Page 5 - Drumul_socialismului_1969_07

î V * ’
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-vĂ ! : / |U '5
Anul XXI

Nr. 4508
ziaru

DEVA, itr b .
Miercuri

telefoane : ledaclo» ,
2 iulie dactor şet adjunct, sec»
ţie şi secţia viaţa de pa»
secţiile culturâ-sport şi prob»:
leneşii - 8317 ; secţia scrisori, .
1969 mentaie şi externe - 2317 ; secţi»
dustrie şi administraţia - 1275 ; Ifc.
------------------- -------------------- i fon de serviciu intre orefe 16-24 -
i
1505.
4 PAGINI. 30 3ANI

Tezele şi proiectul de Directive în dezbatere publică
intilnirea tovarăşului

ÎNFLĂCĂRATĂ CHFMAhF Vicolae Ceauşescu cu preşedinţii

M RODNICA. IISIIIEIITIAIE. unor cooperative agricole

de producţie din judeţul Constanţa

pentru Î nflorirea româniei socialiste cooperativelor, cit şi a direc­ vor beneficia de efectul aces­
M a rti după-amiazâ tovară­
şul Nicolae Ceauşescu s-a în- ţiilo r şi uniunilo r cooperatis­ tor acţiuni, trebuie ca şi ele
tîln it la Mangalia Nord cu te. Dumneavoastră aţi apreci­ să dea ajutor, să facă to iu l
un grup de preşedinţi de coo­ at unele aspecte din a ctivita ­ ca lucră rile să se execute cit
perative agricole de producţie tea orcanelor judeţene, dar In mai bine. In aceeaşi direcţie
trebuie să acţioneze şi U n iu­
P regătirea ca d re lo r inginereşti din judeţul Constanţa. ansamblu nu putem fi încă pe nea şi Direcţia agricolă jude­
deplin m u lţu m iţi de felul în ca­
participat
La prim ire au
ezvoltarea Petre Ionescu. prim -secrelaral cole posedă un personal nume­ ţeană. ele trebuie să ajute
re lucrează ele. Organele a g ri­
mai substanţial cooperativele,
C om itetului judeţean Constan­
— la nivelul c e rin ţe lo r indus­ ţa al P.C.R., preşedintele Consi­ ros. care nu ajută cum trebuie in special pentru a-şi pregăti
cadrele necesare.
cooperativele. Fiecare uniune
liu lu i popular judeţean, pre­
imerţului tr ie i m a n ie r e in noua csncmal cum şi a lţi activişti de partid judeţeană, inclusiv a dumnea­ at o serie de in iţia tive ca, de
Mă bucură faptul că aţi lu ­
D
u
m
a
o
a
■
e
l
voastră, arc un personal care
Con­
şi de stat din judeţul
pildă, crearea asociaţiilor în
stanţa.
toate acestea există încă m ul­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu . numără 120 de oameni ; cu legum icultură. Deşi sînt la în­
ceput. ele au o bţinut rezulta­
te probleme de rezolvat. A ­
s a în tre ţin u i îndelung, într-o
necesitate ce care munceşte în codrul Institu­ lesc măsurile menite să asigure voltarea conştiinţei lor. In pre­ atmosferă de- lucru, cu pre­ ceste organe pot şi trebuie să te bune Aceasta ar putea să
colectiv
întregul
Comuniştii,
ştiinţelor
darea
tehnice şi a
dezvoltarea continuă, multilate­
rezolve unele
probleme de
facă mai m u lt pentru rezolva­
şedinţii cooperativelor, intere-
ştiinţelor economice să-i învăţăm
tului de mine Petroşani, au pri­
rea problem elor pe care le ri­
liste. Aceste documente de ex­
mit cu profund interes ş» satis­ rală a societăţii noaslre socia­ pe studenţi să-şi îndrepte aten­ sîndu-se îndeaproape de dez­ dică producţia agricolă în coo­ fond. cum ar fi de pildă pro­
blema sem inţelor. De aseme­
voltarea sectorului zootehnic
ţia spre ceea ce este nou. să le
cepţională importanţă teoretică
facţie, cu îndreptăţită mindrie
;rivă din creşte- patriotică, documentele care ja ­ şi practică pentru dezvoltarea dezvoltăm conştiinţa răspunderii m ăsurile luate în vederea în ­ perative. la problema nea, trebuie să vă g îndiţi şi
în un ităţile cooperatiste, de
la situaţia cind nu puteţi l i ­
V-aţi re fe rit
viitoare a României sint o că­
ca tot ceea ce fac să fie util
lonează dezvoltarea multilatera­
lă şi complexă a economiei na­ lăuză în activitatea noastră, o în cel mai înalt grad, să cores­ d e p lin irii sarcinilor asumate creşterii porcilor şi a dezvol­ vra im ediat pe piaţă legume
şi* să construiţi depozite. In
prin contractele de livra re a
ţionale, a întregii noastre vieţi tuturor. In calitatea mea de co­ pundă unei maxime eficiente. In cărnii la fondul central, de ac­ tă rii le gum icullufii, arătînd că orice caz, aceaslâ formă de
alături de realizări, unele lu ­
:a continuă a sociale în anii următori şi au munist, de om de ştiinţă, de ce­ acest sens imi iau angajamentul voltarea cu ltu rii legumelor, de cruri nu merg bine. A ţi exem­ cooperare dă rezultate bune şi
ţiu n ile întreprinse pentru
dez­
ce-mi
ca, în codrul sarcinilor
tăţean; doresc să-mi exprim to­
dat o înaltă apreciere politicii
ar trebui să fie extinsă. Ea
p lifica t cu problema sem inţe­
partidului, spiritului ştiinţific no­
felul în care este folosit per­
lor. Trebuie să recunoaşteţi,
putinţă.
nizate de partid şi angajamentul
vator, gindirii vil şi realiste ce tala adeziune la măsurile preco­ revin, să fac tot ce-mî stă în sonalul tehnic-adm inislrativ însă, că de la Bucureşti, tova­ are un v iito r mare. Necesita­
tea ei se justifică, atît din
caracterizează întreaga activita­
de a aplica în munco lo catedră
- Sintem un institut tehnic u­
velului de trai te a conducerii partidului. Rele- indicaţiile, învăţămintele preţioa­ nic în industria minieră din ţara in cooperativele agricole de răşi, nu se poate obţine ceea punct dc vedere al econom ici­
tăţii, cît şl din punct de ve­
producţie şi s p rijin u l pe care
ce vă trebuie. Acolo nu se
vînd succesele deosebit de im­
dere tehnic. C om itetul ju d e­
noostră - o remorcat în cuvîn­
documentele
se cuprinse
în
portante obţinute în toate dome­ partidului, iar în cercetarea ştiin­ tul său prof. ing. Ion Marian, de Uniunea cooperativelor agri­ poale face totul. Sursa rezol­ ţean ar trebui să sp rijin e mai
cole judeţene şi Direcţia ag ri­
niile de activitate în anii care au ţifică să particip moi activ, moi Io catedra de maşini miniere. colă judeţeană îl acordă coo­ vării acestor probleme este m ult această practică, să o in ­
trecut de la Congresul al IX-lea eficient la rezolvarea probleme­ aici. In vederea rezolvării troducă şi în alte domenii de
DUMITRU BOGDAN In industria minieră există o perativelor. problemei seminţelor, dc p il­
ol partidului, adunarea de dez­ lor industriei miniere. multitudine de probleme care activitate cooperatistă. S-a
‘ rector adjunct al Direcţie) comerciale judeţene batere o Tezelor Comitetului — Partidul, întregul nostru po­ cer să fie studiate, care cer o cer­ In cuvîntul lor. preşedinţii dă. trebuie să sporiţi a jutorul spus că ar putea fi aplicată
Central ol Partidului Comunist por. a arătat conf. Aurel Pop, cetare aplicativă prin care să se 'cooperativelor au înfăţişat a- personalului ingineresc de la în creşterea porcilor, dar cred
Român şi proiectului de Directi­ tît realizările, cit şi lipsurile uniunile judeţene. Mai sînt şi că această form ă de coopera­
jcumenlele de partid dote de curind publicităţii - ve privind viitorul plan cincinal şeful catedrei de ştiinţe sociale soluţioneze problemele stringente pe care unităţile respective le alle probleme sim ilare. Eu nu re poate fi luată în conside­
:c Comitetului Central pentru cel de al X-teo Con- şi liniile directoare ale dezvol­ - dezbat în prezent documente ale perfecţionării şi modernizării au în livrarea producţiei ani­ vreau să spun că nu se m un­ raţie şi în dom eniul creşterii
1 partidului şi proiectul Directivelor Congresului al tării economiei naţionale în de cea moi mare însemnătate. procedeelor de extracţie. m aliere şi legumicole către ceşte. că nu se aleargă Pro­
x al Partidului Comunist Romon — ou stirnit un in- perioada 1976-1980 a subliniat Imi exprim deplina aprobare fo­ Lectorul Florian lovon, de la slat, pentru nevoile economiei blemele de bază trebuie însă păsărilor şi în îm bunătăţirea
raselor )a oi. Trebuie grăbită
egitim în rindurile lucrătorilor din comerţ. Ca ce- transformările şi perfecţionările ţă de aceste documente, deoa­ catedra c^e ştiinţe sociale, se­ şi ale aprovizionării populaţi­ luate mai în serios, înm ulţirea o ilo r cu lînă fină.
ei se vor bucuro în egolo măsura de efectele mă- continue pe care le-a cunoscut rece înfăptuirea prevederilor cu­ cretarul organizaţiei de ba2ă nr. ei. Ei au relevat posibilităţile Aş ruga atît Uniunea cit şi In acest judeţ aveţi condiţiile
ce se vor lua pentru dezvoltarea -în continuare a in această perioadă învăţâmin- prinse în ele va însemna noi 2, şeful de-lucrări Cornel Hm de care dispun pentru creş­ D irecţia agricolă judeţeană şi
nieî noastre naţionale, dezvoltare ce se va răs- tul superior. paşi pe calea dezvoltării ţârii, rean, secretarul organizaţiei de terea anim alelor, în special pe dumneavoastră, preşedinţii, necesare ; de altfel, producţia
a crescut.
in nivelul nostru de troi. Ca lucrători în comerţ ei o progresului general, o îmbu­ bază nr. 1, studenţii Ştefon Ne- pentru îngrăşarea porcilor pre­ să fiţi ceva mai exigenţi. S i­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
nştienţî ca vor avea o parte importantă de contri- Din studierea Tezelor şi pro­ nătăţirii vieţii. In înfăptuirea o­ cum şi acţiunile pe care le vor gur, avem rezultate bune, cu­ a încheiat apoi, urînd tuturor
a efortul general pentru reolizareo prevederilor iectului de Directive — a spus biectivelor prevăzute in proiec­ M. CRISTESCU întreprinde in acest sens. Ei nosc situaţia pentru că am lu ­
rectivele Congresului al X-lea. în cuvîntul său conf. dr. ing. Ni tul de Directive, un rol de sea­ s-au referit, de asemenea, la crat aici îh 1964 şi. ştiu ce celor prezenţi spor Ia muncă
coîoe Leţu, decanul Facultăţii şi succese in realizarea sarci­
rculoţio modurilor - parte integrantă a econo- mă revine intelectualităţii tehni­ preocuparea ţăranilor din coo­ producţii se obţineau pe atunci nilor im portante ce le revin
aţionale — contribuie direct la realizarea unuio de mine - am reţinut clarviziu­ ce. Viitorii ingineri sînt datori să (Contimrorc in pog. perativele respective pentru în Dobrogea. Faţă de ceea ce pentru ridicarea economică a
ieclivele de bază ale politicii partidului nostru de nea, înalta competenţa cu care depună o muncă sporită pentru extinderea c u ltu rii legumelor. poate da Constanţa, consider cooperativelor agricole de pro­
i continuă a nivelului de troi material şi cultural partidul, conducerea sa, stabi­ pregătirea tehnică, pentru dez­ V o b ilo rii au relevat e fi­ însă că producţiile sînt încă ducţie, pentru satisfacerea ne­
r ce muncesc, de satisfacere în condiţii din ce în cienţa acţiu n ilor comune in- mîcî. voilor economiei naţionale si
bune a cerinţelor populaţiei. ter-cooperatiste, a tît pentru Se fac irig a ţii pe suprafeţe
privire in urmă arată că paralel cu dezvoltarea dezvoltarea zootehniei, cit şi mari. In tru c ît cooperativele ale populaţiei cu produse a g ri­
cole.
ei şi sporireo veniturilor populaţiei, a crescut con­ în cultivarea şi desfacerea le­
ul şi volumul mărfurilor desfăctrte prin reţeaua co- gumelor, su b lin iin d îndeosebi
'i cu amănuntul. In urmă cu 10 ani valoarea măr- sp rijin u l pe care Uniunea ju ­
desfăcute prin reţeaua comerţului de stat a fost deţeană a cooperativelor agri­
acorde Răspundere majoră
> milioarvî lei. In anul 1969 este de 2.2 ori moi cole de producţie şi Direcţia
S-o dublat desfacerea la produsele alimentare, agricolă trebuie să-l
e demonstrează nivelul ridicat al posibilităţilor tuturor acestor acţiuni, pre­
e cumpărare ale populaţiei din judeţul nostru, cum şi ro lu l im portant ce re­
veterinare faţă de soarta recoltei
ivo exemple în aceasta direcţie sînt concludente : vine acestora în acordarea a­
î şi preparate de carne creşterea este de 2.4 ori, sistenţei tehnice
de 2.1 ori, lo zahăr de 1.9 ori. Io orez de 2 orî, necesare a g ricu ltu rii coopera­
:onserve de aproape 5,3 ori. Srtuoţii similare sînt tiste.
e produse alimentare ca pîîne şi produse de ponîfi- In încheiere, a luat cuvîn­ Ing, AUREL NISTOR
ipte şi produse loctote, băuturi, dulciuri etc. Un tul tovarăşul N IC O LAE vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului
eosebit aduce comerţul Io creşterea gradului de CEAUŞESCU. care a spus ; popular judeţean
e tehnică o familiilor cu bunuri de folosinţă în- Vă mulţumesc pentru in ­
tâ. In ultimii ani ou apărut o serie de produse formarea pe care aţi făcut-o.
icote în ţara noastră ca : televizoare. maşini de Cred că tovarăşii de la judeţ Ploile căzute din abunden­ şi mai cu seamă legume au a­
ufe, aspiratoare de praf, frigidere, mobilă, ortî- vor reflecta asupra probleme­ ţă in cursul lu n ii iunie au în ­ juns in tr-u n stadiu avansat de
• material plastic pentru uz casnic şi gospodăresc lor pe care le-aţi rid ica t aici. greunat m ult lucrările de în ­ im buruienare.
re on de on se vînd în cantităţi din ce în ce Este bine să se facă aceasta, treţinere a c u ltu rilo r prăsitoa­ Dacă tim p u l a îm piedicat
iri, contribuind direct la ridicarea standardului Cartierul MViscozau din Lupeni. Cu ani în urmă de aici a început „renaşterea" oroşu- în tru c lt mai sînt m ulte lu ­ re şi recoltarea furajelor. Da­ într-adevăr efectuarea lu c ră ri­
. i ol celor ce muncesc. lui. . Foto : V. ONOIU cru ri de rezolvat pentru îm ­ torită acestui lucru, suprafeţe lor dc întreţinere in special
no legătură între ridicarea potenţialului econo- bunătăţirea a tît a a ctivită ţii însemnate de porumb, cartofi cu m ijloacele mecanizate, la
> rreştereo continuă o bunăstării întregului nostru executarea lor manuală se pu­
- scopul întregii politici o Partidului Comunist teau obţine rezultate cu m ult
- este deosebit de grăitor subliniată în proiectul mai bune faţă de cele existen­
stive Creşterea salariilor reale cu 16-20 ta sută te. In intervalele dintre ploi
liturilor ţărănimii cu 15—20 la sută prevăzută în structura economiei româneşti au fost şi zile în care prâşitul
de Directive, va permite sporirea desfacerii vo- a p rim it o configuraţie nouă, manual sau p liv ilu l trebuiau să
vinzârilor de' mărfuri prin comerţul socialist în Creşterea ralului clasei muncitoare în societate s-au sta b ilit raporturi arm o­
i 1971-1975 cu 30-35 Io sută. Fondul de marfă nioase între diferitele sale ra­ se desfăşoare din plin. In u n i­
3 pune lo dispoziţia populaţiei confirmă creşteri m uri. Acest fapt este eviden­ tăţile în care preocuparea a
importante în toate grupele de produse. Vor spori şi can­ ţia t de aportul fiecăreia la fost permanentă şi rezultate­
tităţile de bunuri de folosinţă îndelungată, de calitate Dinamica societăţii rom â­ crearea venitului naţional, le sînt mai bune. La unele
superioară, în sortimente diversificate, care vor fi puse neşti în cei 25 de ani de la tehnice şi culturale a! clasei precum şi din noua repartiza­ cooperative cum sînt cele din
lo îndemîna cumpărătorilor, Prin reţeaua comercială se muncitoare, face să sporească CONSTANTIN MUSTACllA re a populaţiei ocupate. Rezul­ B urjuc, Ciula, Boz, Orâştie,
vor desface 1,5-1.6 milioane televizoare, 2-2,2 milioane eliberare, profundele transfor­ rolul său în conducerea socie­ Lector universitar tat al p o liticii economice, Haţeg, Brad şi altele, prim a
mări în viaţa politică şi eco­
aparate de radio, 1-1,1 milioane frigidere, mobilă în va­ nomică a ţării, înfăptuite în tăţii. P artidul va acorda şi în Academia de ştiinţe social-politice „Ştefan Gheorghiu" ştiin ţifice a partidului şi sta­ praşilă la porumb a fost te r­
loare de 19—20 miliarde lei şi altele Dintre acestea, ju­ v iito r o im portanţă de prim tu lu i nostru, industria deţine minată şi în prezent sc execu­
deţului nostru îi revine 4 Iq sută, ceea ce reprezintă o procesul revoluţiei şi construc­ ordin p articipării largi a m un­ m uncitori, faptul că clasa Trecerea populaţiei active ro lu l conducător în ansamblul tă praşila a Il-a. In schimb,
condiţionat
ţiei socialiste au
creştere substanţială foţă de nivelul actual. cito rim ii la conducerea şi or­ muncitoare reprezintă partea din agricultură în industrie ra m u rilor economiei naţionale. la C A P Deva, Rapolt, A urel
O sarcină la fel de importantă de care sîntem preo- desfăşurarea unui amplu pro­ ganizarea economiei naţionale, cea mai dinamică a societăţii este un proces necesar deose­ Ea participă cu mai m ult de Vlaicu, Geoagiu, Dineu Mic,
cupoţî şi care e subliniată în proiectul de Directive este ces de m utaţii în structura la perfecţionarea a c tiv ită ţii în­ noastre. Astfel, de la a p ro xi­ bit de pozitiv, deoarece asigu­ jum ătate la făurirea venitului M ărtineşti, Romoşel, Roşcani,
lărgirea şi modernizarea reţelei comerciale cu accent socială. Clasele exploatatoare treprinderilor, la întreaga ac­ m ativ 824 000 de m uncilori în ră folosirea mai eficientă a naţional Totodată, detaşa­ Sîncraî ete., buruienile au nă­
asupra amplasării cit mai aproape de cartierele cu un au fost lichidate ; tabloul so­ tivitate social-politică a ţă rii". 1938/ rîndu rile clasei m unci­ foiţei de muncă, creşterea m entul industrial al clasei pădit plantele iar din partea
număr mare de locuitori a unor mogozine alimentare cial al României contempora­ Desigur, cea mai profundă toare au sporit la mai bine de p rodu ctivită ţii m uncii sociale muncitoare este cel maî puter­
la care populaţia apelează zilnic, precum şi dezvoltarea ne este caracterizat de clase dintre m odificările produse de 3 400 000 în 1967, deci de peste şi, deci, a procesului ascen­ nic, rîndurile sale cuprinzînd consiliilor de conducere ale
cooperativelor, a com itetelor
şi dîversificorea reţelei de alimentaţie publică. Dezvol- şi pături sociale prietene : cla­ revoluţie şi construcţia socia­ 4 ori decît în vechea orân­ dent al patriei noastre. Creş­ aproape jum ătate din totalul
torea împetuoosâ o economiei naţionale, exigenţele sa muncitoare, ţărănimea, in ­ listă în structura socială a ţă­ duire. In I9(J7. din cei pesle terea pînă în 1970 a num ăru­ m uncitorilor. R itm uri înalte executive ale consiliilor popu­
crescinde ale omului trăind într-o societate socialistă im­ telectualitatea şi alte catego­ rii noastre este schimbarea si­ 4 600 000 de salariaţi ocupaţi lui sala ria ţilo r la pesle de creştere a foiţei de m un­ lare nu există o preocupare
pun extinderea în continuare a formelor moderne de co­ rii de oameni ai m uncii, unite tuaţiei politice, economice şi în producţia materială, 72,7 la 5 000 000 se va realiza şi prin că au cunoscut şi alte ram uri corespunzătoare pentru m o b ili­
merţ, singurele capabile să asigure o servire rapidă şi prin ţeluri şj interese econo­ sociale a clasei muncitoare, a sută erau m uncitori, fapt caic atragerea a circa 400 000 de ale economiei naţionale. A st­ zarea m em brilor cooperatori
civilizată o consumatorilor. mice şi politice generale şi rolului şi m enirii ei în socie­ ne arată că elementul m unci­ persoane din populaţia ru ra ­ fel, in construcţii şi in secto­ la lucru. In tr-o asemenea si­
In proiectul de Directive se arată că pentru lucrătorii prin idealuri comune. Aceste tatea noastră. Exploatată şi a­ toresc reprezintă masa p rin ci­ lă. In felul acesta, pînă la rul circulaţiei m ă rfu rilo r nu­ tuaţie, cinci lucrările sînt în-
din comerţ. t,o sarcină de cea mai mare însemnătate va grupuri sociale au cunoscut suprită în trecut, lipsită de pală a salariaţilor. sfîrşitul actualului cincinal m ărul m u ncitorilor a sporit tîrziatc. este necesar ca toate
fi şi in viilor îmbunătăţirea servirii populaţiei, extinderea transform ări radicale, căpă- drepturi politice, clasa m unci­ ponderea populaţiei active in de aproape 4 ori, ceea cc sc forţele să fîc m obilizate Ia lu ­
formelor moderne de comerţ, creşterea respectului faţă tînd p ro filu ri şi trăsături noi, toare este astăzi forţa socia­ Lărgirea rin d u rilo r clasei agricultură se va reduce trep­ explică prin amploarea pe ca­ cru în cîmp, avînd în vedere
de consumatori". Fiind chemaţi să servească în acest socialiste. lă conducătoare în România muncitoare se realizează prin tat, ajungînd la 50 la sută din re au luat-o construcţiile in ­ că dacă nu sc intervine în cct
mod populaţia, lucrătorii din comerţ sînt hotărîţi să rea­ „M ersul ascendent al socia­ socialistă. Rolul conducător al încadrarea în producţie a unor totalul populaţiei ocupate. dustriale şi civile şi prin dez­ mai scurt tim p, acum. înainte
lizeze o îmbunătăţire calitativă a nivelului serviciului pre­ lism ului — se spune în Teze­ clasei muncitoare, noile d i­ însemnate contingente de ti­ O consecinţă dintre cele mai voltarea com erţului socialist. de a inccpc recoltarea c u ltu ri­
stat, contribuind astfel la folosirea judicioasă a timpului le C om itetului Central pentru mensiuni ale fu n c ţiilo r pe care neri, precum şi prin deplasa­ im portante a creşterii rapide M odificări substanţiale a cu­ lor pâioase, pe însemnate su­
cumpărătorilor, Iq sporirea eficienţei economice a activi­ Congresul al X-lca — deter­ le îndeplineşte sint rezultatul rea unei părţi din forţa de a clasei muncitoare este spo­ noscut şi cunoaşte m icrostruc­ prafeţe ocupate cu porumb re­
tăţii comerciale. mină schimbări calitative in firesc al bogatei sale expe­ muncă din agricultură spre rirea continuă a contribuţiei tura clasei muncitoare din colta esle în pericol dc a se
nivelul pregătirii profesionale, rienţe acumulate în conduce­ industrie, transporturi, con­ sale în domeniul producţiei punct dc vedere al ocupării compromite.
rea ţârii, al capacităţii ei mo­ strucţii, care devine disponi­ m ateriale — principala sferă in cadrul d ife rite lo r ram uri Serioase deficienţe se in tîl-
urm are a extinderii
bilă ca
bilizatoare, al s p iritu lu i de mecanizării şi chim izării pro­ a a c tiv ită ţii umane. Prin hăr­ ale industriei socialiste. R it­ nesc şi în p rivinţa în tre ţin e ­
IN ZIARUL DE AZI disciplină şi de organizare ca- ducţiei agricole, aplicării pe nicia şi priceperea sa, astăzi m urile cele mai înalte de creş­ rii c u ltu rilo r de legume. Fap­
clasa
tere a num ărului de m unci­
re-i sînt proprii şi pe care le
muncitoare realizează
im prim ă întregului popor, al scară largă a metodelor agro­ cea mai mare parte din avu­ tori au fost înregistrate în ra­ tul că aici lucrează un număr
consecvenţei şi fe rm ită ţii po­ zootehnice moderne, lucru ce ţia naţională. Creşterea nume­ m urile de bază ale industriei. mic de femei faţă dc nevoile
♦ Reflecţii pe marginea fazei interjudeţene a celui dc al litice, al înaltei sale conştiin­ asigură creşterea productivită­ rică a /clasei muncitoare duce Astfel, în perioada 1950—1967 actuale a determ inat ca la co­
ţe revoluţionare, al faptului ţii muncii în această ramură la întărirea şi consolidarea num ărul m uncitorilor în do­ operativele agricole din Deva.
IX-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori că dispune de un partid înar­ a economiei naţionale. A fluen­ statului nostru socialist, la lă r­ m eniul energiei electrice şi Sîntnndrei, FIia. Leşnic, Lâ-
(pagina n ll-a) mat cu o teorie ştiin ţifică de­ ţa spre oraş a unei părţi a girea bazei sale sociale. termice a sporii de aproape 6 puşnic, Geoagiu ele, să fie m ult
spre dezvoltarea socială. populaţiei active din mediul In anii e dificării socialism u­ ori. în industria dum ică de întîrziatc lu crările dc în tre ţi­
♦ Vă vorbeşte echipajul „Apollo-ll" P rintre schim bările structu­ rural este. în acelaşi tim p, re­ lui, ca urm are a vastei opere peste 5 ori si jumătate, iar în nere, ceea ce influenţează ne-
rale dc ordin calitativ şi can­ zultatul creării lo curilor de de industrializare organizată
tita tiv intervenite în sînul cla­ muncă ce apar prin dezvolta­ şi condusă de partid, a meca­
♦ Album de vacanţă sei muncitoare se remarcă rea în ritm susţinut a indus­ nizării ag ricu ltu rii, dezvoltării
(pagina a lll-a) înainte de toate ritm u l rapid trie i şi a celorlalte ram uri celorlalte ram uri pe baze in ­ {Cofltimiort In pag. o 2*a) iConlinuore in pofluo 2*o)
de creştere a num ărului de neagricole. dustriale şi tehnice modeme,