Page 64 - Drumul_socialismului_1969_07
P. 64
PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4523
ziarului
DEVA, slr. Or. Petru Croza, nr. 35
Sîmbătă
telefoane: ledoctoi şei - 1588 ; re
19 iulie dactai şef adjunct, secretai de tedac
ţie Şi secţia viata de partid - 2138 ;
secţiile cultură-sporl şi probleme ceto
ţeneşti - 8317 ; secţia sciisoii, docu
1969 mentare şi externe - 2317 ; secţia in
dustrie şi administraţia — 1275 ; tele
fon <ie serviciu intie orele 16-24 -
1585.
4 PAGINI, 30 BANI
Azi au loc [a Hunedoara
VIZITA TOVARĂŞULUI
lk M T c iifeiiiiei
E M I L B O D N A R A Ş
nii!i!!i!iiiU!;niii:i;uiniiii IN JU D EŢU L HUNEDOARA
JBSEIEIE DE PÂRTII raş, membru al C om itetului raîe de apropiatul Congres al
Ieri, tovarăşul Em il Rodna-
partid u lui şi a celei de-a -V a
aniversări a e lib erării patriei
Executiv, al P rezidiului
Per
manent al C C. al P.C.R., vice
lia n t între conducerea p a rti
preşedinte al C onsiliului dc constituie un indestructibil
Stat al Republicii Socialiste dului şi popor, un factor de
România, însoţit de tovarăşii puternic impuls dinam izator
foachim Moga, prim-seeretar în muncă, de am plificare a
al Com itetului judeţean de succeselor pe care clasa m un
îndeplinirea partid, preşedintele C om itetu citoare, întregul nostru popor
ÎNALTA integrală a lu i executiv al Consiliului mente din august. Asemenea
eveni
le închină m ăreţelor
popular judeţean, şi Ştefan A l-
tu tu ro r oamenilor m uncii, a
angajamentelor mâşan. secretar al Com itetu continuat vorbitorul, furna-
lui judeţean de partid,
şi-a
continuat vizita de lucru în liştiî, oţelarii, lam inatorii se
RĂSPUNDERE cu Sbuchca ne informează judeţul nostru. prezintă la deschiderea lucră
Corespondentul nostru Ni-
rilo r Congresului cu un bilanţ
O biectivul principal al vizi
cn şi membrii cooperativei tei de ie ri' a fost m unicipiul rodnic şi cuprinzător de rea
meşteşugăreşti „Retezatul” Hunedoara, puternică cetate lizări. Preşedintele consiliului
din Haţeg şi-au îndeplinit a oţelului românesc, unde ze de adm inistraţie Informează că
hărnicia, priceperea, entuzias
A COMUNIŞTILOR angajamentul luat în cinstea constructori muncesc cu en mul şi abnegaţia în muncă a
cile de m ii dc siderurgişti şl
X-lca
Congresului
al
al
sidorurgiştilor se măsoară cu
tuziasm. pasiune şi abnegaţie
P.C.R. şi a conferinţei
ex
pentru traducerea in viaţă a cifre şi fapte impresionante.
traordinare a organizaţiei ju Sarcinile actualului cincînat
deţene de partid. Astfel, pi p o liticii partidului nostru de
In această perioadă premergătoare evenimentelor car nii la dota de 17 iulie planul dezvoltare şi modernizare a e sint substanţial depăşite.
dinale din viaţa poporului nostru, Congresul al X-lea al la producţia marfă a fost în conomiei naţionale, de în flo Colectivul de siderurgişti
P.C.R. şi împlinirea unui pătrar de veac de la eliberare, deplinit in proporţie de 101,2 rire şi ridicare a României so este hotărît să asigure pînâ îa
inimile, conştiinţa, cele mai nobile simţăminte alo milioa la sută, iar cel de livrări că cialiste pe noi culm i de pro Congres economiei naţionale
nelor de constructori ai socialismului converg, cu neţăr tre fondul pieţii in proporţie speritate şi progres. peste prevederi o producţie
murită dragoste şi inciedere, către iniţiatorul tuturor im- de 131,1 la sută. Harnicii coo La intrarea in com binatul industrială globală de peste 40
plinirilor de ieri, de azi şi de miine — PARTIDUL COMU peratori de aici au redus de siderurgic, o mare m ulţim e de m ilioane Ici. o depăşire a pro
NIST ROMÂN - către înflâcâraţii săi luptători, COMU asemenea preţul de cost cu m uncitori şi funcţionari, oţe- ducţiei m arfă vîndută şi În
NIŞTII. 1 000 lei faţă de angajamen lari şi fu rn a lişti în haine de casată de 95 m ilioane lei şi un
Comuniştii hunedoreni au dovedit şi dovedesc cu pri tul luat, nhţinînd în acest fel lucru, au făcut în a ltu lu i oas volum de beneficii suplim en
sosinţă că au inţeles pe deplin marea răspundere pe înseninate beneficii peste sar pete o călduroasă prim ire, a- tare în valoare de 50 m ilioa
care o incumbă pregătirea politică, ideologică şi organi- cinile planificate. clamînd îndelung pentru ne lei.
zatoricâ\a apropiatului for suprem al partidului, rolul pe partidul nostru comunist şl Tovarăşul Emil Bodnaraş a-
care il au organizaţiile de partid, fiecare membru de conducerea sa înţeleaptă, pen prcclazâ valoarea remarcabilă
partid in conducerea şi dinamizarea atotcuprinzătoarei tru prezentul viguros, o p ti a acestor realizări, elogiind a
intreceri socialiste ce se desfăşoară in cinstea Congresu portul hotârîtor al siderurgiş
lui al X-lea şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării m ist al Hunedoarei, pentru lu ti lor hunedoreni la accelera
patrie] de sub jugul fascist, faptul că, mai mult ca ori- Ritm intens minoasele perspective de bu rea progresului economic al
cind, astăzi masele largi de oameni ai muncii ii conside năstare şi fericire ce se des ţării.
ră modele de referinţă in intreaga activitate. Respectînd o frumoasă tradiţie la lucrările de Pagina chid oam enilor m uncii, naţiu In mod firesc, discuţiile,
In adunările generale şi conferinţele extraordinare ale nii noastre socialiste. schimbul de opinii, observa
organizaţiilor de partid, comuniştii din judeţ au transfor recoltare In întlm pinarea distinsului ţiile şi indicaţiile, vizează
mat dezbaterea Tezelor şi proiectului de Directive intr-un Atmosfera înflăcărată, dc ne care reprezintă fonta e oaspete au venit tovarăşii direct problematica vâslă de
amplu dialog de lucru despre prezentul şi viitorul econo puternic entuziasm ce dom laborată peste plan în cin a ll-a Neculai Agachi, m inistrul in ordin economic, politic şi so
miei. ştiinţei şi culturii româneşti, de analiză exigentă a neşte în cele două cetăţi de stea celui de-al X-Ica Con Cooperatorii de pe ogoa dustriei metalurgice. G licor- cial ce o im plică înfăptuirea
tot ceea ce s-a făcut, într-o manifestare vie a adeziunii foc ale judeţului nostru face gres al partidului. rele judeţului nostru rapor ghe Vasiu, prim -secrctar al exemplară a sarcinilor comple
unanime ţaţă de întreaga politică internă şi externă a ca sidcm rgiştii să fie pre H ilanţul m uncii noastre — tează în aceste zile frumoase C om itetului m unicipal de xe ale actualului şi viito ru lu i
partidului şi statului nostru. Este deosebit de semnificativ zenţi in pasionanta întrece no spunea tovarăşul Kenius succese obţinute ta recoltatul partid Hunedoara, preşedinte
faptul că în cadrul adunărilor şi conferinţelor extraordina re cu rezultate pe măsura Păţan, contabilul şef al C.S. păioasclor. Numai în 5 zile le com itetului executiv a! cincinal. P o trivit prevederilor
re au luat cuvîntul peste 8 000 de membri de partid care, prestigiului şi bunului renu Hunedoara — conţine şi cooperatorii din Itoz au sece consiliului popular m unicipal, proiectului de Directive, H u
rat mai bine dc 80 la sută
intr-un spirit de înaltă responsabilitate politică, au făcut me cîştigat. alte realizări de seamă. cest an cu grîu, iar cei din Hunedoara ing. Costache Trotuş, preşe nedoara este chemată ca în
numeroase propuneri de preţ, care vizează progresul şi Respectînd o frumoasă M ajoritatea angajamentelor, din suprafaţa cultivată în a dintele consiliului de adm inis perspectivă să-şi sporească şi
mai accelerat al economiei ţârii şi a judeţului, perfecţio tradiţie, fu rnaliştîi din H u printre care cele la cocs. traţie al Centralei industriale să-şi afirm e şi mai pregnant
narea continuă a activităţii organelor şi organizaţiilor de nedoara şi Călan raportează fontă şi oţel. sint deja în Tîniăviţa au terminat lucră Hunedoara. Ion Niculeseu. se uriaşa sa forţă industrială, sâ
partid, a întregii vieţi sociale. Sint şi mai semnificative deplinite şi depăşite. Econo rile dc recoltare dc pe cele cretarul com itetului de parlid pună întregul său potenţial
adeziunea şi asigurările exprimate în sutele şi sutele de şi de astă dată conferinţei m iile obţinute la preţul dc 80 dc hectare cultivate cu a- a din com binatul siderurgic, tehnic, m aterial şi lim an în
scrisori şi telegrame adresate Comitetului Central, tovară judeţene de partid îndepli cecaşi cultură. Sint eviden m em brii consiliului de adm i slujba în fă p tu irii obiectivului
şului Nicolae Ceauşescu, că pentru comunişti, pentru oa- nirea cu m ult înainte dc cost întrec pe cele in iţia l a ţiaţi pina în prezent mem in fundamental al p oliticii p a rti
termen a angajamentelor a- sumate cu 500 000 lei, iar brii brigăzii a 3-a de meca nistraţie. Oaspetelui ii sint o dului nostru — edificarea u-
sumatc în întrecere. In con angajamentul la beneficii nizatori condusă de Cornel ferite buchete dc flori nci economii naţionale moder
($enlinuor* in qnq. a 3-o) tul lor este trecută im pre este deja depăşit cu 12 m i Itcdca. cooperatorii loviţă Tovarăşul Emil Bodnaruş ne. bazată pe cuceririle revo
sionanta cifră dc 24 800 to lioane dc lei. Hete.a, Victoria Cismaş. Su- esle in v ita t in sala consiliului lu ţiei le h n ico -ştiin ţifirc con
întrecere loc un amplu schimb de pă ţă şi productivitate a muncii
zana Re rar şi losif Niroară. dc adm inistraţie, unde a avut temporane. pe o înaltă eficien
rare
re ri asupra m odului în
siderurgiştii hunedoreni înfăp sociale.
Luînd cunoştinţă de creşte
tuiesc prevederile Congresu
Socialismul—orînduirea puternicei Materializarea hărniciei In întîmpinarea lui al ÎX -lca al P.C.R. p rivin d ritm u rile dc dezvoltare şi
rile cantitative şi calitative, de
creşterea,
diversificarea
si
schim bările structurale ce se
constructorilor Congresului sporirea eficienţei economice preconizează a fi realizate in
a producţiei de metal, asupra
v iito r în producţia com binatu
ră ilo r şi m odalităţilor practice lu i siderurgic, tovarăşul Em il
Trustul «Ic construcţii Hu vare Ia Deva. o slatie «Ic partidului, reali de asigurare a tu tu ro r eondi- Rodnaraş se interesează îndea
afirmări a personalităţii umane mai substanţială contribuţie siune la Orăştic. zările economiei riguroase a sarcinilor re revin proape dc modul în care sînt
ţiilo r în vederea înd e p lin irii
nedoara,
„autorul” cu
cea
transformare dc inaltă ten
duse la îndeplinire sarcinile
Intr-un stadiu care garan
la întinerirea urbanistică a
siderurgiei româneşti în lu m i
trasate de partid în domeniul
oraşelor judeţului, a predai
lui dc al X-lea Congres al
in şase luni şi jumătate din tează predarea în cinstea ce na documentelor celui dc-al îm bunătăţirii continue a con
X-lea Congres al partidului.
d iţiilo r de muncă şi de viaţă
an un număr dc 1 379 apar partidului sc află un bloc de judeţului, la cote Inginerul Costache Trotuş ale siderurgiştilor. Apreciind
tamente. Pc lingă acestea a ~>0 apartamente la Vulcan, 4 a arătat că prezenţa condu
celor mai largi- drepturi şi li mai predat : ultimele obiec blocuri insumînd 158 dc o- cătorilor de partid şi de stat
Aurel Bulgărea bertăţi la care au aspirat ma tive din cadrul grupului şco parlamente şi centrul de cer tot mai înalte în m ijlocul oam enilor m uncii
sele de-a lungul tim purilor. lar energetic, o staţie de sal cetări miniere la Deva. în această perioadă de susţi yDfltifHiore »n pog o 3*u
O rinduirea socialistă asigu nute e fo rturi creatoare gene-
secretar al Comitetului judeţean ră om ului toate condiţiile
Hunedoara al P.C.R. pentru a se dezvolta m u ltila
teral, ca personalitate com
plexă. cu m ultiple însuşiri şi
a ptitudini fizice şi intelectua Muncitor. Cu atttea feluri de 32 000 litri de lapte şl tncA mul
P artidul Comunist Român, mocratice şi al drepturilor ce
prin uriaşa muncă politică şi tăţeneşti este cu atil mai c- le, îl ajută să-şi formeze şi unelte, clar muncitor. Lucrează te altele. Şefa dc ferm i e un
zi şi noapte in
merituos şi constant contribua
să-şi cultive o concepţie şti
adine şi la
organizatorică desfăşurată, a vident că orinduirca socialis inţifică despre lume, o mora înălţim i de schele, în hale mari, bil la întărirea acestui sector.
dovedit cu prisosinţă că îşi în tă este chemată sâ făurească lă cu înalte calităţi şi senti cu maşini, cu scheme, cu elec Partidul- osmoza gindirii — Din munca depusă cu tra
deplineşte cu neclintit devota o societate in care libertăţile mente. Caracteristica principa troni şi valenţe, cu litera şi gere de inimă am ajuns noi să
ment ro lu l de conducător al democratice să fie incompa lă a clim atului pe care socia cu puterea focului. Şi crcea/.â avem un sector zootehnic puter
destinelor ţâ rii pe care i l-a rabil superioare onnduirii ca lism ul 11 creează dezvoltării In ccl mai prolific sens al cu- nic. Era o vreme cind de abia
încredinţat poporul, că în pitaliste”. personalităţii umane este îm Wnlului. creează de la alfa sculam animalele de jos de ne
treaga sa activitate esle con Lupta desfăşurată de parlid binarea armonioasă a elemen şi pentru multe generaţii şi aspiraţiei fierbinţi putincioase cc erau. Dar aşa nu
omega
la
atributele
vie
sacrată creării unui înalt grad în fruntea clasei muncitoare, tului ş tiin ţific cu cel moral, ţii moderne, creează pentru el se putea. Am înţeles şi am tă
de civilizaţie şi cultură in ca a celor mai înaintate forţe adică eliberarea om ului, dez v ii cut sA fie altfel. înţelegem că
re om ul să sim tă din plin b i ale naţiunii pentru făurirea voltarea sa esle privită în toare. Poate că istoria acestei ceea ce se prevede în documen
nefacerile progresului ; ţelul societăţii libere de exploata sirînsă legătură cu crearea u creaţii a dat denumiri feluri tele de partid, de care colec
său suprem fiind satisfacerea re, pentru o viaţă mai bună nor condiţii m ateriale proprii te creatorului : unuia i-a zis acestui avantaj nu pot fi reda nesc două chestiuni fundamen ţată grijă de gospodar. Adică tivul nostru a luat cunoştinţă
deplină a nevoilor materiale şi înseamnă şi o puternică a fir socialismului. De aici, îm bi miner, altuia constructor, altora te în cîteva rînduri. încercăm tale, anume aspiraţia vibrantă nu aşteptăm sfîrşitul unui cin cu m ulţi bucurie, înseamnă v ii
spirituale ale oamenilor mun mare a unui înalt şi profund narea intereselor individuale arhitect, profesor, chimist, ţă să definim c.îteva realităţi ale a poporului nostru spre mai cinal ca apoi să ne punem pro torul nostru şi al copiilor noş
cii. P artidul nostru, a cărui umanism, crearea condiţiilor cu cele ale societăţii este o ran cooperator şi în atîlea alte sale. bine cu gîndirea lucidă, plină blema ce vom face în următo tri. Ştim că pentru aceasta va
orientare fundam entală co pentru dezvoltarea armonioa expresie a legăturii ce există feluri. Arhitectul Marcel Vasilcscu de tact, străbătută de calculul rul. N-ar fi deloc firesc un ast trebui să facem mai mult. Dar
respunde in tru totul celor mai să şi m ultilaterală a persona în concepţia partidului nostru Sînt membri ai aceleiaşi so este un bărbat trecut de 50 de riguros pe care o întruneşte fel de mod de a aborda proble sîntem gata să facem.
înalte aspiraţii ale maselor, lită ţii umane, umanismul fiind între caracterul ş tiin ţific al cietăţi şi fără sâ se cunoască ani, de o robusteţe .şl optimism partidul. ma. Vorbele simple şi fireşti de
a fost şi este urm at cu încre deci o trăsătură definitorie a conducerii procesului con unii pe alţii creează, sub ace în constituţia fizică şi psihică A lt răspuns. Aparţine profe vin frumoase atunci cînd sînt
dere şi devotament nem ărgi societăţii noastre. strucţiei socialiste şi umanism. laşi impuls, la aceeaşi chema demne de invidiat. L-am găsit sorului Victor Jacotâ : purtătoarele unei mari încăr
n it de către întregul popor In Tezele C om itetului Central re. Ii uneşte ceva cu o forţă in la DS.A.P.C. Deva în mijlocul — Este o acţiune politică pli cături de suflet.
Evoluţia realităţilor noastre
această legătură indisolubilă pentru Congresul al X-lea, din acest punct de vedere este comensurabilă. li unesc idealu unor preocupări cotidiene. REPO RTAJ nă de înţelepciune, care păstrea
dintre partid şi popor, în în ridicind la un nivel mai înalt pregnant oglindită în Tezele rile socialismului, chemările — Am învăţat să lucrăm du ză foarte pregnant spiritul mar-
ţelepciunea cu care partidul preocupările partidului pen CC. al P.C.R. pentru Con partidului. pă plan. Faptul a devenit atît xism-leninismului, al ştiinţei, Angajarea ne este
conduce vastul şi complexul tru perfecţionarea tu tu ro r ve gresul al X-lea al partidului: Am ales cîţiva dintre ei spre de comun 1ncît nici nu mai ANCHETA potrivit căruia a şti înseamnă
a prevedea. Fenomenele social- organică
proces al edificării socialiste rig ilo r societăţii, subliniază că „Societatea noastră cunoaşte, a-şi împărtăşi gîndurilc, senti gîndim la profunzimea şi sem
rezidă m arile transform ări re o caracteristică a evoluţiei pe măsura înaintării pe dru mentele. preocupările, acum nificaţia lui. Dar planurile noas economice, care au un caracter
voluţionar? realizate de n a ţi statului nostru, a dezvoltării şi mul socialismului, o continuă cind conferinţa judeţeană dc tre. ale fiecăruia, stnt „mole atît dc complex şi care tind să înfăptuim un plan cincinal şi
unea noastră socialistă în sfer perfecţionării continue a acti omogenizare, întemeiată pe partid se află în plin proces dc cule” ale unui organism foarte — Altfel spus, din optica devină tot mai complexe pe ne angajăm încă de pe acum
tul rie veac pe care l-am stră- • v ită ţii sociale este adincirea înlăturarea treptată a deose asimilare a unor noi jaloane complicat. Iată, întregul popor prcooupărilor dumneavoastră, măsură ce societatea noastră a- să-l îndeplinim şi pe următo
bătut dc la eliberare, în ea continuă a democraţiei socia birilor esenţiale dintre cate pentru un viitor destul dc apro participă în aceste zile la dez partidul esle un minunat arhi vanscazu, nu pot fi controlate, rul, mai întîi prcligurîndu-l
stă garanţia sigură a înfăptui liste, crearea celor mai favo goriile sociale, pe diminuarea piat şi o perspectivă ce o sim baterea documentelor pentru tect, care ştie cu mare precizie dirijate fără cunoaştere. Or, cît mai exact, Inţelegîndu-i
rii luminoaselor perspective rabile condiţii pentru m ani diferenţelor dintre sat şi oraş. ţim atlt dc bine conturată în Congresul al X-lea al partidu să definească, pe baza unor planificarea este parte inte sensurile şi adîncimea semnifi
ce ni le deschid documentele festarea plenară, nestingheri- dintre munca fizică şi munca documentele pentru Congresul lui. De aici, fiecare colectivi legi, un edificiu deosebit de grantă a prevederii ştiinţifice caţiilor, apoi apucăm cu toată
Congresului a! X-lea al p a rti tâ, a personalităţii umane. intelectuală, pc comunitatea al X-lea a) partidului. tate îşi alcătuieşte un plan al complex cum este societatea pentru conducerea marelui me nădejdea uneltele de muncitor
de
socialistă. Ce părere aveţi
dului. P artidul nostru porneşte de la de interese economice, politi său, (şi formulează un angaja spre faptul că acum, cind mai canism social. harnic, destoinic, inteligent şi
ment. Acesta, aş zice cu, este
Socialismul, prin însăşi tră faptul că o dată cu dezvolta ce şi ideologice a tuturor oa In locul unei unul din principalele merite ale avem un an şi aproape jumă Avem ca interlocutor la conştiincios.
săturile sale defin ito rii, este rea forţelor de producţie, cu menilor muncii. întărirea uni societăţii — anume că făureş tate pînâ la sfîrşitul cincinalu C.A.P. Sîrfreria pc Măria iMogoş,
societatea umanismului rid i îm bunătăţirea condiţiilo r de tăţii social-politicc a clasei definiţii te conştient. P rivit foarte a- lui actual, partidul a pus în şefă dc fermă zootehnică. Cu C. ARMEANU
cat la înălţim i necunoscute de trai ale poporului şi ridicarea muncitoare, ţărănimii, intelec tenl. proiectul de Directive ela dezbaterea întregului popor un noaştem despre sectorul zooteh 1. CIOCLEI
orînduirile sociale precedente. nivelului său cultural, socia tualităţii. a oamenilor muncii Avem fericirea sâ fim gene borat de conducerea partidului proiect al viitorului cincinal ? nic al acestei cooperative m ul S. POP
te lucruri bune : că numărul
„Dacă orinduirca capitalistă lism ul trebuie să asigure o români şi de alte naţionali- raţia care trăieşte şi făureşte in îţi dâ posibilitatea să întrevezi Cum apreciaţi această interfe bovinelor a crescut cu 176 ca
— subliniază tovarăşul Nicolae tot mai Largă punere în va mod conştient o societate spre clar şi precis conturul societă renţă ? pete peste cel planificat, că a
Ceausescu — a marcat, in loare a energiilor şi capacită care aspiră întreaga omenire. ţii noastre şi peste 10 ani. Es — Eu n-aş numi-o interferen livrat statului peste plan mai (Cenlinuort m p o liţa 3«a)
contestabil. un progres fală ţilo r creatoare ale m em brilor Dimensiunile şi semnificaţiile te mare lucru ! Aici se întîl- ţă, ci mai degrabă o pronun mult de 16 tone carne şi peste
de orinduirea veche, feudală, societăţii în interesul lo r şi al (Ofcitinuote "ft P°9* ° 3*o;
şi în domeniul lib e rtă ţilo r de progresului social, exercitarea