Page 63 - Drumul_socialismului_1969_07

Pa*. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 18 IULIE 1969

Dec!ara|ia preşedintelui Finlandei Crizâ politica „Luna-15" a devenit

privind securitatea europeană in india satelit artificial al Lunii CURIER - CURIER . CURIER

D E LH I 17 (Agerpres). —
LONDRA 17 (Agerpres). — nală mai intensă. Sintem o ţa­
„In iţia tiv a Finlandei de a ră mică şi nu avem pretenţia Criza politică ce a izbucnit in
găzdui o conferinţă asupra să exercităm o mare influen­ India, ca urm are a divergen­ MOSCOVA 17 (Agerpres). fost verificată funcţionarea pe anul 1969. organizat dc
securităţii europene a fost în- ţă asupra altora. Noi consi­ ţelor manifestate in cadrul în­ — Staţia automată sovietică sistemelor de bord şi au fost M in istru l dc interne al Sudanului, Farouk Osman i ziarul „Narodna M ladej". Me­
tîm pinată cu un larg interes derăm însă că în clim atul de tru n irii de la Bangalore între „Luna-15“ a fost plasată joi efectuate cercetări ştiinţifice. lia m d a lla h. a declarat că a utorităţile de la K hartum dalia .A ric iu l de a u r' — ma­
atît de ţările din răsăritul cît tensiune continuă existentă m em brii Congresului N aţional pe o orbită în ju ru l L u n ii şt In scopul asigurării apro­ au arestat în ultim a vrem e 90 de persoane im plicate in ; rele prem iu al concursului —
şi in cele din vestul Europei", în Europa la un sfert de se­ nu pare uşor de soluţionat. In a devenit satelit a rtific ia l al pie rii staţiei de Lună s-a e­ a ctivită ţi îndreptate îm potriva noului regim sudanez. i a fost decernată scriito rilo r
a declarat preşedintele F in la n ­ col după încheierea o s tilită ţi­ pofida tentativei de reconcili­ Lunii, anunţă agenţia TASS. fectuat la 14 iulie corecţia După cum anunţă postul de radio Omdurman. p rin lre Leonid Lenei (U.R.S.S.), Ro-
dei, Urho Kekkonen, în faţa lor celui de al doilea război ere întreprinse de m in istru l de Param etrii orbitei circum luna- traiectoriei el de deplasare. In persoanele arestate se află foşti mem bri ai C onsiliului je lio Giordano (Argentina) şi
C onsiliului M unicipal al Lon­ mondial, va trebui creată o interne, M. Chavan, atmosfera re sînt apropiaţi de cei ante- tim p ul apropierii de Lună, de Stat al Sudanului şi lid e ri ai partidelor politice di- \ W illia m Saroyan (S.U.A.), iar
drei al cărui oaspete a fost. m odalitate pentru găsirea unei din sinul partidu lui de guver- calculaţi A fost stabilită le­ staţia automată a fost orierr- zoivate după 25 mai. P o trivit agenţiei UPI, in tr-u n in ­ „A ric iu l de arg in t" lui A u­
..Politica de neutralitate u r­ soluţii a problem elor care a­ nâm int se m enţine încordată. gătura prin radio cu staţia. tată în spaţiul cosmic şi la o­ rel Uaranga (România). Ele­
mată de Finlanda, a spus el, fectează securitatea noastră, a M orarji Desai a refuzat să-şi P o triv it in fo rm a ţiilo r teleme- rele 13, ora Moscovei, au fost terviu acordat presei egiptene, m in istru l sudanez dc j na Ţugulieva (U.K.S.S.), Paul l
ne dă posibilitatea să co ntri­ tu turor". retragă cererea de demisie din trice, aparatura aflată ta bor­ conectate propulsoarele. In a­ interne a declarat că au fost arestati 25 de discipoli ai Guimard (Franţa). Sidney du I
buim la realizarea im portantei Preşedintele Finlandei a so­ postul de vieeprem ier pe care dul staţiei funcţionează nor­ cel moment, staţia se afla în lid e ru lu i religios, im am ul El Hadi El Mahdi. care sc B rof (S.U.A.). Lâ concurs au |
sarcini de destindere în Euro­ sit m arţi într-o vizită oficială a prezentat-o p rim u lu i m inis­ mal. partea in vizibilă a Lunii. Du­ opune actualului regim al prem ierului Awadallah. pre­ fost prezentate 178 de poves- I
pa şi de creare a co ndiţiilor de patru zile în Marea B rila- tru In d ira Gandhi Hotârirea Staţia automată „Luna-15" a pă frînare, staţia automată cum şi m em bri ai adm inistraţiei fostului prem ier tiri trim ise de 104 scriito ri
pentru o cooperare internaţio­ nie. sa a constituit, după cum s-a fost lansată la 13 iulie. In tim ­ ..Luna-15" s-a plasat pe o or­ Mohamcd Ahmed Mahgoub.
anunţat, o reacţie la hotârîrea pul celor 1 0 2 ore de zbor pe bită de satelit a rtific ia l al L u ­ din 16 ţări.
prem ierului indian de a-i re­ itin e ra ru l cosmic Păm înt-Lu- nii. 4 0 4
trage portofoliul finanţelor, nă au fost stabilite de 28 ori In tr-u n proiect de rezolu­
Agravarea conflictului deoareces Desai se îm potrivise legături cu staţia prin radio, calcul prelucrează In fo rm a ţii­ vitatoa operaţională continuă schimb de păreri in probleme ţie supus C onferinţei naţio­
In Vietnam ul de sud acli-
Centrul de
coordonare şl
ale luptei antiim perialiste.
proiectului de naţionalizare a
m ăsurători ale traiectoriei, a
băncilor. în cursul cărora s-nu făcut le prim ite. pe scară redusă. Forţele pa­ ♦ 0 4 nale a S indicatului m unci­
to rilo r din transporturi şi nc-
dintre Honduras si Salvador triotice au lansat în u ltim e ­ Abordînd problema dem i­ califica ţi din Marea B ritanic
le 24 de ore opt bom barda­
t mente asupra unor obiecti­ lita riz ă rii fundului m ărilor se propune suspendarea sp ri­
şi oceanelor, in şedinţa de jin u lu i financiar al sindica­
ve m ilita re inamice, cenfra-
W ASH IN G TO N 17 (Ager­ Un fapt nou a intervenit jni joi a C om itetului pentru dez­ lelor pentru P artidul labu­
pres). — Tn riuda e fo rtu rilo r cînd guvernul hondurian a a­ E v o l u ţ i a n a v e i lizate in special în delta flu ­ armare, şeful delegaţiei ja ­ rist. Presa britanică comen­
dc mediere întreprinse de O r­ nunţat la Tegueigalpa că tru ­ viu lu i Mekong. poneze. K oichiro Asakai. a tează că o asemenea hotărire
ganizaţia Stolelor Americane, pele sale au in tra t in te rito riu l ♦ 0 * propus ca un eventual acord ar constitui o lovitură pu­
.războiul ncdcclarat" început Salvadorului, iar aviaţia con­ „N uclex 69". al doilea tîrg asupra acestui domeniu sâ ternică pentru P artidul la­
lu n i între Salvador şi Hondu­ tinuă atacurile asupra poziţi­ atom ic mondial, se va des­ includă şi apele terito ria le burist. ale cărui v e n itu ri pro­
ras continuă. însărcinatul eu ilo r m ilitare salvadoricne „ A p o 11 o - i 1 “ chide la Basci în ziua de 6 ale statelor semnalare. V or­ vin. în marc parte, din co­
afaceri al Hondurasului . la Hondurasul pretinde că pfr.â octombrie. Vor participa a­ bitorul a insistat asupra ob li­ tizaţiile vărsate de sindicate.
O.N.U. a inform at în tr-o scri­ acum au fost dohorîle in lu p ­ proxim ativ 300 de expozanţi gaţiei ce revine puterilor nu­ Chiar dacă rezoluţia ar fi
soare adresată secretarului ge­ te aeriene 9 avioane salvado- HOUSTON 17 (Agerpres). din 20 de ţări. printre care cleare în domeniul interzi­ respinsă, scrie presa b rita n i­
nera! U. Thant râ ordinul de rione. In ce priveşte ofensiva — Cea de-a doua zi a zboru­ fla t că a u torităţile m exi­ nei de comandă. în vederea şi din România. Program ul cerii cursei îna rm ă rilo r nu­ că. însuşi faptul prezenfării
încetare a focului dat dc Con­ trupelor salvadorionc in te ri­ lui spre Lună al astronauţilnr cane au hotârit sâ nu-i mai efectuării unei* m ici corectări tîrg u lu i va cuprinde şi o cleare a te rito riilo r subma­ ei este deosebit de sem nifi­
tolereze pe pletoşi şi nici nu
a traiectoriei
zborului spre
siliu l O S .A. nu a fost respec­ to riul hondurian. după cum se de pe „A p o llo -ll" a început vor mai perm ite „hip p y-lo r" Lună. P rin aceasta s-a accele­ expoziţie prezentînd instru ­ rine. cativ. deoarece reflectă sta­
ta t decît de ţara sa care, în afirm ă Ia Tegueigalpa. ea ar în bune condiţiuni. La ora 8 americani să treacă frontiera rat cu încă 25 de kilom etri mente, instalaţii dc cercetări ♦ 0 4 rea de sp irit din rin d u rilc
urma continuării a ctivită ţii fi fost oprită şi unită ţile ata­ (ora 14 — ora B ucureştiului), înainte de a trece pe la frizer. viteza vehiculului, penlru ca şi metode de utilizare paşni­ In stitu tu l naţional dc sta­ m işcării sindicale, ai cărei
m ilito re a trupelor salvadori- catoare au fost silite să se re­ el au fost salutaţi cu „bună „Şi noi am trecut pe la fr i­ sîmbătâ „A p o llo -ll" să se în ­ că a energiei nucleare in tistică din Italia a anunţat m em bri sînt dezamăgiţi de
ene, sc vede obligată să reia tragă dim ineaţa" de tehnicienii cen­ zer înainte de a pleca în spa­ scrie pe o orbită circum luna- toate domeniile. că populaţia tă rii a fost ta politica actualului guvern.
ostilităţile. P o triv it agenţiei U PÎ. repre­ tru lu i de urm ărire a zborului ţiu ", a anunţat cu umor M i- ră. la o a ltitud ine de apro­ 4 0 4 1 a prilie 19G9 de 54 033 000
zentanţii la O.S.A. ai celor din Houston. După un dejun chael C ollins de la bordul xim a tiv 111 kilom etri. Delegaţia pakistaneză, con­ locuitori. Creşterea populaţiei 4 0 4
două ţâri eentro-americane ;.- au reluat dialogul prin radio capsulei „A p o llo -ll". Cu ş tiri­ tît dusă de mareşalul N ur K h in . Ita lie i în u ltim ii ani a avut Preşedintele Gcorges Poni-
flate în conflict „continuă să cu centrul Houston Astronau­ le sportive convorbirea de „a ­ NEW YORK 17 (Agerpres). adjunct al preşedintelui Con­ loc numai pe seama sporirii pidou a avut m iercuri o în tre ­
vedere politică cu roup h o u -
tul de serviciu de pe sol, Bru-
Lucrările se tirguiascâ" asupra c o n d iţi­ ce McCandless, a transmis ce­ grem ent" s-a încheiat. A ur­ — La cererea secretarului ge­ s iliu lu i adm inistrativ* al Pa­ duratei medii a v ie ţii deoa­ ct-Boigny. preşedintele Coas­
kistanului, care la in vitaţia
ilo r unei încetări a o s tilită ţi­
rece natalitatea a scăzut. In
mat dialogul de „se rviciu".
lor, cu toate că ambele sta'.e lo r trei călători spre Selena De la centrul de urm ărire neral al O.N.U., U Thant, as­ guvernului chinez a făcut o perioada 1964-19G8 na talita­ tei de Fildeş care în tre p rin ­
tronautul Neil Arm strong care
Adunării au anunţat form al că acceptă un „b u le tin " cu principalele din Houston s-a anunţat că va coborî p rim ul pe Lună va vizită de prietenie în China, tea s-a redus de la 19,5 la de o vizită în Franţa. După
ştiri ale zilei Echipajul lui a părăsit Pekinul. mia dc locuitori la 17,3. In discuţii, preşedintele Boignv
apelul O.S.A. de suspendare a ..A p o llo -lI" a fost inform at la ora 18,17 (ora Bucureştiu­ depune pe solul lunar un me­ a dcclaraf câ s-a procedat la
Generale luptelor. M ediatorul OS.A., lui) cînd „A p o llo -Il“ se afla saj care cuprinde pream bulul ♦ 0 4 aceeaşi perioadă s-a înregis­ un larg tu r de orizont în '
evoluţia
zborului
despre
la o distanţă de 2 0 1 0 0 0 de k i­ Cartei N aţiu nilor U nite Me­ O mare paradă m ilitară trat. de asemenea, o reducere
G uillerm o Sevilla Casasa a staţiei lunare sovietice — lom etri de Pâm înt a fost a­ sajul se află intr-un p lic din a num ărului căsătoriilor. In cursul căruia „a avut satis­
a O.M.S. plecat joi spre Honduras cu .Luna-15'’. De asemenea, prins pentru trei secunde m aterial plastic şi este fra n­ s-a desfăşurat joi pe strada 1963 au fost oficiate 420 000 facţia dc a regăsi Ia noul
principală a Bagdadului, în
preşedinte al Franţei aceleaşi
un nou plan de conciliere. cei tre i aslronauţi au a- propulsorul principal al cabî- cat cu 7 tim bre care în fă ţi­ cea dc-a patra şi ultim a zi de căsătorii în tim p ce in dispoziţii de sp irit ca şi la
şează realizările şi aspiraţiile 19G8 num ărul acestora s-a
BOSTON 17 (Agerpres). — a fe stivită ţilo r organizate cu generalul de Gaulle. în ceea
Adunarea Generală a Orga­ O.N.U. p rile ju l sărbătoririi Zilei redus Ia 375 000. ce priveşte colaborarea din­
nizaţiei M ondiale a Sănătă­ ☆ naţionale a ţâ rii. La paradă 4 0 4 tre cele două ţă ri şi politica
ţii, care îşi desfăşoară lucră­ — Luna, satelitul natural al — Volumul — aproximativ Terrei, ceea ce înseamnă că VAR ŞO VIA 17 (Agerpres). a asistat şeful statului ira ­ Un fenomen neobişnuit dc autodeterminare. Asupra
rile la Boston, a ales m ier­ Pâmlntului, pe care In noap­ o cincime din cel al PAmîn- un om cu o greutate de 80 — După lansarea navei spa­ kian. generalul Ahmed Has- s-a petrecut in oraşul sud-a- acestor puncte — a adăueat
curi prin vot secret pe cele tea de 20 spre 21 iulie astro- tului. de kilograme pe Pâmînt va ţiale „A p o llo -ll", prim a fe- san cl Bakr. m em brii guver­ frican Joliannesburg. O fe­ Boignv — acordul a fost
opt state, urm înd să înlocu­ nauţii americani, Neil Arm - — Masa — o sutime din cea rîntâri puţin peste 13 kilogra­ meie-cosmonaut — Valentina nulu i şi conducători ai ar­ meie în vîrstă dc 58 dc ani. perfect".
iască in urm ăto rii tre i ani strong şi Edwin Aldrin, vor a Pâmîntului. me pe Lună, puţind să exe­ Tereşcova, aflată în vizită în matei. delegaţiile străine so­ Jacoba Plessis. care arc zece
în C onsiliul Executiv al o r­ coborî cu ajutorul modulu­ — Relief muntos cu piscuri cute salturi de 15 metri înăl­ R.P. Polonă, a făcut urm ă­ site pentru a lua parte la nepoţi şi este. de asemenea, 4 0 4
ganizaţiei ţările al căror lui lunar are următoarele ca­ care ating o înălţime de 9 000 ţime fără nici un pericol. toarea declaraţie unui cores­ sărbătoare, precum şi repre­ străbunică a născut un copil. In Algeria s-a încheiat a
mandat a expirat N oii mem­ racteristici : metri şi cratere cu un dia- — Temperatura la suprafa­ pondent al agenţiei PAP : zentanţi ai corpului diplo­ Cu nuţin tim p înainte. J a ro ­ nul şcolar 1968-1969. Cursu­
bri ai C onsiliului Executiv — Distanţa Pămînt-Lunâ es­ ţă variază între I17°C cînd „U rez colegilor noştri ame­ matic. ba Plessis consultase cîliva rile şcolilor elementare au
sînt : Algeria, Bulgaria, C i­ te în medie de 384 400 kilo­ soarele este la zenit şi-H 7*C ricani să-şi îndeplinească pro­ medici care au diagnosticat fost urm ate în acest an de
pru. Japonia, Nepal. A frica metri, oscilînd în funcţie de în timpul nopţii. gram ul de zbor li salut şi le ♦ O * că ar fi vorba de... un can­ peste 1608 000 elevi, a cres­
doresc sâ aselenizeze şi să se
Centrală, S.U.A. şl Volta Su­ mişcarea de revoluţie a celor - Durata unei zile pe lu­ întoarcă cu bine pe Pâm înt". După recenta restabilire a cer. Dar, sprr surorinderra cut num ărul cadrelor didac­
perioară. mă — 406 740 km. iar distan­ LUNA nă este de 14 zile terestre. re la ţiilo r diplom atice între tuturor, m arţi seara femeia tice in şcolile dc toate gra­
două corpuri (distanţa maxi­
K.F. a Germ anici şi Repu­
C onsiliul Executiv al OMS — Durata unei luni — peri­ ☆ blica Arabă Yemen, la Bonn n dat naştere unei fetiţe. dele şi în institutele dc în-
este compus din reprezentan­ ţa minimă — 363 300 km). oadă în care Selena efectuea­ DA CC A 17 (Agerpres) — In s-a anunţat că guvernul vesl- Mama si copilul sînl perfect văţăm înf superior şi au fost
ţii a 24 de state, aleşi prin — Suprafaţa Lunii este de ză o rotaţie în ju ru l Pâmîntu­ spitalul din Dacca, capitala german va acorda guvernu­ sănătoşi. construite noi săli dc clasă.
vot secret pe o perioadă de 36 milioane km’, de 13 metru de ptnă la 290 kilome­ lui — este de 27 zile, 7 ore şi Pakistanului de Est, un băie­ lu i yemenit un credit în va­ 4 0 4 La Alger s-a anunţat că în
trei ani In fiecare an o tre i­ ori mai mică decît cea a Pâ- tri. 43 de minute. ţel a venit pe lum e exact la loare de 15 m ilioane dc La Sofia au fost date pu­ prezent in întreaga ţară
me din m em brii săi — res­ m intului. — Condiţii la suprafaţă : — Viteza de deplasare — o oră după ce „A p o llo -llM îşi mărci, în vederea m oderni­ b lic ită ţii rezultatele con­ există 4 862 de şcoli elemen­
pectiv opt ţâ ri — sînt aleşi — Diametrul astrului este nu are atmosferă, vînt, apă. 3 670 kilom etri pe oră. luase zborul Em oţionaţi încă zării aeroportului civil din cursului internaţional de po­ tare şi peste 500 de şcoli me­
pentru exercitarea acestui de 3 480 kilometri, aproximativ Asupra Selenei cad „plo i" de — Tim pul necesar undelor de m em orabilul eveniment, Sana şi construirii de şosele vestiri um oristice „A leko" dii.
mandat. P rintre actualii o pătrime din cel al Tcrrei meteoriţi. radio pentru a parcurge dis­ p ă rin ţii şi personalul medical asfaltate.
membri ai C onsiliului Exe­ — Circumferinţa — 10 920 — Gravitaţia Lunii este de tanţa Pămînt-Lunâ este de au hotârit, de comun acord,
cutiv al OMS se numără şl kilometri. şase ori mai mică decît cea a 1,28 minute. să-i dea noului născut num e­ ♦ O * [ E xploratorul norvegian Thor Heyerdahl şi ceilalţi şase j
România. le de Apollo. Consiliul dc Securitate a \ m em bri ai echipajului internaţional al am barcaţiunii ;
fost convocat la cererea Zam- ! ,K a" au părăsit tem porar, jo i dim ineaţa, nava constru- \
biei pentru vineri ora 21 (ora : ită din papirus, din cauza va lu rilo r puternice care pu-
Bucureştiului). ca urm are a ; neau în prim ejdie viaţa oam enilor — s-a anunţat în­
D JA K A R T A 17 (Agerpres). bom bardării Ia 25 iunie şi 2 : tr-u n mesaj radio recepţionat la St. Petersburg (F lo ri­
iulie a te rito riu lu i
acestei
— Populaţia din d istrictul Consultare electorală ţă ri dc către avioane portu­ ; da). Cei şapte navigatori s-au urcat la bordul yahtului *
D jajaw idajaja, din platourile
Agendă economica s-a pronunţat pentru m enţine­ gheze cu baza in Mozambic. j „Shenandoah" care sosise de 24 dc ore în apropierea ; j i
centrale ale Iria n u lu i de vest,
1 am barcaţiunii „Ra" cu scopul de a film a u ltim a etapă
♦ O *
I a călătoriei şi de a da ajutor, în caz de nevoie, mem-
rea acestui te rito riu în cadrul
La Berlin a avut loc o în-
Indoneziei, transm ite agenţia în Irianul de vest tîln ire intre reprezentanţi ai ; | b rilo r echipajului acesteia. Heyerdahl a precizat câ nu | j
a abandonat intenţia sa de a continua călătoria dc
Antara. Tineretului Liber German | traversare a Oceanului A tlantic, afirm înd că va în- i
$ In apropierea oraşului ^ Ţ ările în curs de dez­ In cadrul acestei „M usua- nerii actualului statut al aces­ Fostă colonie olandeză, T ri- — organizaţie de tineret din
A iu iija n din Uzbekistan a în ­ voltare primesc fonduri im ­ w arah" (consultare electora­ tui te rito riu . anul de vest a trecut din 1963 R.D. Germană — şi ai Fede­ i cerca să repare nava în mom entul cînd furtuna actu-
ceput construcţia unui bora.i portante de la Banca M on­ lă), 175 şefi de trib u ri, repre- Consultarea electorală, a sub adm inistraţia a u to rită ţilo r raţiei studenţilor din Germ a­ ! alâ se va linişti.
care va form a un marc lac dială pentru Reconstrucţie şi zentînd 165 000 de papuaşi au precizat totodată agenţia A n­ indoneziene, în urm a unui a­ nia occidentală. După cum j Soţia lui Thor ireycrdalil. aflată în Italia, a con- î
de acumulare. Acest lac este Dezvoltare precum şi de la votat în unanim itate pentru tara, s-a desfăşurat in prezen­ cord in te rve n it intre Olanda anunţă agenţia ADN. cu a- i firm at ştirea p rivin d abandonarea am barcaţiunii ..Ra". I
a douăsprezecea „m are a rti­ Fondul M onetar Internaţio­ ta m in istru lu i de externe al şi guvernul de la D jakarta, sub | cest p rile j s-a făcut un
ficială " a Uzbekistam ilui. nal. Recent aceste ţări au menţinerea legăturilor cu In ­ auspiciile O N.U. P rin acest a­
Apa .m ă rii" cu un volum dc prim it credite ce vor fi folo­ donezia. Indoneziei, Adam Malilc, a m i­ cord, Indonezia se angaja sâ !__________________________
1 750 000 000 mc va fi folosită site pentru diversificarea D jajaw idajaja, meriţioneazâ nistru lu i In fo rm a ţiilo r Budiar- organizeze >n 1969 un referen­
la irigarea păm înturilor din producţiei de m aterii prime, agenţia citată, este cel de al dje, precum şi a unui repre­ dum p rin interm ediul căruia
Valea Ferganei, precum şi pentru lucrările de prospec­ doilea district din Iria n u l de zentant special al O N U., Fer- trib u rile papuaşe să-şi poată
face cunoscută poziţia adop­
a terenurilor secetoase din tare şi de punere în valoa­ vest, după Merauke care s-a nando O rtiz şi a unor diplo­ tată în legătură cu v iito ru l te­ CURIER • CURIER • CURIER
republicile sovietice K h irg h i- re a resurselor pro prii dc
ză şi Tadjică. Totodată, apa m aterii prime. pronunţat în favoarea m enţi- m aţi străini. rito riu lu i lor.
, „m ă rii" va mişca turbinele • In u ltim ii cinci ani, da­
hidrocentralei cc se constru­ torită schim burilor comer­
ieşte in apropiere. ciale neechivalente cu S.U.A.,
$ P rintre obiectivele me­ ţă rile A m ericii Latine au în­
talurgice poloneze. Combina­ registrat un deficit de 12 m i­ maximum — două infirmiere, sidiu de la această provincie
schimbote şi ocesteo foarte des
tu l de la Nova Huţa ocupă liarde de dolari. Deputatul M a r tir ii d e fa S a n ta Rita pentru a se evita plata asigu­ momo Pagliuca şi-a continuat
un loc de frunte. A ici se pro­ venezuelian Vincente Ran- rărilor sociole şi dintr-o femeie activitatea „cu titlu particular".
duc anual peste 2 m ilioane ghel, care face afirm aţia de de serviciu in vîrstă care înde­ In 1967 se întreprinde o altă in­
tone de oţel (25 la sută din mai sus. arată in tr-u n a rti­ plinea concomitent rolul de por­ specţie lo cerereo unui grup de
întreaga producţie a ţă rii) şi col publicat de ziarul „U lti- 2 0 de medici, avocaţi şi inspec­
tăreasă şi bucătăreasă şi care tori 0i organizaţiilor sociale. An­
peste 2 m ilioane tone lam i­ inas Noticias" că in urma zuială. „mama Pagliuca" se de­ nat cu suprovegherea instituţii­ era obligolă să plăteoscâ 25 000
nate (40 (a sută din întreaga scăderii p reţu rilor la mate­ cide sâ deschidă uşa şi intinde lor de binefacere. lire pentru locuinţă. Deşi admi­ cheta rămîne însă fără nici un
rezultot. Lo 9 ianuarie a.c. ta­
producţie a ţârii). Pentru riile prim e — principalele mîna să io pachetul. Gestul in­ Cine este „mama Pogtiuca?" nistraţia locolâ a fost pusă lo
mărirea capacităţilor de pro­ produse latino-om ericane de so i-a fost fatal. Ca Io un semn, In vîrstă de 59 de ani, al op­ curent de mai multe ori cu cele tăl unui copil, decedat lo ocest
institut, se adresează Ministe­
ducţie, în prezent se desfă­ export — economia acestor din spatele lui Tonio şi-ou fă­ tulea copil ol unei familii ne­ ce se intîmplou lo Institutul rului Sănătăţii ol Italici cerind
şoară ample lucrări. Anul ţă ri nu înregistrează progre­ cut apariţia şi au pătruns cu voiaşe din Nopoli, Mario Diletto Santa Rita nu o fost luată nici deschiderea unei anchete. Cere­
acesta se vor executa lucrări se în comparaţie cu statele forţa in clădire ciţiva zeci de o- Pagliuca o intrat de tînârâ la o măsură. reo zadornică. Din nou nici o
in valoare de 1 242 000 000 dezvoltate din punct de ve­ genţi ai poliţiei, insoţiţi de un o mănăstire sub numele de Co­ mişcare. Protestele devin tot
In 1965, în urma unei inspec­
zloţi (100 zloţi = 150 lei). In dere industrial. Deputatul comisar. A douo zi, întreaga Ita­ lombo, In 1945 o părăsit mănă- ţii, prefectul provinciei Romo o moi insistente. Lo 28 aprilie
toamna anului acesta va fi din Venezuela se pronunţă lie a aflat cu stupoare şi in­ stireo. devenind ornanta unui a­ ordonat’ închiderea institutului.
dată în producţie o nouă sec­ pentru lărgirea schim burilor dignare ceea ce poliţia a des­ vocat care o olungat-o însă în Dar cum nu primea nici un sub­ 1969 se hotărăşte o nouă anche­
ţie de tablă lam inată cu o comerciale cu toate statele coperit în casa de pe strada cele din urmă fiind acuzată de tă. Directoarea, prevenită din
capacitate de 800 000 tone de lu m ii, ca o măsură de ieşire San Andreeo de Borghetto. La furt. In 1957, fără nici o autori- timp, prezintă nişte copii
tablă de oţel dc înaltă ca­ din impasul economic in care etajul al ll-lea al clădirii, 15 zoţie prealabilă, ea fondează curaţi şi bine hrăniţi. A
litate. se află tara sa. perechi de ochi, in care se ci­ Institutul Santa Rita pentru co­ trebuit sâ moi (reocâ insă
tea o cruntă suferinţă, priveau piii anormali. In scurt timp, du- o lună pinâ sâ fie dez­
nedumeriţi şi totodată speriaţi, pâ opeluri patetice în presâ. văluită trogedio de pe
spre persoanele care îşi făcuse­ primii pensionort ai institutului strada Son Andreea de
ră apariţia pe neaşteptate. Toţi şi-au făcut apariţia. încep sâ Borghetto şi totodată a-
Va îi reevaluată micii pensionari ai Institutului e­ parvină pe adresa directoarei devârata faţă a fostei
rau legaţi in lanţuri de poturi­
călugăriţe.
le lor. Cercetările care au ur­ subsidii publice şi particulare întors din R.F.G. Tonio
din ce în ce mai numeroase. A­
mat ou scos la iveală o odevâ- jutoare nu numai din * ItaIio dar
marca vest-gerniană ? rotă monstruozitate a directoa­ şi din alte ţâri. Angelone o dorit să-şî
revadă fiul. Cînd o sosit
rei. Hrana copiilor se compunea
in cea moi mare porte din pîi- Din cind în cînd directoorea Io institut a rămas împie­
ne neagră şi o ceoşcâ de ca­ părăsea Roma plecînd în Aus­
B ER LIN U L O CCIDENTAL momentul în carc a fost dat fea. In cursul zilei copiilor le-o tralia, Canada sau S.U.A. pen­ trit. Nu şi-a mai recunos­
17 (Agerpres). — .M arca publicităţii raportul unui fost interzisâ pinâ şi apo pentru tru a-şi încasa personol fondu­ cut copilul care arăta, pur
vest-germanâ va fi reeva­ grup de experţi economici, a nu „udo" cumva saltelele în rile puse lo dispoziţie de dife­ şi simplu, ca un codovru
luată im ediat după alegerile întocm it la cererea guvernu­ cursul nopţii. Datorită acestui rite organizaţii filantropice. Pen­ viu. Ajuns acasă a poves­
generale de la 28 septem­ lui de la Bonn, Aceştia s-au Lo etajul II al unei clădiri grovâ li răspunde din interior, „tratament", cinci din micii pen­ tru a evita vizitele prea dese tit cele văzute şefului de
brie”. svrie ziarul vest-brrli- pronunţat pentru reevalua­ din suburbiile Romei, într-o ca­ urmotă la scurt timp de des­ sionari ai institutului ou murit ale părinţilor, directoarea pri­
nez „Telegraf", citind su»*se rea m ărriî. susţinută, de ase­ meră închisă cu cheia. 15 co­ chiderea unui mic gemuleţ. In de pneumonie. Un singur copil, mea copii numoî din regiunile poliţie. Comisarul Pietro
guvernamentale inform ate menea. de m inistrul soclal- pil se chinuie legaţi în lanţuri micul pătrat al uşii apare figura micuţo Moria Leatiţia, se bucu­ sârace ale sudului Italiei. Afa­ Marra era deja la curent
din R.F a Germanici. democrat al economiei. K arl de poturile lor. „mamei Pagliuca", directoarea ra de un tratament moi oporte cerea mergea strună. Fără o pu­ cu cele ce se întîmplou !o
Seinilor, dar respinsă dc can­ dormind chiar în camera direc­ ne Io socoteală donoţiile parti­
Această afirm aţie, făcută Este oro 10 şi un sfert seoro. Institutului Sonta Rita, fondat In culare, ajutoarele se ridicau la institutul condus de „mo-
în toiul disputei aprinse asu­ celarul Kiesingcr. Un om între două vîrste priveşte urmă cu 12 ani de fosta călu­ toarei. Ea a însoţit-o pe aceasta 2 500 - 3 000 lire pe zi de co­ mo Pogliuca*' In sfîrşit.
pra u tilită ţii unei reevaluări Ziarul „T elegraf' ream in­ cu speranţă faţada intunecatâ o găriţă Moria Diletto Pagliuca. in audienţa pe care o făcuse pil, adică 2 - 2,5 milioane lire
a m aicii vest-germane. va teşte cu arest p rile j că m i­ unui imobil aflat pe strada Son Răspunsul directoarei sună tă­ papei Paul o) Vl-lea. Totuşi, sin­ lunor. Din această sumă. pentru 'ovituro finală a fost ho-
ărilă - descindere inopi-
contribui, aşa cum scrie a­ nistrul dc finanţe. Kranz «Jo­ Andreea de Borghetto, din apro­ ios : „De ce boteţi la oro aceas­ gurele cuvinte care ou putut fi hrono şi îngrijirea copiilor se noto în institut. Astfel o
genţia vest-germană DPA. la se f Strauss. p rincipalul ad­ pierea Romei. Deşi Îşi dă sea- ta nepotrivită pentru vizite ?" scoase de lo eo ou fost : „M i e cheltuiau numoi 32 500 lire pen­ ja t sfîrşit supliciul copii­
teamă de viaţă".
intensificarea controversei versar al reevaluării, a de­ mo că ora aste tîrzie pentru o — Fîţî omabilâ, răspunde An­ tru corne, 11 0 0 0 lire pentru fruc­ lor de lo Santa Rita Dor
care ii opune pe partizanii si clarat că va demisiona in ca­ vizită. Tonio Angelone mai spe­ gelone, şi primiţi un pachet cu Monstruoasa îndeletnicire o te şi legume şi 15 000... pentru După percheziţie un poliţist adevăratul scandal înce­
adversarii m odificării pari­ zul in care această măsură ră să-şi revadă fiul, Se îndreap­ lenjerie pentru fiul meu, întru- Moriei Pagliuca aruncă o pată fotografiile de propagandă. Per- îngrijeşte copilul al cărui braţ pe obio ocuin
tă ţii m ărcii. Ea are loc în va fi adoptată. tă spre poarta „Institutului Santa cît mîine nu moi pot reveni. neagră osupro organizaţiilor con­ a fost rânit de lanţurile care
Rita" şi bote lo uşă. O voce După cîteva secunde de chib­ trolului administrativ însârci- sonolul institutului era redus (o l-au ţintuit de pat. (Agerpres)
TIPARUL | Întreprinderea poligrafică Hunedoara Deva 44 065