Page 61 - Drumul_socialismului_1969_07

Pog. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI VINERI 18 IULIE 1969

fero prilejul să se folosească ra­
ţional forţa calificată dc lucru,
utilajele care stou neulilizote în
cooperative, sou la cooperatori
şi care or putea produce măr­
Deşi în condiţiile judeţului furi sou servicii cerute de indus­
nostru pomicultura poate şi tre­ trie şi populaţia sătească. Re­
buie să constituie o sursă prin- zultate de seamă in oceastâ
cipolă de venituri pentru C.A.P., privinţă o obţinut cooperativa
randamentul plantaţiilor este
agricolă din Bâdo care nu a
mult scăzut din couzo neexecu- avut nevoie de credite în tot
tării in condiţii. optime a lucră­
stitu tului arată că In cele do­ plină, profunda satisfacţie şi rilor de întreţinere şi combatere cursul anului 1968, osigurîndu-şi
- ţ(Urmort din pog. i) uă facultăţi ale in stitu tu lu i * m îndrie faţă de conţinutul do­ o dăunătorilor. Bo moi mult, la cheltuielile de producţie din ve­
învaţă în prezent peste 1 3 0 0 cumentelor pentru Congresul C.A.P. Sălişte şi Rişculiţa, plon- nituri proprii, în care secţia de
de studenţi In cei 2 0 de ani al X-lea, ne exprim ăm hotâ- cozi unelte a osigurot disponi­
de activitate didactică şi şti­ rîrea fermă de a munci cu ab­ toţiile s-ou distrus, ceeo ce nu bil permanent in contul deschis
metodelor avansate de lucru inţifică, In stitutu l a dat ram u­ In codiul atelierului de reductoare al F.C. Orăştie frezorul Marin Miron execută dantu- a permis rambursarea la timp a la banca.
fi obţinerea unor randamenle negaţie pentru înfăptuirea po­ rarea unui nou tip de reductor asimilat de curind în cadrul fabricii. creditelor acordate de stot. Pentru dezvoltarea producţiei
înalte rii miniere a ţâ rii mai bine litic ii partidului. O altă ramură de producţie cooperotivele ogricole ou pri­
de 2 900 de ingineri, care îşi
Salulîndu-i pe m ineri, to­ Au luat apoi cuvîntul tova­ deosebit de eficientă şi aducă­ mit şi primesc on de an un aju­
varăşul Em il Bodnaraş cere fac cu cinste datoria în Im ­ răşii Ion Cherecheş, secretatul toare de Importante venituri — tor substanţial din partea statu­
re laţii în legătură cu tehnolo­ portantul domeniu al v a lo rifi­ com itetului de partid al minei legumicultura - nu a dat în lui. Astfel, numai în anul trecut
gia de extracţie, cu parame­ cării bogatelor resurse natura­ Petrila, Gheorghe Feier, direc­ toate cooperativele agricole re­ Banca agricolă a acordot cre­
le ale ţârii.
trii tehnieo-cconomlci ai aba­ torul m inei Aninoasa, losif zultatele scontate. Cu toote că dite de circo 40 milioone Ici.
ta jului. Şeful brigăzii arată Interesîndu-se de desfăşura­ Lenghel, m iner şef de brigadă legumiculturii îi este afectată o din care 25 la sută s-au folosit
oaspetelui că abatajul, lung rea procesului de invâţâm înt la mina Lupeni, Ion Lăsat, d i­ suprafoţâ relativ redusă, îngriji­ penlru investiţii, deci pentru
de peste 90 m, are un sistem şl de activitatea ştiin ţifică a rectorul grupului de şantiere rea culturilor a lăsat de dorit, consolidarea bazei tehnico-ma­
de susţinere în exclusivitate corpului didactic şi a studenţi­ T.C.M.M. Valea Jiului, Vasi- ceea ce o determinat obţinerea teriale a cooperativelor. Din
metalică, cu stilp i hidraulici, lor, tovarăşul Em il Bodnaraş le C iriperu, directorul m inei unor recolte sub posibilităţile credite bancare pe termen lung
apreciază că în cadrul in sti­ Lupeni. Sim ion Pârâianu, d i­
grinzi articulate şi podltură reale. Rezultate meritorii a obţi­ cooperativele şi-ou procurat o-
din plasă de sîrmă, care per­ tu tu lu i de mine domneşte o rectorul liceului Petroşani, ca­ nut însă cooperotivo din Dobra, nimale de rasă, ou construit
m ite realizarea unei viteze de atmosferă laborioasă, de cău­ re au vorbit despre preocupă­ care in anul 1968 a depăşit cu adăposturi, şi-au procurat utila­
avansare sporite. Cei 55 de tări rodnice pentru perfecţio­ rile majore ale organizaţiilor „21 din cei 31 de ani de n ii se luptau eroic cu cele a­ v in s. O r ic a r e d in t r e e i p u ­ 316 0 0 0 lei planul de venituri je şi au efectuat lucrări de îm­
m uncitori din abataj realizea­ narea a ctivită ţii productive a de partid, ale com uniştilor şi cind lucrez fn meserie, i-am proape 1 000 kg de conduc­ te a u S p u n e a t u n c i ; n e - a m dîn legumicultura. De asemenea, bunătăţiri funciore.
ză zilnic o producţie medie m inelor din ţara noastră. Tre- oam enilor m uncii din Valea făcut numai la lin ii. N-aş tor ec trebuia derulat şi în ­ r e în to r s o b o s iţi, d a r m u lţu ­ şi-au îndeplinit planul de veni­ In acest an statul nostru o
de 600 tone de cărbune, ceea eindu-se apoi la vizitarea p rin ­ Jiului, despre strădaniile sus­ putea spune că mi-a fost tins pe distanţa de peste 2,5 m iţi. S in t v o r b e p c c a r e e - turi din acest sector şi alte coope­ pus lo dispoziţia cooperativelor
ce corespunde unei producti­ cipalelor laboratoare (geolo­ ţinute şi munca entuziastă in uşor. Că aşa-i meseria de e­ km R iul Mare, care nu şi-a le c lr ic ic n ii E u g en T o th , llic rative (Simerio, Lopuşnic), ceea ogricole din judeţ importante
v ită ţi de 10 tone de cărbune gie. exploatare, preparare şi vederea în d e p lin irii exem pla­ lectrician. Cere efort, răspun­ dezm inţit cu nim ic numele M u n tea n u , ivi/ram K ld tz , ce confirmă ca şl în judeţul nostru credite pe termen lung, Hin ca­
pe post. electromecanică minieră), oas­ re a sarcinilor trasate de există condiţii optime pentru ca re pentru construcţii de sere le­
petele face cunoştinţă eu preo­ dere Te cheamă noaptea, te in urm a ploilor zilnice, le lo a n G rc c u , m a iş tr ii O c ta v ia n
Cu justificată m îndrie, şe­ partid în toate domeniile de cheamă dum inica Dar m-am împiedica drum ul de acces, M a cra , V ic to r G r ă d in a r u , Io n legumicultura să devină un sec­ gumicole sînt alocate peste 13
fu l de brigadă raportează că. cupările cadrelor didactice activitate Tovarăşul Lazâr dar nu şi curajul şi holărî- tor de producţie cu un grod ri­ milioane lei Din onolizo planu­
si ale studenţilor în acest do­ legat de ea Să mă despart S ta n c u , C o r n e l S tc fo n i, lo a n
împreună cu ortacii lui, în David a m ulţum it îna ltu lu i acum de meserie ar fi ca şi rea Cu aju torul autotelesco- G r o s, C o n s ta n tin V ilc e a n u , dicat de rentabilitate. lui de credite pe termen lung,
semn de devotament şi înaltă meniu, îndemnînd la o conlu­ oaspete pentru vizita făcută cum m-aş despărţi de omul pului de mare tehnicitate, cu in g in e r ii D im itr ie A r d e l e a ­ In privinţo dezvoltării sectoru­ reiese însă că pînă acum s au
preţuire faţă de partid, faţă crare mai fructuoasă a in stitu ­ în m unicipiul Petroşani, pen­ cel drag din fam ilia mea hărnicia şi dirzenia lor, oa­ n u , M ir c e a H işu , V la d im ir lui zootehnic s-au înregistrat solicitat fonduri numai in pro­
de conducerea sa înţeleaptă, a tu lu i cu u n ită ţile productive, tru Indicaţiile preţioase date Nu se poate, lată, azi d im i­ m enii au învins furia apelor, H r istea le r o s t e s c m e r e u In progrese simţitoare, multe coo­ porţie de 65 la sută faţă rle
realizat în cinstea Congresu­ la o valorificare mal deplină în pe parcursul vizitei şi î-a ru ­ neaţă am plecat la ora 4. Nu făcind ca, spre amurg, con­ aceste z ile d e e f e r v e s c e n t ă perative trecînd la orgonizarea planul iniţial, şi s-au reoli2at in­
lu i partidului, de la începutul producţie a rezultatelor studi­ gat să transm ită conducerii m-a obligat nim eni Eu tn-am ductorul să „alerge" pe 2,5 km c o m p e t iţ ie a m u n c ii. P en tr u de ingrâşătorii de animale, care vestiţii abia în proporţie de 12
anului, un plus de 3 000 tone ilo r ştiinţifice. partidului şi statului, personal de întindere aeriană. Tot a­ le-au odus importante sporuri la sută din planul anual Avind
de cărbune, îndoplinindu-şi Problemele producţiei de tovarăşului Nicolae Ceauşescu. obligat M line-i duminică, tunci, alt m ănunchi de oa­ că o a m e n ii a c e ş t ia s -a n in de venituri, concomitent cu so- în vedere necesitatea realizării
Integral angajam entul luat în cărbune, în ju ru l căreia gra­ că puternicul detaşament al dar tot la ora 4 voi pleca meni, fn a lt punct al jude­ legrat cu toată fiin ţa fn r it ­ tisfocereo cerinţelor fondului de la timp o obiectivelor prevăzute
întrecerea socialistă pe între­ vitează întreaga activitate e - com uniştilor, m inerii din Va­ de-acasă. Pregătim ridica­ ţu lu i — zona V ăii J iu lu i — m ul şi in rîndul a c e l o r a c a r e stot şi exportului. Ingrâşârile de se impune cu oeuiîafe luarea de
gul an. conomicâ, politică şi socială a lea Jiu lu i vor munci cu pasi­ rea unui stilp pe linia Hăş- se intrecea intr-o lucrare s e m n e a z ă h r o n ic u l c e sc animale au constituit surse în- masuri hotârîte în scopul reali­
V ăii Jiului, au fost discutate une şi bărbăţie pentru a-şl a­ dat — Hunedoara. E u ltim u l s c r ie fn a c e s t e z ile p r e m e r ­ semnote de venituri pentru coo­ zării în mod exemplar o pio­
Tovarăşul E m il Bodnaraş pilon pe care-l înălţăm pen - mai puţin spectaculoasă\ g ă t o a r e a p r o p ia t e lo r e v e n i­
felicită pe brigadier, pe toţi pe larg în cadrul unei şedinţe duce din plin contribuţia la tru m odificarea lin iilo r dc după a firm a ţiile inginerului m e n t e d in v ia ta p a r tid u lu i perativele agricole din Simerio, nului de investiţii.
Crlstur, Dobra, Burjuc, Boz şi al­
tovarăşii săi de muncă pentru de lucru cu consiliul de ad­ materializarea prevederilor 110 K V ce vor fi introduse D im itrie Ardeleanu. $i, to­ şl a ţă r ii. P en tr u că o a m e n ii tele. situoţio financiară a aces­ Militînd cu consecventă
frumoasele rezultate obţinuîe m inistraţie al Centralei căr­ actualului cincinal, a sarcini­ fn staţia nouă de transfor­ tuşi, acea lucrare le-a cerut a c e ş t ia — fi e c ă sint tin eri, tora fiind tot mai bună faţă de pentru înfăptuirea prevederilor
şl se interesează apoi am ănun­ bunelui Petroşani. U rînd oas­ lor de mare răspundere ce le mare de la Hăşdat. Cu el să fie în m unţi la ora cind n ă s c u ţi şi c r e s c u ţi in z o d ia onii precedenţi. Prin înfăptuirea documentelor pregătitoare ole
ţit de problemele lor perso­ petelui bun venit în capitala revin din Istoricele documen­ incheiem incă o lucrare de peana zilei de dum inică a­ îm p lin ir ilo r , fie că sint v lr s t- Congresului ol X-leo al partidu­
nale. de situaţia fam iliară, de cărbunelui românesc, dr. ing te ale celui de-al X-lea Con­ interes general, fn care am bia m ingiia crestele. n ici, m a t u r iz a ţ i fn aceşti an i prevederii cuprinse in proiectul lui, unităţile agricole cooperatis­
preocupările şi fră m întă rilc Petru Roman, preşedintele gres al partidului. pus efort, strădanie. Nc-a so­ Nu de m ult, cind Streini — p o s e d ă a t r ib u t e le m o r a le de Directive de o se trece lo te din judeţul nostru îşi vor pu­
lor. La plecarea din abataj consiliului de adm inistraţie Intîm pînat cu puternice a­ îşi ieşise din albie, ia r fu ria c a r e - i a ş e a z ă la a n tip o d u l dezvoltoreo unor ferme specia- tea aduce o contribuţie tot mai
oaspetele a urat m inerilor noi al Centralei, informează eâ plauze şi ovaţii, în încheierea licita t m ult, pentru că a tre­ apelor a smuls 8 stil pi elec­ v r e m ilo r fn care b r a ţ e le şi lizote pentru producţia de lap­ însemnată la ridicarea pe
succese, m ultă sănătate şi fe­ Valea Jiulu i, locul unde în şedinţei cu activul de partid n buit să înfruntăm ploile din trici, oamenii de la l.R.E. m in te a n u p u te a u a c ţio n a in te, corne de porc şi posâre se treoptă superioară o octivilătJ
ricire. urmă eu un secol a început iunt cuvîntul tovarăşul Em il ultim ele săptămfn*. După Deva au alergat să redea lu ­ l i b e r t a t e ; p e n tr u că o a m e n ii vor asigura posibilităţi co activi­ sectorului cooperatist al agricul­
fiecare zi de lucru, mergeam
tatea in sectorul creşterii anima­
Din nou la suprafala minei. extracţia industrială a cărbune­ Bodnaraş. După ce a m ulţu­ acasă obosiţi, dar m u lţu m iţi mină. Apa le trecea peste a c e ş t ia g ă s e s c în o b o s e a la lelor să fie mult îmbunătăţită. turii ţării noostre. In acest scoo,
La apariţia trenului din gale­ lui, trăieşte din plin sub im p u l­ m it pentru prim irea căldu­ cizme, ploaia le biciuia feţe­ m u n c ii m u lţu m ir e a s u f le t e a s ­ Importante rezerve se pot sî aparatul Băncii ogricole va ur­
fondurile
mări şi în viitor co
rie, m ulţim ea de m ineri şi fa­ sul puternic dinam izator al po­ roasă, pentru posibilitatea ce C it e de frumoasă obosea- le. dar ci n-au pregetat să i c ă d c c a r e a u n e v o ie şi c a r e trebuie să fie mobilizate prin
m iliile lor aplaudă şi aclamă litic ii dc industrializare socia­ i-a fost oferită de a vedea la la cînd găseşti-in ea m u lţu ­ se împotrivească. In zece zi­ Ic c în d e m n . dezvoltarea activităţilor anexe destinate dezvoltării agriculturii
îndelung pentru partidul nos­ listă a ţâ rii promovată con­ faţa locului realizările obţinu­ mirea despre care ne vorbea le, pasiunea lor eroică a în­ LUCIA L1CIU de pe lingă cooperative Ele o* să fie utilizote cu eficienţă tot
tru comunist, pentru politica secvent de partid. te de oamenii m uncii din Va­ m aistrul Octavian Macra, dc moi mare.
sa m arxisM eninistă, . pentru In cursul acestui sfert de lea Jiului în înfăptuirea poli­ la întreprinderea de reţele e­
g rija deosebită pe care o a- veac s-a sim ţit din plin g rija tic ii partidului, oaspetele a a- lectrice Deva.! Poate toţi cei
cordâ p a rtidul în flo ririi vie­ deosebită a partidulu i penlru râtat că are plăcuta misiune care au m uncit la term ina­
ţii pe meleagurile Văii Jiu­ dezvoltarea V ăii Jiului. V olu­ de a transm ite salutul Comi­ rea şi ptmerea sub tensiune a
lui. m ul im punător de investiţii, tetu lui Central, al secretarului staţiei de conexiune de 110
Em oţionant este momentul 'îndrumarea permanentă a general al p artidului, tovară­ K V de la Hăşdat — obiec­
cînd un grup de soţii de m i­ conducerii de partid şi de stat şul Nicolae Ceauşescu. activu­ tiv ce va distrib ui energie e-
neri oferă oaspetelui buche­ au contribuit la dezvoltarea şl lui de partid, m inerilor, tu ­ leclricâ necesară procesului
te de flo ri, exprim ind in cu­ modernizarea m inelor vechi, turor cetăţenilor din m unici­ tehnologic In noua oţelărie e­ • a - * *
vinte calde adînca recunoştin­ la deschiderea altora noi, la piul Petroşani. lectrică de la C.S H., şi va a­
ţă pentru condiţiile de trai ridicarea m in e ritu lu i nostru la V orbitorul n relevat însem­ sigura îm bunătăţirea alim en­ nimic
din ce în ce mai bune crea­ un înalt nivel tehnic Produc­ nătatea excepţională a Con­ tă rii cu energie electri­
te fa m iliilo r m inerilor, pentru ţia de cărbune a crescut dc la gresului al X-lea pentru desti­ că şi a altor un ităţi
luminoasele perspective ce sînt I.fi m ilioane tone in 1040, la nele poporului român, penlru economice din judeţ —
deschise prosperităţii şi fe ri­ 7,fi m ilioane în prezent, iar In înflorirea m ultilaterală a ne vor putea vorbi despre a- întorşi de la serviciu, soţii stocuri prea m ari, iar comen­ tovarăşa Eva Copos (duşu­ In care sint păstrate produ­
c irii poporului nostru. perspectiva v iito ru lu i cinci­ României socialiste. în fă p tu i­ r.eastă oboseală ce le-a adus din Câlan — ca şl de pre­ zile se onorează eu întîrzic- mele spălate eu m otorină, saci sele — ne a relatat tovarăşa
In tr-o atmosferă solemnă, nal m inele Văii Jiu lu i vor fu r­ rea m ăreţelor obiective trasa­ m ulţum ire. tutindeni — râm în de. m ulte re de către 1 C R.A, Hunedoa­ şi butoaie depozitate la in ­ dr. Marin faeobcsru. Nu exis­
in acordurile Im n u lu i m ineri­ niza economiei naţionale 11,1 te — a continuat vorbitorul — Peisajul din M u n ţii Poia­ ori plăcut impresionaţi de sur­ ra, ceea ce face să existe a- trarea în prăvălie, vitrin a fr i­
lor, tovarăşul E m il Bodnaraş m ilioane tone de cărbune. cere imperios Îm bunătăţirea na Ruscăi, Retezat, Parfng prizele gastronomice cu care scmenca goluri. gorifică ee nu funcţionează) tă un dulap cu plasă de sir-
şi persoanele care-1 însoţesc calitativă a a ctivită ţii de şi-a îm p lin it frumuseţea cu sînt p rim iţi la masă C uvin­ Ei, da. Justificarea este.. şi atitudinea uneori arogantă mâ protectoare. agregatul fr i­
depun jerbe de flo ri la plăci­ Preocupările fundamentale partid, economice şi sociale, siluetele pilo nilor care sus­ telor de laudă pentru arta pre­ salvatoare Numai eâ. din pâ a gestionarului Andrei Stcg gorific este doar decor. iar
le comemorative din faţa fos­ ale consiliului de adm inistra­ sub toate aspectele, perfecţio­ ţin magistralele de fire, ce. parării bucatelor 11 se adaugă cate, cu ca nu se pot prăii faţă de cum părători. Acesta putina cu telemea siâ desco­
tei uzine electrice, acolo un­ ţie, ale com itetelor de direc­ narea conducerii în toate do­ poartă spre uzine şi fab rici şi exclam aţii ca : „A i găsit cartofi. permite desfacerea băuturilor perită. In ţarcul amenajat
de, cu 40 de ani in urmă, e­ ţie sint îndreptate in direcţia m eniile şi la toate nivelele. energia electrică, a cunoscut vinete I* „A h ! Peşte proaspăt!” îm buteliate la sticle dc 1 litru pentru păsări ş; ambalaje, ză­
roicii m ineri grevişti din Lu- creşterii în continuare a pro­ Tovarăşul Em il Bodnaraş a t.couf m uncii acelora care, care evidenţiază căutările so­ La întrebarea „Ce aţi dori in e a n lilâ li divizate la 0,500 reau în plin soare, eu ctleva zile
peni şi-au dat jertfa de singe ducţiei. rid ic ă rii nivelului teh­ dat o înaltă apreciere activi­ dcţmrte de tum ultul centre­ ţiei prin magazine şi în pia­ să mai găsiţi fn magazinele în urmă, 2 0 lâdiţe cu cireşe.
penlru îm plinirea măreţelor nic şi a gradului de securitate tă ţii de partid, economice şi lor economice, subscriu la ţă. Succesul acestor căutări alim entare?" ne-au răspun-» snu n.LMO fără posibilitatea ve­ Procesul de descompunere în*
idealuri de libertate şi pro­ a m uncii. In acest scop, în de stat din m unicipiul Petro­ uriaşa cronică a in d u s tria li­ depinde însă de anonima ar­ profesoara Rodica L’icţu şi un rific ă rii de eâlre client a exac­ ccput. era şi dc aşteptat,
tită ţii acestor cantităţi. In v i­
gres social ale poporului nos­ cincinalul v iito r sint prevă­ şani, entuziasm ului şi hărnici­ zării ţării. In dum inica cind crup de m uncitori de la U zi­ trina frigo rifică a îngheţat Sesizări au fosi făcute şl în
tru. zute in vestiţii în valoare de se înfigea in păm întul dc la mată de lucrători din comerţ, na „V ictoria", care au semna­ privin ţa servirii prcfoitm ţiale
3,4 m iliarde lei. care vor fi fo­ ei cu care se munceşte, pro­ dc strădania cu care aceştia lat lipsa unor sortim ente de doar motorul (există şi o se­ practicată dc gestionara V io­
Tovarăşul E m il Bodnaraş şl greselor deosebite înregistrate poalele Ruscăi stilpul dc ra­ asigură zi de zl belşugul dc sizare n controlului obştesc
persoanele care îl însoţesc se losite pentru dezvoltarea ca­ in anii construcţiei socialiste cord spre staţia Hăşdat. care produse în magazine. Sint paste făinoase (fidea cu ou, din.. 17 mai cu p rivire la nc- rica Sinea. îndeosebi rînd se
vînd pui vii.
îndreaptă apoi spre Petroşani, pacităţii de producţie şi m i­ In acelaşi tim p vorbitorul a face legătura intre Termo­ melcişori cu ou, macaroane
nerea în funcţiune de noi m i­ m u lţu m iţi locuitorii din Câ­ fără ou, ineluşe cu ou), a u­ fttneţionarca acestei vitrine)
unde se vizitează Staţia de subliniat necesitatea în lă tu ­ centrala Paroşcni şi zona Hu­ învăţăm intele desprinse din Oraşul slderurgîştilor dc pe
cercetări pentru securitate ne, pentru creşterea gradului ră rii unor neajunsuri, a creş­ nedoarei, dincolo. în Rete­ lan dc ucenicii Iul Hermes ? nor produse lactate (lapte aci- consfătuirea lucrătorilor din Strei, în dezvoltarea pc enro
minieră, înfiinţa tă în urmă cu de mecanizare a lucrărilor, terii preocupării pentru orga­ zat, pe Rîul Marc, clectricie- R indurile ce urmează încear­ d ofil, lapte cu cacao) specia­ comerţ cu cetăţenii, organizată a eunoscut-o. are create con­
2 0 de ani din in iţia tiva p a rti­ pentru extinderea largă a pro­ nizarea pe baze ştiin ţifice a că să răspundă la întrebare. lită ţi de brînzeturi şi de caş­ d iţiile necesare desfăşurării u ­
dului şi guvernului în scopul* cedeelor avansate de lucru producţiei şi a m uncii, pentru caval, de biscuiţi (şpriţaţi de consiliul popular în cola­ nui comerţ divilizat. Dacă In
rezolvării problem elor com­ care să asigure o înaltă e fic i­ Întărirea disciplinei şi răs­ .Constanţa", „Tim işoara", borare cu consiliul orăşenesc oraşul nou s-ar deschide un
plexe ale protecţiei şi securi­ enţă economică punderii faţă de sarcini, pen­ ..M ioriţa", figurine „Brateş"). al sindicalelor în ziua de 29 magazin specializat de pro­
tăţii m uncii in industria m i­ S ubliniind im portanţa deose­ tru reducerea cheltuielilor Abundenţa este... conserve de peşte (m arinată mai a.c. nu îşi revarsă bine­ duse lactate, dacă organele de
nieră. Urînd oaspetelui un bită a m ăsurilor preconizate m ateriale de producţie in sco­ de ştiucâ, de lin, de babuşcâ). facerile peste activitatea unor control ar manifesta m axim um
bun sosit în m ijlocul cercetă­ de Conferinţa Naţională a pul asigurării unei cficienţe restanţieră ca şi sortim entul sărac de salariaţi ai magazinelor „ A li­ do exigenţă faţă de condiţiile
torilor, ing. Eugen Colibaba, partidulu i pentru perfecţiona­ economice sporite pe întregul mezeluri ce se aduc şi care nu mentara" si ai serviciului co­ igienice şi ns|>ectuJ in te rio r
directorul staţiei, conduce pe rea conducerii şi planificării m unicipiu. R afturile şi vitrin e le maga­ se găsesc în permanenţă, sau mercial al O.C.L, Alim entara al unor localuri, cetăţenii ar
tovarăşul E m il Bodnaraş în economiei naţionale, oaspetele In încheiere, tovarăşul Emil zinelor „A lim entara" din Câ­ a pastei de bulion care a lipsit din Hunedoara care au p a rti­ aprecia pozitiv aceste eforturi.
cîteva din principalele labo­ s-a interesat de concluziile Bodnaraş a subliniat că in lan creează la prim a vedere în lunile anterioare. cipat la consfătuire şi care sînt Dar m axim um de efort trebuie
ratoare unde sint prezentate desprinse în scurta perioadă impresia că aici s a deşertat Aprovizionarea cu apă m i­ depus îndeosebi pc asigurarea
realizările de prestigiu ale de funcţionare a centralei şi a '■ursul vizitei făcute şi-a în­ cornul abundenţei Impresia nerală este neîndestulătoare fu rn izo rii u n ită ţilo r din Câ­ unei aprovizionări ritm ice şr
colectivului de cercetători in com itetelor de direcţie, de efi­ tă rit şi mai m ult încrederea se spulberă insă o dată cu in sezonul cald, iar ca so rti­ lan. De ce s-a mai organizat cuprinzătoare.. La arest capi­
crearea de aparate de perfor­ cacitatea acestor noi forme de în capacitatea activului de consultarea cum părătorilor. mente, in Călan se eunose doar consfătuirea dacă nim eni nu tol operativitatea gestionarilor
manţă mondială, în soluţiona­ conducere iniţiate de partid în partid, a cadrelor din econo­ — De m ulte ori nu găsim două ape de masă : Boholt ţine seama de propuneri ? şi sp iritu l de prevedere In în ­
rea unor im portante proble­ scopul perfecţionării întregu­ mie. a harnicului colectiv de în prăvălii „Dcro-super". sodă şi Bodoc. Lăm îilc de m ulte ^ri tocmirea notelor de comandă
me legate de aerajul minelor, lu i mecanism al economici m ineri, a intelectualităţii Vălî de rufe — relatează gospodina sînt eumpârate din localităţi ar fi de dorit să cî.ştige mal
de combaterea m etanului şi noastre naţionale. Constatînd Jiului de a rezolva cu price­ Lucreţia Constantin. îndepărtate, iar cafeaua malţ Exigentă faţă de m ult teren, iar onorarea co­
prafului exploziv de cărbune, cu satisfacţie că ansamblul pere problemele complexe pe Notaţi vă rog. tovarăşi din şi cea presată constituie o ra ­ m enzilor a tit dc către O.C.L.
îm bunătăţirea gradului dc acestor măsuri îşi dovedeşte rare le ridică construcţia so­ comerţ : în oraşul siderurgişti- ritate. Ciocolata este. de ase­ condiţiile igienice c it ş i'd e către C.L.F. Hune­
securitate, a echipam entului e­ lo t mai pregnant eficienţa, cialistă în arest im portant lor dc pe Strei : aveţi în ac­ menea. cunoscută doar In doara să treacă bariera distan­
lectric. combaterea bolilor tovarăşul Em il Bodnaraş a in ­ centru industrial al ţâriî. tivitatea dumneavoastră pete două sau trei sortimente, iar
profesionale şi alte aspecte sistat asupra necesităţii a p li­ O de spălat cu ., detergenţi de şerveţelele de b irlic nu mai Tot în Câlan, în oraşul ţei şi să fie prom pt executată.
p rivin d psiho-fiziologia m un­ că rii consecvente a p rin cip i­ In drum spre Deva tovară­ sortimente variate ! sînt de m ult de găsit. M ultă vechi, funcţionează un chioşc Sistemul de contractări de
cii. Râspunzînd întrebărilor ului g ln d irii şi m uncii colo.’ - şul Emil Bodnaraş şi persoa­ — Se mai întîm plâ să nu vreme cum părătorii nu solici­ al I.A.S., care desface produse fructe făcute de u n ii gestio­
puse de tovarăşul E m il Bod­ tive, a fundam entării ş tiin ţifi­ nele eare-1 însoţesc au făcut găsim la „A utoservire" în cîte tat calciu gris şi gris. dar sa­ cum sînt : slănină afumată, nari doar pentru o unitate tre ­
naraş, directorul staţiei arată ce a deciziilor noilor organe un scurt popas la am fiteatrul o zi ulei — ne semnalizează tisfacerea a întîrziat în mod rim a ţi, salam, telemea de
că în prezent, datorită aten­ de conducere, lă rg irii a trib u ­ roman de la Sarmizegctusa. o altă cumpărătoare Gestio­ nejustifieat. oi, păsări v ii şi legume, zar­ buie revăzut şi pus de acord
ţiei ce o acordă partidul pen­ ţiilo r şi competenţelor acesto­ V izita îna ltu lu i oaspete în lntr-un codru natural frumos zavaturi şi fructe. cu cerinţele diurne ale cetă­
Acestor deficienţe de apro­
tru continua dezvoltare şi in ­ ra Judeţul nostru continuă. se află cabana turistică „Saimi- narul magazinului — Nico- vizionare să le adăugăm con­ — C um părătorii sint nem ul­ ţenilor.
lae Roman — recunoaşte eâ,
tensificare a a c tiv ită ţii de cer­ Cu p rile ju l contactelor ne­ zegetusa". ţu m iţi. şi pe bună dreptate,
cetare ştiin ţifică din ţara m ijlocite cu masele de oameni CONSTANTIN MAGDALIN din pricina spaţiului de de­ d iţiile de loc îmbietoare din de condiţiile total neigienice C. DUMITRESCU
noastră, unitatea respectivă al m uncii, cu cadre de condu­ LAURENJIU VISK1 pozitare. nu-şi ponte face unitatea nr. 9C gestionată de
acoperă cu bune rezultate cere din aparatul de partid, e­
m ultiplele probleme ridicate conomic şi de stat, conducerea u
de întreaga industrie m inieră p artidului şi-a în tă rit convin­
a ţâ rii. Sint prezentate apoi a­ gerea că în toate întreprinde­ lîst in vîaţo societăţii noastre, toote domeniile pe temelia le­ rile lumii, a stabilirii cu lumea
parate de concepţie proprie, rile, In toate verigile siste­ mobilizării maselor de cetăţeni membrilor societăţii în interesul in reolizoreo progresului ei con­ gilor, in aşa fel ca nimeni să contemporană a unor raporturi
pentru verificarea diverselor m ului nostru politic, economic la realizarea obiectivelor desfă­ lor şi ol progresului social. In tinuu decurge şi din cerinţa for­ nu poată acţiona în douno so­ bazate pe cunoscutele principii
tip u ri de u tila je m iniere pen­ şi social avem cadre valoroa­ ţUrmort Pog 1) . şurării construcţiei socialiste, acest scap, partidul va continua afirmate de partidul şi statul
lru controlul' m icroclim atului se, cu un înalt sim ţ al dato­ dispunînd de un cadru cores­ linia perfecţionării căilor de o- mării şi dezvoltării multilaterale cietăţii şi o intereselor cetăţeni­ nostru. Toote acestea impun co,
m inier, precum şi activitatea punzător. continuu perfectibil, Irogere multiioteralâ o maselor a personalităţii umane întreaga lor fără o suporta consecinţele paralel cu studierea legilor dez­
fructuoasă in domeniul a p li­ riei, capabile să rezolve cu care permite atragerea tot mai la activitatea organelor de stat, politică o partidului şi statului corespunzătoare. voltării societăţii noastre socia­
cării în exploatările m iniere competenţă problemele com­ Creşterea proporţiilor şi diver­ largă o oamenilor muncii Iq e- lo conducerea întregii societăţi, nostru este menită să asigure Dezvoltarea rolului statului so­ liste, partidul şi statul să ona-
din Valea J iu lu i a rezultate­ plexe ale edifică rii socialis­ sificarea ramurilor economici laborareo şi realizarea politicii a cadrului instituţional în care sotisfocereo cerinţelor crescînde cialist, preponderent determina­ lizeze în permanenţă procesele
lor cercetării ştiin ţifice efec­ m ului în ţara noastră. De n- naţionale, odincireo diviziunii de dezvoltare multilaterală a cetăţenii să-şi poată exprima in ole oamenilor muncii, creoreo tă de factori interni, este în ace­
ceea, vom merge în continua­ şi fenomenele vieţii internaţio­
tuate in cadrul S.C S M sociale a muncii si a caracteru­ nale, tendinţele dezvoltării so­
re pe linia lă rg irii a trib u ţiilo r, lui social ol producţiei, pe te­
U rm ătorul popas este făcut a creşterii răspunderii tuturor cietăţii contemporane, raportul
la In stitu tu l de mine Petro­ factorilor faţă de îndeplinirea meiul relaţiilor de producţie so­ de forţe pe arena mondială în
şani. AflLnd de prezenţa înal­ exemplară a sarcinilor spori­ cialiste, impun răspunderi spo­ dinamica sa, să-şi fundamente­
tului oaspete, numeroşi stu­ te ce trebuie înfăptuite In v i­ rite din partea statului, cer ca ze ştiinţific politica de dezvolta­
denţi a fla ţi în vacanţă au ţ i­ deciziile sale în problemele eco­ re o reloţlilor externe, de întă­
nut sâ-1 întîm pine pe tovară­ itor nomice să ţină seamă de tot rire a capacităţii de apărare o
şul E m il Bodnaraş la in tra ­ In încheierea vizitei făcute mai numeroşi (actori, imprimă ţârii.
rea în institut. In aclam aţiile în Valea Jiu lui, tovarăşul Emil un caracter mai complex activi­ Din documentele ce vor fi su­
entuziaste, tinereşti, pentru Bodnaraş s-a în tîln it cu acti­ tăţii statului în domeniul con­ puse aprobării Congresului al
P artidul Comunist Român, vul de partid al m unicipiului ducerii şi planificării economie!
pentru g rija ce o poartă dez­ într-o şedinţă dc lucru. naţionale. In calitatea sa de ex­ unor condiţii economice, sociol- laşi timp influenţotâ de un şir X-leo al partidului, se desprinde
vo ltă rii învâţăm întului în pa­ Salutind prezenţa înaltu lu i ponent ol puterii oamenilor ţării. In Tezele C.C. ol P.C.R mod liber opiniile, să critice lip­ de factori externi rezultoţi şi grijo Partidului Comunist Ro­
oaspete în judeţul nostru, to­ pentru Congresul al X-leo al surile şi so focă propuneri de politîce şi culturale care să per­
tria noastră, tovarăşul dr. ing. muncii şi de titular ol proprie* mită fiecărui membru al socie­ din creştereo complexităţii rela­ man pentru perfecţionarea con­
Aron Popa, rectorul in stitu tu ­ varăşul loaehim Moga a ex­ I tâţii asupra celor mai impor- partidului se apreciază că o ca­ înlăturore o lor. tăţii să-şl dezvolte continuu şi tinuă o activităţii statului nostru
Creşterea rolului stolului so­
lu i. salută cu deosebită cor­ prim at bucuria cu care comu­ | tonte mijloace de producţie ole racteristică de seamă a evoluţiei cialist este condiţionată şi de multilateral personalitatea. In ţiilor internaţionale, din intensi­ socialist în vederea îndeplinirii
internaţional
ficarea schimbului
dialitate prezenţa În a ltu lu i niştii, oamenii m uncii din în ­ ţârii, statul socialist este chemat stalului nostru, a dezvoltării şi faptul că procesul obiectiv de acest context, o însemnătate de valori materiale şi spiritua­ în tot mai bune condiţii dc că­
oaspete In sala rectoratului, tregul judeţ primesc în m ijlo ­ în continuare să întreprindă mă­ perfecţionării continue a activi­ deosebită ore întărirea in con­
unde sint prezentate cadrele cul lor pe conducătorii p a rti­ tăţii sociale este adinclrea con­ înflorire multilaterală a noţiunii tinuare a legalităţi! socialiste, le de la care nu se poate sus­ tre ocesto a rolului de instru­
didactice ale in stitu tului, tova­ dului şi statului nostru. Fâ- I suri de întărire şi dezvoltare o tinuă a democraţiei socialiste, socîoliste poate găsi instrumen­ respectareo strictă a legilor, atu trage nici o ţară decit cu riscuri ment principal al făuririi şî dez­
răşului E m il Bodnaraş îi este cîndu-ne ecoul opiniei una­ proprietăţii socialiste, de perfec­ crearea celor mai favorabile tul principal, garonţio realizării de către orgonete de stot cit şi incalculabile, din necesitatea voltării noii orinduiri sociale în
ţionare o ansamblului relaţiilor
expusă pe larg dezvoltarea a­ nime a tutu ro r celor ce m un­ economice şi sociol-politice, condiţii pentru manifestorea sole numai în persoona stolului, de către fiecore cetăţean, evi­ desfăşurării de către statul so­ ţara noostră, pentru îmbunătă­
suveranitatea
independenţa şi
cestui in stitu t de învătăm înt cesc pe meleagurile hunedore- plenară, nestingheritâ a perso­ tarea oricăror monilestâri volun­ cialist a unei bogate octivităţi
superior, care pregăteşte ca­ ne — a spus prim ul secretar | In virtutea conţinutului puterii nalităţii umane, pentru asigura­ ocestuîo chezăşuînd afirmarea tariste, a abuzurilor şi ilegalită­ de întărire o unităţii sistemului ţirea stilului şi metodelor de
dre de ingineri penlru indus­ al Com itetului judeţean de | sole, statul nostru acţionează rea punerii în valoare într-o liberă o tuturor potentelor, o ţilor, promovoreo echităţii socia­ socialist, o colaborării României muncă ale tuluror organelor
tria m inieră a ţârii. Răspun- partid —, reafirm ăm şi cu acest | sub conducerea P.C.R., ca unul măsură tot mai largă a energii­ p ogresului nelim’tat ol naţiunii. le, reglementarea activităţii in cu ţările socialiste, cu toate ţă­ centrale şi locale ole statului.
zînd întrebărilor, rectorul in ­ prile j adeziunea noastră de­ din cei moi de seomâ factori ai lor şi capacităţilor creatoare ale Rolul sporit al stolului socio-