Page 65 - Drumul_socialismului_1969_07

fo fl. I w r DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBATA 14 IULIE 1909 :awuuwiJ

IN INTIM PIN A RE A CONGRESULUI PARTIDULUI
„CÎT MAI -MULTE SUCCESE ÎN CONSTRUCŢIA SOCIALISTA, ÎN ÎNFLORIREA PA TRIEI"

".IÂLIZÂRLLE E C O N O M IE I

J U D E J U L U I —

LA CO TE IO T

Pogino organizată de : N. BADIU, A, NAGY, N. PANAITESCU, C. DUMITRU m â j în a l t e
Fotografii i V. ONOIU

Colectivele de oameni ai muncii raportează conferinţei judeţene de partid îndeplinirea angajamentelor

- © ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Tehnologiile moderne deschid noi per­ Btnaalsm neîn­ Prodacilvllate Puncte solide

trerupt tu extrac­ superioara preve­ pe graficul

spective In creşterea producţiei de oţel ţia cirtanchii derilor actualului valorificării

cocsilkaMl cincinal netotului
In proiectul de D irecti­ In perioada de topire şl afl- 8 şl-au m ărit capacitatea de luat cu acest p rile j »-a în­
ve pentru Congresul al nare. la 200 de tone la 400 de tone făptuit cu m ult Înainte de
X-lea al P artidului Co­ Trecerea de la o tehnolo­ Pe platform a oţelâriei ae termenul prevăzut. Astăzi,
munist Român se preve­ gie lu alta a cerut din partea desfăşoară în aceste zile o în ziua conferinţei Judeţene P o trivit obiectivelor şl sarcinilor dez­ Atmoefere de entuziast! activitate ee Scurgerea tim p u lu i marchează noi
de ca producţia de otel specialiştilor şi oţelarilor muncă entuziastă. Flecare e- de partid, colectivul oţelâriei v o ltă rii economiei naţionale In perspec­ domneşte pe şantierele noastre este pu­ cote epre care urcăm cu paşi siguri In
a ţârii sâ ajungă in anul noştri multa răbdare, perse­ chipâ, fiecare schimb se stră­ a Il-a raportează elaborarea a tivă, In proiectul D irectivelor Congre­ ternic reliefată de succesele pe care avintata întrecere ce 6e desfăşoară
1975 la 10— 10.5 milioane to­ verenţă In prim ul rind a duieşte sâ se autodepâşeas- 10 500 tone de oţel faţă de sului al X-lea al P.C.R. se prevede ca le obţinem In acest an hotârltor al cin­ In cinstea Congresului al X-lea al p arti­
ne. Siderurgia va fi înzestra­ trebuit să fie pregătită oţe- câ, să realizeze şarje de o­ 10 0 0 0 tone propuse a se rea­ pînă in 1975 producţia de cărbune să cinalului. Din buchetul de realizări — dului. In cadrul secţiei noastre de a­
tă în viito ru l cincinal cu e­ IAria pentru funcţionarea cu ţel lntr-un tim p record. Fap­ liza In cinstea Congresului. atingă un nivel de 36—38 milioane to­ pe care le Închinăm Congresului p a rti­ glomerare acest urcuş, bătălia pentru
chipamente moderne de înal­ oxigen, apoi cuptoarele şi ce tul că reuşim 6ă dăm acum Este desigur un succes care ne anual. La realizarea acestor sarcini dului, aniversării unul sfert de veac de folosirea cît mal productivă a fiecărei
tă perform antă, se vor ex­ era mal complicat, stabilirea în fiecare zi 400 tone de oţel ridică şi mal m ult prestigiul o contribuţie de seamă va aduce şl co­ la eliberarea patriei, conferinţei Jude­ ore de muncă are o sem nificaţie apar
tinde automatizarea, tehnolo­ tehnologiei de folosire a o- nu ne mulţumeşte. De fie­ oţelarilor noştri, succes care lectivul de m uncitori, ingineri şl tehni­ ţene de partid care are loc azi la H u­ te, deoarece se desfăşoară în cadrul u­
giile avansate şi se va per­ xigenulul începuturile n-au care dată căutăm sâ desco­ confirm ă că hărnicia şi ta­ cieni din cadrul E.M. Lupenl. Colecti­ nedoara — desprindem depăşirea sar­ nor măsuri luate pentru ridicarea ac- l
cinilor ce nc-au revenit In acest cinci­
fecţiona organizarea muncii, fost tocmai m ulţum itoare. perim noul, sâ aplicăm alte lentul oţelarilor nu se opresc vul minei noastre va extrage in 1975 o nal. privind productivitatea m uncii, ca­ tiv ltâ ţll tehnico-economice la nivelul
producţie anuală de 1 900 000 tone căr­
se vor reduce consumurile Dar. com partim entul de or­ şi alte metode care să ne la un anume punct, ci, re la ora actuală reprezintă 82 0 0 0 lei pe cerinţelor, pe fondul îm bunătăţirii sub­
specifice, iar Indicii de cali­ ganizare ştiinţifică a produc­ dea satisfacţii Comuniştii şi dim potrivă, clocotesc ase­ bune cocsificebll ce va fi obţinută, In salariat. îndeplinirea cu un an şl Ju­ stanţiale a co n d iţiilo r de muncă. Pu­
tate şi utilizare a agregate­ ţiei care a căutat permanent întregul colectiv de oţclari menea oţelului cc pulspazâ exclusivitate, pe seama creşterii pro­ mătate mal repede a acestui Indica­ nerea în funcţiune înainte de termen
lo r vor deveni comparabili noi metode pentru promova­ se pregătesc cu răspundere in inim a cuptoarelor. d u ctivită ţii m uncii cu mal bine de 300 tor de bază al planului constituie un a Instalaţiei de electrofiltre constituie
cu cei o b ţinuţi la instalaşi rea organizată a tehnicii su­ sâ Intîm plne Congresul al kg pe post. Această orientare, care se — în ansamblul realizării program u­
sim ilare pe plan mondial. perioare, a reuşit in final sâ X-lea al P artidului Comunist Ing, SABIN FAUR desprinde cu deosebită claritate din do­ succes de prestigiu care ne umple in i­ lu i de investiţii în m unicipiul Hunedoa­
O ţelarii hunedoreni au p ri­ găsească soluţii pentru ela­ şeful grupei cumentele pentru Congresul al X-lea. m ile de bucurie, reprezintă elementul ra — o măsură cu Im p lica ţii economice
pune pe prim plan necesitatea Introdu­
m it cu Justificată m lndrie borarea de şarje lntr-un Român cu realizări cit mal tehnico-economice cerii cu consecvenţă a progresului teh­ hotârîtor ce a condus la punerea în şi sociale m ultiple. înainte de toate
funcţiune a unor obiective siderurgice
Tezele şi proiectul de Direc­ tim p mai scurt faţă de pro­ substanţiale. Angajam entul pe sectorul oţelărle nic, care vizează asigurarea lucrărilor de Im portanţă decisivă pentru actualul s-a ameliorat poluarea atmosferei de la
tive pentru Congresul al cedeul clasic, fără sâ se In­ miniere cu utilaje dc bază, precum şl cincinal i furnalu l de 1 0 0 0 mc, blum in- agregatele noastre. Iar cele 90 000 tone
X-lea. Le-au p rim it cu satis­ fluenţeze negativ calitatea ; de aglomerat feros pierdute sub formă
modernizarea continuă a dotării teh­ gul de 1 300, firu l I I I de la linia de sîr- de praf plnâ acum, în fiecare an, sînt
facţie ocntru că au găsit in dim potrivă, indicele calita­ mâ etc. In cartea noastră de vizită am
fiecare rind, în fiecare para­ tiv al şarjelor a crescut sim­ nice existente şi im p licit a procese­ atrase efectiv in circuitul de metal al
graf jalonate aspiraţiile lor, ţitor. lor tehnologice de extracţie înscris şi alte realizări de însemnătate ţârii.
deosebită pentru sporirea
Sarcinile ce revin u n ită ţii noastre tn
producţiei
Dincolo de aspectul general al pro­
ale întregului nostru popor. Rezultatele înregistrate In urm ătorii ani scot In evidenţă rolul de metal. In acest semestru a fost re­ blemei. pentru noi aglom eratoriştil, pu­
Dacă am fi întrebat în u r­ urma suflării oxigenului cu rrcscînd al Industriei miniere în dez­ cepţionată cu 56 zile înainte de termen nerea în funcţiune a e le ctrofiltrelor arc
mă cu cinci ani un otelnr lancea în bale slnt deosebit voltarea viitoare a economiei ţâ rii, dar instalaţia de desprâfulre de la fa b ri­ şi alte avantaje imediate i se asigură
de la O.S.M. II, care este cea de m ulţum itoare şl au per­ şi m ultitudinea de probleme care se r i­ ca nouă de aglomerare, cu 10 zile mal o întreţinere mai bună a agregatelor,
mai mare dorinţă profesio­ spective mari dc Îm bunătă­ dică în fiecare sector şi domeniu de ac­ repede lucrările de extindere a ajusta- se pot preveni avariile, creşte tim pul
nală. ar fi răspuns fără ezi­ ţire. Dacă In anul 1965 s au tivitate pentru a asigura îndeplinirea Jelor de la lam inorul de 650 nim. Iar de funcţionare între două reparaţii etc
tare : sâ încarce şi să des­ fabricat 500 000 tone de oţel prevederilor viito ru lu i cincinal. Astăzi, Ia m ajoritatea apartam entelor predate In luna Iunie, de pildă, indicele exten­
carce un cuptor lntr-un cu ajutorul oxigenului, în cu ocazia conferinţei extraordinare a durata de execuţie a fost redusă In siv de utilizare a crescut de la 91 la
schimb. Aceasta era pe a­ anul 1969 se vor realiza organizaţiei judeţene de partid, comu­ medie cu 3 zile. 93,22 la sută, randam entul la cele două
tunci numai o dorinţă. Pen­ 2 ‘J00 000 tone. La ora actua­ niştii, întregul nostru colectiv rapor­ Realizările am intite exprim ă în mod maşini de aglomerat a sporit sim ţitor,
tru elaborarea unei şarje e­ lă se poate spune cu certi­ tează depăşirea sarcinilor do plan ne elocvent creşterea capacităţii de ana­ ceea ce a permis depăşirea productivi­
rau necesare 12— 12,5 ore. tudine că slnt puse la punct acest an cu aproape 32 000 tone cărbu­ liză şl îndrum are a organizaţiei noas­ tă ţii m uncii planificate, pe prim ul se­
Incepind cu anul 1965, ca toate instalaţiile şl agregate­ ne, cu o productivitate de 1.720 tone pe tre de partid, munca avlnlatâ a între­ mestru, cu 1,2 la sută.
urm are a traducerii în via­ le de la O.S M. II pentru a post. In condiţiile realizării unor eco­ gului colectiv pentru îndeplinirea tn M ăsurile tchnlco-organizatorlce luate
tă a prevederilor D irective­ funcţiona cu oxigen. Astfel, nomii ta preţul de cost în valoare de cele mal bune condiţlunl a sarcinilor — pentru care colectivul nostru m ani­
lor Congresului al IX -lca. cuptoarele şi hala de turna­ 980 000 lei. ce ne revin din planul de stat. Din stu­ festă o caldă recunoştinţă partidului şi
s-b încercat şi la noi u tili­ re s-au grupat pe blocuri. Iar A nim aţi. în cedrul ln suflcţltei între­ dierea şl dezbaterea documentelor pre­ guvernului — garantează durabilitatea
zarea oxigenului în elabora­ pentru asigurarea Întreţine­ ceri desfăşurate In cinstea Congresului gătitoare pentru Congresul al X-lca al succeselor obţinute, dezvoltă fn noi sen­
rea şarjelor, metodă care pe rii şi exploatării normale a partidului şl aniversării unui sfert de partidului, constructorii noştri au re­ tim entul necesităţii de a investiga noi
plan mondial se folosea de instalaţiilor de oxigen s-a or­ veac de la eliberarea patriei, de hotâ- ţin u t cu legitim ă m lndrie Ideea câ din căi de sporire a producţiei. In cinstea
mai m u lţi ani. cu rezultate ganizat un sector nou, care rlrea de a ne eutodepâşi, noi, comuniş­ cele 10—10.5 milioane tone dc oţel, c ir­ conferinţei Judeţene de partid, am pro­
Îmbucurătoare se ocupă numai şl numai de tii de la Lupenl putem sâ arătăm câ ca o treim e se va obţine la agregatele dus suplim entar aproxim ativ 6 0 0 0 to ­
La început, oxigenul a fost aceste instalaţii. pînâ In prezent, am extras peste an­ din Hunedoara In adunările de dezba­ ne aglomerat feros. Fiecare membru ol
folosit o dală cu combusti­ Cuptoarele noastre de la gajamentul luat mai bine de 5 000 tone tere a acestor documente de însemnă­ colectivului nostru este hotârlt sâ m un­
b ilu l suflat în cuptor prin O.S M U sînt capabile la cărbune. tate excepţională, com uniştii, construc­ cească In aşa fel îneît angajamentul
lance pentru intensificarea ora actuală sâ producă cu 2 l A lă tu ri de cel peste 4 000 de m unci­ to rii noştri au apreciat câ sarcina creş­ luat In cinstea Congresului partidului
arderii com bustibilului. S a la sută mai m ult oţel faţă tori m ineri al m inei noastre, Im l ex­ terii p ro ductivită ţii m uncii tn construc- de a obţine peste prevederi fi 0 0 0 tone
trecut apoi la tehnologia a de anul 1965 Trebuie men­ prim convingerea şl încrederea de­ ţll-m ontaj cu 27—31 la sută este pe aglomerat sâ fie îndeplinit
doua care se caracterizează ţionat însâ că la creşterea Harnicul eolectlv de oţelarl din Hunedoara a îndeplinii plină câ şl în v iito r m inerii Lupenlu- deplin realizabilă. ION POSTOLACHE
prin lnsuflarea oxigenului producţiei de oţel au mai înainte de termen angajamentul luat In cinstea Congresului lul vor onora cu cinste obligaţiile ce lecretorul comitetului de partid
In toata perioada de aflna- contribuit şi m odificările a- partidului de a produce peste plan 15 000 tone de oţel. Oţe- le revin pentru viito ru l cincinal. CORNEL COVALIOV Ing. DUMITRU BOBIRNEA
re, iar la ultim a tehnologie, rluse unor cuptoare Dc e- loria nr. 2, de unde vâ prezentăm această Imagine, participă Ing. ION POPESCU lecretor al comitetului de partid şeful secţiei de aglomerare nr. 2
suflarea oxigenului se face xeinplu, cuptoarele nr. 2 şi la acest succes de prestigiu cu o cotă de 10 500 tone metal. Inginer şef al E.M. Lupenl de la I.C.S, Hunedoara o C.S H.

O

r in Suni intr-o gome variata Ne -am onorat CEA MAI BUNA BRISAQĂ
II Ir
contractele la export liu c e s t e tina, d in c e le m a i o a m e n i d in a d in c u r i lu p tă
E x p lo a t a r e a minierii T e-
cu d u r ită ţile r o c ilo r , in fr u n - I
INDUSTRIA LOCALA c o o p e r a ţ ia v e c h i u n ită ţi d e e x t r a c ţ ie a tă şi s t ă v ile s c a v a la n ş e le
m in e r e u lu i d e /ie r d in b a ­
d e a p e s u b t e r a n e . P in ă a -
întreprinderea noastră a S U.A. Toate termenele de z in u l P o ia n a R u scă i. S a r c i­ c u m , m in e r ii s e c ţ ie i a u d a t
MEŞTEŞUGĂREASCĂ liv ra t prim ele produse la ex­ livrare la export Înscrise In n ile c e r e v in in d u s tr ie i n o a s ­ p e s te s a r c in ile d e p la n
Programul m ultilateral de dezvoltare a patriei pentru tre e x t r a c t iv e , v a s tu l p r o ­ 11 500 to n e d e m in e r e u .
urm ătorii cinci ani cuprins in Tezele şi proiectul de Direc­ port — cîteva sute de bucăţi contracte au fost respectate. g r a m d e v a lo r ific a r e la un
tive pentru Congresul al X-lea al P artidului Comunist Ro­ Congresul al IX-lea al partidului a pus în faţa coope­ de misade de hamsteri — în P rin măsurile ce le vom înalt g r a d d e t e h n ic it a t e a P o p o s im In a b a t a ju l cu
mân, deschide noi şi însufleţiioare perspective de afirm are raţiei meşteşugăreşti sarcina de a dezvolta producţia desti­ 1961. In prezent exportăm înfăptui în scopul creştet ii r e s u r s e lo r s u b s o lu lu i şi-a u nr. 759. O mlnd d e o a m e n i
pentru toate ram urile de activitate ale economiei noaslre nată deservirii populaţiei şi îndeosebi a produselor de uz circa 70 la sută din produc­ producţiei şl productivităţii g ă sit la T e liu c m a t e r ia liz a a ju t a ţi d e m a ş in i m o d e r n e
naţionale In atmosfera entuziastă determinată de ampla casnic şi gospodăresc, a produselor de artizanat, cit şi a lu ­ ţia acestui sortim ent, adică m uncii. Îm bunătăţirea ca lită­ r e a p rin r e z u lt a t e le f r u ­ d u c o lu p tă a s id u ă cu r o c a . j
dezbatere a acestor documente, lucrătorii din întreprinderile crărilor executate după comandă. Uniunea judeţeană a coo­ 4 000 bucăţi. In 1966 s-a în­ ţii şi extinderea lu crului la F a c e m c u n o ş tin ţă cu Vie- j
industriei locale depun eforturi susţinute pentru a înlîm pina perativelor meşteşugăreşti, m ilitînd pentru traducerea.în via­ ceput şi exportul de confec­ dom iciliu, preconizăm ca In m o a s e obflnute p e p r im e le tor M a rin c a ş, ş e f d e b r ig a - f
cu cinste cel de-a) X-lea Congres al partidului. Ca urm are ţă a acestor sarcini, a luat măsuri pentru ca unităţile sale ţii din blană, <jînd s-au li­ unul v iilo r sâ ajungem Ia 6 lu n i a le a n u lu i. P la n u l d e d ă d e 7 a n i la a c e a s t ă m in ă .
a strădaniilor depuse de colectivele de muncă din sectorul sâ lărgească an de an gama sortim entelor de produse de uz vrat pe piaţa externă 1 2 0 0 0 dublarea producţiei pe care p ro d u cf.ie a fo s t in această — M -a m c a l if ic a t a ic i la
nostru în cele 6 luni de activitate, putem afirm a câ am ob­ casnic şi gospodăresc, a articolelor de artizanat şl a lucră­ perechi de mânuşi An de o vom realiza în acest an, a- perioadă îndeplinit in pro­ lo c u l d e m u n c ă , ia r a s tă z i,
ţinut unele rezultate bune. S-a realizat peste prevederile pla­ rilo r ce se execută dupâ comandă. In lărgirea gamei aces­ an, datorită lă rg irii capaci­ dicâ sâ producem 400 000 porţie d e 103,5 la su tă , c a ­ cu c e i 30 d e o r t a c i, fo r m ă m
nului un volum de producţie de 1,5 milioane lei, livrîndu-se tor produse s-a ţin u t seama de cerinţele populaţiei, de tra d i­ tă ţilo r de producţie şi creş­ perechi mânuşi din blană. lita te a m in e r e u lu i s-a îm b u ­ o fa m ilie unită, b in e s u d a ­
in trja tâ com erţului socialist produse din lemn şi metal, ma­ ţiile şl specificul local. Astfel, unită ţile noastre au trecut la te rii măiestriei profesionale In acest fel colectivul nos­ n ă tă ţit s im ţito r , ia r p r o d u c ­ tă.
teriale de construcţii, precum şi articole alim entare şi textile, realizarea unor produse tradiţionale, specifice diferitelor zo­ a m uncitorilor, cantităţile de tru Înţelege sâ răspundă sar­ tiv ita te a m u n c ii a m a r c a t M a istru l p r in c ip a l a t s e c ­
in valoare de peste 2.3 m ilioane Ici, din care numai mobilă ne geografice ale Judeţului nostru şi care sînt solicitate de mânuşi din blană destinate cinilor pe care partidul 1 le un s p o r d e 5 la su tă . ţie i a ll - a , T ib e r iu D o b o y ,
lustruită de 1,2 milioane lei. populaţia din aceste zone. exportului s-au m ărit sim ţi­ pune în faţă, g rijii şl preo­ D e s p r e r e a liz ă r ile ţi o a ­ n e s p u n e a c ă b r ig a d a lu i
Aceste realizări slnt m ult superioare angajamentelor Pentru argumentare voi da cîteva exemple De pildă, la tor, ajungind în acest an la cupării sale permanente pen­ m e n ii c a r e lu c r e a z ă la a ­ M a rin c a ş e s t e d e la în c e ­
luale la începutul anului, lucru ce a determinat pe lucră­ Haţeg se produc şerpare specifice localităţilor Baru şl Lun­ 140 000 perechi. tru creşterea continuă a n i­ c e a s tă m in ll a m a fl a t lu ­ p u tu l a n u lu i fr u n ta ş ă lu n ă
torii din induslria locală a judeţului nostru să-şi stabilească ca Cernii de Jos, solicitate de locuitorii din partea locului, Colectivul I.I.S. .Vidra'*, velului de trai m aterial şl c r u r i d e m n e d e Itiat in s e a ­ d c lu n ă . A n g a ja m e n t u l lu a t \
noi şi însufleţitoare angajamente. ^ cordoane sim ple din toval şi punguliţe mici din piele cu şnur In frunte cu com uniştii, In- spiritual al oamenilor m un­ m ă , v iz itin d c it e v a a b a t a j e fn c in s te a C o n g r e s u lu i a l \
Pentru anul 1969 ne-nm propus sâ introducem în fa b ri­ de piele şi lînâ pentru băieţi, cuverturi cu alesăturl, cuver­ suşindu-şl sarcinile trasate cii, bl întregului nostru pu- d in s u b t e r a n a le s e c ţ ie i a X -le a a l p a r t id u lu i şi im - j
caţie un număr de 30 de sortimente noi. fiecare din acestea tu ri pled macat, fuste din ţesături în carouri etc., toate spe­ de partid privind sporirea por. ll- a , a c o lo u n d e s e d ă b ă t ă ­ p lin ir ii u n u i s fe r t d e v e a c ;
reprezentate prin mai m ulte modele, m ărim i, nuanţe şi cu­ cifice zonei Haţegului Din fie r fo rja t se confecţionează lam ­ producţiei bunurilor mate­ lia cu m u n t e le d e p ia tră , d e la e l i b e r a r e a p a t r ie i s-a [
lori Au luat pînâ acum drum ul magazinelor zeci de biblio­ padare, aplice de perete, rame pentru oglinzi, Iar din lemn, riale solicitate la export şi ing. IOAN PROBSDORFER m a t e r ia liz a t fn c e l e 3 000 d e \
teci fie form ai mic. dulăpioare şi mese pentru radio şl tele­ scaune cu spătar, scaune balansor şl mese. Se produc, de ase­ dornic de a Intlm pina Con­ directorul I.I.S. „Vidra* u n d e s u d o a r e a fr u n ţii m a r ­ to n e m in e r e u d a te p e s te j
vizoare. dulapuri-vitrine, fotolii, tabureţi şi diverse produ­ menea, diferite articole de podoabă şi anume : coliere de gresul al X-lea el p artidului Orăştie c h e a z ă iu r e ju l Cu c a r e a c e ş t i p la n . j
se din bachelită. polistiren şl poliester, produse din pielărie mârgele, brăţări, lânţişoare, guleraşe de mărgele, coliere şl şl a X X V -a aniversare a e li­
şi articole din bronz şi alum iniu. nasturi din sîm burl de piersici. berării patriei cu noi reali­
Rezultatele de pînă acum creează premise pentru înde­ La Brad se realizează o gamă variată de noi articole zări, s-a angajat sâ producă
plinirea sarcinilor pentru anul 1970 şi viito ru l plan cincinal din ceramică pontm uz casnic şl cu caracter decorativ, tu l­ şl sâ livreze la export peste
Oamenii noştri care lucrează în industria locală au cîştigat nice, fluiere, butoaie rotunde şl ovale, casete încrustate şi sarcinile anuale de plan încă
de-a lungul anilor o experienţă bogată. Ne-o demonstrează diferite modele de încălţăm inte tip „Rom arta" la comandă. 60 000 perechi de mânuşi. In
creşterea volum ului producţiei şi a bunurilor de consum Unitatea noastră din Orăştie confecţionează costume cu acest* fel producţia de mă­
destinate fondului pieţii, care la sfîrşitul anului 1969 va fi motive populare, şervete brodate, covoare de perete ş a. ; nuşi creşte faţă de prevede­
mai mare cli 61 la sulă deeît in anul 1965 Această creştere cea din Hunedoara covoare tip Bucureşti şl Dorna, Iar cea rile planului pe acest an cu
se datoreşte în prim ul rînd acţiunilor întreprinse pentru va­ din Deva d iferite confecţii pentru femei, coşuri din îm ple­ 42 Ia sută, iar faţă de 1963
lorificarea superioară a resurselor de m aterii prim e existen­ titu ri din răchită uzuale şl decorative. A fost lărgit şl numâ- cu 75 la sută.
te în Judeţ S-au dezvoltat şi creat la Petroşani şl Orăştie, rul centrelor care execută lucrări după comandă. In prim a
o serie de capacităţi de producţie în ramura prelucrării me­ jum ătate a anului 1969 reţeaua de deservire a fost dezvolta­ Cu toată lipsa de materie
talelor. s-a construit o secţie nouă de cărămizi la Vata de tă cu încă 29 de unităţi, Iar num ărul cooperatorilor a cres­ prim ă din trim estrele T şi II.
.Jos, a început producţia unor materiale ceramice de uz cas­ cut cu 140 noi am ff-alizat !n prim ul se­
nic In Brad. o secţie pentru fabricarea mozaicului de calcar, Acordînd atentla cuvenită înfăptuirii sarcinilor ce ne mestru cu 24 000 perechi de
terasit. praf de piatră, precum şi diferite sorturi de cribluri. revin în ce priveşte lărgirea şi diversificarea producţie! om mănuşi mal m ult deeît am
M erilâ să fie subliniată şi preocuparea depusă pşntru creş­ reuşii să realizăm şl să depăşim angajamentele. Faţă de cele avut planificat. Iar pînă la
terea şi diversificarea produselor destinate exportului. Dacă 1 2 2 modele stabilite in planul pe acest an s-au realizat 141. Congresul al X-lea al pnrti
pînă acum patru ani valoarea producţiei pentru export nu Acesta este un succes al lucrătorilor din unităţile noastre ca­ dului vom mai produce alte
depăşea 15 0 0 0 iei valută. în acest an se vor livra produse re şi-nu m obilizat toate forţele pentru a înlîm pina Congresul
în valoare de peste 2 milioane Ici al X-lea al partidului, a X X V -a aniversare a eliberării pa­ C 000 perechi.
P o trivit proiectului de Directive ale Congresului al X-lea triei şi conferinţa Judeţeană de partid, cu realizări cît mal In acest an avem încheiate
al P artidului Comunist Român. în cincinalul urm ător va tre­ frumoase. 70 de contracte pentru ex­
bui sâ crească aportul industriei locale la producţia bunuri­ Acţiunea de lărgire şl diversificare a producţiei bunuri­ port la mânuşi cu 14 ţâri din
lor rle larg consum de serie mică. Pentru realizarea acestei lor de larg consum va continua. Ne vom strădui ca în viito r
sarcini vom continua acliuncn de asim ilare de noi produse, să realizăm în unităţile noastre noi obiecte de uz casnic Europa şi America P rintre
astfel îneît să asigurăm în întregime, la cererea populaţiei, si gospodăresc, articole de artizanat, să înfiinţăm noi centre acestea se numără R F a
articole mărunte de uz casnic şi gospodăresc prin realiza­ care execută lucrări după comandă pentru a s a tis f' mni Germanici, Suedia. Dane­
rea unor noi modele. deplin cerinţele populaţiei marca, Norvegia, Finlanda, La Uzina de preparare a minereurilor din Teliuc in secţia de prâjire (în imagine) sînt
ALBU BUJOR TEODOR B1RLADEANU prelucrate anual peste 370 mii tone minereu de fier care apoi iau drumul furnalelor Hunedoa­
Inglnei şei o) Direcţiei judeţene de Industrie locală şeful serviciului producţie de la U.J.C.M, H uoJcara Belgia, Austria, Canada, rei.