Page 60 - Drumul_socialismului_1969_07

PPOLETAPI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VĂ» Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4522
ziarului

DEV A. sir. Dr. Petru Groza, fir. 35.
Vineri
telefoane : redactor şef - 1588 ; re­
18 iulie dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile cultură-sport şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
1969 mentare şi externe — 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
1585.
4 PAGINI, 30 BANI

Tezele şi proiectul de Directive în dezbatere publică
V iz ita to v a ră ş u lu i

Viu iii puternic uniunii

E M I L B O D N A R A Ş

în judeţul Hunedoara la o activitate creatoare, pentru

înflorirea multilaterală a patriei
Tn cadrul contactului ne m ij­
locit. al am plului dialog ce
are loc între conducerea su­
perioară de partid şi masele
de comunişti, de oameni ai
muncii. în această perioadă
de puternică efervescenţă po­ Ascendenţa
litică şi de muncă ce precede
cel de-al X-lea Congres al Eficienţă cît mai
partidului, ieri a sosit in ju ­
deţul Hunedoara. într-o v iz i­
tă de lucru, tovarăşul Em il randamentelor
Bodnaraş. membru al Comi­
tetului Executiv, al Prezidiu­ ridicată în folosi­
lui Permanent al CC. al
P.C.R.. vicepreşedinte al Con­ înalte
siliu lu i de Stat al Republicii
Socialiste România. rea fondurilor ma­
Prim a zi petrecută pe me­
leagurile hunedorene a fost Momente caracteristice fie - vederi, echivalează cu va­
consacrată viz ită rii bazinului curei zile de lucru, la ora loarea a 6 maşini de incitr-
carbonifer ah Văii Jiului. To­ cind m in e rii schimba ştafeta cat moderne care se vor ală­
varăşul Emil Bodnaraş a so­ cotidiană a muncii. O masă tura celor 2S cite lucrează teriale şi băneşti
sit in orim clc orc ale d im i­ de oameni coboară fn adin astăzi m subteran şi care vor
neţii la Exploatarea m inieră curi pentru a descătuşa lu i- spori şi mai m ult forţa pro­
'u p e n i. veche citadelă a câr- ne/e subterane, pentru ca alte ductivă a m uticii.
*/ .iielui românesc. centru sute de tone de minereu, ţin - Intensa întrecere prem er­ AUREL STRAJAN
muncitoresc cu glorioase tra­ tuind in el albastru-violaceu, gătoare m arelui eveniment directorul Sucursalei judeţene Hunedoara
d iţii revoluţionare. cu reflexe strălucitoare, al marchează astăzi noi para­
In tim p ul vizitei, oaspetele p irite i şi calcopiritei, să a­ m etri exprim aţi in zecile de a Băncii agricole
a fost însoţit de tovarăşii jungă la suprafaţă. Este ora tone de minereu date zilnic
loachim Moga, prim -secrelar iCind aici se intilnesc oameni peste sarcinile dc plan de
al C om itetului judeţean dc brigăzile fruntaşe Vizita fă­ Intre altele, proiectul de Directive pentru Congresul
partid Hunedoara, preşedinte­ a două schim buri, cind d is­ cută la „ora schim bului** ne-a ol X-lea ol portidului prevede creşterea producţiei glo­
le C om itetului executiv al cuţiile sînt purtate in va ria b il p rile ju it intiln irea cu citeva bale agricole cu 28-31 Io sută faţa de medio anilor
C onsiliului popular judeţean. in oraşul Lupenh pe aceeaşi m ajoră temă : dintre ele. Brigăzile lu i Iu ­ 1966-1970. Accelerarea procesului de dezvoltare inten­
B ujor Almăşan, m inistrul m i­ sarcinile ce revin fiecărui lian Doţa, Sim ion Adam, sivă şi multilaterolâ o og r icul tarii noostre socioliste, ob­
nelor. Ştefan Almăşan, secre­ membru al echipei acolo in Etnii Goldrag slut doar cite­ ţinerea unor producţii mari şi stobile, pun în faţa lucră­
tar al C om itetului judeţean abataje. va care astăzi tşi realizează torilor din agricultură sarcini deosebit de importante pri­
de partid. Vichenlc Bălan, In aplauzele şi uralele entu­ te plan. de la începutul anu­ însă mai curajos pe linia ex­ La intrarea in unul din vind utilizarea cu eficienţa maximă o mijloacelor mate­
prim -vicepreşedinle al Comi- ziaste a le sutelor de m ineri, lui, 32 000 tone de cărbune tinderii tehnicii şi metodelor schim burile acestei săplum ini sarcinile dc plan lună de lu- riale şi băneşti, precum şi o forţei de munco de care
le lu lu i executiv al C onsiliului oaspeţii sint conduşi la com i­ şi este hotârît ca pînă la Con­ avansate de lucru, a form elor /-am găsit pe m aistrul tiă. Bucuria dc a fi num ăraţi dispun unităţile.
popular judeţean. David La- tetul de direcţie al minei, un­ gres sâ indeplinească integral superioare de organizare a Gheorghe Marcu ititr-o obiş­ printre detaşamentele fru n ­ In codrul acţiunilor iniţiate în scopul îmbunătăţirii
zăr. prim-soeretav al Comite­ de sînt inform aţi asupra preo­ angajamentul anual de 35 000 muncii Numai în acest fel nuită discuţie cu m e m b rii taşe am in liln il-o şi la mem­ sistemotice o activităţii economico-orgonizatorice o uni­
tului m unicipal de partid Pe­ cupărilor colectivului de m i­ tone vom putea îndeplini prevede­ brigăzii lu i Petru Rotar din b rii brigăzii lu i Alcxe Ivdo- tăţilor agricole o importanţă deosebita se ocordâ aşe­
troşani. preşedintele com ite­ neri pentru înfăptuirea sarci­ Dînd o înaltă apreciere dâ- rile cantitative şi calitative, care am desprins că angaja­ chi.nov. Numele lu i a devenit zării pe baze noi o relaţiilor acestora cu bugetul de stoL
tu lu i executiv a! consiliului nilo r încredinţate rulvîi şi abnegaţiei în muncă a vom asigura creşterea produc­ mentul luat in cinstea Con­ (te m ult cmcKKCnt prin tre cu băncile, in ce priveşte modul de asigurare a fondu­
popular municipal. Ca urm are a politicii parti­ m inerilor, hotărîrii cu care tiv ită ţii muncii concomitent gresului al X-lca al P.C.R. a fruntaşii minei. Dar să-i dăm rilor pentru producţie şî investiţii. Pe oceostă linie se în­
C olectivul acestei im portan­ dului de industrializare socia­ luptă pentru înfăptuirea poli­ cu uşurarea efortului fizic al fost deja depăşit cu peste cu vin lu l lui Ivdochinov în­ scriu o serie de hotârîrî adoptate în ultimul timp referi­
te unităţi economice a jude­ listă a ţâ rii, a im portantelor ticii partidului, tovarăşul Emil m uncitorilor. Numai in acest suşi : toare la asigurarea nevoilor de fonduri determinate de spo­
10
ţului nostru a făcut oaspete­ investiţii făcute, îndeosebi Bodnaraş se interesează în­ mod vom putea ridica eficien­ Spus. la s-a sută Sau, o altfel — Avem realizări frum oa­ rirea, an de an, a activităţii economice în unităţile agri­
pro­
obţinu i
lui o călduroasă prim ire. A- pentru sporirea producţiei de deaproape de măsurile luate ţa economică şi veniturile se pînă acum. Dar eu şi b ri­ cole, otit pe coleo creditului boncar cit şî prin gospo-
flînd dc vizita lovarăşului cărbune cocsificabî). mina Lu- în vederea îm bunătăţirii con­ m uncitorilor la nivelul cerin­ ducţie. suplimentară in va­ gada mea socotim că putem dărireo mai judicioosă a fondurilor proprii, materiale şi
Em il Bodnaraş. numeroşi m i­ peni s-a dezvoltat şi s-a mo­ d iţiilo r de muncă şi de viaţă ţelor unei ţâri avansate, pros­ loare de peste l 700 000 lei. face mai m ult pentru a băneşti.
neri ieşiţi din schimbul do dernizat. ajungînd la o pro­ ale celor ce scot la ziuă căr­ pere. Această cifră, ce va fi ra­ răspunde cu cinste im p or­ In ultima instanţă, gradul de valorificare a potenţia­
noapte au ţin u t sâ-i ureze bun ducţie de 1 750 000 tone în n- bunele din adincuri. de con­ Se vizitează apoi instalaţia portată Congresului, peste pre- tantelor sarcini trasate dc lului productiv de care dispune fiecare unitate, se re­
sosit şi să-şi manifeste dragos­ cest an. devenind astfel cea d iţiile create pentru ridicarea tclegrizum etricâ de la suprafa­ l>artid. Cheia succesului nos­ flectă în nivelul producţiei reolizote la hectar şi pe cap
tea fierbin te faţă dc partid, mai mare exploatare carboni­ ca lifică rii şi creşterea nivelu­ ţă. Această instalaţie ingeni­ tru dc v iilo r va fi in conti­ de animol. Dacă unele cooperative agricole cum sînt
faţă de conducerea sa înţe­ feră din ţară. Datorită extin­ lui de cultură generală al m i­ oasă, expresie a tehnicii mo­ nuam ridicarea gradului de cele din Sîmerio, Dobro, Lopuşnic ş.a., obţin on de on
leaptă. derii mecanizării principalelor nerilor. In această direcţie derne. asigură controlul auto­ Noi mecanizare a lu cră rilo r, creş­ recolte sporite şi constonte, exista un număr însemnat de
Va intrarea în incinta mi- operaţii din subteran, creşterii s-au obţinut realizări. dar mat al conţinutului de metan terea măiestriei şi pricepe­
oei. oaspetele este înlîm pinat gradului de calificare şi orga­ mai este încă m ult de făcut. in mină, semnalînd operativ construcfii rii fiecărui om din brigadă. cooperative unde producţia bote pasul pe loc sou înre­
de preşedintele consiliului de nizării din ce în ce mai bune Nu poţi sâ te gîndeşti la mo­ apariţia eventualului pericol. P rivire spre sarcinile dc gistrează oscilaţii mori. Rezultotele slabe se datoresc nu
adm inistraţie al Centralei căr­ a producţiei şi a m uncii, pro­ dernizarea proceselor dc pro­ Cu ajuto ru l acestei instalaţii, viito r, trepte spre perfecţio­ □tît condiţiilor climatice nefavorabile, cît moi ales unor
bunelui Petroşani, dr inginer ductivitatea medie pe mină a ducţie, la obţinerea unei pro­ in 40 de puncte vitale din m i­ la sate narea neîncetată a m uncii deficienţe orgonizotorice privind executarea lucrărilor
Petru Roman, de conducerea crescut de la 0,650 tone/post ductivităţi şi eficienţc înalte, nă, conţinutul de gaz metan Garanţie sigură eă la mina agricole în timpul optim, fertilizarea terenului, folosirea
exploatării, de reprezentanţi ai in 1955 la 1,720 tone pe post fără un nivel de cultură ge­ este controlat din 2 în 2 m i­ De cîteva zile, în loca­ Deva brigăzile dc m ineri vor unor seminţe valoroase etc.
organizaţiilor locale de partid în p rim ul semestru al anului nerală ridicat — remarcă to­ nute, rezultatele fiin d trans­ litatea Boj s-a inceput urca mereu pe scara randa­
şi obşteşti. Inginerul Vasile 1969 varăşul Em il Bodnaraş. Este mise autom at la suprafaţă. construcţia unui cămin mentelor înalte.
C iriperu. directorul exploată­ Sînt prezentate apoi re a li­ un lucru bun, foarte bun. că U rm ătorul popas are loc în cultural cu 240 de locuri. C. DUMITRU
rii. urează oaspetelui bun ve­ zările remarcabile cu care m i­ ati reuşit să obţineţi o pro­ zona a ll-a a minei. în aba­ Pentru ridicarea acestui
nit în m ijlocul m inerilor din nerii din FiUpeni înîîm pină a­ ductivitate ridicată şi pe a- tajul frontal nr. II vest. A ici lăcaş se vor cheltui
I, upeni Tovarăşului Emil propiatul Congres al partidu­ reastâ calc sâ sporiţi an de an lucrează brigada m inerului 240 000 lei, sumă ce s-a
Bodnaraş îi sînt inm înatc a­ lui şi cea de-a X X V -a a n i­ producţia şi cîştigurile oame­ Petre Constantin, binecunos­ strins prin contribuţia vo­
poi buchete de flo ri din par­ versare a eliberării patriei nilor Sarcinile ce le avem de cută în întreaga Vale a J iu ­ luntară a cetăţenilor din Electrificarea satelor
tea unui grup de pionieri. Colectivul minei a extras peş­ înfăptuit ne cer să mergem lui pentru rem arcabilele rea­ această localitate.
Şi în satul Groşi s-a
lizări obţinute în promovarea Ansamblul
■ pus temelia unei şcoli si a
: unei săli de cultură. Con-
j strucţia respectivă se ridi- „Ţarina" va pleca
(Conllnuort In pag. a 2*o) : că tot prin contribuţie vo- Indiciu al bunăstării
: luntarâ.
la Zagreb
şi progresului Constituit cu citva timp
Angajamente îndeplinite în urmă, ansamblul hune-
dorean „Ţarina" s-a do­
vedit de-a lungul perioa­
dei de pregătire şi a în­
Preocuparea partidului şi tă competenţă a problemelor
Lucrătorii din u nităţile D irecţiei regionale C.F.R. j trecerilor artistice la care
Deva intîm pinâ Congresul al X-lea al p artidulu i şi cea statului nostru pentru pătrun­ legate de evoluţia din acest a luat parte că a devenit
dc-a 25-a aniversare a eliberării patriei cu noi şi im ­ derea mai rapidă în viaţa sa­ punct de vedere a satelor o formaţie solidă, capabi­
portante realizări. Angajamentele luate şi reînnoite în telor a elementelor de c iv ili­ noastre Noile lucrări dc in ­ lă de a duce şi populari­
cinstea acestor m ari evenimente au fost îndeplinite şi zaţie modernă este pregnant vestiţii vor trebui să aibă în­ za peste hotare frumuse­
depăşite. In prim u l semestru al anului, productivitatea Ilustrată şl în proiectul de tocmite la tim p docum entaţii­ ţea inegalabilă a cîntului
m uncii planificate a sporit cu 8,5 la sută. Directive. Sporirea într-un le necesare, asigurată fin a n ţa ­ şi jocului popular româ­
P rintr-o mai bună utilizare a parcului de vagoane ritm rapid a producţiei de e­ rea şi celelalte condiţii caro nesc. Acest autentic me­
şi locomotive s-au transportat, de la Începutul anului nergie electrică, de pildă, va să perm ită desfăşurarea sager, care părăseşte as­
j şi pînă acum, cu 4.10 la sută mai m ulte m ă rfu ri decît crea condiţiile ca la finele a- normală a muncii de e- tăzi ţara, va participa la
era prevăzut. La traficu l de transport călători indica- j nulul 1975 să producem 55— lcctrîfieare. Pregătirea din Festivalul folcloric ce va
torul de plan a fost depăşit cu 8.3 la sută; ru la ju l va- j 57 m iliarde IcWh, ceea ce va tim p şi cu responsabilitate a avea loc in Iugoslavia la
goanelor de m arfă s-a îm bunătăţit cu 3,23 ia sută în I însemna un consum intern pe docum entaţiilor necesare este
loc dc 0.3 la sulă cit prevedea angajam entul. j locuitor de 2 400—2 500 kWh. impusă şi de faptul că între to­ Zagreb, iar ulterior va
C eferiştii de pe cuprinsul regionalei Deva se mîn- iar în 1980 acest consum va talul satelor electrificate şi susţine spectacole in cî­
drese cu succese de scamă şi in ce priveşte sporirea reprezenta aproxim ativ 3 000 populaţia care dispune dc teva centre urbane ale ţâ­
rii vecine şi prietene. In
eficienţei economice. In prim a jum ătate a anului s-au j —3 400 kW h. Pe temelia spo­ energie electrică in gospo­ intilnirea cu ceilalţi me­
realizat, pe ansamblul direcţiei, peste 3 m ilioane lei j rir ii mal rapide a producţiei dăria sa există un anu­
economii la preţul dc cost şi tot atitea beneficii supli­ dc energic electrică, sc arată m it decalaj C ondiţiile de re­ sageri de frumuseţi folclo­
mentare. Din rindul u n ită ţilor evidenţiate se remarcă în proiectul dc Directive, de­ lie f ale jud e ţu lui nostru, pozi­ rice, noi îi dorim o com­
în mod deosebit colectivele sta ţiilor C.F.R. Sim cria. De­ vine posibil ca în v iito ru l ţia izolată a unor gospodării portare la înălţimea sti­
va. Tciuş. Hunedoara şi Orăştie, al Depoului Petro­ plan cincinal să se term ine fac ca acest decalaj sâ sc mei şi tradiţiei pe care a
şani, al secţiei de întreţinere L I B la j şi altele. „racordarea la sistemul elec­ menţină şi la noi însă el poa­ cîştigat-o poporul nostru.
In drum spre abatajele Lupeniului. tric a tu tu ro r satelor şi se te fi sensibil micşorat şi prin
vor extinde reţelele de d is tri­ pozarea mai judicioasă a re­
buţie dc Joasă tensiune în ţelei, a stîlp ilo r etc. A num i­
sate. asigurindu-se condiţii te măsuri pe această lin ie au
pentru intensificarea e le c trifi­
Creşterea rolului statului socialist în etapa rioada octuolâ co o componen­ in agricultură şi folosirea mai fost deja luate. Spre edifica­ I i
cării proceselor de producţie
finele
re arătăm că dacă la
tă esenţiolâ cunoaşterea tot mai
profundă o legilor obiective, o
cerinţelor şi posibilităţilor dez­ largă a energiei electrice în anului 1968 din satele consu­ Minerul Teliuc
matoare de curent doar 64.5
voltării economiei, ştiinţei şi locuinţe". la sută din gospodării au fost
actuală de dezvoltare a ţării noastre culturii, o şi întregii noostre blu este interesant de relevat racordate la reţea, în 1973 pon­ a promovat
In acest cadru dc ansam­
societăţi
încorporarea
a­
derea lo r se va ridica la pes­
cestei cunooşteri politicii parti­ că procesul e le ctrifică rii sa­ te 83 la sută. Această situa­
dului şi stolului, activită­ telor în judeţul nostru se es­ ţie arată o dată in plus ne­ în divizia C
Documentele pentru Congre­ ţii economice, a bazei societăţii. rii ţârii noastre în etopo octuo- ţii proclice de planifica­ timează a fi încheiat în a­ cesitatea exam inării cu toată : i
sul ol X-lea al partidului conti­ Experienţa ţării noastre şi a oi­ Prol, VIOREL POPESCU lâ se înfăţişează co o legitate re, organizare şi conducere o nul 1973. In dinam ică acest responsabilitatea a proiecte­
nuă analiza ştiinţifico făcută de lor ţari socialiste demonstrează obiectivă, al£- cărei cerinţe iz­ proceselor sociole. Sub condu­ proces va marca urm ătoarele lor de ansamblu, in c it bine­ In al treilea meci sus- 1
cel de-ol IX-leo Congres pro­ co desfăşurarea acestui proces Academia de ştiinţe vorăsc din imprejurările tot moi cerea Partidului Comunist Ro­ nivele : în 1970 este prevăzut facerile ce rezultă din Intro­ ţinut de echipa „Minerul"
blemelor evoluţiei vieţii noastre este legic orientată spre creşte­ social-politice complexe in eore îşi desfăşoară mân, statul este chemat să diri­ ca 87 la sută din satele noas­ ducerea şi folosirea curentului ! Teliuc în compania for­
de stat, rolului statului socialist rea rolului statului, spre amplifi­ „Ştefan Gheorghiu" activitatea, din interacţiunea luî jeze cu o eficacitate sporită tre sâ fie racordate la reţea ; electric să se armonizeze din ; maţiei „Teba" Arad, s-a j
în mecanismul progresului so­ carea şi diversificarea activităţii cu cerinţele reole, considerabil desfăşurarea proceselor econo­ în 1972 ponderea lor va creş­ plin cu celelalte măsuri ce se | înregistrat un rezultat ne- i
cietăţii româneşti. sole pe măsura înaintoiii pe co- amplificate ale progresului so­ mice şi o altor procese sociole, te la 96 la sută, pentru ca iau în vederea fru c tific ă rii j decis : 0-0. Şi dupâ pre- I
Co orice fenomen social, sta­ leo desăvirşirii construcţiei $o- laţiile internaţionale ale Româ­ cietăţii noastre pe coleo desă­ posibilă numai prin fundamen­ in 1973 energia electrică să mai bune a p osib ilită ţilo r ce j lungiri rezultatul s-a men- j
tul socialist înregistrează un ciolisie „Desfâşurînd o largă niei, statul nostru exercită un virşirii construcţiei socialiste. tarea ştiinţifico o tuturor măsu­ pătrundă efectiv In toate sa­ rezultă din co n d iţiile natura­ • ţinut acelaşi. Beneficiind !
continuu proces de evoluţie con- activitate economico-organizato- rol din ce în ce mai important Creşterea rolului statului So­ rilor ce le întreprinde, a întregii tele judeţului. Parcurgerea le. geografice, clim aterice, de­ • de o medie de vîrstă mai ;
dîţionot de numeroşi factori o­ ricâ şi cultural-educativâ pen­ in înfăptuirea programului parti­ cialist în vîoţo societăţii noostre sale politici. acestor etape In cele mal bu­ mografice etc., a lo ca lită ţilo r j mică, echipa „M inerul" j
biectivi şi subiectivi, ' interni şi tru edificarea socialismului şi a- dului, în realizarea idealurilor este puternic condiţionată de ne condiţiunî reclamă din noastre rurale. I Teliuc a avut ciştig de j
externi, cu valobilitote generolâ pararea cuceririlor revoluţiona­ socialiste ale poporului". necesitatea odîncirii carac­ partea com itetelor executive | cauză, promovînd astfel j
sou specifici, în rîndut cărora se re - se aroto în Tezele C C al Evoluţia rolului statului în di­ terului conştient ol desfăşu­ ale consiliilor populare o m un­ EMILIAN ROVENŢA j in divizia C. :
impune co fiind determinanta, P.C.R. pentru Congresul al X-lea recţia creşterii însemnătăţii sole rării proceselor social-econo- ca temeinic organizată, exa­ ţel de serviciu Io Direcţia I ;
in ultimă i.'stanţă, dine mica vie­ al partidului — dezvoltind re- in ansamblul foctorilor dezvoltă­ mice, care cuprinde in pe­ minarea şi rezolvarea cu m ut- judeţeană de statistică » I | ;