Page 57 - Drumul_socialismului_1969_07

DRUMUL SOCIALISMULUI JOI 17 IULIE 1969
Pog. 7

La mina Deva

Un fructuos
MAŞINILE DE SNCÂRCAT

gradului edilitar schimb de

POT LUCRA MAI INTENSIV
experienţă

şi pomi ornam entali, repararea a peste 58 000 mp dc Poiana Ruscâi. Importanta : Despre modernizarea pro­ cu u tila je moderne. Datorită cu «nu sesizat necesitatea e­
străzi şi trotuare şi amenajarea a 54 de buze sportive, zonă dc valorificare a zacă- i ducţiei la mina Deva, despre acestui fapt, în dotarea u n i­ fectuării unor studii îrj vede­
rit s-au angajiK cetăţenii judeţului nostru să realizeze niintelor ilc fier a fost cu cî- : preocuparea colectivului de tăţii există în prezent 25 ma­ rea corelării juste a amplasa­
in cinstea celui de al X-lcn Congres al partidului teva 7.iIc în urmă locul de i aici pentru mecanizarea lu ­ şini de încărcat în «abataje şi m entului rostogoalelor colec­
Lucrările executate pînâ acum, a căror valoare desfăşurare a unui fructuos : cră rilo r m iniere şi utilizarea «alte 8 pentru lu crările de toare între orizonturile minus
totalizează 36 m ilioane Ici. atestă entuziasmul cu schimb de experienţă ni son- : raţională a m aşinilor şi u tila ­ deschideri şi pregătiri. 140 m şi minus 190 m. Nece­
care hunedorenii muncesc pentru înfrumuseţarea doritor din cadrul Jnlreprin- i jelor din dotare, ziarul nostru Dotarea cu aceste maşini s-a sitatea acestor studii este ce­
oraşelor şi satelor Aş releva aspectul plăcut al Hune­ derii dc explorări miniere : a scris de mai m ulte ori. Re­ reflectat în tim p scurt în creş­ rută şi de faptul că actualele
doarei. Bradului. Sim erici sau Colanului, care au Ilunedoara-Dcva Au participat : La Uiina de preparare a minereurilor Teliuc agregate mo­ venim din nou. subliniind din terea p ro d u ctivităţii m uncii. colectoare au o capacitate de
devenii adevărate oraşe ale flo rilo r. De remarcat sondori şefi, maiştri, ingineri : derne de mare capacitate asigură realizarea in acest an a vi­ In anul trecut randamentele însilozare mică, din care cau­
sint şi e forturile pe care le depun cetăţenii şi consi­ dc 1j sec|rilc dc foraj din Va- : nei producţii sporite de concentrat de fier pentru furnalele Hu­ capul locului g rija pentru a­ în «abataje au crescut la 6.5 to ­ ză brigăzile irosesc m ult tim p
liile populare penlru înfrumuseţarea Haţegului sau lea Jiului, Brad şi din l'oia- : nedoarei. sigurarea lu cră rilo r m iniere ne pe post. iar în prezent ele de lucru, aşteptînd golirea
a oraşelor din Valea Jiului. na Rusrăi. Foto : V. ONOIU se ridică la 7,14 tone de m i­ rostogoalelor.
O metamorfoză înnoitoare a cuprins şi aşezările A fost o adevărată zi a : nereu pe post. Ca- urm are a Dacă mergem puţin mai
din mediul rural unde zonele verzi au devenit o rea­ por(ilor deschise, cind cei : acestui fapt, componenţa fo r­ „jos“ , respectiv acolo unde se
litate despre care cu cîţiva ani în urmă nici măcar { prezenţi, slrînşi în jurul son- ; m a ţiilo r de lucru din actuale­ încarcă m inereul din colectoa­
nu se vorbea unde sc discută despre sistematizare, j delor, au purtat ample discu- le abataje s-a redus de la 15 re pentru a fi transportat ta
111 pe tenie profesionale, şi-au
m odernizaic şi urbanizare Comune ca Gcnagiu. Baia ; împărtăşit din experienţa lor i EXPOZIŢIE JUDEŢEANĂ la 1 2 o.ameni, efect care a con­ zi, se constată că din cele 11
de Criş LIin Dobra. Zam şi altele, polarizează în ju ­ trib u it direct la obţinerea de locomotive electrice existente
rul lor serviciile pe care Ie oferă populaţiei din m ul­ Hcumulută In decursul anilor, | economii la preţul de cost dc în dotare, num ai 7 sînt perm.n-
te sale şi comune cu care se învecinează. Dezvolta­ Aici am în liln it oameni care i aproape 2 0 0 0 0 0 lei num ai pe nent în funcţiune şi care nu
rămas | DE ARTĂ POPULARĂ
rea continuă a aşezărilor din mediul rural — concre­ au imbră|işat accuslă jzrea, ■ cinci luni din acest an. pot face faţă ritm u lu i cerut.
tizare a po liticii partidului nostru dc ridicare a nive­ dar frumoasă meserie, acum P rivind însă în am ănunt s i­ Factorii de răspundere care se
15-20 dc ani şi au tuaţia, se vădeşte un aprecia­ ocupă de acest resort „m o ti­
lului dc trai al întregului popor — este atestată de credincioşi ci şi astăzi. Jntil- ■
num ărul marc de lucrări cdilitar-gospodâreşli care se nirca cu niuişlrii dc foraj b il volum de neajunsuri în vează" că trei locomotive se
execulă din fondurile aflate la dispoziţia consiliilor Constantin Vreja, Alexandru ■ creşterea in d icilo r extensivi şi află in reparaţie din cauza ca­
populare comunale, din contribuţia voluntară sau Doseanu, cu membrii brigă- | Recent, in sălile Muzeului virşit artistic al actului crea­ alb este predominontă, la fel intensivi de utilizare a maşi­ lită ţii slabe a lu cră rilo r de re-
prin muncă patriotică. judeţean Deva o fost organi- tor, care conturează în el mo- ca şi Io costumele moţeşti un­ nilor. In ce priveşte gradul bobinare a motoarelor, efec­
zilor pe care aceştia le con- ■ extensiv de folosire, vom lua tuate la C.S H. şi Atelierele
Din studiul atent al Tezelor C om itetului Central duc, conversaţia purtată cu i zotâ expoziţia de artă populară dolităţi de exprimare totală o de geometria acestor două cu­ ca bază de comparaţie luna centrale Criscior. S-ar putea
şi al proiectului de D irective sc desprinde ideen dez­ ci a evidenţiat huna prcgă- : o judeţului Hunedoara, in ca­ intenţiei, oşo cum Io marii lori pore să epuizeze totul în mai, cînd activitatea de an­ să conţină o oarecare doză de
voltă rii continue a acestor înfăptuiri, atenţia deose­ drul celei de o V-o bienale maeştri oi penelului procesul materie de compoziţie. Alături samblu a m inei a fost poziti­ adevăr şi «acest lucru. In ace­
bită de care sc bucură ridicarea continuă a gradului lire profesională, conşliincio- i a creatorilor populari. In lu­ unei culori se cereo rezolvat de ele tindee din diverse zo­ vă. Rezultă că în această lu ­ laşi tim p insă, defectarea frec­
zitatea cu care fiecare caută i
edililar-gospodăresc a localităţilor, cerinţă im perioa­ să se adu le dc sarcinile cc ii ; nile aprilie-moi au ovut loc pe deplin, indiferent de gro- ne, în care predominante sint, nă. din cele 525 zile-maşină ventă «a locom otivelor trebuie
să a epocii socialism ului, condiţie a rid ică rii conti­ expoziţiile zonale in centrele dul de generozitate o subiec­ iarăşi cele ale podurenilor
revin. (Ribiţo). Carpete de perete efective de lucru, nu fost fo ­ să fie un semnal de alarm ă
nue a nivelului de trai al întregului popor, ce şi gă­ D. CORNEL ; Brad, llio, Geoogiu boi, Ha­ tului. din Romos, droperio lui Roşea losite integral doar 401 pentru specialiştii electrome­
seşte concretizare deplină şi în realizările de pe ţeg şi Hunedoara. încă de la început te întîm- Maria din zono Geoagiului, zile-maşină, ceea ce este canici ai minei, în ce priveşte
cuprinsul judeţului nostru. Sentimentul de emoţie în­ pino ca într-un triptic, costu­ echivalent cu un indice de exploatarea corectă a locomo­
cepe să fie generat o dotă cu mele pădureneşti de femeie - foile de perete din Gurasodo numai 77 procente. tivelor de mină.
descoperirea însuşirii de deso- (fată, femeie tînără şi vîrstni- (despre frumuseţea uneia din La mină se obiectează că Deficienţe se manifestă si
că) care reflectînd o poezie a ele s-or putea scrie un poem) acest calcul nu este real de­ in p rivin ţa asigurării cu pie­
vîrstelor, fac să se îmbine în- alcătuiesc un cortegiu de fru­ oarece fiecare maşină staţio­ se de schimb pentru locomo­
tr un joc tainic roşul sînge- museţi demn de alaiul acestei tive, maşini de încărcat, per­
meşteşugului şi fan­
nunţi o
riu ol vieţii şi ol drogostelor teziei spiritului nostru creator. nează obligatoriu lunar cite 2 foratoare, probleme asupra
zile pentru supraînălţarea n-
cu orniciul negru al suferin­
Hunedoara - perla de otel a judefulu ţei. totul scăldat în horbota şi ceromico sint insuficiente. bata.jelor. C hiar acordînd cre­ cărora conducerea minei va
Din păcate lucrările tfm lemn
trebui să insisle mai m ult la
d it deplin acestei obiecţii, vom
celui mai imoculot olb. Ici, co­
vedea că şi în situaţia respec­
fo ru rile superioare. De aseme­
lo. punctate sau subliniate cu
albastrul contrastelor, culorile Spun din păcate, pentru că tivă indicele de utilizare nu nea. ,asistenţa tehnică la fo r­
trodiţia ur,_i astfel de îndelet­
trece de 84.5 la sută. Ceea ee,
se domolesc pierzindu-şi din niciri şi-o cucerit faima de-o să recunoaştem,, este puţin. m aţiile de lucru, care lasă în­
că de dorit, dăunează creşte­
cialiste Laminotele constituie sa enunţăm alte înfăptuiri e­ şi „amănuntul” că peste 50 la incandescenţa suprapunerilor lungul veacurilor, în special Vine în s p rijin u l acestei a fir­ rii randamentelor. Aceasfa
ceo de-o treia. conomice din peisajul hunedo- sută din aceostă populaţie era şi căpătînd forme şi plăsmuiri lucrăturile din lemn care pen­ m aţii şi faptul că în luna mai pentru faptul că nu se insis­
(Urmare dm pog. t) 1948. Am primit, drept moş­ reon : două fabrici de aglo­ în 1944 analfabetă ( florale şi zoomorfice. Aceleaşi tru moţi depăşiseră stodiul unei numai o singură maşină a lu ­ tă în «amplasarea corectă a
tenire. un singur laminor - cel merare cu o copocitote anua­ Azi vorbim de două licee palele de culori cu răstălmă­ îndeletniciri aducătoare de ve­ crat 25 de zile, restul funcţio- găurilor pentru puşcare. Fie
d e ,800 mm. Reutilat cu agre­ lă de 3.3 milioane tone, uzina ciri cromatice stâpinesc ,.tă­ nituri, transformîndu se în ele­ nînd după cum urmează : 5 că se perforează găuri nor­
pe şorjă. El singur producea gate adinei, el produce astăzi cocsochimico, cu o producţie teoretice, un liceu industrial, 8 bliile” cămăşilor, cătrinţele din ment de orto. Se spune că. maşini sub 2 0 de zile şi 16 în­
de peste 4 ori moi mult oţel 240 854 tone. „Paturile” sole anuală de pesle 1 0 0 0 0 0 0 tone, şcoli generale, un grup şcolar spate ca şi cingătoorele apli­ ocesle comori există pe lingă male şi nu se acordă cantita­
co intreogo Hunedooio din a sint inso mult prea strimte două termocentrale. barojul siderurgic cu peste 2 700 e­ cate cu mărgele multe chele încă absente, tre 22 şi 24 de zile. tea de exploziv p o triv it con­
sum ului specific planificat, fie
nul naţionalizării. In următorii pentru oţelul hunedorean. De de lo Cinciş, strungăria de ci­ levi. de şcoolo tehnică sanita­ Costumele de bărbat din a- dar... şi acest dar trebuie să Cît despre folosirea intensi­
ani, „cesehoşul" moi benefi­ aceea, a fost dm nou nevoie lindri, complexul de laboratoa­ ră şi de şcoola de muzică, ceeoşi zonă sint mult moi so­ ne amintească de prezenţa a ­ vă, aceasta se ridică la un că se perforează găuri prea
ciază de încă 4 cuploare de de dialogul „icesehaş” - ,.ce- re. (obrica de dolomilo meta­ majoritatea lor covirşitoore bre. Elementul predominant al proape inedită a celor două num ăr de 12 maşini peste in ­ scurte, care în urma puşcării
găzduite în localuri noi. în va­
nu pot asigura înaintarea li­
dicele prevăzut, realizînd in
400 lone pe şarjă sehoş’V lurgică etc., etc. loare de mai multe milioane culorii este olbul subliniat de manifestări de prestigiu, Expo­ plus cu 19 pînă la 47 tone de niei de front stabilită p rin
La o osemeneo producţie, 1958. Premiera laminorului - Magistralele fontei, oţelu­ de leî. ţesătura mirifică a dantelelor ziţia naţională de la Bucu­ minereu pe zi şi maşină Este norme şi. în consecinţă, maşi­
am început, firesc, să ne com- bluming de 1 0 0 0 mm. De fapt lui, laminatelor.,. de la piept şi pumnişori. reşti şî Parada costumelor na- un indice bun. dar dim inuat nile nu au ce încărca.
porăm Faţă de 1942. in 1961 primo „piesă" în complexul — Cărora li se adaugă, Imaginea vechiului tîrguşoi Alături de ele costumele de ţionole România 1969 cu ca­ in mare măsură de alte C ma­ Tonte aceste neajunsuri care
produceam moi mult oţel cu de laminoare Producţia anua­ pregnant, mogistrola bunăstă­ de odinioară dispare cu toiul la Cinciş fac trecereo de la o racter internaţional. Privită în­ şini care obţin indici mai mici aparţin pe dc o parte colecti­
2 955 Io sulă. in 1963 cu 4 003 lă - peste 1 500 0 0 0 tone. rii siderurgiştilor. Spaţiul res- în faţa cifrei de 420 000 00C zonă lo alto prin interferenţa să cu mai multă solicitudine cu .3 pînă la 20 tone faţă de vului dc muncă al acestei u-
lei, reprezentind valoarea pro­
la sută 1959. Premier* laminorului trîrvs nu ne permite comentarii, duselor industriale şi alimen­ unor motive ombigene. de către toţi deţinătorii „unor planificat. nitâţi, iar pc de alta com itetu­
zona
din
îmbrăcămintea
Cifrele aling volori record de 650 mm, mecanizat şi ou- dar nu putem să ne reţinem tare cumporote onul trecut de Cernei se reliefează prin două astfel de comori" din judeţul Una din cauzele care in flu ­ lui de direcţie nl întreprinde­
fim
nostru, cwem dreptul să
In 1964 produceam 1 960 000 lomatizot calificativul de „impresionant” către populoţio Hunedoarei. cămăşi vechi de peste un se moi mult decit optimişti. enţează negativ folosirea la rii m iniere Deva, arată râ
lone oţel. în 1966 s-au reali 1962. Premiere laminorului în faţa cifrei de peste 11 000, col. proprietatea Iul locob I­ capacitatea nominală a aces­ sint încă serioase rezerve ce
zot 2 413 000 lone, in 1968 s a de sirmei. Mecanizare şi auto reprezentind opartomentele Hunedooro de azi mai este leana. Disputa între negru şî N. LAVINIU tor u tilaje constă în existen­ sc impun valorificate. La m i­
ajuns la 2 815 190 tone. Mais­ matizore complexă Laminor construite de stot şi a cifrei oraşul celor două cluburi, a ţa mai îndepărtată a rostogoa- na deveană există un cadru
trul I o n C'zmaş brevetează continuu de mare productivi­ de 1 000, reprezentind locuin­ monumentalei case de cultură, lelor de colectare a m inereu­ favorabil pentru ca spiritu l
.,Lancea de Hunedooro", pen tate In 2 0 de zile produce un ţele individuole ridicate cu o- a celor trei cinemotogrofe, a lui faţă de linia de front. A- organizatoric să se manifeste
tiu msulloreo oxigenului in 'fir de sirmă de 5 mm, cu core jutor din partea statului. S-au bibliotecilor cu sute de mii de censta din cauză că la am pla­ cu mai mullă vigoare. iar re­
.iuploarc. Se inrcgislreozo alte' poate fi înloşurot Pomîntul pc construit, deci. de peste două volume, a celor peste 700 ca­ F. C. Orăstie * i sarea rostogoalelor în zonele zultatele obţinute pînă «icum
sporuri dc oţel. la Ecuator. ori mai multe apartamente de- dre didoctice, o spitalului nou ce urmează a fi exploatate în ­ să fie dezvoltate pe o linie as­
Azi ? Ari realizăm Io Hune­ 1963. lominorul continuu dc cit numărul total ol locuitorilor cu 700 de paturi, o stadionului tre două orizonturi nu s-n ţ i­ cendentă. Aceasta cu atît nvu
doara 53 lo sulă dm produc scmilabricote. 1964 laminorul existenţi aici după eliberare. cu 25 000 locuri, a zonei de nut în suficientă măsură sea­ m ult cu cit în prezent pro­
ţin de oţel o ţârii şi 47 la sulă de profile mijlocii şi benzi. O altă comparaţie care Ilus­ agrement de lo barajul Cm- Secţia de oxizi de fier produce ma de toţi factorii care con­ ducţia nu se realizează ritm ic,
din cea de oţeluri aliole. Hu­ 1968 Lominorul bluming de trează dezvoltarea oraşului, ciş... verg la obţinerea unor ran­ apelîndu-se la e forturi supli­
nedoara cloboreazo in 1 0 0 de 1 300 mm - ceo moi străluci­ atît ca dimensiune, dar şi ca Ceea ce am făcut in rîndu- damente sporite şi cu eforturi mentare şi în mod special
mmule (deci iii moi puţin de tă creaţie siderurgică hunedo- nivel de cultură — acum, în rîle de faţă, nu este decit o In cadrul lu cră rilo r dc tă procesul cel mai com­ m inim e M erită re ţin u t «acest pentru că folosirea intensivă
doua ore !), întreaga produc reono. „Creierul” laminorului şcolile Hunedoarei. învaţă de sumară descriere o ceea ce investiţii industriale (lin plex, sc conduce centrali­ aspect, cu a tît mai m ult cu cît a m ecanizării este o cerinţă
lie de otel o României anu­ este calculatorul electronic De trei ori mai mulţi elevi decit judeţul nostru s-a consem­ zat dc la un tablou de co­ un grup de m ineri, p rintre ca­ esenţială a progresului econo­
lui 1938 ! la 1 061 988 tone laminate în întreaga populaţie a oraşului este de fopt Hunedoara - nat încă un succes obţinut mandă. re şefii de brigadă Petru Bo- mic. a creşterii productivită­
Azi producem de 40 de ori 1964, în 1968 se produceau in onul 1944. Să maî reţinem perla de oţel a judeţului. în cinstea celui de al X-lea Noua capacitate asigură tar şi Alexe Evdochimov, pre­ ţii muncii.
moi mult oţel decit in 1948, 1 726 278 tone. Congres al p artidului şi a­ creşterea producţiei de o­ cum şi m aiştrii Teodor Sori-
anul naţionalizării. Azi ? Azi Hunedoara produ­ D IA LO G IN P O S T -S C R IP T V M : niversării a 25 de ani dc la xizi a fa b ricii la pesle 3 0 0 0 ţâu, Petru Petrean şi Ioa n M nr- ION IONESCU
Dor fonlo si oţelul sint nu­ ce 56 lo sută dm lomînotele — Dnde vom in v ita c itito r ii ia colocviu l u rm ă to r ? eliberarea patriei. La Fa­ tone anual. Aceasta consti­
mai două dm coordonatele ţârii. — l a Deva, in oraşul cu 1 secole de existenţă docu­ brica chimică Orăştie a în ­ tuie o realizare de seamă în
magistrale ale Hunedoarei so­ Spaţiul nu ne permite decit m entară, ceput să producă noua sec­ acţiunea de diversificare a
ţie de oxizi dc fier. Aceas­ producţiei şi de sporire a
gradului de rentabilitate a
ta are o capacitate dc pro­ între prin d e rii. O xizii dc
ducţie mai mare cu aproa­ Competiţia
fie r realizaţi aici in două
pe 60 la sută decit vechea sortim ente : roşu şi galben,
instalaţie şi se caracteri­ au o largă utilizare in in ­
zează p rin tr-u n grad supe­ dustria lacurilor şi vopse­
Termosenlrala Deva rio r de mecanizare şi auto­ lelor, cit şt în uzul casnic
matizare. Dc pildă, uscarea la înfrumuseţarea locuin­ tinerilor feroviari
pigm enţilor, care reprezin­ ţelor.
- Trebuie să îi antrenăm pe
S-a terminat toţi cei sub 30 de ani în con­ tră. Acest fapt i-o mobilizot nu
numoi pe tinerii feroviari si-
Realizările ceferiştilor curs — spuse cu convingere merieni la muncă ci şi pe ve­
şeful depoului din Simerio, co­
terani. Succesul învăţăceilor va
construcţia munistul Teodor Purdea. fi şi mîndria lor. Vor pune şi
- Le-am citii lo „Şcoolo ei umărul la sprijinirea acţiu­
i însufleţiţi dc marca între­ dc combustibil cu aproape personalului" articolul din nii. Membrii comitetului de
: ccrc cc sc desfăşoară în lîn - G40 tone, cantitate cu caic sc „Lupfa C.F R.” din 5 iulie — partid şi ai comitetului sindi­
primei turbine : sica Congresului partidului, pot «cinorca încă 100 dc tre­ interveni meconicul-instructor catului vor antrena pe tinerii
i feroviarii din depoul Sîmc- nuri pc distanţa Siincria — Cornel Popo. Nu ştiom lo ce u teci şti lo o largă acţiune de
i riu şi S iincria-triaj depun c­ Coşlariu. întrebore să răspund mai in- populorizare o condiţiilor con­
: forturi susţinute pentru în- Demn dc amintit este şi tîi. li interesau amănuntele de cursului şi îi vor ajuto cu sfo-
Cu fiecare i\ ce sc apro- ■ deplini ren eu succes a sarci­ faptul că dc la începutul a­ orgonizare. condiţiile port ici - turi competente pentru însuşi­
pic dc m arile evenimente i nilor dc plan cc Ic revin. nului şi pînă in prezent tim ­ pârii, ce materiale să studie­ rea cunoştinţelor profesionale.
din august. Congresul al I Astfel numai în luna iunie pul dc staţionare la încărca- ze. . Meconicii instructori şi meca­
X -lrn al partidului şi ani­ planul u fost depăşit la toţi rc'dcscărcnrc a fost redus cu - E bine că mecanicii şi nicii cu îndelungată experien­
versarea a 25 de ani dc la indicatorii in proporţie de fochiştii noştri s-au entuzias­ ţă ca Virgil Gostae, Eugen
eliberarea patriei, construc­ Colibrorea unui cilindru penlru laminorul de benzi din cadrul strungâriei nr. 2 a C.S.H. 10(1,3* — 119 la sulă înregis- •Jă la sulă iar tonajul pc tren- mat de acest concurs. Şi de­ Cernău, loon Timişon, Ladis-
torii şi m onturii care înalţă operaţiune executată cu multă conştiinciozitate de strungarul Cornel Szabo trîndu-sc dc asemenea o re­ marfă fiind îmbunătăţit cu 3 numirea este atrăgătoare: „S i­ lou Gostian, Petru Pienar şi
tone.
puternica „cetate dc putere ducere a consumului specific guranţă şi măiestrie". Dar noi alţii vor ocordo consultaţii ti­
şi lum ină" — Term ocentra­ trebuie să îi ajutăm concrei nerilor meconici şî fochişti.
la dc ta Deva — obţin im - ca fiecare să se prezinte cît Comitetul sindicatului se va în-
porlanle succese.
Au fost term inate de mon­
tai slatorul. rotorul cit şi
partea metalică dc închide­ tehnic la încărcarea mecani­ „Siguranţă şi măiestrie"
re a turbinci nr. 1 caic con­ Iii pas cu ritmurile de edificare că Acest obiectiv a fost a-
stituie unul din principalele lins. Fiind dotaţi cu trei ma­
şini de încălcat, m inerii din
obiective ale prim ului grup acest sector ţin pasul cu creş­
energetic dc 2 0 0 megawaţi, terea producţiei proiectată
prevăzut să intre anul n- pentru anii viito ri. Calea si­ mai bine pregătit şi să avem griji co la dispozi ţiQ partici­
rcsla în funcţiune. Se apro­ a economiei moderne gură «o obţinerii unor rezul- mai mulţi cîştigătorî. Desigur panţilor să fie puse materiale­
le de studiu, noutăţile tehnice
că, fiecore are de învăţat ce­
pie de faza finală lucrările 1nte tot mai bune la lucrările va nou în meseria sa. să fie larg popularizate şi ex­
la gospodăria dc cărbune. de deschideri şi pregătiri este Părerea comunistului Avram plicate. La nevoie se vor or­
In prezent aici se face caii* creşterea vitezelor de avansa­ Groza era şi părerea celor­ ganiza demonstraţii şi instruiri
ciorarea şi finisarea benzi­ re. S-nu obţinut pînă acum lalţi membri ai comitetului de practice pentru cunoaşterea lo­
lor transportoare care vor Pe semn ascendenţelor m i­ lui — aplicarea fermă «a poli­ ne anual. Principala cale de însă că am reuşit şi aceasta rezultate pozitive în nceastă portld Concursul „Siguranţă şi comotivelor şi remedierea ope­
servi la alim entarea agrega­ neritului. Pnrnşcniul — nume ticii de industrializare socia­ obţinere a acestui spor o con ne dă o satisfacţie deplină In privin ţă Viteza medie de a- măiestrie" iniţiat de Uniunea rativă a defecţiunilor. Vetera­
abatajul mecanizat cu combi­
telor energetice cu combus­ recent apărut pe harta indus­ listă vor antrena după sine stituie creşterea productivită­ na din straiul 10 ani reuşit vnnsare planificată pe sector Tineretului Comunist în cola- nii s-au gîndit la toate. S-ou
tib ilu l necesar. trială a judeţului Hunedoara dezvoltarea tuturor ram urilor ţii muncii Pentru aceasta vom a fost depăşită lună de lună I borare cu Ministerul Căilor Fe­ gîndit şi lo organizarea unor
— se înscrie la cotele superi­ economici naţionale Creşterea pune în continuare un mare să ridicăm productivitatea dc
Sc execulă intens înzi- oare. Mina cea mui tînără din producţiei de cărbune la 36-38 accent pe extinderea mecani­ la 4 tone pe post la 6 tone în tot cursul acestui an Lurwa rate, este prilej minunot de intîlnjri între tinerii feroviar» şi
direa şi izolarea termică a bazinul carbonifer al Văii J iu ­ m ilioane tone anual în 1975 zării. pe crearea de brigăzi pe post. Acesta este un randa­ trecută s-a ajuns la o viteză afirmare pe torîm profesional mecanici cu îndelungată acti­
cazanului nr. 1. operaţie lui cunoaşte şi dinamica cca va adăuga noi valenţe în flo ­ omogene care să realizeze ran­ ment bun pentru stratele sub­ de 1I0 ml cu maşina de încăr­ a tinerilor mecanici de loco­ vitate şi rezultate bune. In
care s-a efeclual pînâ a­ mai viguroasă a dezvoltării ririi economice şi social-eul- damente superioare celor din ţiri în condiţiile Văii Jiu lu i cat faţă de 60 ml planificat. motivă, meconici ajutori şi fo­ cadrul acestor întîlniri expe­
cum in proporţie de 30 la producţiei : 150 000 lone în a­ turale a centrelor miniere, mo­ prezent, pe ridicarea în per­ dar noi nu ne vom opri aci. Una din brigăzi a realizat chişti. Probele practice, core rienţa anilor de activitate să
sută. Concomitent sc lucrea­ nul tre c u t; 330 000 in 1969; dernizării proceselor de ex­ manenţă n gradului de c a lifi­ P o trivit planului tehnic al 100 de metri. Către depăşirea cer ca în 45 de zile — socoti­ le fie împărtăşită concurenţilor
ză şi la alic obiective şi in ­ peste 500 000 in 1970.. M ate­ tracţie, va ridica pe noi trep­ care". minei vom extinde in conti­ acestei viteze trebuie să 1 in- te de la dota începerii con­ într-o formă otrăgătoare. rela-
stalaţii aferente celui dc-al rializare a prevederilor Con­ te ale bunăstării viaţa m ine­ Relevînd faptul că producţia nuare tăierea mecanizată prin rlă toate brigăzile. Ce trebuie cursului - participanţii să reo- tîndu-se ,.păţanii" din care au
doilea grup al term ocentra­ gresului al IX lea al p a rtid u ­ rilor. Obiectivele puse dc extrasă dm abataje cu susţi­ introducerea de noi combine făcut pentru aceasta ? O mai lizeze economii de combustibil tras şi ei, la rîndul lor învăţă­
lei. In prima jum ătate o a- lui — Paroşcniul va ajunge partid penlru etapa urm ătoare nere metalică a fost în luna şi — corespunzător — în lo ­ bună deservire a brigăzilor, o (Io locomotivele cu abur) să minte.
nultiî, pe ansamblul şantie­ însă la m aturitate în cincina­ ne îndeamnă la eforturi mai mai ac egală cu întreaga cuirea susţinerii în lemn cu întreţinere corespunzătoare a nu înregistreze întîrzieri în Concursul este abia fa start,
ru lu i termocentralei de 800 lul viitor, cînd va atinge o susţinute, la îm bunătăţirea şi producţie «a minei din anul siîlpi m etalici. Obţinerea unei m aşinilor şi o organizare ra­ parcurs imputabile (la locomo­ dar entuziasmul feroviarilor si-
megawaţi, s-a executat un capacitate anuală de un m ili­ perfecţionarea continuă a ac­ 1967 şi că producţia extrasă productivităţi mai înalte pe ţională a lucrului după gra­ tive Diesel şi electrice), să dea merieni a demarai. Entuzîosm
volum de investiţii care în ­ on tone tiv ită ţii noastre Colectivul m i­ din abataje cu tăiere mecani­ calea mecanizării ne obligă fic. Aceasta stă în putinţa dovodă de o disciplină exem­ tineresc ce nu cunoaşte pragul
trece valoric prevederile cu „Documentele elaborate de nei Paroşeni este chemat să a că cu combina reprezintă 24 In eforturi pentru organizarea com uniştilor, a tuturor m ine­ plară în munco, asociate cu anilor. Cu toţii se simt otraşi
H m ilioane lei. S-a rea­ conducerea p artidului penltu ducă un aport însemnat la la sută dm totalul producţiei, mai superioară a muncii, pen­ rilo r să facă acest lucru. Co­ probele teoretice core cer par­ de competiţie pentru onoarea
m uniştii trebuie să fie aceia
lizat astfel 54 la sulă din Congresul al X-lea ne în fă ţi­ realizarea unei producţii anua­ tovarăşul inginer A urelian tru ridicarea calificării, pen­ care im prim ă întregului co­ ticipanţilor să cunooscă la per­ meseriei. In sufletul fiecăruia
sarcinile planului anual. A ­ şează imaginea dc mi ine n le de 11.1 m ilioane lone în Crosu. şeful zonei I. sublinia lru omogenizarea brigăzilor — lectiv sentim entul înaltei res­ fecţie instrucţiunile de servi­ dorinţa obţinerii de rezultate
şadar, se apropie dala cind ţă rii, în care se conturează cadrul Centralei cărbunelui că în viito r, colectivul minei care după mine constituie che­ ciu precum şi conslrucţia şi cît moi bune se conjugă cu
o nouă unitate industrială şi înnoirile ce vor avea loc Petroşani Faţă de producţia va trebui su reflecte cu toată ia succeselor viitoare — pen­ ponsabilităţi penlru realizarea funcţionarea locomotivelor, sti­ hotorîfea dc a înlîmpino Con
tru respectarea riguroasă a
huncdorcanâ va furniza sis­ în Valea Jiului ne relata in ­ pe anul în curs va trebui să seriozitatea la factorii de ba­ disciplinei dc către toii sala­ sarcinilor concrete ale produc­ mulează într un inolt grad per­ greşul partidului şi aniversareo
tem ului energetic naţional ginerul Dan Smulescu, direc­ realizăm în anul v iilo r un spor ză care ne conduc către o ria ţii. ţiei, penlru înfăptuirea obiec­ fecţionarea măiestriei profesio­ zilei de 23 August cu succese
p rim ii kilow aţi de energic torul exploatării. Continuarea de 2 2 0 0 0 0 tone de cărbune, iar productivitate tot mai ridica­ tivelor puse de partid în faţa nale şi contribuie la creşterea deosebite.
electrică. în ritm înalt a procesului de în anii v iito ri să obţinem ase­ tă Aceasta nu este o treabă Un obiectiv principal în n- siguronţei circulaţiei în trans­ C. DUMITRESCU
edificare a unei economii mo­ menea sporuri încîl în 1974 uşoară. Introducerea tăierii cu cest an pentru cei care lu ­ m inerilor. portul ferovior dm ţaro noas
derne — obiectiv central al să atingem capacitatea proiec­ combina ne a dat m ultă băta­ crează la de.sehideri a fost M CRIiTEECU I _____
po liticii economice a partid u ­ tată a m inei de un m ilion to­ ie de cap. Acum putem spune realizare.» integrală a planului