată a fost depăşit cu la sută din planul anual dc con-
prinderi care. sub conducerea ne­ 103.75 milioane lei. indeplinindu-sc strucţii-m onlaj, creîndu-se pe a-
m ijlocită a organelor şi organizaţii­ cu o lună ntai devreme inlrcgul an­ ccastă cale posibilitatea ca pînă la IN PAGINA A ll-A
lor de partid, au depus toate efor­ gajament luat în cinstea Congresu­ Congresul a) X-lea al partidului să se Să grăbim
turile, in iţia tiva şi capacitatea crea­ lui. execute peste 00 la sulă din planul a­
toare pentru îndeplinirea exempla­ Ansam blul m ăsurilor întreprinse nual de investiţii. Intre succesele
ră a sarcinilor economice trasate de in acest an de către comitetele de deosebite ale constructorilor trebuie
partid. direcţie şi organizaţiile de partid în menţionată punerea in funcţiune la
Realizările obţinute în economia domeniul folosirii mai raţionale a termen sau în avans a unor im por­ secerişul păioaseior!
judeţului nostru în această jum ă­ capacităţilor de producţie, u tiliză ­ tante obiective cum sînt : Cariera
tate de an reprezintă o contribuţie rii cu randament sporit a forţei de de dolomîtâ Crâciuneasa. în tre p rin ­
de prestigiu Ia progresul accelerat muncă şi a tim pului de lucru, orga­ derea dc prefabricate din beton Bîr-
al economiei naţionale, la în flo ri­ nizarea superioară a Întregului ci­ cea. sec(iu de oxizi de fier de la Una din acţiunile hotărî- seceratul manual al pâioase-
rea palriei. In mod deosebit se re­ clu de aprovizionare — producţie FC Orăştie. noul ajustnj al lam ino­ toare pentru soarta recoltei lor, de ce se lasă lotul în sea­
marcă faptul că industria judeţului — desfacere a influenţat favorao. rului ..650" de la Hunedoara, pre­ este secerişul păioaseior. Cu- ma combinelor.
a îndeplinit înainte de termen toţi şi depăşirea prevedeţ i lor pe sorti­ cum şi un număr de 1 004 aparta­ noscînd că orice defecţiune în Nu pot fi considerate ca sa­ • Bilanţul rodnic al primului semes­
Indicatorii planului dc staf. obţi- mente. La finele prim ului semestru mente organizarea m uncii se poale tisfăcătoare nici realizările tru — puternica temelie pentru noi şi
nîndu-se depăşiri substanţiale in colectivele noastre au raportat de­ solda cu pierderi însemnate cooperatorilor din Spini, Do-
toate sectoarele de activitate. Pre­ păşiri de peste 21 000 tone cărbu­ de producţie, se impune ca bra, A urel Vlaicu şa. unde, importante realizări închinate Congresu­
vederile la producţia globală indus­ ne, 3 040 tone fie r în minereu m ar­ tim pul favorabil, forţele şî pînâ ieri, recolta de orz s-a lui al X-lea al partidului şi aniversării
trială au fost depăşite cu 71.2 m ili­ fă. 22 750 tone fontă. 03 500 tone (to n tin u o rt m 'p o g . o l*b ) m ijloacele de care dispun u- strîns de pe numai 20—50 la
oane Ici, ceea cc echivalează cu oţel. 4 200 tone laminate fin ite p li­ nilăţile, să fie folosite cu e fi­ sută din suprafaţa cultivată. unui sfert de veac de la eliberarea pa­
cienţă maximă. De asemenea, in I.A.S. reali­ triei.
• La C.A.P. Boz, Bretea Mu- zările la recoltatul orzului se
reşanâ, Orăştie şi Brânişca, situează sub 55 la sută, deşt • Pentru îndeplinirea exemplară a
unde îndeplinirea unor ase­ aceste unităţi, cu m ijloacele
menea cerinţe constituie mecanice de care dispun, pu­ angajamentelor în întrecere, este necesar
.preocuparea permanentă a teau să încheie lucrarea res­
Succesele j re de 1 ion ooo Ici. In ace­ consiliilor de conducere, s-a pectivă în cel m ult 4 zile bu­ ca pînă la sfirşitul lunii iulie să se reali­
ra ş i p e rio a d ă , s-au d a t pes­
term inat recoltatul orzului şi
ne de lucru în cîmp.
; se confirmă j Dăruire în m uncă te p la n I UOfl OOO liu c â ll ouă ; s-a trecut la secerişul griului. Deoarece vremea esle des­ zeze suplimentar o producţie globală in­
n o MO b u c ă ţi p u l dc o zi :
2 OM kg ra m e dc pasăre. Din păcate, există insă multe tul de instabilă, conducerile dustrială de 18,8 milioane lei şi 15 mili­
V a lo a re a to ta lă a p ro d u s e ­ cooperative agricole care tă­ u n ită ţilo r au datoria să asi­
: încărcătorii şi topitorii din ; C o le c tiv u l I.A .S . „ A v ic o ­ p rim a i a n g a ja m e n tu l so­ lo r liv ra te peste p ia n in răgănează in mod nepermis gure organizarea exemplară a oane lei beneficii peste plan.
i secţia furnale a Combinam- : la** U cva, a Irn n s m ls o ic - le m n fi u n a n im de a m itu ­ p rim e le 0 lu n i ale a n u lu i strîngerea recoltei. Aşteptînd m uncii şi încheierea grabni­
r i cu şl m a l m u lt
c la n
: lui siderurgic Hunedoara i le g ra m fl C o m ite tu lu i Jude­ p e n tru în d e p lin ire a În a in te este de 2 .>00 000 Ici**. pinâ să se poată intra in la­ că a recoltatului orzului, să • Obiectivul central al colectivelor
ţe a n tic p a rtid , d in a l r a ­
In c in s te a C o n g re s u lu i ni
: confirmă succesele realizate j re i c o n |in u t d e s p rin d e m : de te rm e n a tu tu ro r s a rc i­ X -le a şl a îm p lin ir ii u n u l nuri cu combinele, se pierd treacă neîntîrzial la slringc-
.; pînâ acum. „D e z b a te re a d o c u m e n te lo r n ilo r şl a n g a ja m e n te lo r. s fe rt dc ve a c dc I a e lib e ­ ore preţioase, se diminuează rea fără pierderi a producţiei trebuie să fie : „IN FIECARE ZI DIN
: In perioada care a trecut i e la b o ra te p e n tru ecl dc al R a p o rtă m C o m ite tu lu i j u ­ ra re a p a trie i şl n C o n fe ­ producţia. Aşa stau lucrurile dc grîu. Concomitent cu ac­
1 din această lună, la turnale- | X -lc a C ongres al p a rtid u lu i d eţe an d c p a rtid cA in p r i­ r in ţe i Ju de ţen e de p a rtid , la cooperativele agricole din ţiu n ile respective nu trebuie ACEASTA LUNĂ, LA TOATE FORMA­
a p r ile ju it c o m u n iş tilo r u-
m ele şase lu n i a le a ce stu i
: Ic Hunedoarei s-au produs ; n lta tll n o a stre , tu tu r o r sa­ an p ro d u c ţia g lo b a lă a fost c o le r tiv u l de m u n c ă al M ârlineşti, Hoşeani, Dîncu neglijate lucrările de pregăti­ ŢIILE DE LUCRU ŞI CAPACITĂŢILE
I.A .S . „A v ic o ln * D eva şl-a
; mai mult de 9 000 dc tone j la r ia ţilo r , e x p rim a re a c e lu i re a liz a ta in p ro c e n t dc ]I7.R s p o rit şl îm b u n ă tă ţit s u b ­ Mare, Ohaba, Căstâu, Bîrsâu re în vederea recoltei viito a ­
| de fontă peste prevederile j m a l p ro fu n d n tn şa m e n t fa - la su lă : p ro d u c ţia m a rfa s ta n ţia l tn a tc n n g a ja m e n - 1 şi în alte unitâti care nu au re — executarea a ră tu rilo r şî DE PRODUCŢIE DIN ÎNTREPRINDERI
: dc plan. fn acest fel, cantî- ; I* dc acest m A re ţ p ro g ra m in p ro c e n t de 128 la sulA lele . Sine a d e v ă ra te IcgA- început încă secerişul orzului. fertilizarea terenului — pre­
de în flo r ir e n R o m a n ic i so­
Ia r p re ţu l de cost a fost
; tatea dc fontă produsă peste : c ia lis te . In acelaşi tim p , redus eu «N MO le i şl s-a ii m tn te c o m u n is te , to ta lă a- Este greu de înţeles de ce a­ cum şi însămînţarea c u ltu ri­ SA SE OBŢINĂ CEI MAI ÎNALŢI IN­
der.iune şl d ă ru ire p e n tru
j plan în scciorul furnale a ; c o le c tiv u l n o s tru 5I-a e x - o b ţin u t b e n e fic ii In v a lo a ­ s te g a ru l d rag — r a r lld u l ! cum, cind peste tot orzul a lor duble pe suprafeţele pla­
! crescut la 22 649 tone. j ajuns in faza de recoltare, nu nificate, DICATORI ECONOMICI".
se mobilizează cooperatorii la N. TlRCOB
11
Reţeaua transportului de
călători şi de m ărfu ri a jude­ lă". Ce înseamnă acest „pu-
ţului cu mijloace auto a fost „ Drum ţin “ ? Din 10 pasageri 6 erau
mereu extinsă, asigurată cu b u n “implică fără bilete C îţi ar fi trebuit
un num ăr sporit de autove­ să călătorească .ş tiu ţi" doar
hicule. De altfel, ne numărăm de taxatorul Pavcl Toi pen­
printre judeţele cu un intens răspundere, corectitudine tru ca abaterea să fie gravă
trafic rutier, autobuzele de nu „p u ţin în neregulă** ? B i­
călători circulă pinâ în cele neînţeles, m otivările ..lăsaţi
mai Îndepărtate localităţi. Un că le rup bilele de-aci:*. „lu ­
calcul sim plu ne arată că xistâ pasageri care refuză sâ ce, deci, o călătorie clandesti­ lă. C ontrolorii coboară şi le crez de patru ani taxator"
într-o singură zi se poate a­ plătească biletul, au o a titu ­ nă. Fiind vorba doar de cîţi- urează pasagerilor şi oame­ etc. etc.. n-au fost argumente
junge dintr-o margine în alta dine nelalocul ei faţă de va lei, s-ar părea că lu cru ri­ n ilo r de serviciu — şoferul de luat în seamă.
a judeţului, chiar în afara lui personalul de bord. şoferi ca­ le nu m erită atenţie. Aşa se V irg il T rifa şi taxatorul Pa- Seara zilei de 4 iunie a.c.
Şi cum raza de activitate a re nu-şi fac conştiincios dato­ pare la prim a vedere Dar vel Toi — drum bun Urmea­ Autobuzul 3I-HD-3342 este o­
Direcţiei regionale de trans­ ria faţă de publicul călător, dacă fiecare dintre taxatori ză alte staţii la M ihăileni, Bu- p rit pentru control la intra­
porturi auto Deva se întinde nu opresc în staţii, vorbesc ar proceda aşa numai cu u ­ ceş, iar la intrarea în Stâni- rea în Brad Cînd urcă con­
unt. uneori înjură $i jignesc nul sau doi călători pe zi, su­ trolorul. sare jos un pasager'
în două judeţe — Hunedoara ja un a lt control Care taxa­ Taxatoarea Ana Vădan. între­
şi Alba — aceasta presupune călătorii, consumă băuturi a l­ ma se ridică. O sumă care în tor s-ar mai fi aşteptat ? Doar bată. nu-şi „închipuie" de cc*
$i din partea inspectorilor şi coolice, pleacă în cursă cu în- loc sâ fie achitată statului, fusese controlat cu numai ci­ a sărit omul jos ! Călătorul
controlorilor direcţiei noastre tîrziere Dar ceea ce este şi este însuşită de cîţiva oameni neva staţii in urmă. La necinstit, loan Câian. esle dus
mai grav sînt „înţelegerile" in mod necinstit. Zdrapţi a fost găsit bine, la
o muncă neîntreruptă, pentru Dar sâ răsfoim împreună la m iliţie . Recunoaşte câ vine
că — trebuie să recunoaştem care intervin uneori intre ta­ însemnările ultim elor con­ Stănija însă, „uitase** sâ le dc la Abrud clandestin. Zice
— mai există pasageri, şoferi xatori şi pasageri. „înţelegeri*' troale făcute pe trasee de că­ dea bilete la 6 călători ! De
şi taxatori care o dată urcaţi care înseamnă, la urma u r­ tre controlorii D.R.T A fapt. om ul era pornit pe rele MIRCEA NEGRU
Cu aparatul de fotografiat am poposit de această data la atelierul nr. 2 din cadrul fn autovehicul cred că nu mei, înşelarea statului prin Autobuzul 31-H D -104 3 face in ziua aceea, după cum o re­ inspector la D.R.T.A. Deva
C.S. Hunedoara. Aici lucrează la un modern utilaj şi strungarul loan Goldea care, datorită lu­ mai au nici o obligaţie, pol aceea că nu se achită costul cursa Brad — După Piatră cunoştea singur. La urcarea
crărilor de bună calitate pe care le execută, este evidenţiat lună de lună în intrecerea so­ face ce vor. Controalele z iln i­ biletelor, taxatorul bagă ba­ La Zdrapţi doi controlori il controlorului în autobuz în
loc să-i răspundă la „bună
cialistă. ce pc care le efectuăm pe tra ­ nii în propriul buzunar şi bi­ opresc. Se face un control a­ ziua" a şoptit slab : „D om 'le nfinuart \n gog. p ).0)
se* demonstrează că mal e- letele râm in nevindule. Se fa­ m ănunţit. Totul esle in regu­ controlor, puţin îs în neregu­