Page 7 - Drumul_socialismului_1969_07

DRUMUt SOCIALISMULUI MIERCURI 2 IULIE 1969

CUI fOLOSEŞTE Spiritul de economie propagat

FUGA DE RĂSPUNDERE tot mai mult în nodurile elevilor Am fost deseori, în aceste mira marca înspm..

martori la
zile de vacanţă,
înviora cu rîsul şi bu..
plecarea purtătorilor cravate­ tele însorite ale mur., o. .
lor roşii în taberele organiza­ dispoziţie, plajele, pădurile
De curind am p rim it la re­ pentru că nu a-au luat 1 Am le rupte, m u rd a re ; ca să nu De curind, D irecţia judeţea­ te în cclc mai pitoreşti locuri poienile", după cum ne mărtu
dacţie răspunsul conducerii înclina să credem şi să a fir­ mat ream intim că de ani de nă C EC. a înm înat Şcolii ge­ s-a vorbit pe larg despre feno­ m isirca la C.EC. are deja o din judeţ şi din ţară şi de fie­ riseşte corespondentul nostru
întreprinderii judeţene bal­ măm că pentru a cerceta cele zile condica de sugestii şi re­ nerale nr. 1 din P etrila un menul de economisire, im por­ frumoasă tradiţie. Din econo­ care dată nc-a întînipinat a­ Ion Vlad.
neoclimaterice la articolul semnalate şi a răspunde zia­ clam aţii a staţiunii stă încu­ prem iu de 3 000 lei, pentru re­ tanţa şi avantajele sale. In ca­ m iile elevilor s-a* făcut ex­ ceeaşi larmă şi veselie re­ Pentru cei rămaşi acasă se
„Cum pregătiţi urarea dc rului, conform o b lig a ţiilo r le­ iată in magazie, unde nu poa­ zultatele cele mai bune o bţi­ drul .lectoratelor şi şedinţelor cursii în ţ.Trâ, dintre care cea confortante, specifice tinereţii. va organiza o expediţie fol­
„bun venit". în care se c ri­ gale, nu a verificat nimeni la te şti nimeni de ea ! nute pe linia econom isirii la cu p ă rin ţii au fost abordate în nordul Moldovei, care le-a De fiecare dată ei erau înso­ clorică pe itinerarul l-lunedoa-
ticau o serie de aspecte refe­ faţa locului neajunsurile pe Nu vom continua enumera­ teme despre economia la p rile ju it cunoaşterea vestigii­ ţiţi dc părinţi, care ţineau să ra-Govăjdia-Ghelar, unde vor
ritoare In felul cum se pre­ care le semnalam. A ltfe l nu rea deficienţelor constatate a­ C.EC. Pentru a afla amănun­ C E C ,, p ă rin ţii au fost îndru­ lor trecutului şi realizările pre­ participe la acest moment e­ lua contact cu creaţiile spi-
zenta staţiunea Vaţa de Jos în te despre modul cum s-a ac­ m aţi să vorbească acasă co­ zentului. a fost deosebit de moţionant al despărţirii pen­ rltu.ile ale acestor locuri pi­
tunci şi sesizate în ziar, cu ţionai din partea cadrelor d i­ p iilo r despre foloasele perso­ instructivă In ceea ce priveş­
pragul deschiderii sezonului m ulte dintre ele fiin d de a­ dactice in scopul tre zirii şi cul­ nale pe cnre le aduce păstra­ te prem iul obţinut, el n consti­ tru o perioadă de timp. Am toreşti. "cu o notă atît dc dis­
estival. Răspunsul vrem sâ-1 cord şi şeful staţiunii, ci vom tiv ă rii la elevi a s p iritu lu i dc rea banilor la C E.C O legă­ tu it un deosebit imbold pentru recunoscut în rîndul celor ca- tinctă în cadrul judeţuiui, voi
facem cunoscut c itito rilo r noş­ cere conducerii I.J.B.C. să re­ economie, am avut o scurtă tură strînsâ s-a ţin u t cu tova­ a im pulsiona activitatea elevi­ re-i conduceau siderurgişti şi participa la „Ştafeta eliberă­
tri. pentru mai multe m otive: vadă m aterialul publicat, sâ-1 convorbire cu tovarăşa profe­ răşa Ileana Antal, şefa agen­ lor de a realiza cit mai m ul­ constructori fruntaşi ai Hune­ rii", la concursul de orientare
Un asemenea răspuns n-am Semnalele critice analizeze punct cu punct, aco­ soară Lucia Daniel, directoa­ ţiei C.EC. Totrila. de la care te economii. Din fondurile lui doarei de azi, pe feţele cărora turistică cu tema : „Ţara
p rim it în u ltim ii ani la redac­ lo la faţa locului şl va găsi rea şcolii. vom face excursii in ţară, vom citeam aceeaşi bucurie de ca­ mea" sau Ia concursul de înot
ţie ; el defineşte calea, optica primesc răspuns că se adevereşte. Vrem de a lt­ am prim it, de asemenea, un cumpăra echipament sportiv, re erau animaţi cel ce ple­ de la Valea Seacă, dotat
preţios sprijin
destul de curioasă a conduce­ fel să am intim conducerii — La începutul anului şco­ vom organiza concursuri „Cine cau, iar în ochi Je surprin- cu Cupa „23 August".
rii IJ B C. în rezolvarea pro­ I.J.B.C. că înaintea vizitei lar, in cadrul consiliului pe­ — Care au fost urm ările ? deam lacrimi. Erau lacrim i­ „In vecinătatea Ohabei, în
blemelor din reţeaua pe care dagogic, am pus problema — Am avut m ulte satisfac­ ştie, cîşligă", dotate cu prem ii le unei puternice emoţii iz- decorul acestor meleaguri a­
0 coordonează, calea pericu­ noastre de 24 de ore in sta­ s p rijin irii, extinderii şi încu­ ţii. Din 976 dc elevi. îm p ă rţiţi şi alte acţiuni instructive pe vorîte spontan, dovada înţele­ coperite de holdele de griu io
loasă a fugii de răspundere, ţiune, organe competente din ra jă rii acţiunilor de economi­ în 33 de clase, peste 75 la su­ linia econom isirii la C.E.C. gerii sufleteşti a g rijii deose­ plrgâ şl udate de Valea Lun-
a cocoloşirii greşelilor şi defi­ se putea să nu se vadă că nu­ conducerea judeţului au c riti­ sire de către elevi, ştiut fiin d tă au devenit posesori ai lib re ­ Anul acesta n-am ştiut câ se bite de care se bucură tinere­ canului, un mare număr de
cienţelor proprii. mai cu cîteva zile înainte de cat felul cum era gospodărită câ economia are o im portan­ telor C.EC Unele clase, cum va acorda prem iu şi am desfă­ le lor vlăstare Pentru aceş­ pionieri, fii ai siderurgiştilor
începerea sezonului, staţiunea ţă deosebită a tit în mînuirea şurat o activitate încununată tia, Consiliul municipal Hune­ hunedoreni, îşi petreo vacan­
După obişnuita introducere, era un şantier deschis, pe ca­ staţiunea, cum se pregătea să ar fi a n -a E. la care este în­ de succes Cred câ în v iito r doara a) organizaţiei pionie­ ţa !n condiţii la care nici nu
răspunsul I.J.B.C. se.. încheie: re se lucra foarte anevoie ; veniturilor lor personale, cit văţătoare tovarăşa Hegyi, şl toţi elevii noştri vor deveni de­ rilor, în colaborare cu Inspec­ s-au putut gîndi" — ne scrie
.Regretăm că nu ne putem a­ rondurile şi aleile nu erau a­ primească oaspeţi Toate aces­ şi în activitatea de v iito r — m ulte altele sînt form ate in punători la C.E.C., vor lupta toratul şcolar judeţean, au tovarăşul loan Zâvoianu, pre­
socia in lru lotul (sublinierea ranjate ; din parc lipseau tea nu spun nim ic conducerii ne-a declarat tovarăşa Daniel totalitate din elevi — depună­ pentru a obţine prem iul şi la căutat să găsească cele mai a- şedintele Consiliului munici­
noastră) criticilo r aduse, ne- băncile, unele erau stricate ; I.J.B.C. ? Desigur că e mai învăţătoarea E lvira Hegyi a tori. anul. Angajam entul pe care-1 decvnte forme, cele moi feri­ pal al Organizaţiei pionierilor
fiin d întemeiate, obligîndune simplu să faci un răspuns la p rim it sarcina să răspundă d i­ — O altă urm are şi tot d i­ pronunţ in numele întregului cite modalităţi de a petrece o Hunedoara.
în ac,est fel «a ne abţine de la popicăria era in paragină ; la rect de această problemă, să rectă este... obţinerea prem iu­ corp profesoral şi al elevilor parte din vacanţa de vară. ...Zile de vacanţă, Însorite,
orice comentarii cele două bazine descoperite critică din birou Dar cui fo­ coordoneze activitatea de eco­ lui pe judeţ. Ce v-aţi propus noştri este de a desfăşura o Ineditul, acest atribut frec­ de neuitat. Bucuria şl am inti­
Aceasta este .esenţa" răs­ nisipul din ju r semăna a be­ loseşte ? nomisire S-a luat legătura cu să faceţi cu banii p rim iţi ? vent în tiln it astăzi, şi-a fă­
punsului pe căre i semnează ton, pentru că, aşa cum spu­ fiecare profesor-diriginte şl În ­ «activitate educativă şi mai sus­ cut loo şi aici. „Astfel, peste rile voastre îl vor însoţi m ult
tovarăşii ing Ionn Braşovan, G. IGNAT văţător de la clase, elevilor lf — In şcoala noastră, econo- ţinută pe linia econom isirii, 318 pionieri din şcolile muni­ timp pe cel oare aoum petreo
directorul 1.1 BC. şi contabi­ nea tovarăşul Aron Boloţ, nu după form ula : fiecare elev —■ cipiului vor petrece vacanţa In taberele pioniereşti elipe
la
un depunător permanent
lul şef D um itru Rădoi s-a schimbat de ani de zile şl C E C în Liberele de la Orăştloara de autentică reoonfortare.
Noi găsim totuşi că se pot că „întreprinderea (I.J.B.C., de Sus, Bretea-Strel, Haţeg,
face cîleva... comentarii. Chiar deci), nu aprobă să se aducă Interviu realizat de Schitu, Năvodari cto, vor ad­ M. BODEA
GH. I. NEGREA
pe marginea acestui răspuns o basculantă-două de nisip
în doi peri. In prim ul rînd se fin din Mureş", nu exista o
spune că „nu ne putem aso­ tablă indicatoare spre biroul
cia întru totul c riticilo r aduse". de cazare, spre adm inistraţia
Deci, pe undeva, conducerea staţiunii etc., pentru îndru­ DIALOG CU CITITORII
1 J.B.C. recunoaşte că se poa­ marea celor care vin în sta­
te „asocia". Care sînt atunci ţiune ; solicitudinea persona­
.măsurile luate pentru reme­ lului era... absentă ; unele ca­ Drăgotescu loan — Cirneşti. I 300 Iei lunar*. Dacă salariul dâştia de Jos. L uaţi legătura
dierea deficienţelor ? Nu sînt, mere aveau la geamuri perde- C onsiliul de conducere al co­ dumneavoastră ta rifa r este de prin tr-o scrisoare cu cabine­
operativei agricole de produc­ 1 001 lei — după cum precizaţi tul tehnic ai în tre p rin d e rii
ţie a procedat legal. Dumnea­ în scrisoare — vă bucuraţi de m iniere D c v .t ,
voastră aveţi dreptul la nu­ prevederile prezentului decret. Ştefia Nicolae — comuna
mai 15 ari pe considerentul câ Bartok Ludovic — comuna Tomeşti. 1 Numai instanţa de
M O Z A I C sinteţi singur Băcia. Tovarăşul Viorel Ne- judecată este în măsură să vă
Popa Partenie — Leşnic. Vă
grâu, şeful serviciului personal
dea lă m u ririle
necesare. 2.
îndrum ăm să luaţi legătura cu
serviciul de asistenţă socială de la D irecţia regională C F.R. Gestionarul respectiv nu şi-a
Deva, ne-a promis câ o să vă
făcut decît a trib u ţiile de ser­
şi autoritate tutelară de pe ajute să in tra ţi în posesia da­ viciu, aşa câ nu poate îi vor­
lingă Consiliul popular al ju ­ telor. Nu râm îne decît să ba de o faptă deosebită, care
GĂINA A PISICA deţului Hunedoara. luaţi legătura cu dumnealui. sâ fie inserată în coloanele
N jarodi Tiberiu — Petrila.
G.C. — Sîntâm ăria de Pia­
ziarului.
Vasiu Ion — Zăvoi şi M i-
EACUT m ®U CHICEC tră 1. Cînd o să aveţi aduna­ Vă îndrum ăm să luaţi legătu­ hâilâ Lazâr — comuna Bâiţa. In
judeţean
ra cu Inspectoratul
rea generală a m em brilor co­
operatori pe brigadă sau C.A P. de m iliţie . Redacţia nu are nici prim a adunare populară care
vă rugăm să ridienţi şi pro­ o posibilitate de a intra în po­ o veţi avea în comuna dum -
Privită de la nivelul celui de-al IX-lea etaj geometria cartierului Gojdu din Deva capătă blemele ce lc-t'iţi relatat in sesia adresei persoanei c.ire neavoastrâ, puteţi face propu­
dimensiuni de machetă. : V* ONOHJ scrisoare. Fiecare membru co­ vă interesează nerea de a se repara drum ul
operator trebuie să-şi aducă Boncioagâ D um itru — H u­ şt podeţele. îm preună cu gos­
9.00 CIntece populare ; 9,10 Cura PENTRU URMĂTOARELE contribuţia la creşterea averii nedoara. Deoiirece n-aţi preci­ podarii, deputaţii şi organele
R A D IO dc lim b a gevmanA. C iclu l 1, lec­ DOUA ZILE obşteşti, indiferent în ce loc zat în scrisoare, despre ce pre­ consiliului popular, veţi găsi
staţii este vorba, nu vă putem
ţia a 2!Hi ; 9,45 P agini din opera
de muncă este încadrat. Pen­
cu siguranţă o soluţie de re­
Vrem e schim bătoare, cu cerni
„ E lix ir u l dragostei" de Dontzet- te m p o ra r noros. T e m pe ratu ra tru câ num ărul m em brilor co­ da lă m u ririle necesare. zolvare.
tl ; 10,30 A ntena tin e re tu lu i ; 10,55 staţio nară la înce put apoi in creş­
_N u simplu, dor nici din P R O G R AM U L I : 5.30 Ju rn a l . M e lo dii de EMy Rom an ; *11.30. tere uşoară. operatori care au participiu, Bânâţan loan — comuna Ştefan Nicolae — Baia de
our, Cînd Enoch Nilsson, fer­ agrar. B u le tin a g ro -m cle o io lo - „ A n to lo g ic contem porană ; 11,50 pînă acum l«-i muncă a fost, Bretea Română Adresaţi-vâ Criş. Tovarăşii de la O ficiul
mier din Wetlondo (Suedio), ele ; 6.05—9,30 M uzica şl actua­ S a lu lu i c ra va te lo r ro şii — cîn- mic, desigur şi producţiile ve­ personal preşedintelui consi­ de pensii Deva ne-au asigurat
tccc ; 12,03 A vanp rem ie ră co ti­
lită ţi ; 0,30 V iata c â rtito r ; 10,10
o descoperit ocest ou în cui­ ...Işi petrecea ».mpjl in mod Curs dc lim ba gevmanA. C iclul diană : 12.45 C oncert de p iln z ; getale obţinute sînt „su b ţiri" liu lu i popular al comunei câ o sâ vă expedieze in tr-u n
bul uneia din găinile sole util, culegind de pe terenul ll, lec|.la a 38-a : 10,30 C o ru ri I3.30 Ora vcseiâ (reluare) ; l<t,u 2. M«-ii întîi trebuie să ştiţi câ pe raza căreia dom iciliaţi. N u­ tim p scurt, pe adresa de aca­
ouotoore, a crezut câ este de golf din apropierea cosei bărbăteşti ; 10.15 Din ctntecele şi M elodii populare ; H.30 Taglnt fondul necesar acoperirii plă­ mai dînsul este în măsură să să, toate drepturile băneşti ce
vorbo de o glumo făcută de slăpînei. mingile pe care le da nsurile popoarelor ; 11,05 Re­ alese din m uzica de estrad* ; ţii pensiilor se alcătuieşte din vă dea lă m u ririle necesare. vi se cuvin.
vista econom ica : 11.2S Sulta sim ­
15.00 M om ent ş tiin ţific : 15.30 Re­
vreun ştiengor din vecini : aducea apoi acasă. In cursul fo n ic i „T a ra IT Atm aglulul” dc fre ne dragi ; 10.00 R a d io ju rn a l. urm ătoarele surse : a) c o n tri­ Frcnţoni lon-Ţanu — Nă- N. PANAITESCU
preo semăna bine acest ou anului trecut. Chick o păcălit N lcolae Boboc ; 12.00 M e lo d ii de B u le tin m e te o -ru tle r : in 20 S ulta buţia anuală a cooperativelor
cu o bila de biliard. Totuşi, 2eci de jucători şi o strîns M arcel lonescu şl G rlg o rc Flo- sim fo nică ..P riv e liş ti m o ldove­ agricole de 3,5 la sută din va­
el nu o încercat să - i contro­ peste 500 de mingi. „Este ex­ rian ; |?.|5 C ronica m uzicala ; ne şti" de M lh a ll Jora : 10.53 S fa­ loarea producţiei globale ; b)
tu l m e d icu lu i ; 17.00 M IIne în e-
12.30 in ttln lre cu m elodia popu­
leze „rezistenţa", şi pentru trem de dificil să te descurci la r* şl In te rp re tu l p re fe ra t ; 13.00 m ls lu n lle m uzicale : 17,05 M uzeul contribuţia de 5 sau de 10 Ici Bogată activitate
orice eventualitate l a păstrat. cu ea”, o declarat doamna R a d io ju rn a l : 13.11) A va n p re m ie ­ In stru m e n te lo r vechi : T ro m b o ­ lunar a cooperatorilor apţi de
Medicul veterinar invitat să e* Rite Harris, stăpîna pisicii, ra c o tid ia n * : 13,22 MuzlcA u- nul d in Renaştere şl B aroc : 10 00 muncă, mem bri ai Casei de
xomineze oul cu pricina, o care păstrează acasă cîteva şoa‘ â in te rp re ta ta dc Anda CA- O m elodie pe adresa dv. : 18 30 pensii, de la împlinire»! vîrslel
IneAreanu sl Lttls A q u llle ; 13.45
Curs de lim b a germ ana. C iclul
declarat că este vorbo de­ se'lore pline cu mingi de golf. M om ent ştM niîflo ; H.00 M e lo dii TI. lecţia a 30-a ; 19.00 S tu d io u l dc 16 ani. ed ito ria lă
spre un exemplar extrem de po pulare : 11.10 In ş lr-te mArgA- tin A ru lu l In te rp re t : pianista Flo­ Dacă nu s-nu respectat a-
rar. întrucît ouă de găină de « 3 M iRO rlte ; 14.35 C intec şl Joc ; 15,30 renţa BarbAlat ; 19 20 M e ridian e eeste condiţii e firesc să se
formă rotundă se inlîlnesc C om p ozitorul sA ptâm lnll. Franz llrle c : 19..'0 N oapte bunA. co­ micşoreze pensia m em brilor Şi în acest an activitatea trecutul istoric şî de luptă al
I.lszt ; 10.00 R a d io ju rn a l. B u le tin
p ii : 19,55 MuzicA p o p u la r* ce­
MODERN m etco-ruM ci* : 10.20 M e lo d ii In ­ rni* de ascu ltători : 20.15 CintA cooperatori Alte surse de aco­ maselor, precum şi a d ife ri­
door unul la un miliard ]0,G«l aţi d o ri să revedoţj 7 prodigioasă a E ditu rii M ili­
terp re ta te de D oina Badea ; 10.30 F ra n ck S in a lm ; 20.35 A rte fr u ­ T e atru : „T ro ie n e le ” dc «I. perire a p lă ţii pensiilor nu tare, concretizată în aproape telor fig u ri de eroi, este do­
l \ S a rirc ;
M'ASSOTA CongultaMe Ju rid ic * : 10 40 Crea­ moase : 20.55 M u zic* : 21.05 Pa­ 17,31) B u le tin de ş llr i ; sînt. 60 de tillu ri, apărute sau în meniul în care seriile „M e ­
ţii corale : 17 05 Antena tin e re ­
g in i din opereta „F a rm e cu l un u l
tu lu i ; 17,3(1 Concert de muzlcA vals" de Oscar Straus : 22.05 M u­ 17.35 Lum ea c o p iilo r ; Un grup de şoferi — Hune­ curs de apariţie, cuprinse in ­ m orii de război* şi „F ii ai
LUI PSRIIRA p o p u la r* : 1».10 P rog ram u l p a rti­ zicA uşoarA ; 22.20 T e atru serial. 17,50 Lim b a germ ană (reluare) ; doara. Com itetul Executiv al tr-u n în g rijit catalog edito­ neamului românesc* operea­
pe ntru
colegii
18.15 Aplauze
rial, ne oferă o serie de lu­
d u lu i — p ro g ra m u l nostru ; 10 30
V a rie tă ţi m uzicale : t9.0O Gaze­ Un om in tre oam eni de C am ll n o ştri — em isiune m u zica­ C om itetului Central «al P a rti­ crări de istorie m ilitară, me­ ză cu discernăm lnt şi pasiune
IN -a ; 22.41
Pctrescu.
Seria a
ta radio ; 19.25 S&ptAmtna un ul V iers de d o ln * ; 23 05 No| în re ­ lă p e n tru elevi ; dului Comunist Român a ho- pentru completarea tabloului
m elom an ; 20.05 Tableta de sea­ g is tră ri : 23.40 MuzlcA uşoarA ; 18,45 T rib u n a econom ică ; tâ rit majorarea cu 30 lei lunar, m orii de război, tehnică m i­ general al m a rii epopei a
rA de F.dmond N leolau : 29.10 24,00—1,00 L u c ră ri prezentate la 19.15 T repte spre fin a lă . S olişti litară, ştiinţă şi doctrină m i- poporului nostru.
In te rp re t! celebri : 20 30 Em ines­ şl fo rm a ţii p a rticip a n te la începind cu 1 m artie 1960, a litarâ, beletristică.
ciana. D ac* tre ci rtu l Selcnet : T rib u n a In te rn a ţio n a l* a com po­ cel de-al IX -lc a concurs alocaţiei de stat pentru copiii Diversitatea tem elor şi ge­ In literatura beletristică, o
20,35 P entru m agnetofon ul dv. ; z ito rilo r — P aris 1908. al a rtiş tilo r a m a to ri ; acelor beneficiari ale căror sa­ serie de autori, u n ii consa­
21.00 L e ctu ri oa ralele : 21 20 Re­ 19,30 T c lc ju m o lu l de* scară. Du- n u rilo r operelor ce vor ve­ craţi în Editura M ilita ră , ne
Domnul Andre Petit o fost vista şlagă relo r r 21.3* S port ; le tln m eteorologic ; la rii tarifare sau venituri nu dea lum ina tip a ru lu i sub e­
pînă Io 60 de ani un onest 21.45 Reviste slagA rclor : 22.no 20.00 T e lc-cincm ateca : „M o n - depăşesc 1 300 lei lunar In gida E d itu rii M ilita re deno­ prezintă sub mai m ulte titlu ri
lermier Io Saînt-Romon de R a d io ju rn a l. B u le tin m etenrolo- 9le u r T a x i” — film p ro ­ sensul celor de mai sus, s-a tă serioase preocupări în se­ schiţe, romane, versuri, po­
elc : 22 20 MuzlcA usoar* : 23.5S
Malegorde (Franţa) Pe urmă M om ent poeMc. ..C uo tor“ : 23 no VREMEA du cţie a s tu d io u rilo r fra n ­ adoptat decretul nr. 150/1060, lectarea calitativă şi variată vestiri etc., inspirate din
ceze ;
însă. a simţii crescînd în el... R ecital H ervă V llla vd ; 23 1S M o­ 21,25 R eflector ; prin care se aduce comple­ a lu cră rilo r unor cunoscuţi fapte reale şi îm brăcate în
geniul poc-ziei. Şi pentru că zaic sonor ; 0.03—3.00 Estrada 21,40 D ialog cu tele specta torii ; tă ri la art 3 din Decretul autori, precum şi in prom o­ im agini «!rtistice şi fantezie,
Tinjr.il mozombicon Mar.uet ardea de nerăbdare să scrie, nocturnă. PENTRU ?4 ORE 21.35 T cleglob — em isiune do 205/1060 cu urm ătorul alineat d ife rite momente - pasionan­
Pereiro simţea mereu că ii dar n avea despre ce, domnul P R O G R AM U L n : 0.45 Clnteee c ă lă to rii geografice : San final : „Cu«!ntumul alocaţiei varea tinerelor condeie. te din viaţa şi activitatea
Francisco ;
ţiu ie ceva in ureche Incer- Andre Petit... şi-o incendiat şl Jocuri : 7 00 R a d io ju rn a l. Su­ Vrem e schim bătoare cu cerul 22,10 P u b licita te ; de stat pentru copii prevăzut Un larg volum editorial îl m ilita rilo r, a unor persona­
cînd să afle couza acestui ferma, după care s a opintit m a ru l prese). B u le tin m eîeo- tem porar noros. V or cădea a- 22.15 T e le ju rn a lu l de noapte. în alineatele 1 şi 2 se majorează ocupă problemele de specia­ lită ţi remarcate în lupta pen­
ciudot şi oproope permanent gifiind pinâ Io vîrful unei co­ ru tte r ; 7.11 C !n t* fa n fa ra r 7.30 versc locale dc ploaie înso ţim do D u lc tln m eteorologic ; cu 30 de lei, pentru beneficia­ litate care vin în s p rijin u l tru apărarea patriei din tre ­
descărcări electrice. V in t p o triv it
zgomot, el Q descoperit... un lilie, ca s-o vadă arzînd. I,a m icro fon r.ldla Dem encn şl d in nord-vesu T e m p e ra tu ra va 22,23 C o n v o rb iri lite ra re . * 1 rii ale căror sal«!rii tariîaro perfecţionării continue a cut, precum şi eroi ai zilelor
A le xa n d ru M orja : A 10 T o t tna -
greier. Pereira a încercat să-l Cine o zis câ Nero ero ne­ Into (em isiune p e n tru p io n ie rii : fi cuprinsă ziua in tre 18 şl 22 g ra ­ tehnicii m ilitare. Evocarea
scoată, dar greierul se pare bun ? ft 25 C oncertul n e n tru orchestră de, Iar noaptea In tre 8 ol 12 g ra ­ de încadrare la venituri pre­ gr«”mdioaselor momente din noastre.
văzute în art 2 nu depăşesc
că stătea confortabil acolo şi de coarde de Ion D um ltre scu ; de. D im ine aţa ceaţ& localA.
se simţea bine. Nu oceloşi lu­
cru s-or fi putut spune şi de­
spre Pereira...
încercările de o l alunga 5 : — După cţt ştiu, modulu- ducem modulul pe suprafaţa lu­
pe locatorul nedorit, nu s-au V Â VORBEŞTE ECHiPA)UL,APOUO-11 rile de încercare au trebuit să nară cu carburantul rămas.
soldai cu succes decit la spi­ râmină pe sol o perioadă de I : — Aterizarea este mal pe­
tal. In prezent, Monuel păs­ timp, din cauzA unor accidente. riculoasă decît decolarea ?
trează greierul acasă Io el co A ţi putut face suficiente zbo­ R : — Aterizarea este mai
pe un... purtător de noroc. ru ri de antrenament? complexă. Dar dacă ceva se de­
R : — Am efectuat aproxima­ fectează In tim pul coborîrii, se
In cursul prhnel sSptflmlnl a anului 1®69, Nell Armslrong. ftleSI krmstromşr— făcuta ou ajutorul unul sextanb tiv 20 de zboruri simulate în a­ poate face cale întoarsă cu aju­
Fdwin Aid rin şi Michacl Colii ns şi, o dată cu el, lumea în­ şl al unei maşini de calcul ma­ cest tip de vehicul şl aş vrea sâ torul motoarelor ascensionale,
treagă, nu aflat că formează echipajul misiunii „A p o llo -Il". nuale. „Apollo-10" ne-a convins mal efectuez cîteva. Dacă nu în timp ce la decolare, există
cure va face prima tentativă de aselenizare. Cine sint aceşti primufl pieton Soinae de valabilitatea acestei posibi­ voi reuşi, voi fl mal puţin în­ mai puţine şanse de evitare a
lităţi.
CINEMA oameni gata să înfrunte cea mai extraordinar.! aventură a veţi comanda prim ul zbor al crezător, iar riscul de a rata neplăcerilor. In această situaţie,
I : — Cînd şl cum aţi aflat câ
tuturor tim purilor? Vă vor spune-o ei In.şişi în cadrul acestui
coborîrea spre Lună va fi mal
etajul de coborîre va fi aban­
interviu, luat In Houston
dc W illiain Cromie,
reporter In
„W orld Boolt Enciclopedia". Dar ceea cc ci nu vor povesti WUltam Cromie: — Ce sim ţiţi tem puşi astfel în faţa unor cărui scop este aseleniz.area ? mare. donat, iar dacă cel de ascen­
DEVA : T a rta n , om ul Junglei R : — Cu trei sau patru zile 1 : — Veţi avea probleme de siune se defectează ne vom ve­
(cine m ato gra ful „P a tria ” ) ; Ron. este uccl necruţător antrenament pe care l-au făcut timp dc la gindul câ veţi fl primul om situaţii de urgenţă, la care tre­ înainte de anunţarea oficială navigaţie, în special atunci cînd dea în faţa unor dificultăţi se­
ta v ie ţii („A rta ") ; SIM LR1A : ani de 2Île. în vederea acestei misiuni. Pentru toţi, antrena­ care va pune piciorul pe Lu­ buie sâ reacţionăm ca şi cum veţi părăsi suprafaţa lunară ? rioase.
Testam entul u n u l puşA („M u ­ mentul comportă trei faze. Prima etapă o constituie cele 18 nă ? ne-am afla în spaţiu. De exem­ (9 ianuarie a.c.). Deke Slayton
re şul") ; H U N ED O A R A : C ri­ luni dc antrenament „dc bază" : în sala de studiu reproduce­ plu, privind prin hubloul simu­ (şeful astronauţilor), ne-a anun­ R : — Da. Există două lucruri I î — Ce credeţi despre pe­
mă In s til personal („C o n ­ rea condiţiilor din junglă şi din deşert, ieşiri dintr-un vehicul Nctl Armstrong : — Sper sin­ ţat pe un ton foarte natural că asupra cărora trebuie să mai ricolele acestui zbor ?
s tru c to ru l") ; O am eni îm ­ cer că citito rii vor. înţelege că latorului modulului lunar, a- a propus echipajul nostru pen­ facem încă încercări. Nu ştim R : — Sarcina noastră este dc
p ie triţi („F la că ra ” ) ; P aradisul spaţial căzut in apă, studii geologice, misiuni de r.bor simulai, este vorba de o muncă de e- vcm imaginea suprafeţei Lunii, dacă vom fi în măsură sâ ve­
în d ră g o s tiţilo r („S ld c ru rg is - zboruri în stare de imponderabilitate în avioane speciale dc chlpă. Alegerea celui care va aşa cum nl se va arăta ea 1n tru misiunea Apollo-11, a determina care sînt punctele
tu l") ; C A LA N : E xpresul colo­ antrenament, evoluţii in capsule spaţiale închise etc. Se fac momentul aselenizării. T : — A ţi telefonat soţiei în dem stelele în raport cu care periculoase şi de a le evita. A r
n e lu lu i von Ryan („11 Iu n ie ” ) ; „reveniri" in atmosferă cu ajutorul unor ultra-centrifuge. In pune prim ul piciorul pe Lună momentul în care aţi aflat câ vom realiza orientarea noastră fi nu ştiu cum sâ spunem, câ
T E LIU C : O peraţiunea „C ro s- nu a depins decit de tntîmpla- 1 : — Veţi fi gata In iulie 7 în tim pul zilei lunare. Dacă nu nu nc gtndim la pericole, în
bosv” („M in e ru l") ; G H FLA R : toată această perioadă, ci îşi menţin forma profesională şi ic. S-a intim plat ca eu sâ fiu R : — Posibil. Dacă lucrurile veţi efectua prima explorare a vom putea să ne orientăm în
S ta to rn icia ra ţiu n ii („A lln e ru l"); continuă să piloteze nvioane m ilitare cu rencţic şi se antre­ cel ales, dar tot atît de bine suprafeţei Lunii ? funcţie de stele, sperăm să ne^ vreme ce noi o facem tot tim ­
PETR O ŞAN I : Noaptea e fă cu ­ nează la baza aeriană de la Ellington. O dală terminală aceas­ merg bine, ne vom apropia de R : — Nu. Am aşteptat sâ a­ pul. încercăm flecare sâ ne în­
tă p e n tru a visa („7 N o ie m ­ tă perioadă de antrenament de bază, fiecare astronaut trece putea să fie oricare altul în lo­ stadiul dorit al pregătirilor pi­ orientăm în funcţie de gravita­ deplinim sarcina pe cît posibil
b rie ") ; Planele m ecanice („R e ­ cul meu. N-aş putea să neg câ nâ la data lansării, dar asta jung acasă. ţia lunară. Intr-adevăr, pentru cu mal puţine riscuri şi cît mai
p u b lica ") ; LU P E N I : Roata v ie ­ la specializare în vederea unei anumite sarcini în cadrul v ii­ stnt emoţionat. Dar mă gtndesc numai in urma unul antrena­ 1 : — Care a fost reacţia ei ? «i naviga, se poate stabili un eficace.
ţii („M u n cito re sc") ; R ăutăcio­ toarei lor misiuni. Astfel, Edwin Aldrin, a cărui teză de mai puţin la a s p e c t e I c s e n ­ punct de reper şi în funcţie de
sul adolescent („C u ltu ra l") ; doctorat a fost inlîlnirea pc orbită terestră şi cea pe orbită t i m e n t a l e ale evenimentu­ ment foarte asiduu. Pînă In R : — A fost foarte bucuroasă I : — In ceea ce vă priveşte,
LO N EA : Poem ul ce lo r două prezent am efectuat 900 de ore şi m-a întrebat dacă sînt şl eu... gravitaţia terestră, dar acest lu­ care este partea cea mai Jm-
In tra i („M in e ru l") ; PAROŞEN1 : lunară, a fosl Însărcinat cu organizarea misiunilor spaţiale. lui şl mai mult la misiunea pe de antrenament. Şi cu i-ani răspuns câ sînt. cru nu a fost niciodată încercat
P ira m id a zeu lu i Soare („E n e r­ care o am de îndeplinit. în funcţie de cea lunară. portahtâ a programului spaţial?
g ia ") ; P E T R ILA : R olls Roy- Michacl Collins a devenit unul dintre specialiştii în materie T : — Ce aţi învăţat în urma 1 : — Se pare că anul trecut J : — Care consideraţi dv. câ R : — Va fi aceea in care sc
ce-u| galben („M u n cito re sc") ; de costume spaţiale şi activităţi extiavchicularc. Cei trei as­ I Ce fel de antrenament zborurilor spaţiale precedente ? aţi scăpat ca prin minune în va putea aprecia nivelul dez­
V U LC A N : A tră i p e n tru a aţi efectuat tn vederea acestei R : — Mai întîi punerea la momentul in care un simulator este partea cea mai critică a
tră i („M u n c ito re s c ") ; URJ- tronaut, Arinstrung, A ldrin şi Collins se află la Cape Kcn- zborului ? voltării aparatelor spaţiale şi
C A N f : Pe gheaţa subţire — se­ nedy încă din luna ianuarie. Astfel, in timpul unei experienţe misiuni ? punct a reţelei de comunicaţii al modulului lunar s-a sfărî- R : — Avem cîteva incertitu­ al tehnicii destinate explorări­
riile I şl n („7 N oiem brie") ; Jn urma misiunilor Apollo-8 şi mat de sol ; aţi avut emoţii, dini tn ce priveşte navigaţia şi lor Explorarea Lunii este o ex­
O R A ŞT IE : V irste le o m u lu i cînd erau instalaţi intr-un aparat care simula condiţiile de R : — Petrecem zece-două- 10, comunicaţiile au fost sim ţi­ gîndindu-vâ la eventualitatea perienţă vitală şi pasionantă,
(„P a tria ") ; C u ţitu l In apă lucru din cabina spaţială, inginerii dc la Centrul spaţial au sprczcce ore pe zi din cincî- tor îmbunătăţite. O a doua în­ acestui accident în spaţiu ? s-ar putea să ne lipsească car­
(„F la c ă ra ") : G E O A G IU -R A l : burantul necesar pentru ateri­ dar in viitor se vor face expe­
La est dc Eden ; H A ŢE G : D i­ programul, cu ajutorul unor calculatoare, reproducerea u n o r şase zile pe sâplâmînâ pentru văţătură a fost constatarea câ R : — Nu mi-e teamă pentru zare. Cred eâ partea cea mai rienţe de-a dreptul fascinante.
m in e ţi de Iarnă („P o p u la r") ; situaţii de urgenţă, cărora echipajul a trebuit să Ic facă faţă a efectua simulări ale zborului se va naviga destul de simplu mine. Sînt preocupat mai mult periculoasă va fi trecerea de la Eu cred câ va urma un mare
B R A D : S uflete tar) — seriile număr dc „premiere" după ase­
I $1 I I („S teaua roşie") ; G U R A - fără o cunoaşte evenimentele în succesiunea lor : cînd scurt- la Centrul spaţial dc la Cape la bordul cabinei spaţiale. Erau de faptul câ avem în faţă cite- controlul automat In controlul
B A R Z A : T o tu l p e n tru rls („ M i­ circuitele electrice, cînd pierderi dc c a rb u ra n t etc. In ce; jin d Kenncdy. Ne antrenăm In si­ destul de numeroşi acei care nu va probleme nu numai ale pro­ manual al zborului, atunci cînd lenizare — primele coborîri pe
n e ru l") ; 1LIA : Salvele A u ro ­ gramului spaţial, ci şi ale ţârii ne vom găsi la 180—200 metri Mărie, Jupiler. prima explorare
re i („L u m in a "). din mai, cinci pînă la şase zile pc s ă p iă m iti.l, cei tre i au mulatoarele vehiculelor spaţiale credeau câ se poate naviga pe care ar putea sâ resimtă o e- dc zona de aselenizare. O dată a centurii dc asteroizi şi multe
e fe c tu a t c ile zece p în ă le do uăsprezece o re do a n tre n a m e n t. controlata da calculatoare. $îa- b a u unor măturători gl calcula ventualâ dramă. acolo, vom şti dacă putem să altele.