Page 39 - Drumul_socialismului_1969_07

Pog. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI — VINERI 11 IULIE 1969

CALEIDOSCOP

CINEMA

HOTEL PE EVEREST zic poate fi folosit cu succes
la tratarea unor dureri croni­
D E V A : A ru n c a ţi bancn fn ce, dureri a căror vindecare
a er (c in e m a to g ra fu l ,,P a u la ") ; M indrin de a p riv i lumea se realizează în prezent fie
U rle tu l lu p ilo r ( „ A r ia " ) ; S I­
M E R IA : V re m u ri m in u n a te la .de sus", adică de la în ă lţi­ prin • secţionarea nervilor bol­
S p e ssart („M u re ş u l") : H U N E ­ mea celor peste opt m ii de navi fie prin distrugerea lor
D O A R A : F c ld m a re ş a la („C o n ­ m etri ai E vere^ului, nu va prin in filtra ţii de alcool sau
s tr u c to ru l" ); P ro fe s io n iş tii (..F la ­ 17.30 B u le tin de ş tir i ; mai aparţine de acum încolo Unde-i
că ra ") ; S tră in in casă („S id c - 17,35 L u m e a c o p iilo r. C ei tre i novocaină.
r u r g is tu l" ) ; C A L A N : P ira m id a in u ş c n e ia ri (e piso a de le 11 unui număt restrîns de teme­
Z e u lu i S oare ( „ n Iu n ie ") ; P E ­ «l MD 1 rari a lplnişti ; aşa cum se a­
T R O Ş A N I : L a dolce v ita — se­ 13,05 K re iu ia ii la O lim p ia d a dc nunţă la Tokio, printre norii RADARUL IN SLUJBA omenia ?
r iile I şi II (,.7 N o ie m b rie ") ; fiz ic ă de la B rn o ; şi crestele Him alaiei, o firm ă
P e n tru In ră p u tin i d o la ri („R e ­ 18,13 Pe scenele liric e ale (A rii. POLIŢIEI DE CIRCULAŢIE
p u b lic a ") ; L U P E N I : N o a p te a — Ia ş i 1 nepalo-niponă urmează să con­
e fă c u tă p e n iru a... visa ( „ C u l­ 18.45 T c le -u n iv c rs ita te A . C ic lu l struiască un hotel m iniatural.
tu r a l" ) ; L O N E A : R o ii* R nv- „O m , so cie ta te , ţ t lln ia - : Acesta va avea un singur e­ In R.F.G. s-au introdus a­ Cc/.ăfcnnea M aiia P a v i s t i s
ce -ul g a lb e n („ M in e r u l" ) ; M i­ 19.15 C tm ccc şi Jo cu ri p o p u ­ taj şi numai 12 camere, dar parate radar pentru a con­ din Deva este nevoită ca la
n u n a ta c ă lă to rie a Iu l N lls la re ; trola nu numai viteza auto­
T lo lg e rs o n („7 N o ie m b rie ") ; .19,30 T e le ju rn a lu l dc seară ; va oferi în schimb priveliş­ vehiculelor, dar şi dacă con­ virala dc 65 dc ani să facă
A N IN O A S A : C lo v n i ne p e re ţi * 0,00 C o n g re su l ai X -lc a al tea unică a agresivelor înăl­ echilibristică pentru a intra
(„M u n c ito re s c *') ; P E T R IL A : P.C .R . S ecvenţe d in m a ­ ţim i himalaiene. In apropie­ ducătorii auto respectă dis­ iu locuinţa pe care n deţine
M a re le Ş arpe („M u n c ito re s c -) ; rca d e zb a te re ; rea hotelului este proiectat tanta reglementară faţă de
V U L C A N r Pasa ( „ M u n c ito ­ 20.15 F ilm a rtis tic : S flr ş ltu i a- un aeroport, care va asigura vehiculul din faţa lor. Pînă dc aproape 15 ani in strada
re sc") ; OR A Ş T I E : A tră i g e n iu lu i 1V1C ; acum, nu exista posibilitatea Dragoş Vodă nr. 10. Din data
p e n tru a |r ă l ( „ P a tria " ) : P rin 21,40 M o n o g ra fii c o n te m p o ra n e . legătura cu Katm andu, capi­ dc 14 aprilie şi piuă iu 26
K u rrtls ta o u ) s ă lb a tic („F la c ă ­ N ou a p o a rtă a R u cu rcş- tala Nepalului. de a prinde pe contravenien­ mai a.c. a intrat in cameră
ra ") ; H A Ţ E G ; L u s tra g iu l tiu lu l ; Construcţia hotelului, care ţii care nu respectau această
( „P o n u la r") ; B R A D : T a rz a n , 21,53 R e fle c to r ; va necesita aproxim ativ distanţă, deoarece poliţia de numai pe geam. Proprietarul
o m u l fu n e le l („S te a u a ro ş ie ") ; » :,io F ilm e le d o c u m e n ta re : „ U - circulaţie nu se putea bizui imobilului, luliu Moldvoy,
C U R A U \ R Z \ ; N e b u n i »Mn la n Ba to r" şl „C ă lă to rie 250 000 de dolari, urmează să
In cadrul Fabricii de pîine Petroşani, se pregăteşte livrarea unui nou lot de piine în la b o ra to ru l n r. 4 (..M in e ru l") ; p rin M o n g o lia " ; înceapă în luna octombrie a decît pe supoziţii, care în fata nu mai vrea cu nici un chin
comerţ, nu insă înainte ca tehniciană Plorica Rîpâ şi laboranta Ana Grivei să-şi spună ultimul 7L7A : U n d d l r t a pro a p e p e r­ 22.30 T e .le ju rn a lu l dc n o a p te ; acestui an. tribunalelor nu contau ca do­ s-o lase să-şi trăiască in li­
cuvint asupra calităţii. Folo . D C0RNEL fe c t ( „L u m in a " ). 22.45 P u b lic ita te ; vezi. nişte anii de bătrineţe. A u-
22,50 M u lt c d u lc e şl fru m o a s ă . In acest mod, Everestul, juns piuă acolo ineîţ i-a b a­
uriaşul pentru a cărui escala­ Acum, situaţia s-a schimbat
dare s-au irosit atîtea vieţi şi datorită radarului. A paratul ricadat cu sirmă ghimpată şi
atîtea eforturi, va fi în sfîr- este instalat ne un pod. Pe ultima intrare. . geamul.
Pentru faptele sale, proprie­
şit şi d e fin itiv cucerit, dar., autostradă sînt aşezate — in ­ tarul va apare in faţa orga­
R A D I O „Drum bun" de sus în jos. vizibile pentru conducătorii nelor in drept să-l întrebe
auto — dispozitive
pentru
Călătarifi măsurat distanţele. unde-i ome/ga 7 Oare ce Va
răspunde luliu Moldvoy ?
P R O G R A M U L . I i 6.30 J u rn a l a­ REALIZAREA UNUI
g ra r. B u le tin a g ro -m e te o ro lo g lc ) m | “ v v b NOU ANESTEZIC CONVORBIRE
6,05— 9.30 M u z ic ă 61 a c tu a lită ţi ; pe rufa Deva-Pefroşa
9.30 M e m o ria p ftm ln tu lu l ro m â ­ implica răspunde­ OM—MAŞINA ? Curajosul
nesc ; 10,10 C u r 9 de lim b a spa­
n io lă . C ic lu l n , le c ţia a 39-a ; şi refur? La Universitatea George­ Specialişti de la Şcoala de
10.30 R a d io -P rlc h ln d c l (e m is iu n e town din Washington a fost ingineri-eleclrideni a U n ive r­
p e n tru co plU d la g ră d in iţe ) ; realizat un nou anestezic a
10.40 S lă v ită 111. p a tria m ea 1 — cărui durată de inhibare a sită ţii Purdue lucrează la In urmă cu citun timp Ia-
m o n ta j de c ln te e e 91 v e rs u ri ; re, corectitudine Dacă da, credem că dc D.R.T.A. Deva a luat in i­ realizarea p o sibilităţii ca o­ noş Santa a constatat după
11.05 P re ie n t şl v iit o r !n s ilin ţa m ulte ori v-aţt arătat ne­ ţiativa introducerii unei noi durerii este apreciată de rea­ m ul să poată vorbi maşinii
a g ric o lă ; 12.00 M e lo d ii de R o b e rt lizatorii săi a fi de cel puţin de calculat si să primească ce a degustat citeva sute dc
F ia v ia n şl G e lu M lh ă llâ : 12.15 m ulţum irea pentru că în curse dc autobuz pe aceas­ 10 ori mai mare decit a ce­ alcool la restaurantul „Mu­
A r ii d in o p e ra in te rp re ta te de fiecare i.\ era doar un au­ tă rută. Plecare din Deva lorlalte produse sim ilare fo­ răspunsuri. In această şcoa­ reşul" din Deva că oamenii
tobuz încolo şi unul înapoi. lă, sub conducerea dr. Ronald
M a ria C rlşa n ; 12,30 In tU n lre cu de... pasager. Ne-o demon­ la ora 11, sosire la Petro­ losite în prezent. In urm a J. Swallow, a fost elaborat şl din jurul său sint aşa de mici
m e lo d ia p o p u ln râ şl In te r p r e tu l (Urmare'din pog. 1) strează, pi Intre alţii. Ion Cioa­ Flcca din Dcvu la ora G.OQ şani la ora 14,08 ; plecare cercetărilor efectuate, s-a con­ se experimentează un proto­ incit el „marele Guliver* le
p re fe ra t ■ 13.00 R a d io ju rn a l ; 13.10 ră, .şofer la Uzina electrică şl sc rcintorccn din Petro­ din Petroşani (a ora 18,00, statat că i\oul produs, a căryi tip de calculator electronic, poate face orice. Nici uua
A v a n p re m ie ră c o tid ia n ă : 13.22 din Barza. Dc curind călăto­ şani, wcu plecare la ora denumire este „SL-1112", poa­ care percepe sunetele. Calcu­ nici alta a început să insul­
C In lâ E len a Z a m o ra : 13,35 F o r­ rea cu autobuzul 31-HD-1007, 15,45. Acest autobuz circu ­ sosire la Deva la ora 21,08. te întrerupe activitatea cen­ te şi să jignească consuma­
că taxatoarea nu l-n întrebat latorul ’elect/onic, destinat a ­
m a ţia Jean Io n e s cu ; 13.4S M o ­ pe rula Deva — Brad, fără lă in continuare, la aceleaşi Opreşte in toate staţiile dc trilo r nervoşi ai moluştelor, torii, cum i-a venit la gură.
de bilet, iar el n-a cerut. In nalizării răspunsurilor elevi­
m e n t ş tiin ţ if ic r. 14.00 U n c ln te c bilet. întrebat de bilet a în­ ore, dar tnccptnil dc azi, pc traseu. cobailor şi aî altor animale Nimeni nu Z-a putut linişti.
schimb taxatoarea jură că toţi lor şi studenţilor, se compune
şl o flo a re — m u z ic ă p o p u la ră ; tors-o pe toate părţile, a în ­ de experim ent tim p de mai Abia la miliţie a putut fi
călătorii ei erau în regulă !? dintr-un dispozitiv special
J4.10 R oza v in t u r llo r : 14.35 M u ­ cercat să inducă în eroare or­ m ulte ore. Acest nou aneste- oentru recunoaşterea sunete­ scos din „priză". Acum cura­
zică p o p u la ră : 15,30 C o m p o z ito ­ Şoferul Vasile Oneţ, de la ganul de control, bineînţeles lo r ; p rin cip iu l său de .func­ josul Sa}ita c blind ca un
r u l s â p tă m in il. R o b e rt S ch u - autobaza Hunedoara (auto­ fără să reuşească, spunînd că ţionare se bazează pe înregis­ mici, îmbrăcat in haine văr­
basculanta nr. 31-HD-1288), se
m a n n ; 16.00 R a d io ju rn a l. B u le tin este şofer In autobaza Brad ! ? trarea şi analizarea frecven­ gate, păzit cu străşnicie, Nu
m e te o -ru tlc r : 15.20 L a m ic ro fo n sculase înlr-o dimineaţă cu ..Concluziile" au fost însă si­ ţei undelor sonore prea mult. Un an şi jumăta­
C o n s ta n tin D ră g h lc l ; 15.30 P ro ­ noaptea în cap Veţi zice, har­ gure, mai ales în... num erar ! te !
g ra m u l p a r tid u lu i — p ro g ra m u l nic copil ! Dar nu din... hăr­ Am arătat doar citeva din­ Aşa a fost cercetată
n o s tru : 1G.43 C ln te c c p io n ie re ş ti ; nicie, ci pentru a face o... tre cele mai recente fapte ÎNĂLŢIMEA o m u l u i
17.05 P e n tru p a trie ; 18.03 M u 2lcâ cursă clandestină cu nisip ! descoperite cu ocazia con­
acelaşi sesizarea dum neavoastră
u şoa ră ; 18.10 P ro g ra m u l p a r ti­ Găsit în tim p ce accelera troalelor noastre pe trasee. POATE FI INFLUENŢATĂ Verde si...
d u lu i — p ro g ra m u l n o s tru : 18.30 spre punctul term inus al Trebuie subliniat. în DIN COPILĂRIE >
cursei, a refuzat să prezinte
V a rie tă ţi m u z ic a le : 19.00 G azeta tim p. că marea m ajoritate a
ra d io ; 19.25 S â p tă m ln a u n u i m e ­ actele pentru control. Cui ? publicului călător, şoferii şi Un vechi şi pasionat c itito r ciplinare. I s-a pus totodată în ticanta Voichiţa David, ea a Stomatologul suedez Rune
Şefului său de coloană, V irg il verde
lo m a n ; 20.05 T a b le ta de seară taxatorii se comportă cinstit al ziarului nostru — Con­ vedere că dacă nu va respec­ fost pusă în discuţia colec­ Filipsson susţine că în ă lţi­
Hărăguş 1? N-a scăpat de pe­
dc G rig o re M o isU ; 20,10 V e d ete şi corect, nu o atitudine p li­ stantin Z am fir din Hunedoa­ ta programul de lucru al uni­ tivu lu i, atrăgîndu-i-se atenţia mea fiecărui om adult poate
deapsă, ci şi-a agravai-o !
Ale m u z ic ii u şo a re : A m a lla R o- nă de respect. Cazurile de­ ra — ne sesiza că în multe tă ţii i se va desface contrac­ asupra com portării ce trebuie fi cunoscută şi chiar in flu en ­
d rig u e z ; 20,30 E m in e s c ia n a . ..Cu Asemănătoare este fapta scrise le-am subliniat din do­ dim ineţi cind dorea să cum­ tul de muncă". su o aibă fată de cumpără ţată încă din cooilârie. Intr-o Oare care dintre oameni
g ln d lri şl cu im a g in i" . R ecită şoferului Viorel Pătrui, de In rin ţa ca toţi cei care se folo­ pere ziarul „D rum ul socialis­ La acest răspuns adăugăm : tori. De asemenea, gestiona­ lucrare prezentată in cadrul tiu iubesc culoarea verde ?
F lo rla n P itiş ; 20.35 P e n tru m a g ­ autobaza Brad, numai că el sesc de autobuze în călătorii­ m ului" de la chioşcul din ga­ Despre asemenea abateri ale ru lu i unităţii. Alexandru Fo- Congresului internaţional de Această culoare inseamnâ
n e to fo n u l dv. - 21.00 M o l a v e ţi o a fost găsit la ram ificaţia spre le lor — pasagerii — ca şi ra Hunedoara, îl găsea în­ vînzătoarei Trandafira Croi- endocrinologie, care îşi desfă­ uiată, înseamnă prim ăvară,
* M n trc b a rc 7 ; 21.35 S p o rt ; 21.15 satul Sirbi a traseului Ilia — personalul de bord — şoferi chis, deşi orarul de funcţio­ toru am mai scris. Şi atunci, gel, i s-a pus în vedere o b li­ şoară lucrările la Stockholm, înseamnă Inicuria dc a trăi.
gaţia de a avea o mai susţi­
'R e vista ş la g ă re lo r : 22.00 R a d io ­ | Visca, transportînd balast, şi taxatori — cei cărora li nare al chioşcului indica „des­ ca şi acum. au urm at anga­ nută preocupare in educarea medicul suedez a declarat că, Dar pe lingă toate acestea
ju r n a l. B u le tin m e te o ro lo g ic : I fără a avea asupra sa nici o s-au încredinţat maşini de chis". Sesizarea am Irim is-o jamente Să mai credem în te­ p o triv it s tu d iilo r sale, analiza
I formă legală de taxare. Să nu personalului din subordine". culoarea verde apărută în
22.20 O m e lo d ie d in tr -o m ie : transport, să se ferească de spre cercetare şi soluţionare meinicia lor ? structurii p rim u lu i dinte al u ­ fiola alcoolscopică înseamnă
22.15 C a ra v a n a fa n te z ie i ; 23.45 I credeţi cumva că lucra pe ele. să manifeste cinste şi co­ D irecţiei judeţene de poştă şi In ce vă priveşte, tovarăşe In toată treaba aceasta inex­ nui copil perm ite o determ i­
B gratis, ci pe... ciubuc ! plicabilă rămînc atitudinea u­ că omul care a suflat in ca
M o m e n t p o e tic : 23,50 M e lo d ii rectitudine şi atunci cînd se telecomunicaţii. Iată răspun­ Constantin Zam fir, vă m ulţu­ nare aproape exactă a înăl­ a „supt" ceva alcool. $i în­
In te rp re ta te la tro m p e tă ; 0,03 — Se vede treaba că şoferilor află la bordul autovehicule­ sul : „V erificînd sesizarea re­ m im pentru „sem nalul" tras şi nui practicant. începător în ţim ii pe care acesta o ponte seamnă că omul respectiv
3.00 E stra d a n o c tu rn ă . I nu le prea convine postul lor ! feritoare la ncrespcctarea pro­ vă aşteptăm cu noi corespon­ ale com erţului, Voichiţa Da­ atinge o dată ajuns la matu­ işi va lua adio pentru un a ­
gram ului de lucru dc către sa­ denţe. vid, faţă de consumatori, în nume timp dc la carnetul dc
la ria ţii chioşcului pentru d ifu ­ Dumneavoastră, tovarăşe cazul relatat faţă de un pen­ ritate. In cazul în care există
zarea presei din gara Hune­ Arcadie-Pavel Oanâ din Brad, sionar ?! tulb u ră ri de creştere, ele pot conducere, poate şi de la fa ­
doara, am constatat că tovară­ ne-aţi sesizat că vi s-a re fu­ C hiar lăsînd la o parte re­ fi corijate p tin tr-u n trata­ milie. De aşa ceva s-au con­
şul Constantin Z am fir are zat servirea cu iaurt la ma­ gulile com erţului, o întreba­ ment cu hormoni. Un medica­ vins şi conducătorii auto Lică
ment pe bază de hormoni a
Dumitru şi Vlad Simion din
re în legătură cu respectul
dreptate. Vinovată se face vîn-
gazinul alim entar nr. 2 din
Cariera unui zătoarea Trandafira Croitoru Brad. Conducerea O.C L. co­ faţă de părul alb tot se im ­ fost deja experim entat cu consume alcool in timp cc se
Deva, care s-au încumetat să
succes într-o serie de astfel
care a în tîrzia t deschiderea
m erţ m ixt Brad a cercetat se­
pune practicantei, precum si
găseau la volan. Deci, mi în­
chioşcului în repetate rînduri.
citat oprirea creşterii unor ti­
îm potriva ei O ficiul P.T.TR. sizarea dumneavoastră şi ne-a şefului de unitate. de cazuri. M edicul suedez a totdeauna verdele înseamnă
inform at : „Cele sesizate sînt
(Urmare din ziarul n r . 4515) sia înaintează Ministerului de obicei numai cu... amenzi. Hunedoara a luat măsuri dis­ adevărate In cauză fiin d prac­ GH. I. NEGREA nere ce atinseseră o înălţim e bucurie. Atenţie, conducători
a u to !
exagerată pentru vîrsta res-
de Justiţie al S.U.A. o reco­ „Nici un industriaş din A­ _ pectivâ.
In conflict cu mandare dc urmărire, judi­ merica n-a fost investigat dc
—
aii tea comisii ca m ine"
ciară a lui Wolfson. In 1967
legea şi 1968, două jurii federale declara Wolfson unui repor­ IN EXCURSIE Stabiliţi-i
ter al ziarului
din New York îl pun sub a ­
„The
Wall
cuzare. Primul \l acuză dc. Street Jou n ia r, spunindu-i Lucrări VREMEA
Necazurile au început sa trafic ilegal cu acf.iu»ii dc că este „scîrbil" de. imorali­
sc. ţinu lanţ insă din 1960. bursă şi violarea prevederi­ tatea oamenilor de afaceri dc de marcare Zilele trecute a pornit pc drumurile pline de un loc!
Un marc juriu al. districtu­ lor Comisiei prin vinzarea pe Wall Street. mAi. să găseşti PENTRU 24 ORE frumuseţi ale patriei, un grup dc elevi dc la Şcoala
lui Columbia a acuzat firma acţiunilor neînregistrate ale mai multe speculaţii de bur­ In aceste zile pc toate d ru ­ generală „Dr. Petru Groza" din Deva, care vor vizita
„ Mcrritt-Chapman“ de ten­ filialei „Continental Entre- să pc Wall Street decit în m urile ju de ţu lui sc execută V re m e u ş o r in s ta b ilă , cu ce­ nordul Ardealului şi apoi Delta Dunării. Alt grup, Despre Nicolac Ciolpan
tativă de mituire in scopul prises Inc." din Jacksonville orice alt centru industrial pc marcaje p rin aplicarea dc ru l te m p o r.ir n o rn s. V o r cădea compus din sidcrurglştl fruntaşi în producţie de la oamenii din comutia Lăpuyiu
p lo i şl a verse lo ca le de p lo a ie
obţinerii construcţiei unui (Georgia) iar al doilea de care l-am cunoscut", explica vopsea cu m ijloace mecani­ j i În s o ţite de d e s c ă rc ă ri e le c tric e . Uzina .Victoria" Câlan, a pornit cu autocarul pc
mare dig pe fluviul Colum­ dezinformare şi împiedicare Wolfson. El preciza in conti­ ce. Aceasta im plică din par­ V ln tu l va s u fla slab d in n o rd - ruta Călan — Tg. Mureş — Sovata — Sighişoara — de Jos spun că stă în demn
bia. Compania ar fi oferit a investigaţiilor Comisiei a ­ nuare ; „Nu cred că este tea conducătorilor dc auto­ vest. T e m p e ra tu ra va fl c u p rin - Sibiu şi retur. Din Brad, un autobuz încurcat a por­ sate. Şi la Lăpugiu dc Sui
cadouri, bani in numerar şi supra a ctivită ţii financiare a drept ca un partener de a fa ­ vehicule o atenţie spo­ i să z iu a ln (rc 21 şl 24 g ra d e Jar nit spre Gheţarul dc la Scărişoara. la Ohaba. C\nd e chemat. 1 '
i
vreo acţiune obştească tn
n o a p te a In tre 8 şl 12 g rad e .
i
lingouri dc argint unei ofi­ firmei „Mcrritt-Chapman". ceri să-mi telefoneze spunin- rită. Lucrările sc exe­
cialităţi din Departamentul Sentinţa pentru primul caz du-mi că pot să vlnd un a­ cută după un calendar PENTRU URMĂTOARELE tul Lăpugiu de. Sus, Ciolpan
lucrărilor publice al distric­ este cea menţionată la înce­ numit pachet de acţiuni in care prevede : în v.ilclc de DOUA ZILE le spune că face treabă In
tului Columbia pentru a spri­ put, iar pentru ultimul, pro­ timp ce un alt. partener este. 12—15 iulie sc vor executa Ohaba. Cind e chemat la r i
haba o-ntoarce cu Lăpugiu
jini firma să-şi adjudece c o ­ cesul urmează să aibă loc, îndemnat să cumpere aceste marcaje in localităţile din j V re m e u ş o r In s ta b ilă , cu cc- ^ O e a /ft/p 6 9 S dc Sus. Oamenii din cwle
manda. Wolfson a reuşit to­ Wolfson fiind pasibil de o acţiuni. E ceva necinstit aici, Valea Jiu lu i şi pc traseul | n u v a ria b il. T e m p e ra tu ra u şo r
tuşi să evite procesul. In a- nouă condamnare la 18 luni chiar dacă afacerea este bu­ Petroşani — Haţeg; în 16—17 : v a ria b ilă . două sate ar vrea să ştir
precis din care anume
rat
reeaşi perioadă a in tra t fnsă închisoare şi 32 000 dolari a - nă sau nu. lată, dc pildă, iu lie pc traseele Haţeg — i face parte Ciolpan. Nu{ dr
în conflict şi cu Pentagonul mendă. proprietarii băncilor de in­ Bucura, Haţeg — Simeria, altceva, dar umblă cu vitelr
in legătură cu executarea co­ vestiţii şi credit care contro­ Câlan — llăşdat şi oraşul
menzilor acordate şantieru­ lează o mulţime de corpora­ Călan : în perioada 18—21 iu ­ ...vă mai stau la dispoziţie KARTINGURILE (mî- proprietatc personală pc un­
lui naval din New York, cu Ţap ispăşitor ţii. Ei sau clienţii lor fac a­ lie : A urel Vlaicu — Sintu- niturisme) şi AVIOCARELE din Franţa şi ttalîa, in­ de vrea el, fără să plătcaneo
care Wolfson a lichidat ul­ faceri cu acţiunile acestor haini, ram ificaţia D.N. 7 — stalate in Piaţa Poştei din Oraşul Nou - Hune­ taxă dc păşunat şi fără * i
timul contract in 1967, fără a Louis Wolfson susţine că corporaţii folosindu-se de tot Geougiu-Rni, O răştic — doara. participe la vreo acţiune er
se iniţiază cu sătenii. O fi
Coslcşti (Oraştioara) şi oraş
mai reuşi să obţină alte co­ este un „ţap ispăşitor“ al re cunosc despre activitatea Sim eria ; in 22 iu lie : Sîntu- aşa de greu săt-i stabilească
menzi. Comisiei federale dc supra­ lor. Niciodată n-am văzul, halm — Hunedoara şi m uni­ consiliul popular al comunei
Cam in aceeaşi perioadă, veghere a tranzacţiilor finan­ işi încheie Wolfson mărturi­ cip iul Hunedoara, iar îft zi­ n e jm Ţ i un sat şi lui Ciolpan 7 De ~r
de afacerile lui Wolfson în ­ ciare. După părerea sa, cl sirea. atît de multe înţelegeri, lele dc 23—25 iu lie : Sînlu- să figureze omul in două m
cepe să sc intereseze şi Co­ este primul industriaş con­ pe sub mină in legătură cu halin — Deva, m unicipiul Vind Moskvlci 408 în te şi-n nici unul 7
misia federală de suprave­ damnat pe baza unor acuza­ tranzacţiile de bursă, ca pe Deva, Şoimuş — Certej, De­ stare bună şi stupi sis­ - Parc distractiv pentru toate virstele
ghere a tranzacţiilor finan­ ţii, ca cele de mai sus, în Wall Street“. va — Zam şi comuna Ilia . tematici. Informaţii : co­ Funcţionează zilnic între orele 10-22. Rubrică realizată de
ciare. In martie 1966 Comi­ timp ce alţii sînt penalizaţi (Va urma) muna Spini, 87, N. PANAITESCU
tăliei de la C îm pul P îin ii, toare, cetatea Deva ■ devine o vastă fo rtifica ţie a cetăţii. culare. Cu toate acestea, ea col datează şi bastionul sem i­
In perioada im ediat urm ă­
melor de foc. Din acelaşi se­
Favel Chinezul a poposit în
A adus im portante m odificări
continuă să fie păzită în per­
CETATEA IN ISTORIE ~ Cetatea' Devei, pentru a-şi un obstacol greu de trecut în partea apuseană a cetăţii. manenţă de o puternică gar­ circular care străjuieşte acea
dc arm atele im periale aus­
pregăti arm ata înaintea bătă­
Tot din tim pul lui datează şi
dă imperială. U ltim a perioa­
parte a cetăţii.
liei.
triece. In urm a păcii de
Elemente ale goticului tîr-
la
pul acestor lucrări s-au des­
anul 1817, cînd se începe u llL
După decăderea fam ilie i Satu Mare, din 1711, încetea­ cele două bastioane. In tim ­ dă de strălucire a cetăţii este ziu, precum şi caracteristici
Corvin eşti lor, cetatea reintră ză existenţa voievodatului In­ făşurat şi im portante repara­ ma campanie de restaurare* ale s tilu lu i Renaşterii, de la
Originea cetăţii Deva, după aşezări romane de tip rural. lor trurco-tâtare, precum şi o în proprietatea statului şi cu ţii la izvoarele de apă din ce­ care a durat 12 lurtu Cetatea portalul sem icircular, sint o
istorisirea creaţiei populare, Cea mai veche ştire scrisă fortăreaţă care asigura supu­ această ocazie se fac prim ele tate şi s-a construit o brută­ Deva. în revoluţia de la 1848, valoare incontestabilă şi care
îşi găseşte geneza în îm p le ti­ privind prezenţa localităţii $> nerea populaţiei locale aser­ transform ări im portante. In rie în 1719. îşi trăieşte ultim ele clipe, ea ridică im portanţa acestui mo­
rea re alităţii cu legenda. F ile­ a cetăţii Deva în istorie, da­ vite. ju ru l anului 1550, după cum Răscoala populară din 1781 fiin d aruncată în aer la 19 nument, dîndu-i totodată un
le acestor legende pun pe sea­ tează de la m ijlocul secolului Cetatea'Devei a devenit în consemnează unele documen­ — 1785, condusă de Hnrin, august 1848. pronunţat caracter specific.
ma cosinzenelor, vo in icilo r şi al X lII-le a . Prim a atestare do­ scurt tim p centru de com itat te, căpitanul cetăţii Deva a Cloşca şi Crişan, a zguduit în ­ încă de la p rim ii paşi pe Spaţiul închis din spatele
a a lto r personaje din marea cumentară a cetăţii Deva este iar apoi reşedinţa viccvoievo- atacat si îm prăştiat un nume­ treaga temelie a stru ctu rii o- ruinele cetăţii îţi dai seama zid u rilo r este marcat prin tr-o
galerie a lite ra tu rii populare, din anul 1269 şi reprezintă dului şi chiar a voievodului ros detaşament turcesc al be- rîn d u irii feudale. Această ma­ că pînă în v îrfu l colinei stră­ serie de încăperi, depozite şi
apariţia, pe conul dealului, a m om entul în care numele ei Transilvaniei. Acest fapt a gului Feru. re văpaie socială s-a extins baţi de fapt filă de filă isto­ dependinţe gospodăreşti, for-
unei cetăU devenită cu tim pul intră în istoric. De la această im plicat-o intr-o scrie de a- In plină expansiune turceas­ pină la poalele cetăţii Deva. ria m eleagurilor transilvăne­ mînd curtea interioară. Nu
o bijuterie a oraşului. P rivind dată destinul cetăţii va fi ventun şi lupte pentru putere. că, cetatea Deva este cuceri­ Ţăranii răsculaţi au atacat ne. Itinerarul propriu-zis în­ trebuie să fii specialist pentru
dc aproape cetatea, ne dăm strîns legat de cel al T ransil­ O deosebită în flo rire cu­ tă de generalul Castaldo, co­ cetatea, unde se refugiase no­ cepe dc la prim a poartă, pe a-ţi da seama că urm ele ră­
In
bilim ea din îm prejurim i
scama că aceste meleaguri vaniei, iar istoria ei bogat nosc localitatea si cetatea m andantul oştilor mercenare ultim atum ul trim is de Horia ale cărei ziduri se mai păs­ mase pe peretele exterior
sint rezultatul contopirii a r­ documentată. Avînd în vedere Deva în tim pul lui lancu de austriece şi totodată guverna­ celor din cetate, era cuprinsă trează şi azi urm ele p o rţilor confirm ă faptu l că au existat
monioase a creaţiei n a tu rii cu trecutul ei istoric, precum şi Hunedoara, care o avea în stă- tor al Transilvaniei. In tim pul dorinţa răsculaţilor de a in- cc asigurau accesul spre ce­ două etaje. P rivin d cu aten­
istoria. im portanţa sa strategică, pu­ pînire îm preună cu 56 de sate său, cetatea suferă noi m odi­ lătura prin luptă povara apă­ tate. Dc aici porneşte şi zidul ţie la tot cc te înconjoară, na-
cetăţii, care trezeşte în perm a­
Dealul cetăţii, ce stă semeţ tem presupune că a tît locali­ şi minele de aur din M u n ţii ficări şi este înzestrată cu dependent Transilvania şi cu sătoare a exploatării feudale nenţă o vie curiozitate a tît lu ră şi istorie, nu poţi să
nu-ţi aduci am inte de păre­
în faţa vizita to ru lui, posedă la tatea, cît şi cetatea Deva au Apuseni. După moartea Uiî, noi tip u ri Se armament. aceasta, cetatea Devei intră Acest document cuprinde o pentru specialişti, cît şi pen­ rile unor personalităţi, care
lot pasul bogate şi variate existat cu m ult tim p înainte cetatea intră în proprietatea La finele anului 1600, ce­ sub stăpînirea Ifabsburgică. serie de revendicări extrem tru vizitatori. Cea de-a doua notînd despre cetatea Devei,
m ărtu rii ale unor urme de de a fi semnalate în izvoare- lui Matei Corvin, de la care o tatea Deva. sp rijin al păturii In calitatea sa de guverna­ de înaintate pentru acea poartă, destinată corpului de consemnau • „Cetatea Deva
convieţuire umană (3300 î e.n ' evului mediu, de la m ijlo ­ moşteneşte fiu l său loan. Cu­ conducătoare din Deva ş i,îm ­ tor al Transilvaniei, în peri­ vreme. gardă, mni m.asivă^şi cu ele­ este cea mai mare $i cea mai
El a fost în epocile următoa­ cul secolului al X lII-le a . noscutul comandant de oşti p reju rim i, avea să fie unul oada 1710—1720. contele S fîrşitul secolului al X V III- mente arhitectonice specifice, reuşită fo rtifica ţie din T ra n ­
re un centru locuit de străm o­ Această cetate ce se înca­ transilvănene, Pavcl Chinezul, din obstacolele principale în S teinville a sesizat poziţia lea începutul secolului al este în permanenţă un punct silvania şi aş putea zice că
şii noştri daci, iar recentele drează in tip u l cetăţilor cu ca­ s-a folosit de cetaten^Devei in calea lui M ihai Viteazul. în strategică a cetăţii, precum şi X lX -le a marchează perioada de atracţie. A junşi sus, lîngă era cea mai rezistentă fo rtifi­
descoperiri ale ruinelor unui racter medieval s-a dovedit pe lupta îm potriva turcilor, ea drum ul său spre curtea îm ­ im portanţa sa economică A- declinului politic, strategic şi zidul de ta ultim a incintă, o­ caţie din Europa înaintea des­
grup de clădiri din epoca stă- parcursul istoriei a fi im p li­ fiind transform ată în mogazie păratului Rudolf. la Prngn, naiizînd aceste două m ari a- economic al cetăţii, ea deve­ chii noştri privesc la crenelu­ coperirii arm elor de foc".
p în irii romane în Dacia, ple­ cată în d ife rite lupte între permanentă de arm am ent pentru a recuceri cele trei tuuri. guvernatorul T ra n sil­ nind un obiect de tranzacţie rile lui, construit în secolul al
dează pentru existenţa unei partide, un zid in faţa invazii­ pentru armata sa. Înaintea bă­ ţări româneşti. vaniei hotărăşte sâ înceapă între d iferite persoane p a rti­ X V II-le a pentru a rezista a r­ Prof, ION PATRU ALBU