Page 56 - Drumul_socialismului_1969_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA? Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4521
ziarului

Joi D E V A . st.r. D r. Petru O ro 2a. nr. 35.

telefoane ; ledactor şei - 1588 ; re­
17 iulie dactai şei adjunct, secretar de redac­
ţie şi sec|ia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile eultuiâ-spoit şi probleme cetă­
ţeneşti - 6317 ; secţia scrisori, docu­
1969 mentare şi eiteme - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
1585.
4 PAGINI. 30 BANI

Tezele şi proiectul de Directive în dezbatere publică Generalizarea experimentării

noului sistem de salarizare

Viu şi puternic îndemn la o activitate creatoare, şi majorarea salariilor în alte

sectoare ale economiei

Tot cu începere dc U 1 august
producţie dc flecare salariat si
Printr-o hotârîrc a Consiliu­
pentru înflorirea multilaterală a patriei lui dc M iniştri s-a aprobat ge­ de ale întreprinderii în ansam­ a.c., Consiliul dc M iniştri a a­
experi­
probat generalizarea
blu. Prin aplicarea noii salari­
neralizarea, cu începere de la
1 august a.c. a experimentării zări se realizează o mai bună m entării-noului sistem dc sa-
noului sistem dc salarizare şi corelare n salariilor m uncitori­ lurizarc şi majorareo salariilor
majorarea salariilor in între­ lor, inginerilor, economiştilor şi m uncitorilor şi personalului
prinderile forestiere, complexe­ tehnicienilor «lin economia fo­ tehnico-administrativ din între­
prinderile tic gospodărie comu­
Acţiuni de largă popularizare nului. întreprinderile de produ­ muri ale industriei republicane. nală, loeativă şi balneoclimate­
restieră cu salariile din alte ra­
le pentru industrializarea lem­
rice ale consiliilor populare.
In vederea stim ulării muncito­
se finite din lemn şi trusturile
Conform prevederilor holărî-
rilor din unele unităţi mari şi
dc cxploalarc, transport şi in­
Ridicarea sub îndrumarea şi controlul M i­ complexe care produc plăci a- rii, salariile muncitorilor, ingi­
aflate
dustrializarea lemnului
nerilor, economiştilor şi funcţio­
glumcratc fihrolomnoasc şi sor­
a documentelor Congresului nisterului Economici Forestiere, timente superioare tic mobilă narilor din acest sector urmea­
ză să fie majorate In medie cu
pentru realizarea unor produse
precum şi in unităţile silvice «Io
gradului edilitar sub îndrumarea şi controlul petitive pe piaţa externă, aces­ 9.G P.t sută : împreună cu ma-
la un înalt nivel calitativ, com­
jorarcaisalariilor mici care a a­
A gri­
Consiliului Superior al
vut loc in 1967, sc asigură pc
tora li sc acordă un nivel mai
culturii.
ansamblu o creştere tle 16.5 la
ridicat tic salarizare In compa­
P otrivii prevederilor holăririi,
gospodăresc al al X-lea al partidului salariile ntuneilorilor, ingineri­ raţie cu celelalte unităţi din a- sulă. vor beneficia circa
De această majorare a sala­
ccastă ramură.
lor, economiştilor, tehnicienilor
riilo r
O dată cu generalizarea noii
şi funcţionarilor din industria
de exploatare şi prelucrare a salarizări, şi lucrătorii din sil­ 153 000 dc salariaţi, ale căror
venituri anuale vor fi mai mari
vicultură, exploatări forestiere
lemnului se majorează în medic
pat cu interes la o reuşită
manifestat
Interesul mare
revin.
turor sarcinilor ce le
localităţilor — de către oamenii muncii faţă O bună parte din cei care iau scară de întrebări şi răspun­ cii 9,2 la sută : împreună oii şi industria lemnului vor bene­ cu aproximativ 330 milioane
Ici, comparativ cu cele reali­
ficia dc sporuri dc salarii pen­
majorarea salariilor mici efec­
cuvîntul — secretari ai unor
suri. Dezbaterea a fost con­
de documentele pentru
zate înainte de 1 august 1967.
ccl
dc-al X-lea Congres al parti­ organizaţii de partid, condu­ cretizată în mod special asu­ tuată în 1967, se asigură pe an­ tru vechime neîntreruptă în a- .Şi pentru lucrătorii din acest
dului a determinat organiza­ cători de unităţi, preşedinţi pra perspectivelor cc Ic pre­ samblul ram urii o creştere tic cccaşi unitate, tic gratificaţii a­ sector introducerea noului sis­
nuale pentru depăşirea prin e­
10,8 la sulă. In silvicultură, ma­
cerinţa a epocii ţiile de partid din judeţul besc cu mîndrie despre suc­ partidului agriculturii noastre jorarea medie a salariilor ur­ fort propriu a beneficiilor pla­ tem dc salarizare şi majorarea
figurează documentele pentru
de comitete sindicale — vor­
ccl de a) X-lea Congres al
nostru ca, în afara adunări­
salariilor va constitui un puter­
nificate, precum şi dc premieri
mează să fie dc 11,6 la sută :
cesele cu care colectivele in
lor generale şi conferinţelor
extraordinare, să găsească o care muncesc intîmpină mari­ socialiste. Participanţii au fă­ rcalizindu-sc pe acest sectar în cursul anului pentru rezul­ nic stimulent in vederea creş­
terii eficienţei economice a ac­
tate deosebite obţinute în acti­
multitudine de alte forme le evenimente ale anului. cut referiri concrete la acti­ împreună cu majorarea salarii­ vitatea lor. tivită ţilo r întreprinderilor.
socialismului pentru a realiza o largă popu­ secretarul Comitetului orăşe­ vitatea cooperativei agricole medic dc 1G la sulă. Introducerea noului sistem tic O
1967 o creştere
lor mici din
Tovarăşul Nicolae Zainora,
în care lucrează.
larizare a acestora.
Biroul Comitetului orăşenesc nesc de partid Haţeg, ne re­ Răspunzînd interesului ma­ Dc aceste creşteri ale salarii­ salarizare şi majorarea salarii­ Cele două hotâriri ale Consi­
lor va constitui pentru lucrăto­
de partid Haţeg a repartizat lata că biroul consiliului oră­ nifestat de ţăranii cooperatori lor vor beneficia pcslc 240 OHO rii tlin industria tic exploatare, liului dc M iniştri vin să confir­
membrii săi pe grupe de în­ şenesc al Frontului U nităţii din comunele şi satele din de salariaţi ale căror venituri me din nou consecvenţa cu ca­
SABIN BOTICIU treprinderi şi instituţii penţru Socialiste va organiza în zi­ jurul Orăştici pentru docu­ anuale vor li cu aproximativ prelucrare, a lemnului şl silvi­ re se înfăptuiesc prevederile
vicepreşedinte al Comitetului executiv a face expuneri asupra unor lele următoare 3 simpozioa­ mentele dc partid, mai mulţi 402 milioane Ici mai mari fa­ cultură tin puternic imbold in celui tlc*al IX -lca Congres al
al Consiliului popular judeţean probleme desprinse din Teze­ ne ale căror subiecte de dez­ ronferenţiari ai casei orăşe­ tă tic cele realizate înainte «le înfăptuirea prevederilor cinci­ partidului referitoare la ridica­
Hunedoara le Comitetului Central şi din batere sint inspirate din do­ neşti dc cultură s-au deplasat 1 august 1967 nalului şi a proiectului tic Di­ rea nivelului dc trai al oame­
proiectul de Directive. Astfel cumentele pentru cel de al la Pricaz. Căstău, Beriu, O- Ca şi In celelalte ramuri in­ rective ale celui dc-al X-lca nilor muncii şi ale H olăririi
de expuneri au fost făcute la X-lea Congres al partidului. răştioara de Sus, Costeşti şi dustriale unde s-a aplicat noul Congres al partidului privind Plenarei Comitetului Central al
fabrica de conserve, între­ O gamă variată de forme în altele, unde au făcut ex­ sistem dc salarizare, şi în in­ conservarea, apărarea şi dezvol­ Partidului Comunist Român din
Prin însăşi esenţa sa, societatea socialislă este prinderea de industrie locală, dustria do exploatare şi prelu­
cea mai umană dintre toate orinduirile pe care le-a Ia C.A.P. Silvaş, cooperative­ foloseşte pentru a face cunos­ puneri pe idei inspirate din crare a lemnului şi silvicultu­ tarea fondului forestier al ţă­ octombrie 1967, cu privire, la
cunoscut istoria. Umanismul societăţii noastre constă le meşteşugărească şi de con­ cute oamenilor muncii docu­ Tezele şi proiectai dc Direc­ ră nivelul salariilor m uncitori­ rii. valorificarea superioară şi îmbunătăţirea sistemului dc sa­
în faptul că totul este subordonat omului, satisface­ sum şi în alte unităţi. .Ase­ mentele pentru Congresul al tive pentru Congresul al X-iea lor şi personalului tcbnico-ad- eficientă a ntasci lemnoase, larizare şi majorarea salariilor.
rii depline a necesităţilor sale mereu crescînde, cum menea expuneri au fost or­ X-lea al partidului şi Comite­ al partidului. m inistraliv va fi stabilit în îmbunătăţirea continuă a cali­ in momentul de faţă se fac
se subliniază în Tezele Comitetului Central al parti­ ganizate şi in alte întreprin­ tul orăşenesc de partid Orăş- In aceste zile, acţiunile în­ tăţii şi diversificarea produse­ pregătiri iu celelalte ram uri ale
dului. Afirmaţia, deşi generală, exprimă o realitate deri şi instituţii printre care tie. Este demn de remarcat treprinse de către organizaţii­ func|ic tle cantitatea, calitatea lor industriei lemnului in ve­ economici naţionale în vederea
pe care fiecare cetăţean al patriei noastre o poate şantierul de construcţii, spi­ faptul că la Orâ.ştie acţiuni­ le de partid pentru populari­ şi răspunderea în muncă. A- derea satisfacerii intr-o mai bu­ introducerii noului sistem do
confrunta — ..spre verificare — cu realitatea concre­ tal. secţia dc reţele electrice, le pentru popularizarea con­ zarea* * documentelor aflate în vîud la bază aceste critorii. sa­ nă măsură a ccrinţbfor în con­ salarizare şi de majorare a sa­
tă Partidul nostru are meritul de a fi găsit, în con­ de către comitetele orăşe­ ţinutului de idei al documen­ dezbaterea întregului popor lariile vor fi mai direct lega­ tinuă creştere ale economici na­ lariilor.
diţiile specifice ţârii noastre, modalităţile de mate­ neşti ale sindicatelor şi U.T.C. telor de partid sînt îmbinate capătă forme tot mai variate. te de rezultatele ob|inu(c fn ţionale şi ale exportului. (Agerpres)
rializare a acestei cerinţe a societăţii socialiste. In­ Staţia de. radioficare trans­ armonios cu ..altele care evocă
dustrializarea socialistă a ţării, politică promovată cu mite cu regularitate, emisiuni drum ul străbătut de poporul
deosebită consecvenţă de către partid, a determinat închinate Congresului partidu­ nostru de la eliberarea de sub
schimbări radicale în viaţa poporului nostru, lăsînd lui în care un loc important jugul fascist. Zilele trecute,
amprente adînci nu numai în felul de a trăi, ci şi îl ocupă opiniile diferitelor de pildă, un mare- număr de
în aspectul edilitar-gospodăresc al localităţilor — categorii de oameni ai mun­ muncitori, tehnicieni, intelec­
condiţie indispensabilă ridicării standardului de via­ cii asupra documentelor de tuali au participat la un reu­
ţă. Este expresia acelei interdependenţe din care partid aflate în dezbaterea pu­ şit simpozion pe tema „Pe Hunedoara — perla
s-au născut aşezări omeneşti noi, oraşe noi, cartiere blică, exprimarea ataşamen­ drumul luminos din August''.
noi. care a zămislit ideea urbanizării localităţilor ru­ tului lor faţă de întreaga po­ O altă acţiune reuşită a fost
rale şi reducerea treptată a distanţei dintre oraş şi litică internă şi. externă a şi seara literară intitulată „L i­
sat — necesitate obiectivă a societăţii noastre so­ partidului, precum şi a hotâ- teratura eliberării". La coope­
cialiste. rîrii de a depune eforturi sus­ rativa agricolă lucrătorii din de oţel a judeţului
Rezultat al studiului profund ştiinţific al socie­ ţinute pentru înfăptuirea tu­ sectarul zootehnic au pârtiei-. ţie a devenii realitate, lor en­ tone în 1950. în 1968 produ­
tăţii noastre. Tezele Comitetului Central şi proiectul tuziasmul muncitoresc, condus ceam 1 713 791 tone, de peste
de Directive pentru cel de-al X-lea Congres al parti­ cu pricepere de către partid, 11,5 ori mai mult.
dului trasează perspectiva dezvoltării României in s-a materializat în creşterea Azi ? Azi prodocem într-o
următorii ani Jalonînd drumul ascendent al creşterii - Vom foce, ostâii, citito­ războiului, producţia se reia, producţiei de fonta de Io săptomîno întreogo contitate
continue a nivelului de trai al celor ce muncesc, rule. un popos în cel mai ma­ fără sa mai atingă nivelul din 65 000 tone în 1948, Io 149 000 de fontă a anului Î930. Azi
aceste previziuni ştiinţifice au o bază solidă în rea­ re oraş ol judeţului, ol cărui 1913. tone în 1950. realizăm 65 la sută din pro­
lizările pe care poporul nostru le-a înregistrat în cei nume ne reprezintă în întrea­ - Cum s-o născut, în timp, Entuziosmul era înălţător, e­ ducţia totală de fontă a ţarii.
25 de ani scurşi de la eliberarea patriei. Dacă ar fi ga ţară şi în lume — Hune­ perla-gigant ? roic, dar nu era de ajuns. Sa urmărim acum drumul
să cităm doar dezvoltarea judeţului Hunedoara şi am doara. „cetatea de locN a si- - S-a pornit de Io fosta u­ Trebuia sâ construim. Atunci oţelului !
aduce suficiente argumente pentru a demonstra ca­ derurgiştilor. zină de fier, caracterizată prin- s-o născut fratele geamăn
racterul profund ştiinţific, realist, al documentelor - Perla de oţel a judeţului. tr-un nivel tehnic rudimentar, 1952. Jcesehoşul" constru­
de partid supuse dezbaterii întregului popor. Celor - Da. o autentică perlă, m ojoritateo operaţiilor tehno­ (sou mai degrabă părintele ?)• ieşte al 5-Jeo cuptor la oţe-
3 840 de apartamente cîte se vor construi în acest pentru că ţinem Io ea. este o- logice fâcindu-se manual. combinatului siderurgic. între­ lăria veche. Producţia atinge
an din fondurile statului, în viitorul cincinal li pero noastră cea mai frumoa­ S-o pornit de la Hunedoo- prinderea de construcţii side­ 205 000 tone iar astăzi aproa­
se vor adăuga încă 18 000 de apartamente. Dacă să, cea moi completă, cea ro acelor timpuri - un tîrgU- rurgice, infiinţolâ din (oştii bri- pe 400 000 tone. Dar acesta
godieri dornici să rămînă aici,
facem o simplă comparaţie cu cele 29 000 de a­ mai spectaculoasă pe care am şor cu circa 5 000 locuitori, cu or fi fost un drum prea îngust
partamente construite în mari cartiere care au înfăptuit-o în anii construcţiei aspect medieval, fără ilum i­ Io Hunedoara, penlru a înăl­ pentru oţelul hunedorean. De
schimbat înfăţişarea oraşelor judeţului în cei socioliste. nat electric, fără străzi osfol- ţa cetatea siderurgica. aceea. în...
25 de ani de la eliberarea patriei, ne putem ima­ O perlâ-gigont pe care for- tate şi autobuze... începe apoi un dialog fre­ ...1958 „Icesehoşul" do par­
gina de pe acum aspectul de mîine al Devei, Hune­ ţo şi inteligenţa spiritului mun­ ...Primul oct ol renaşterii netic. creator, între „cesehoş" ţial în exploatare oţelăria
doarei. Văii Jiului la finele anului 1975. citoresc, indrumot cu înţelep­ Hunedoorei coincide în timp (Combinatul siderurgic Mune- nouă. cu 3 cuptoare Siemens-
Întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea lo­ ciune de partid, o creat-o cu actul naţionalizării. Dor de dooro) şi „icesehoş" (între­ M artin de 185 şarje. In 1959,
calităţilor în care s-au angajat consiliile populare din pentru necesarul, vital, de me­ fapt nu coincide, ci se dota- prinderea de construcţii side­ ..cesehoşul" producea 747 000
judeţ în întîmpinarea celui de-al X-lea Congres al tal al ţârii. reşte naţionalizării... rurgice Hunedoara), lor roa­ tone oţel anual, de 19 ori moi
partidului şi a aniversării unui sfert de veac de la O perlă clădită pe vatra u­ ...Primele schele ale recon­ dele acestui dialog sînt impre­ mult ca în regimul burghezo-
eliberarea patriei a angrenat mase mari de cetăţeni nor tradiţii vechi, atestate de strucţiei coincid în timp cu sionante. Sâ le urmărim în moşieresc. Dar „foam ea" de
la o muncă entuziastă pentru executarea unor lu­ numeroase mărturii arheologi­ primele brigăzi de muncă pa­ înlănţuirea lor cronologică oţel a tinerei economii naţio­
crări edilitar-gospodăreşti de interes comun. Prin ce daco-romone. Apogeu! pro­ triotică ale tineretului. Dor de 1952. „Icesehoşul" termină nale în refocere era mult moi
munca patriotică a cetăţenilor în acest an se vor ducţiei de fontă hunedoreano fapt nu coincid, ci se datorea­ furnalul nr. 6, de 450 mc. „Ce- mare. Aşa că in...
executa lucrări de înfrumuseţare şi gospodărire în o fost atîns însă în 1913, cînd ză lor... sehaşuT. fratele geamăn (sau .1960, este dot în folosinţă
valoare de peste 60 milioane lei. Se vor amenaja şi între­ s-au realizat 97 146 tone pe ...Primul semn înnoitor coin­ mai degrabă fiul ?), produce cel moi mare cuptor de pro­
ţine zone verzi, parcuri, se vor executa reparaţii de on. A fost „vîrful" realizat de cide în timp cu preluarea de cu 37 Io sută mai multă fon­ dus oţel din ţară, de 400 tone
străzi şi trotuare, baze sportive şi alte lucrări de în­ concesionarii burgheza-moşie- către partid a conducerii eco­ tă ca în 1951. N. ANDRONACHE
frumuseţare. Aş cita spre exemplificare lucrările de reşti Io Hunedoara. După pri­ nomiei. Dar de fopt nu coinci­ 1956. „Icesehoşul" predă T. ISTRATE
întreţinere a peste 250 hectare de parcuri şi zone mul război mondial, producţia de, ci se datoreşte acestei pre­ furnalul nr. 5. de 700 mc. 1962
verzi, plantarea a peste 38 000 de trandafiri, arbuşti a scăzut an de an, ajungînd luări... — furnalul nr, 7, de 1000 mc.
Io 11 498 tone in 1922, sou Da. Visul dintotdeauno ol 1966 - furnalul nr. 8. de 1000
chiar la 0 tone în 1932, cînd clasei muncitoare de o fi sto- mc. Paralel se modernizează
furnalele qu fost stinse. In anii pînâ pe m ijloacele de produc­ furnolele vechi. De la 149 000
(Continuare in pâg. o 2*a)
îndeplinirea integrală a că se vor onora în întregime Lucrările unor comisii
untractelor dc legume, livra­ CONTRACTELE DE LEGUME contractele. Cum pot oare
rea ritmică, în cantităţile şi cooperatorii din Silvaş sâ li­
sortimentele stabilite, consti­ vreze o cantitate cît de cit
tuie o sarcină de prim ordin mulţumitoare de legume, cînd
pentru fiecare cooperativă a- castraveţii de pe 8 hectare de permanente ale Marii
gricolâ. orice abatere de la abia se mai pot distinge din
i.revederi determinînd dcrc- SĂ FIE ONORATE INTEGRAL! buruieni ? O soartă mai bu­
g Ari în aprovizionarea popu- nă nu au nici morcovii culti­
: iţiei şi în realizarea venitu- vaţi la C.A.P. Ruşi pe 3 hec­
or planificate de către uni­ Adunări Naţionale
tăţi. Privind sub acest aspect tare, gogoşarii. ardeiul gras şi
:n)dul cum îşi onorează obli­ motivul că „din cauza ploilor vară, cartofi timpurii, morcovi O situaţie cu totul necores- prezenta cooperatorilor la alte morcovii care la C A P. Sâlaşu
gaţiile asumate cooperativele nu se pot recolta legumele*4, şi castraveţi de la C.A.P. Do- punzâtoare s-a întîlnit şi la lucrări. Nesatisfăeâtoare a fost de Jos ocupă 4 hectare, precum
agricole din judeţul nostru, se consiliile de conducere se con­ bra. Peste cantitatea amintită C.A.P. Prieaz. Cu toate că şi preocuparea cooperatorilor şi legumele cooperatorilor dîn
constată o scrie de neajunsuri sideră absolvite de orice răs­ s-au livrat însă 2 300 kg cas­ timpul a permis recoltarea le­ din Bciu, Bobilna, Foit ş.a. Densuş şi Clopotiva. Este greu Miercuri a avui loc la Pa­ dc cal re Ştefan Bîrlea, prim-
• cmeretiznte în faptul că pinâ pundere, „uitînd" că prin con­ traveţi, 2 000 kg cartofi şi 500 gumelor, în ziua de 9 iulie a.c. pentru realizarea cantităţilor dc crezut că atunci cînd buru­ latul Marii Adunări Naţiona­ viceprcşedinte al Consiliului
tractele şi graficele încheiate
Ia începutul lunii iulie a.c. kg varză. Cantităţi însemnate unitatea respectivă nu a pre­ dc legume contractate. ienile nu sînt distruse la timp le şedinţa comună a Comisiei Naţional al Cercetării Ştiint
« a înregistrat o restanta la au angajat prestigiul unităţii, în plus fată de grafice au dat 2 000 kg varză, 2 000 kg Restanţe serioase la prelua­ cu sapa se poale .salva" si­ pentru invăţămînt. ştiinţă şi fice, caic a dat lămuririle ce­
livrări de peste 50 tone le­ că se aduc pierderi din cauza fost preluate şi dc la C.A.P. cartofi şi 1 000 kg fasole. In rea legumelor se menţin, de tuaţia culturilor cu coasa, aş*», cultură şi a Comisiei juridice rute de deputaţi.
deprecierii calităţii produselor
cum s-a ajuns la cooperativa
gume.' nclivrate la timp Netemeini­ Orăştie. Eforturi stăruitoare ziua de 14 iulie ac. coopera­ asemenea, la C.A.P Toteşti agricolă din Clopotiva. ale Marii Adunări Naţionale, După dezbateri, comisiile a i
Dată fiind o astfel dc situa­ cia argumentului respectiv pentru realizarea graficelor în torii din Rapolt şi Sîntandrei de unde în prima jumătate a în cadrul căreia a fost exami­
ţie. era dc aşteptat ca în perioada la care ne referim au nu au predat nimic din can- lunii iulie s-au predat abia Cunoscînd însemnătatca res­ nat. din însărcinarea Consiliu­ avizat favorabil, în unanim
-rioada actuală să se între­ este dovedită de exemplul u­ depus, de asemenea, coopera­ lâţile de legume stabilite cu 0.9 tone de varză şi 0,3 tone pectării întocmai a contracte­ lui de Stat, proiectul de de­ tate, proiectul de decret, c ■
prindă măsuri hotârîte in nor cooperative agricole caro. torii din Brîznic, Lâpuşnic. I.L.F. Motivul ? Consiliile de de morcovi, reprezentând mai lor economice între C.A.P. şi unele observaţii.
m opul recuperării restanţelor deşi nu au beneficiat de con­ Şoimuş, Hărău şi alţii. Tn conducere argumentează că puţin de 75 la sută din canti­ I.L.F., se impune ca fiecare cret ptivind organizarea şi Raportul comisiilor, expr
• valorificării unor cantităţi diţii climatice speciale, au reu­ schimb, au existat unităţi care, „nu au avut asigurată forţa tatea prevăzută în grafice. unitate sâ folosească în mod funcţionarea Consiliului Na­ mind concluziile cu privire li
mai mari dc produse. Contrar şit totuşi sâ-şi îndeplinească deşi au avut stabilite grafice de muncă necesară pentru re­ Pe lingă slaba organizare a judicios posibilităţile de care ţional al Cercetării Ştiinţifice.
oricăror prevederi optimiste în totalitate obligaţiile con­ de recoltare şi livrare, nu au coltare". Este cu totul inex­ activităţii de valorificare a dispune, în scopul livrării rit­ In faţa comisiilor, reunite proiectul de decret examina .
-sâ. continuă să sc menţină’ tractuale. schiţat nici un gest in această plicabilă această situaţie dacă produselor, nici modul de în­ mice şi în condiţiile stabilite urmează să fie prezentat Con­
'âmînerile in urmă. ba chiar Spre exemplu, în săptâmîna privinţă Aşa este cazul coo­ avem în vedere că în perioada a producţiei de legume. sub preşedinţia prof. univ. siliului de Stat.
'nai mult. in cazul unor uni- trecută s-a prevăzut în grafice perativelor agricole din Boz, respectivă în eîmp nu s-a fă­ treţinere a culturilor de legu­ Constantin Dinculescu, pro­
tâţi restantele cresc. Invocînd preluarea a 9 500 kg varză de Sâlciva şi Brănişca. cut aproape dc loc simţită me nu oferă garanţii ferme N. TlRCOB iectul de decret a fost expus (Agerpres)