Page 6 - Drumul_socialismului_1969_07

n a DRUMl/L SOCIALISMULUI - MIERCURI 2 IULIB 1969

>e şi proiectul de Directive

,i dezbatere publica

Creşterea rolului clasei muncitoare in societate

nice Im plicaţii socialiste, con­ La ţârii, de dezvoltare a celor ştiinţa m uncitorilor, la care
stituind un s p rijin de nădejde existente. -Totodată, repartiza­ s-au dezvoltat calită ţi şl însu­
al partid u lu i şi statului în ac­ rea raţională a forţelor pro­ şiri noi, proprii om ului m u lti­
ţiunea de dezvoltare şi moder­ ductive îşi are influenţa şi a­ lateral dezvoltat, membru al
nizare a producţiei agricole, a supra procesului m igratoriu al societăţii socialiste. întreaga
industria construcţiilor de în tă ririi alianţei muncitoreşti- populaţiei. Prin dezvoltarea e- luptă neobosită desfăşurată de
maşini şi a prelucrării meta­ ţârâneşti. M uncitorii din agri­ conomicâ a unor zone ale ţă­ clasa m uncitoare pentru trans­
lelor de aproape 3 ori. In a* cultură im prim ă conştiinciozi­ rii râmase în urmă, s-a creat punerea în viaţă a sarcinilor
ceste ram uri ale industriei tate, disciplină şi abnegaţie în o stabilitate mai mare a for­ stabilite de partid, dezvăluie
s-au form at şi s-au dezvoltat muncă, impulsionează preocu­ ţei de muncă. Noile unităţi in ­ frumuseţea şl m ăreţia fizio­
detaşamente înaintate ale cla­ parea populaţiei rurale pen­ dustriale au asim ilat popu­ nomiei ei politice, morale şl
sei muncitoare, m uncitori cu tru int iod ucerea progresului laţia aptă de muncă din te ri­ spirituale: devotament nemăr­ I.A.S. „Avicola* Mintia s« numără printre unităţile agricole din judeţul nostru In care producţia este organizată după
o pregătire profesională supe­ tehnic, economic şi cultural. to riile respective, Ingrădin- g in it faţă de partid, faţă de metode industriale. Aici se produc zilnic mori cantităţi de ouă pentru consum. Foto : V. ONOIU
rioară, capabili să mînuiască La creşterea rolului cOQdu- du-se astfel deplasarea ei în cauza socialism ului, patriotism
tehnica modernă. câtor al clasei muncitoare, o alte părţi ale ţârii, precum şi fierbinte, înaltă p rin cip ia lita ­
Un fenomen deosebit de contribuţie de seamă a fost şi reducerea distanţelor acestor te, consecvenţă şl ferm itate,
sem nificativ al schim bărilor este adusă de noua ei repar­ deplasări. Acest im portant fe­ intransigenţă faţă de ceea ce pentru conducerile cooperati­
intervenite in in teriorul clasei tizare pe te rito riu l naţional, nomen demografic a dus la re­ este vechi, retrograd, eroism velor agricole respective
muncitoare este concentrarea M anlfestînd răspundere spo­
de apariţia şi dezvoltarea u ­ ducerea cheltuielilor necesita­ şi disciplină in muncă, preo­ Soarta recoltei
sa în mari unită ti industriale. nor noi contingente de mun­ te de migrarea forţei de cupare continuă pentru în tă ri­ rită faţă de soarta recoltei, Concert coral
Pentru ilustrare sînt sem nifi­ citori în unele zone ale ţârii, muncă dintr-un loc în altul, rea fră ţie i dintre oamenii pentru & Intim pina Congresul
cative urm ătoarele date : dacă care în trecut erau înapoiate la economie de tim p şi ener­ m uncii români şi cei de alte al X-lea al partidului şi cea
în 1955 — 1966 unei în tre p rin ­ de-a 25 a aniversare h elibe­ Casa de cultură din Orâştie j
din punct de vedere indus-, gie. naţionalităţi. In acelaşi timp, grlcole, cadrelor tehnice şl
deri industriale îi reveneau în ră rii patriei cu rezultate cît i* fnM gnzda unul concert co- I
trial. In vechea RomânLe re­ Actuala îm părţire adminis- clasa noastră m uncitoare este consiliilor populare comuna­
medie 45 de m uncitori. in partizarea Industriei şi dec) a trativ-terito rială a ţâ rii creea­ promotoarea consecventă a le, pentru mobilizarea tuturor mai bune în muncă, consiliile ! ral, susţinui dc formaţia din j
1967, din totalul de 1 526 100 forţei de muncă pe cuprinsul sentimentelor de prietenie fră ­ (Urmare din pag. 1) m em brilor cooperatori la efec­ populare comunale, aparatul ; loculiiate care în cadrul cc- |
m uncitori industriali. 1340 200 ză un cadru mai favorabil D irecţiei agricole şi a! U niunii j lui de-a) IX-lea Concurs pe
ţă rii era foarte inegală. Pro­ sporirii întregii a ctivită ţi eco­ ţească cu popoarele ţă rilo r so­ tuarea neîntîrziatâ a prâşitu-
lucrau în întreprinderi cu j (ară al artiştilor amatori s-a ;
vincii istorice ca Moldova, O l­ nomice, va lo rifică rii la un ni­ cialiste, a so lid arităţii cu m iş­ lui manual şi recoltatul fura­ judeţene a cooperativelor a­
peste 500 m uncitori, adică a­ gativ soarta recoltei. Asigura­ : bucurat de o caldă prim ire şi 1
tenia şi Dobrogea erau aproa­ vel superior a resurselor na­ carea comunistă şi m uncito­ jelor pe suprafeţele reparti­ gricole şl conducerile u n ită ţi­
proape 97 la sută. A ctivitatea pe cu totul lipsite de între­ turale şi de muncă şi totodată rească internaţională, cu po­ rea unei bune aprovizionări a lor agricole sînt chemate sâ a­ i apreciere.
în mari întreprinderi indus­ prinderi industriale, iar clasa sînt asigurate condiţii optime poarele care s-au eliberat sau populaţiei cu legume şi reali­ zate. sigure mobilizarea tuturor fo r­ ; Concertul, care se înscrio
triale sporeşte spiritu l de or­ muncitoare din acele locuri a­ pentru repartizarea raţională care luptă încă pentru elibe­ zarea venitu rilor planificate In acest sens, de maximâ ţelor şi m ijloacelor existente i în şirul manifestărilor orga­
ganizare. de disciplină şi de vea o greutate specifică neîn­ rare de jub jugul colonialis­ impun o răspundere deosebi­ im portanţă este ca m ijloacele la rezolvarea problem elor ma­ ! nirate în intimpinarea sărbă-
in iţia tivă al clasei muncitoare semnată în raport cu num ărul a forţelor de producţie, a d- m ului, cu toate forţele pro­ tă din partea conducerilor co­ mecanice ale I.M.A., pe tere­ jore pe care le ridică efec­ j lo rii sfertului dc veac socîa-
şi totodată se creează avanta­ populaţiei înlăturarea acestei biectivelor economice pe te ri­ gresiste şl democratice care operativelor şi a consiliilor nurile unde se poate intra, sâ : iist, a inclus piese cu adine
ridicarea
toriul ţâ rii, pentru
je pentru creşterea gradului stări de lu cruri şi îm bunătă­ mai rapidă a unor zone insu­ luptă pentru libertate, inde­ populare comunale. O aseme­ execute neîntîrziat praşilelc tuarea lu cră rilo r în condiţii I fior patriotic ca : „Voinţa
de cunoştinţe tehnico-profe- ţirea continuă a repartizării ficient dezvoltate, pentru des­ pendenţă naţională şi progres nea cerinţă nu suferă nici o mecanice pe rînd de cite ori optime. Eficienţa acţiunilor şi i neamului" dc I. Danielcscu, !
sionale ale m uncitorilor ca u r­ raţionale a forţelor de produc­ făşurarea in condiţii mai bu­ social. aminare, cunoscînd că încă nu este nevoie. In unită ţile unde m ăsurilor ce se întreprind : „Pui de lei" de I.G. Brâtcanu.
mare a specializării şi coope­ ţie pe teritoriu] ţării au con­ ne a construcţiei socialiste din Schim bările In conştiinţa s-a term inat peste tot plantatul braţele de muncă sînt in ­ în aceste zile în unităţile a­ I precum şi prelucrările locale
ră rii între secţii şi sectoare, stitu it şi constituie o preocu­ ţara noastră. clasei muncitoare, în nivelul tuturor suprafeţelor şi că mai suficiente, în special pentru gricole trebuie sâ se concreti­ i „Lele de Ia Orâştie" dc I.
se formează un cadru mai pare permanentă a partidului Im portante schimbări au in ­ ei de pregătire tehnico-profe- sînt suprafeţe compromise şi grădinile de legume şi recol­ zeze în ridicarea nivelului re­ ; PopA, „Bătuta dc la Bnlrîna"
complex pentru atragerea şi statului nostru. Ca urmare, tervenit In m icrostructura cla­ sionalâ şi culturală, au însem­ calam itate care trebuie urgent tatul furajelor, asigurarea fo r­ coltelor la hectar şi a venitu­ , de 1. Munteanu.
m uncitorilor la conducerea întinse te rito rii ale ţă rii au în­ sei muncitoare şi din punct de nătate uriaşă. Ele sporesc replantate sau Insâmînţate, ţei de muncă dinafară consti­ rilo r fiecărei cooperative agri­
producţiei. cetat de a mai fi „lo curi un­ vedere al pregătirii profesio­ competenţa sa în rezolvarea iar planul de cu ltu ri succesive tuie o sarcinâ de prim ordin cole.
Creşterea considerabilă a de nu se întim plă nim ic” — nale problem elor complexe pe care ce revine fiecărei cooperative
num ărului de m uncitori care cum le denumea M. Sadoveanu; Dezvoltarea bazei tehnico- le ridică procesul de desâvîr- trebuie necondiţionat realizat. ,
'ucrează în agricultură, de la pe meleagurile lo r au fost am ­ m ateriale a socialism ului şl şire a construcţiei socialiste, La recoltarea furajelor, în­
170 000 în 1950, la 365 100 în plasate numeroase construcţii progresul tehnic continuu pe sp iritu l ei creator, receptivita­ deosebi la cele cultivate — La Arad s-a desfăşurat faza regrafia : V. Erzian) ; soliştii cu hotârîre că au atins aceas­
1967. ne indică faptul că în ale socialism ului, m îndrie a care l-a cunoscut şl-1 cunoaş­ tea faţă de nou, capacitatea trifo i, lucernâ, sparcetâ, ghiz- interjudeţeană & celui de-al vocali : Bucur Petru — clubul tă perform anţă ? Poate... că­
anii construcţiei socialiste întregii ţări, care au antrenat te ţara noastră au determ inat ei de conducere a întregii vieţi dei — sînt m ari râm îneri în IX-lea concurs al form a ţiilo r „S iderurgistul" Hunedoara ; luşarii ?... Poate... ?
s a dezvoltat un nou detaşa­ în circu itu l economiei naţio­ apariţia unor m ultiple aspecte sociale. Prin creşterea m aturi­ urmă. Pînâ în prezent trifo - artistice de am atori din jude­ M atei Elena — clubul «Side­ Consemnăm cu m ultă plăce­
ment al clasei muncitoare, nale potenţialul lo r de resurse ale fenomenului de m obilitate tăţii sale politice, clasa m un­ lienele sînt recoltate doar In ţele Arad, Bihor, Hunedoara rurgistul" Hunedoara ; Evu re apariţia unor noi form aţii :
m uncitori din cadrul între­ materiale si umane, le ridică şi stratificare socio-profesio- citoare devine şi mai conştien­ proporţie de 68 la sută, iar la şi Tim iş. Frumosul oraş de pe Eugen — Casa de cultură Hu­ corul sindicatului C.F.R. Deva
p rin d e rilor pentru mecaniza­ la o intensă viaţă politică, e- nalâ ; au avut loc schimbări tă de răspunderea pe care o fîneţele naturale de pe lunci m alul M ureşului a îm brăcat nedoara ; Peteu Tania — clu­ este o dovadă elocventă că
rea agricu ltu rii, din în tre p rin ­ conomicâ şi social-culturală. radicale în gradul de califica­ are pentru destinele întregii abia s-a început. Tim pul plo­ haine de sărbătoare în cinstea bul U.V. Călan ; Florescu M a­ atunci cînd conducerea unei
derile agricole de stat şi a lţi Aceste aspecte au consecin­ re, in structura pe calificări naţiuni, pentru rezolvarea ma­ ios aduce pagube însemnate vizitei sutelor de artişti ama­ riana. clubul sindicatelor De­ in s titu ţii sau întreprinderi f
m uncitori din întreprinderile ţe sociale dintre cele maî im ­ şi profesii a m uncitorilor şi rilo r probleme care privesc în ce priveşte cantitatea şi ca­ tori din cele patru judeţe. va ; Igna Octavia — căm inul sprijină din tot sufletul m u n -/i
legate de prelucrarea produse­ portante. Una din acestea este tehnicienilor ; a sporit ponde­ desăvirşirea construcţiei so­ litatea furajelor. Tocmai de La această mare întrecere, cultural Deva ; Faur Casan- ca artistică, rezultatul n u ‘\^
lor agricole. Prezenţa acestui desfăşurarea intensă a proce­ rea celor cu o înaltă califica­ cialiste. aceea conducerile eoperative- Judeţul Hunedoara a fost pre­ dra — căminul cultural Baia te fi decît cel aşteptat. A c ţ^ v
detaşament de m uncitori în sului de urbanizare, de apa­ re şi a celor cu cunoştinţe cul- Ansam blul de măsuri In iţia t lor agricole au datoria sâ gră­ zent cu peste 300 de a rtişti a­ de Criş ; Gîrboan Eugenia — este doar un exemplu el •
satele ţă rii noastre are puter- riţie a unor oraşe noi pe har- turale-ştiinţifice mai bogate ; de Conferinţa Naţională a bească recoltatul şi transpor­ m atori, aparţinind fo rm a ţiilo r cooperativa .S tre iu l” Călan ; poate fi urmat...
a crescut în mod rapid numă­ partid ulu i privin d perfecţiona­ tul furajelor. Ştiind că orice artistice ale sindicatelor, ca­ lancu Ludovica — cooperativa Ne bucură şi faptul că fo r­
ru l m uncitorilor cu profesii rea organizării şl conducerii întîrziere la recoltarea trifo - selor de cultură. căm inelor .Igiena" Orâştie ; Grozonî maţia corală a C om binatului
specifice pentru ram urile de vieţii sociale, îm bunătăţirea llenelor diminuează producţia culturale şi cooperativelor Viorel — cooperativa .Reteza­ siderurgic Hunedoara — lau­
Pregătirea cadrelor inginereşti bază ale industriei ; se desfă­ conducerii şl p la n ifică rii eco­ următoare de furaje, cadrele meşteşugăreşti A r fi prea tu l” Haţeg i soliştii instru­ reată pe ţară — a renăscut.
Ii dorim încă m u lţi ani şi noi
m ult să vorbim despre fiecare
clubul
m entişti : Bulz Pera,
de
şoară procesul apariţiei
nomiei naţionale, dezvoltarea
tehnice din cooperative au o b li­
profesii noi, de însuşire a mai învâţâm întulul, ştiinţei şl cul­ gaţia să manifeste o m axim ă formaţie, despre fiecare solist, Gurabarza; Olteanu Mirceo — succese şi in continuare Ne
dului, tova/âşului NICOLAE m ultor meserii, de specializa­ tu rii, deschid calea rid ic ă rii pe g rijă pentru buna desfăşurarea sau despre fiecare punct pre­ clubul sindicatelor Deva ; Va- stăpîneşte insă o puternică me­
CEAUŞESCU, in care, printre al­ re şi adîncire a specializării la un plan superior a ro lu lu i cla­ acţiunilor de strîngere a nutre­ zentat în parte. Se cuvine însă sarhelv Constantin şi M un­ lancolie după vremea cînd în
tele, se spune : o mare parte a m uncitorim ii ; sei muncitoare în societate, a­ ţu rilo r. Acolo unde nu este sâ am intim că în Această teanu Tudor — Casa de cultu­ judeţul nostru mai . existau
unele profesii şi meserii lega­ firm ă rii plenare a ca lită ţilo r si fază de concurs judeţul nostru ră Orâştie ; Albu Gheorghe m ulte form aţii de bună cabla­
„Noi vedem in înfăptuirea pro­ posibil ca trifolienele sâ fie te. Nu pot fi uitate corurile
gramului elaborat de partid, e- te de folosirea unor mijloace capacităţilor ei creatoare, con­ uscate în condiţii bune, este a fost reprezentat de urm ătoa­ — căm inul cultural Deva.
culo, preşedinte şi Tiberîu Bo- dificoreo unei economii moder­ tehnice şi procedee tehnologi­ com itent cu creşterea rolului indicat sâ se treacă la însilo- rele form aţii şi solişti : Corul Corul C om binatului siderur­ IC S . Hunedoara, Câlan.
loneonu. vicepreşedinte ol Consi­ ne, creşterea considerabilă a ce învechite dispar sau îşi social al ţărănim ii şi intelec­ zarea lor. Iar pe locurile unde Simeria, Petroşani, Vulcan ;
liului U.A S. din institut, maistru! pierd din im portanţă ; este tu a lită ţii. bălteşte apa să se facă şanţuri fanfarele din Valea Jiului, din
Dumitru Butaru, secretarul orga­ forţelor de producţie, perfecţio­ prezent Sntr-un mod tot mai înarm ată cu viziunea clar­ de scurgere. j Gurabarza, Simeria ; orchestra
narea continuă a orinduirii
nizaţiei de bozâ nr. 3. Inginerul noastre socialiste - factori e­ accentuat fenomenul creşterii văzătoare a m arxism -leninls- Cositul fin u lu i natural de î semisimfonicâ din Hunedoa­
Vosile Teodor, directorul admi­ senţiali prin care partidul nos­ ponderii a ctivită ţilo r non-ma- m ului, fiin d exponenta intere­ pe lunci, al ie rb ii de pe m ar­ ra ; orchestra de mandoline
nistrativ al institutului, exprîmin- nuale. M ăsurile adoptate de selor social-politice fundam en­ întîrziat. Reflecţii pe margi­ din Deva şa., ca să am intim
du-şi acordul deplin cu prevede­ tru asigură ridicarea neconte­ partid cu p rivire la lărgirea tale ale tutu ro r oamenilor ginile şoselelor şi drum u rilo r doar form aţiile muzicale. Oare
rile documentelor pentru Con­ nită a nivelului de trai material continuă a democraţiei socia­ muncii, clasa muncitoare se a- este, de asemenea, toate aceste fo rm a ţii au dispă­
şi spiritual al poporului, întări­
gres şi-au manifestat hotărîrea rea independenţei şi suverani­ liste. constituirea comitetelor flrm ă ca principala forţă a u- Satisfacerea nevoii de furaje ru t num ai din m o tive .. obiec­
de a milita pentru obţinerea u­ tăţii naţionale a patriei. de direcţie din întreprinderile n itâ ţii şi coeziunii naţiunii pentru perioada de stabulaţie, tive ?
nor rezultate cit mai bune în industriale, pentru crearea in ­ noastre socialiste. Unitatea so- cînd se va ierna un num ăr Nu putem să nu aducem un
pregâtiren profcsionolâ şi cetă­ Întregul colectiv de cadre di­ stitu ţiei adunării generale a cial-politică a poporului în ju ­ sporit de animale In coopera­ nea fazei inter­ cuvînt de apreciere fo rm aţii­
ţenească a studenţilor, pentru dactice al institutului se anga­ salariaţilor şi pentru creşterea rul P C R , Impresionanta una­ tivele agricole, solicită o deo­ lo r şi in stru ctorilo r care se a- .
a-i ajuta sâ devină cadre ingi­ jează ca şi in viitor să depună atribuţiei sindicatelor în viaţa nim itate cu care oamenii sebită grijă faţă de evitarea flă de ani de zile la datorie,
nereşti cu o înaltă pregătire, toate eforturile pentru îmbună­ economică, oferă un cadru m uncii îşi manifestă adeziu­ oricăror pierderi de nutreţuri. ca de exemplu : corurile din
promotori ai progresului tehnic tăţirea formelor şi conţinutului mai propice pentru afirm area nea şi hotărirea în realizarea Rămînerea in urmă în care Orâştie. Dobra şl Brad. taro'
în industria minieră. devotaţi procesului de invâţâmint, pentru rolului clasei muncitoare în p o liticii interne şi externe a se află întreţinerea c u ltu rilo r judeţene a celui de fu l din Vata, fo rm a ţiile de
partidului, patriei socialiste. a asigura pregătirea de cadre conducerea producţiei mate­ statului nostru constituie rea­ prăsitoare, lucrările din gră­ dansuri ale clubului .Siderur-
Intr-o atmosferă de puternic inginereşti corespunzătoare ce­ riale. domeniu hotărâtor al ac­ litatea fundam entală care sin­ dinile de legume şi recoltarea gistul" Hunedoara şi Lăpugiu
entuzio<m, participanţii la dez­ rinţelor impuse de dezvo'tarea tiv ită ţii sociale. tetizează transform ările pro­ furaje lo r in cooperativele a­ de Sus ; b rizările artistice de
bateri au aprobat în unanimita­ industriei miniere în noul cinci- In procesul construirii so­ funde petrecute în clim atul gricole face necesară Interven­ agitaţie din Geoagiu şi Hune­
te textul unei telegrame odresa- no) şî de progresul tehnico-ştiin- cialism ului. transform ări esen­ social al României contempo­ ţia cu măsuri hotârîte din par­ al IX lea concurs doara ; form aţia de estradă
te Comitetului Central al parti­ ţific contemporan". ţiale s-au petrecut şi în con­ rane. tea conducerilor u n ită ţilor a­ Deva şi altele, chiar dacă nu
au participat la faza in te rju ­
deţeană de concurs.
A m mai rid ica t o dată în
al formaţiilor coloanele ziarului situaţia fan­
farelor. Aşa cum declaram şi
Transform ările profunde sur­ ale consiliilor populare, unor persoanelor fizice care au să- venţii. Pentru contravenţiile rii procesului verbal. Plîn- atunci, fanfarele au un rol
venite în structura economică organe locale ale adm inistra­ vîrşit abaterile, nu şi orga­ de o gravitate mal mare care gerea se introduce )a organul 9 mal de seamă decît s-ar părea
şi socială a societăţii au deter­ ţiei de stat, precum şi organe­ n izaţiilor socialiste, în afară încalcă relaţiile- sociale cu p ri­ din care face porte agentul că 11 se atribuie. Ele îşi aduc
m inat im portante m odificări lor de justiţie, procuratură şi de cazurile cînd prin lege sau vire la întreţinerea fondului constatator, însoţită de proce­ o im portantâ contribuţie cu o-
în caracterizarea unor fapte m iliţie, proiectul hotâririi a decret se dispune altfel. A ­ locativ, respectarea regim ului sul verbal de constatare a artistice de amatori cnzia d ife rite lo r m anifestări
pe care vechea legislaţie pe­ fost studiat cu deosebită aten­ ceasta duce la întărirea răs­ de preţuri la valorificarea contravenţiei, fiind scutită de cu caracter sărbătoresc. Nu e r
nală le considera infracţiuni. ţie. fapt confirm at de nume­ punderii persoanei şi a ordinii produselor în pieţe şi lîrg u ri. taxa de tim bru. Acesta o va de neglijat nici caracterul so­
In tru cît pericolul social pe ca­ roasele propuneri făcute de de drept. sau prestarea de servicii, s-au trim ite spre soluţionare p ri­ cial şi educativ pe care-1 are
re îl reprezintă acestea este deputaţi comitete executive Procedura constatării con­ stabilit amenzi de la 300-500 m arului comunei, oraşului sau o fanfară cînd — în serile de
astăzi considerabil redus, nu­ ale consiliilor populare şi de travenţiei şi a aplicării sanc­ lei, adică lim ila maximă de m unicipiului pe al cărui, te ri­ ra ră şi în zilele de sărbătoare
meroase fapte care erau consi­ alte organe, dintre care o bu­ ţiu n ii a prim it, de asemenea, amendă pe care are dreptul toriu a fost sâvîrşită fapta. In sindicatului C om binatului si­ gic Hunedoara a deschis pro­ — cîntă în parcul oraşului.
derate ca in fra cţiu n i in ve­ nă parte au fost însuşite. Nu­ o reglementare nouă, în ceea să o aplice prin hotârîre Con­ cazul în care procesul verbal derurgic Hunedoara (d irijo r : gram ul de concurs al judeţu­ Cunoscînd faptul că instru­
chea legislaţie penală au fost mărul mare de propuneri de­ ce priveşte dreptul acordat siliul popular judeţean. In de constatare şi aplicare a H. Fâgârâşanu) ; corul Direc­ lui Hunedoara cu piesa: „Inal- m entiştii din fanfară sînt no-
elim inate din noul Cod penal, monstrează preocuparea şi in ­ şefilor de servicii sau secţii, funcţie de periculozitatea fap­ contravenţiei a fost întocm it ţiei regionale C.F.R. Deva (di­ ţâ-le, frumoasă ţară” , de I. tlşti, ei constituie şl nucleul
fiin d declarate contravenţii. teresul deputaţilor şi al orga­ ori asim ilaţilor lor, anume tei, se poate aplica numai un de prim ar, plîngerea se solu­ rijo r : Gh. Bercen) ; corul Ca­ Chirescu. de lîază pentru întemeierea u ­
Ţinînd cont de creşterea con­ ţionează de către comitetul e­ sei de cultură Orâştie (d irijo r: ...Ca într-un film se succed nor orchestre de salon sau
tinuă a rolului opiniei publi­ xecutiv al consiliului popular. I. Popa) ; coiul căm inului cul­ pe scenă diferitele form aţii şl chiar semlsimfonice. După pă­
ce în respectarea regulilor de Dacă procesul verbal a fost tural Dobra (d irijo r : L. Ban- solişti care, prin frumuseţea rerea noastră, această proble­
convieţuire socială şi în edu­ întocm it de şeful de serviciu cov şi I Stoica) ; corul de ca­ punctelor prezentate şi prin mă a r trebui sâ fie luată în
carea cetăţenilor, Legea nr. sau de secţie al unei organi­ meră al sindicatului invâţâ­ măiestria lor interpretativă, studiu şl rezolvată în între­
32/1968 privind stabilirea şi 9 nouă reglementare zaţii socialiste pentru contra­ m int Brad (d irijo r : S. Olosu); stîrnesc aplauzele publicului gime.
sancţionarea contravenţiilor venţii constatate la locul de orchestra de muzică populară spectator şi ale ju riu lu i. Revenind la faza de concurs
prevede o formă mai eficien­ muncă, în condiţiile art. 69 al. a C om binatului siderurgic H u­ Care au fost mai buni ? E de la Arad, se pot face unele
tă de exprim are a influenţei 2, din hotârîrea nr. 7/1969, nedoara (d irijo r : O. Gheor- greu să ne substituim apre­ observaţii de ordin organiza­
educative a colectivităţii prin a stabilim şi sancţionam plîngerea se soluţionează de ghian) ; taraful căm inului cul­ cierilor ju riu lu i, care compară toric. Program ul prezentat de
aplicarea unor sancţiuni ad­ către conducătorul organizaţi­ tural Vaţa de Jos (d irijo r : A. fiecare gen de form aţie din judeţul nostru a fost prea
m inistrative, cu o procedură ei în care a fost sâvîrşită con­ Coif) ; orchestrele de muzică cele patru judeţe participante. lung. Acest lucru a dus la u­
mai simplă şi m ult mai opera­ travenţia. uşoară ale clubului Uzinei Vom menţiona doar cîteva nele nem ulţum iri, în tru cît a
tivă contravenţiilor pe teritoriu Hotârîrea C onsiliului popu­ .V ic to ria ” Călan (d irijo r : E. form aţii şi solişti pentru felul tre b u it să se reducă — în
P o trivit art. 51 al legii a­ lar judeţean prevede şi ta rife ­ Hummel), Casei de cultură a cum s-au prezentat în con­ mod Inechitabil — unor fo r­
m intite, organele competente le stabilite pentru despăgubi­ sindicatelor Petroşani (d irijo r: curs : corurile din Orâştie, Do­ m aţii f l solişti cite 1-2 piese
rile datorate în urma pagu­
de
bra şi Brad ; form a ţiile
— printre care se numără şi belor produse prin contraven­ I. Botogel), Casei de cultură dansuri din Hunedoara şi Ro­ de concurs — în tim p ce alte-
Hunedoara (d irijo r : A. I^a-
pă cum se precizează în art. judeţului Hunedoara ţii. Aşa, bunăoară, pentru ru ­ ploatării m iniere P etrila (d iri­ form aţia de estradă a C lubului Impunea deci să se dea 1-2
lele au abuzat de tim p. Se
consiliile populare, cu excep­
Ex­
mos ; taraful din Vaţa de Jos;
slo) :
fanfara clubului
ţia celor comunale — aşa du­
perea sau distrugerea flo rilo r
2 lit. b., au obligaţia sâ emită de talie m ijlocie, în afară de jo r : V. Gaer) ; form aţiile de sindicatelor din Deva ; briga­ spectacole de rodaj CAre ar fi
rem ediat această deficientă si
pînâ la data de 1 ianuarie sancţiunea cu amendă, se va dansuri ale clubului „Siderur- da artistică de agitaţie din ar fl dat acto rilo r mai m ultă
1970 noi acte norm ative de stabili drept despăgubire cite gistul" Hunedoara (coregrafia: Hunedoara ; orchestra de mu­ siguranţă în desfăşurarea
s ta b ilire -şi sancţionare a con­ nelor consultate de a se regle­ avertism ent în care caz nu se 3 lei pentru fiecare bucată. V. Erzian), căm inul cultural zică uşoară din Călan ; solis­ .şnur" a program ului. Legat
traven ţiilo r care se săvîrşesc menta în mod democratic, VICTOR COCA mai încheie nici procesul ver­ Pentru distrugerea plantelor Romos (coregrafia : V. Cheve- tele vocale Igna Octavia şi de aceasta, s-âr fl găsit şl o
in anumite sectoare de a c tiv i­ conform intereselor maselor secretar al Comitetului executiv bal. Nu se mai încheie proces dese în covor compact se va reşan), căm inului cultural Lă- Peteu Tania, solistul instru­ rezolvare maî fericită a pre­
tate. In sesiunea sa din 21 iu ­ de cetăţeni : întreţinerea şi al Consiliului popular al verbal dacă contravenientul stabili drept despăgubire cîte pugiu de Sus (coregrafia : V. m entist Bulz Pera ş.a. zentării program ului. Unele
nie 1069 — ţinînd cont şi de folosirea fondului locativ de judeţului Hunedoara achită pe loc jum ătate din 500 lei pentru fiecare mp Chevereşan), cooperativei „R e­ Indiferent de rezultatele ce puncte aoiîstlee au fost pre­
avizul com isiilor permanente stat, a drum urilor, străzilor şi m inim ul amenzii prevăzut în ş a.m d. tezatul” Haţeg (coregrafia : S se voi comunica în urm a des­ zentate cu un acompaniament
— gospodărie comunală şl dru­ a celorlalte căi de comunica­ hotârîre pentru fapta respecti­ Hotărîrea privin d stabilirea Gal), ansam blurile folclorice făşurării acestei faze de con­ nu destul de corespunzător.
m uri. arhitectură, sistemati- ţie, a p lantaţiilor, parcurilor şi îm puterniciţi de conducătorul vă, deoarece se consideră că şi sancţionarea contravenţiilor Ale căm inului cultural Almaş- curs, sîntem în situaţia de a Program ul de sală, care repre­
/.arc-ronstrucţii, comerţ-coope- a surselor naturale de im por­ organizaţiei respective, de a măsura luată şi-a atins sco­ este, pe de o parte, un instru­ Gurasada (instructor I. Borne- putea trage o serie de conclu­ zintă o carte de vizită, a fost
raţie şi oentru probleme sani­ tanţă locală, menţinerea li­ stabili şi sancţiona contraven­ pul educativ intr-un mod cit ment eficace pentru justa misa), Casei de cultură a sin ­ zii şi de învăţăm inte pentru editat în condiţii prea modes­
tare — C onsiliul popular al ju ­ niştii publice, ocrotirea sănă­ ţiile dacă acestea au fost să- mai operativ. sancţionare a contravenţiilor dicatelor Petroşani (regizor activitatea cultural-artlstică de te faţă de ahe programe s im i­
deţului Hunedoara a elaborat tă ţii cetăţenilor, asigurarea vîrşite de personalul în sub­ In cazul cînd contravenien­ pe cuprinsul judeţului, iar pe Gh. Bucur, direcţia muzicală : viito r. A n de an pretenţiile lare.
hotârîrea nr. 7/1969 care defi­ salu b rită ţii şi menţinerea es­ ordine la locul de muncă, sau tul îşi recunoaşte abaterea şl de altă parte, constituie şi o Gh. Popa) ; form aţia de estra­ maselor largi de spectatori şi, Acestea itnt cîteva conside­
neşte un număr de 59 de fap­ teticii localităţilor, comporta­ în incinta organizaţiilor de se obligă ca în termen de 48 măsură practică preventiv-e- dă a C lubului sindicatelor De­ ca o consecinţă logică, e xi­ rente făcute pe mArginea des­
te ce urmează a fi sancţionate rea civilizată a celor ce folo­ stat, de cei care nu sînt an­ ore de la constatarea contra­ ducativâ în care scop au fost va (instructor I. Bordan) ; b ri­ genţele ju riilo r de concurs făşurării fazei interjudeţene a
drept contravenţii pe cuprin­ sesc mijloace de transport în gajaţii acestora. Agentul con­ venţiei sâ achite jum ătate din incluse şi alte acte norm ative găzile artistice de agitaţie de sînt lot mai mari. P rivită p ro ­ celui de-al IX -lea concurs al
sul judeţului nostru şi care comun şi respectarea regim u­ statator al faptei este obligat m inim ul amenzii pentru fapta emise de către com itetul exe­ la I G C L. Hunedoara (in­ blema prin această prismă, fo rm a ţiilo r artistice de Ama­
precizează stabilirea diferenţia­ lui de preţuri şi tarife. Pen­ să aplice şi sancţiunea pe ca­ prevăzută în hotârîre, se face cutiv. pentru ca astfel să a­ structor A. Busuioc), coopera­ vom recunoaşte că m ulte din tori de la oraşe şi sate. Fără
tă a sancţionării, procedura de tru valoarea propunerilor fă­ re o apreciază că este propor­ menţiune despre aceasta în vem un act unic de reglemen­ tiva .S olidaritatea" Deva (in­ form aţiile noastre n-au atins îndoială, vo r putea fl elabora­
constatare a contravenţiei, cute, este demnă de relevat ţională cu gravitatea perico­ procesul verbal. Achitarea su­ tare in materie pe plan local. structor T. Burducea), cămi­ cel mai înalt nivel în ceea ce te concluzii ample, prin stu­
persoanele îm puternicite a face contribuţia deputaţilor Iosif lulu i social al faptei comise, mei atrage după sine înceta­ Hotârîrea recent adoptată nului cultural Geoagiu (in­ priveşte alcătuirea repertoriu­ dierea am ănunţită a tu tu ro r
constatarea, modul de aplica­ Coloţ, V ictor D um itru, Nico- cu respectarea strictă a m in i­ rea oricărei u rm ăriri. In caz se încadrează în contextul mă­ structor S. Samoilescu) ; gru­ lui, concepţia de interpre­ aspectelor legate de participa­
re a sancţiunii, căile de n- lae Stînea, D um itru Susan, m ului şi m axim ului prevăzut contrar se aplică sancţiunea, surilor de îm bunătăţire şi per­ purile vocale ale Casei de cul­ tare şi pregătirea. O ricît ar rea ju d e ţu lu i nostru în con­
tac. precum şi unele dispoziţii Sabin Popa, a comitetelor e- de hotărîrea nr. 7/1969. In a­ ţinînd cont de îm prejurările fecţionare a întregii legislaţii. tură a sindicatelor Petroşani părea de paradoxal, dar vre­ curs Pină atunci, dorim să
tranzitorii. La elaborarea ho- xeculive ale consiliilor popu­ cest fel se sim plifică procedu­ în care a fost sâvîrşită şi de Folosită şi aplicată în mod (d irijo r : T. Tămăşan). clubu­ mea „am atorism ului" în artă însoţim aceste cîteva puncte
lă rîrii s-a ţin u t seama de as­ lare ale m unicipiilor Hune­ ra de constatare a contraven­ starea m aterială a fă p tu itoru­ corespunzător şi operativ de lui E xploatării miniere Vulcan a trecut — chiar atunci cînd de vedere cu urarea de succes
pectul social al faptelor sanc­ doara şi Petroşani, precum şi ţiei şi se realizează, totodată, lui. către organele competente, ea (instructor S. Boiţâ) ; trio vo­ e vorba de form aţii de ama­ şi cu felicitarea binem eritată
ţionate. de experienţa şi prac­ a C om itetului executiv al o sancţionare promptă. Dacă se consideră neîndrep­ va contribui la întărirea şi res­ cal al Casei de cullurâ a sin­ tori. Există astăzi form aţii a r­ adresată a rtiş tilo r noştri ama­
tica dobîndită pînă în pre- Consiliului popular al oraşu­ De m enţionat este faptul că tăţiţi, cetăţenii au dreptul să pectarea regulilor de convie­ dicatelor Petroşani ; trio dan­ tistice de amatori care ating tori. ale căror strădanii D.linn
7.0 n t. lui Câlan. sancţiunile prevăzute în holă- atace sancţiunile aplicate prin ţuire socială, avînd în acelaşi satori de la Casa de cultură un asemenea nivel de pregă­ de nobleţe artistică merită sâ
Comunicat din tim p depu- Spre deosebire de reglemen­ rîrea nr. 7 1969 sînt diferen­ procesul verbal de constatare tim p şi garanţiile necesare Orâştie (in stru cto r: V. Popa): tire îneît depăşesc form aţii fie subliniate.
ta iilo r Consiliului popular ju ­ tările anterioare, sancţiunile ţiate, în funcţie de gravitatea a contravenţiei în termen de pentru apărarea drepturilor duetul coregrafic de la clubul profesioniste. Care din fo r­
deţean, comitetelor executive pentru contravenţii se aplică abaterilor considerat* contra­ 16 alle <U La dat* comunică- cetăţeneşti. ,S ld e m rg is tu r Hunedoara (co- m aţiile noastre putem spune Prof. IO AN MUNTEANU