Page 8 - Drumul_socialismului_1969_07
P. 8
DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 2 IULIE 1969
Congresul International
peniru securitatea CURIER • CURIER • CURIER
? m m t t w m m u şi igiena muncii
♦ © ♦
La Comitetul orăşenesc de
ii' ţara noastră participă la Tîrgul Intervenţia reprezentantului român greva dc 48 ore a şefilor de staţii. Greva a început du partid Sofia a avut loc o con
T ra ficul feroviar din Ita lia este serios afectat de
sfătuire in cadrul căreia au
GENEVA 1 (Corespondentul V orbitorul a sugerat B irou m inică seara. Puţine trenuri au circulat in Ita lia con fost discutate măsurile care
de la Kinshasa ' Agerpres, Horia Lim an, trans lui Internaţional al M uncii să tinentală, iar in Sicilia întregul trafic feroviar a fost sc im pun în vederea în lă tu
m ite : In cadrul Congresului stabilească unele c rite rii pen paralizat. In toi cursul zilei de luni, nici un tren nu a ră rii urm ă rilo r ploilor toren
iii Manifestare la Viena cu prilejul împlinirii internaţional pentru securita tru clasificarea cauzelor acci sosit la Roma şi doar cîteva trenuri speciale au plecat ţiale însoţite de grindină, că
din capitală, tocmai iutr-o perioadă dc început dc va
tea şi igiena muncii au înce dentelor de muncă, a m aladii canţă, cînd dc obicei căile ferate sînt foarte aglomerate. zute in ultim u l tim p asupra
a 150 de ani de la naşterea lui Nicolae Bălcescu put lucrările pe comisii lor profesionale, să elaboreze o in Sicilia. m uncitorii agricoli au declarat luni o gre capitalei bulgare şi a îm pre
listă orientativă, nelim itată, a
Luînd cuvlntul în dezbateri,
ju rim ilo r sale. In zona din
reprezentantul român Traian m aladiilor profesionale, co vă de 21 dc ore. cerind reînnoirea convorbirilor cu pa Jurul Sofiei a fost afectată
K IN SH A SA 1 (Agerpres). boko, cit şi comisarul gene tul Agerprcs, P. Slănccscu, Dudaş, şeful Inspecţiei de respunzând stadiului actual al tronatul în vederea unor contracte dc muncă mai echi o suprafaţă de 9 100 hectare
tabile.
Luni, in prezenţa preşedinte ral al tirgu lu i, Thomas Tum transm ite : Viena a avut stat pentru protecţia muncii, cunoştinţelor din domeniul pa dc cu ltu ri agricole. In uncie
lu i Republicii Democratice ba au arătat că prezenţa Ioc o manifestare cu p rile ju l adjunct al m in istru lu i muncii, tologiei profesionale, şi să fie comune, recolta cooperative
Congo. Joseph Mobutu, a a României la acest tîrg consti Îm p lin irii a 150 de ani de la a făcut o largă expunere asu inform ate statele membre a lor a fost distrusă în propor
vut loc deschiderea prim ei £- tuie o manifestare a dorinţei naşterea marelui patriot şi pra efo rtu rilo r întreprinse în supra a cţiunilor întreprinse „Tăierea noastră este că nn utopsia a fost efectuată dc o ţie dc 90 la sută. In oraş au
d iţii a T irgului internaţional de dezvoltare a cooperării c- istoric român, Nicolae Băl- ţara noastră în vederea asi pentru a se promova noţiunile ar trebui să existe blocuri echipă de 11 medici, condusă fost inundate întreprinderi
de la Kinshasa. La tîrg p a rti conomice şi tehnice dintre ccsru. Festivitatea s-a desfă de securitate şi igienă a m un m ilitare. Asemenea alianţe dc profesorul O livie i, şeful industriale, clădiri publice,
cipă firm e din 30 de ţâri ale cele două ţâri. B uletinul spe şurat sub auspiciile Comisii.'! gurării co n diţiilor normale de cii In cadrul învăţăm întului dc creează tensiune in relaţiile catedrei dc medicină legală locuinţe. Peste 500 de fa m ilii
lum ii, prin tre care Marea cial al agenţiei congoleze de austriece pentru U.N ES CO muncă toate gradplc. dintre state, mai degrabă a U niversităţii din M arscillc. au rămas fără adăpost. Din
Britanic, Franţa, Belgia, presă, editat cu p rile ju l des Despre viaţa şi opera Ini Ni- decit destindere" — a subli * 1:7 ♦ cauza o p ririi curentului elec
chiderii tirg u lu i, menţionează colac Bălcescu a vorbit prof. tric. in numeroase în tre p rin
S.U.A., Bulgaria, România, niat prim ul m inistru al In d i In apropiere dc aeroportul
Ungaria, Tunisia, Canada, râ România expune o ftim ă univ. dr Thorvi Eckhurl. Festivităţile de la Caernarvon ei. Indira Gamlhi. intr-o de indian Agra. situat la apro deri lucrul a fost întrerupt I
India ş.a. Ţara noastră expu deosebit de variată de m ăr Au asistat personalităţi ale claraţie. tăcută cu ocazia vi xim ativ 200 dc km de New pentru cîteva z
ne o gamă variată de produse furi, care interesează in mod v ieţii ştiinţifice austriece, func (Marea Britanie) zitei sale la I)jakarla. In ace D eliii, a avut toc m arţi un o perioadă mai
prezentate de mai multe în deosebit economia tinerelor ţionari superiori din M iniste laşi timp, Indira Gandhi s-a grav accident de aviaţie. Un ♦ © ♦
treprinderi de comerţ exteri state africane rul afaceriloi externe, un nu CAERNARVON 1 (Ager Conferirea acestui titlu con pronunţat in favoarea unui avion de transport al aviaţi Generalul L j
or. Astfel, sînt expuse ma* Pavilionul românesc a fost meros public. A fost prezent pres) — M oştenitorul tronului stituie, in tradiţia M a n i B ri sistem dc garanţii pentru se ei m ilitare indiene a fost sur zer a transmis
Slni-unclte, autocamioane, vizitat de m inistrul afaceri Ghcorghe Pcle. ambasadorul Regalului U nit al M arii B ri tanii, prim ul aci al carierei curitatea statelor, care ar pu prins dc o furtună de nisip te rn icirile dc c
tractoare, precum şi un larg lor externe. J. Bomboko, do României la Viena. tanii şi Irlandei de Nord. v iito ru lu i suveran englez. A- ica fi eventual stabilit in ca şi s-a prăbuşit. Toate cele 20 prem at fort»
comisarul general al tirgului,
sortim ent de produse textile, După conferinţă a urm at un Charles de Windsor, fiu l cel lunci cînd îi va succeda ma drul Organizaţiei N aţiunilor dc persoane aflate la bord N.A.T.O, din Ei
agro-alimontare, încălţăm in Thomas Tumba, şi de alte program artistic susţinut de mai mare al reginei Elisabeta mei sale la tronul ţâ rii. P rin I inite. au m urit. Iului american
te, preparate cosmetice şi pro persoane oficiale, care au fă corul ansam blului coral al a Il-a, a fost investit m arţi, ţul Charles va deveni Regele ♦ O * odpaster. Lcm ni
cut aprecieri elogioase p ri ♦ © ♦ . In cea mai nordică zonă
duce ale Industriei farmaceu vind calitatea produselor ro coloniei române din Viena şi în mod oficial, cu titlu l de Charles al IlI-lea, şef al Com- In cadrul unui m iting or a Statelor Unite, Alaska. a această funcţie
tice. In cuvlntul de deschide mâneşti expuse de artişti români aflaţi ru P rinţ al Ţ ării G alilor (Prince m onwealthului şi protector al ganizat la Clubul m uncitori ani şi jum ătate
of Wales). Atmosfera de car bisericii anglicane, al 41-lea lor din Ivliartuin. secretarul izbucnit un incendiu care a a avut loc m arţ
re, atlfc m inistrul afacerilor ☆ diverse p rile ju ri in capitala naval care domnea în ju ru l monarh englez de după inva general al CC', al P artidului compromis a p r o x i m a t i v general al N A /1
externe el Congoulu), J. Bom- V IE N A 1. — Coresponden Austriei. castelului de la Caernarvon, zia normandă din 10G6. Comunist din Sudan, Ahdcl 283 000 dc hectare de păduri (lin localitatea I .
unde a avut loc ceremonia în Ceremonia oficială la care lla ku j iMahgub. a adresat un si tundră. Acest fenomen se teau, in apropie
vestirii. a fost insă tulburată au luat parte, ca in vita ţi de aool tuturor forţelor progre înregistrează la intervale INIons.
de acţiunile naţionaliştilor onoare. 4 000 de persoane, ve siste din ţară de a s p rijin i foarlc mari de tim p iu apro ♦ © ♦
pierea Cercului Polar. Seceta
galezi. soldate pînâ în prezent
noul regim revoluţionar
al
File manuscri:
ui
ORIENTUL Acţiuni ale patrioţilor din Mozambic cu doi m orţi. Ei cer despărţi nite din toate colţurile lum ii, daneze AbJcl Maleq .Mălinul» caic a hm tuit în această va riilo r Iui Napo.-jon. <
R epublicii Democratice Su
a atras in localitatea Caernar
ră polară în Alnska îngreu
rea Ţ ă rii G alilo r de Regatul
vremea exilu lu i
DAR ES S A LA A M 1 (Ager- au organizat ambuscade pe U nit şi se opun acordării tit von, care are numai 12 000 dc a trecut în revistă etapele nează m ult eforturile depuse la Sf. Elena, au
pr.es), — P a trio ţii din Mozam căile dc comunicaţie care lea lu lu i de P rin ţ de Wales moş locuitori, aproape un sfert de luptei forţelor progresiste de a u lu rilâ ti pentru localiza la o licita ţie la
m ilion de turişti
tenitorului Coroanei britanice.
rea şi stingerea acestui uriaş
bic au încercuit
principalul
APROPIAT vinciei Nyassa, anunţă un co gă V illa-C abral cu principale îm potriva colonialism ului şi incendiu. tru Mima de 2 26.
le posturi m ilitare. A fost, dc
centru adm inistrativ al pro
a dictaturii m ilitare. Comu
nc. Datînd din 1
asemenea, distrus postul m ili
municat al F rontului dc tar O liveira din provincia Coreea de sud n iştii din Sudan, a subliniat de pagini cu ii
vorbitorul, se pronunţă pen
referă la campa
Eliberare din Mozambic tru colaborarea cu noul re gîpt şi Siria. Un<
Atac aerian israe- (FRELIM O), difuzat la Dar- Nyassa. In tim pul acestei ac gim. se de mîna împ
Es-Salaam. P o triv it comunica ţiuni, mai m u lţi soldaţi por încordare la Seul altele au fost dic
lian asupra tului, detaşamentele FRELIM O tughezi au fost ucişi. A proxim ativ 130 de locui ^ Deşi situaţia creată ru lu i său. general ‘
în M.alayczia ca urina
SEUL 1 (Agerpres). — Pen coreeni, relatează în legătură tori basci din nordul Spani re a violentelor tu lb u ♦ © ♦
Iordaniei tru a cincea zi consecutiv, cu aceasta corespondenţii n- ei se află în prezent in în rări izbucnite după ale Marcelo Vivas
Seulul, capitala sud-eoreeanâ, genţiilor de presă, a fost pro chisorile m ilitare, anunţă a gerile generale s-a ame locuitor în vîrst
Alte incidente în India îrţceput de erupţie : în ciuda tind surse m ilitare inform a le sâptâmîni, continuâ San Cristobal. s- - ,
„constituţie"
mendament la
A M M A N 1 (Agerpres). — oferă imaginea unui vulcan la vocată de noul proiect dc a genţia Associated Press, ci liorat sensibil in ultim e ani al oraşului
Un p urtător de cuvînt al ar represiunilor masive, a iţi apro m enit să perm ită preşedinte te. Aceştia sînt acuzaţi dc a să fie to tu şi« semnalate
matei iordanieue a declarat xim a tiv 7 000 de studenţi au lui Pak Cijan Hi să-şi pre fi luai parte la mişcarea na incidente izolate. Astfel, cu Marja Adela (
abia a îm p lin it 1
câ cinci avioane cu reacţie părăsit sălile de cursuri şi au lungească mandatul încă pa ţionalistă separatistă bască luni noaptea. In capitala
israeliene au atacat m arţi d i HYD ERABAD 1 (Agerpres). în prezent, 30 de persoane invadat străzile, pentru a o r tru ani. îm notriva căreia autorităţile ţârii. Ivuala Lum pur, au Castro a rămas v
mă cu şase luni
mineaţa oraşele iordaniene — Adepţii creării unui stat şi-au pierdut viaţa, şi mat ganiza noi dem onstraţii de Intre student» şi poliţie au a dc la M adrid au luat. în u r fost semnalate alte pa a 22 dc copii î
Wadi Shoueb şi Ash-Shuna, autonom Telengana continuă m ulte m ii au fost arestate. protest. Revolta tin e rilo r sud- vut loc ciocniri violente. mă eu cîteva luni. măsuri se tru incendii provocate
situate în partea de sud a văii să producă incidente in statul vere. dc grupuri turbulente ♦ © ♦
Iordanului. El a m enţionat că indian A ndhra Pradcsh. La precum şi ciocniri între La Palazzo dc
în cursul acestui raid avioa Jammareddy, localitate situa ❖ O * acestea. In localitatea din Roma s-au
nele israeliene au provocat tă la 100 km nord de Hyde- Locuitorii din salcie situa Malacca. situată (a 145 cursul nopţii de
pagube materiale. Un soldat rabad, a avut loc o demon «încheierea vizitei iui N. Rockefeller te în ju ru l poligonului m ili kilo m e tri dc Ivuala L u m m arţi, după pali
ierrdanian a fost om orit iar straţie la care au participat tar american Pudzi din Ja pur. s-au produs, dc a- dezbateri, lucră
o persoană civilă a fost rănită. aproxim ativ 2 000 de persoa Argentin ponia au participat m arţi la scrncuea. noi incidente dc-al I M ea Congi
☆ ne. Intervenţia poliţiei, care a o demonstraţie de protest în cursul cărora au fost fiului Democrat (
T E L A V IV 1 (Agerpres). — Decretarea stării de urgenţă îm potriva folosirii pământuri Italia.
Un purtător de cuvînt al ar deschis focul asupra manifes lor lor în scopuri m ilitare. Pă- ucise 4 persoane şl mai Desfăşurat într- » ..
matei israeliene a declarat’ că tanţilor, a dat naştere unor argentiniene un acces mai oară cînd guvernul preşedin t'-unzind în incinta poligonu multe au fost rănite. cînd in întreaga ,t
mai m ulte avioane israeliene ciocniri violente, soldate cu BUENOS AIRES 1 (Ager mare pe piaţa nord-americană. telui Ongania adoptă o ase lui. ei au organizai un m i PUXornicc. mişcări
au bombardat m arţi dim inea rănirea mai m ultor persoane. pres). — G uvernatorul Nelson menea măsură. U ltim a dată ting în cadrul căruia şi-au tive in sp rijin u l
ţa baze ale g ru p u rilo r de re Rockefeller şi-a încheiat luni In cadrul unei conferinţe de starea de urgenţă a fost in exprim at hotărîrea de a con unor măsuri care
presă,
Nelson Rockefeller a
zistenţă palestiniene situate în Incidente sim ilare s-au produs vizita oficială în Argentina, insistat asupra caracterului staurată în A rgentina în tim tinua lupta nînă cind auto progresul econom'
regiunea A rd jan şi Shuneth şi Sn alte puncte ale regiunii pierind spre H aiti — urm ătoa rită ţile americane vor retro social al ţâ rii.
pul m andatului preşedintelui
N um arin, de pe te rito riu l Ior Telengana. rea etapă a turneului său la- inform a tiv al m isiunii sale în A rtu ro Frondizi în 1960, cu ceda păm înturile achiziţio Furtuni violente însoţite de P.D.C. a p rile ju it i
daniei. P urtătorul de cuvînt a T ulburările provocate de tino-american. La Buenos A i- Am erica Latină p rile ju l grevei de 54 de zile nate nentru poligonul m ilita r ploi torenţiale s-au abătut in schit dc pasionan
Cu nouă ore înainte ca gu
precizat că toate avioanele res, el a fost p rim it de pre vernatorul Nelson Rockefeller a funcţio n a rilo r bancari. In de la Fudzi. ultim ele două zite asupra cărora s-au in fru
s-au reîntors la baze, după o mişcarea separatistă au înce şedintele argentinian, Juan insulei japoneze Kyushu. Po de o manieră „vie »
C aii os Ongania şi a avut în să părăsească Argentina, pre semn de protest îm potriva
misiune de scurtă durată. put în urmă cu trei luni. Pînâ Autopsia asupra corpului triv ii prim elor aprecieri. 55 scrie agenţia F ri
trevederi cu m in iştrii aface şedintele Juan Cnrlos Onga asasinării liderului lor, m unci
rilo r externe, al economiei şl nia a decretat starea de u r to rii din întreprinderile meta fostului prem ier consolez dc persoane au pierit înecate diversele curente
m uncii, precum şi cu repre genţă pentru a preveni noi lurgice au anunţat pentru Moise Chonihc a confirm at sau prinse în puternice alu nu in momentul i
necări dc teren ; alte 100 se
zentanţi din alte sectoare de tu lb u ră ri ce ar putea izbuc m iercuri o grevă. P oliţia a o că moartea a fost naturală, află în stare gravă. B ilanţul tatea acestui part
mental.
ea detorîndu-se, aşa cum sc
ni ca urm are a asasinării lui
activitate.
Agendă economică formate, personalităţile p o liti Augusto Vandor, unul dintre perat o serie de arestări, p rin anunţase anterior, unei crize pierderilor materiale este la ro — fost prîm -m
In intervenţia s
P o trivit unor surse bine in
tre cei reţinuţi aflîndu-se un
cardiace. Ru’cfinul medical
fel de sumbru * 188 de casc
p rin cip a lii lide ri ai Confede
ce argentiniene ar fi cerut ca raţiei Generale a M uncii din alt lider al C.G.T., Raimundo dat p u b licităţii !a Alger pune distruse sau avariate, alte criticat cu veherm
capăt zvonurilor privind o
14 000 de locuinţe complet i
S.U.A. să acorde m ă rfu rilo r Argentina. Este pentru prim a Ongaro. actuală a partidu
posibilă sinucidere în închi nundate, 58 de poduri sm ul cînd situaţia <
• Schimburile economice km. Această autostradă, a că soare a fostului prem ier. A- se de năvala apelor. P.D C. drept „ins.
ole ţârii noastre cu alte ţâri rei construcţie se desfăşoară
cunosc o continuâ dezvoltare. in prezent, va trece prin mari
Recent întreprinderea „Petrol- centre ca Praga, Brno, Bratis In cabina spaţială a biosatclîlului nr. 3, ny" : banane proaspete sau j‘ungl
oiport" a livrai In Grecia şi lava. Se relevă importanţa ei care evoluează pc o orbită circuinlcrcstră. lală. Dar fapt este că a visat şi ci
Siria aproape 70 000 tone mo economică şi anume faptul câ „B onny", m aim uţa — astronaut tailandc- prim a oară. un asemenea fenomi
torina, iar zeci de mii de tone regiunile pe care le străbate zâ, lansată sîmbâtă dc la Cape Kennedy. a observat dc o manieră ştiin ţifică i
de pâcurâ, benzen, toluen, pe concentrează 45 la sută din visat fără întrerupere în cca dc-a doua nci fiin ţe umane sau anim ale afla
trol şi benzină au fost expor populaţia ţârii, 42,5 la sută noapte petrecută in spaţiul cosmic, a anlin- rc de im ponderabilitate. Inform ,
tate in Cehoslovacia, Uniunea din întreprinderile industriale ţat A dm inistraţia naţională pentru proble
Sovietică, Bulgaria, Franţa, R.F. şi dau 45 la sută din produc fost furnizate dc electrozii plasaţi
cipalole regiuni ale creierului n
o Germaniei, Finlanda, Italia ţia agricolă. mele aeronauticii şi cercetarea spaţiuln; astronaut. P o triv it experţilor, nu
şl SU.A. Noile contracte pre cosmic (NASA), ai cărei biologi urmăresc posibil să se cunoască ce anume ;ve m*A
văd livrarea a 00 000 tone de % La Berlin a fost semnat cncefalogramele transmise pe Pâinint. Ex cat visele m icii maimuţe, dar este r r vi.
uleiuri minerale in Italia şi un acord de colaborare eco p erţii nu au putut preciza cc a visat „Bon-
India, 30 000 tone motorinâ în nomică şi tehnico-ştiinţifică pe nu a fost vorba dc coşmaruri.
Suedia şl 16 000 tone benzi- termen lung intre Republica
nâ în R.F. a Germaniei. Democrata Germană şi Irak.
• Firma joponeiâ „Sogo $ Politica economică a gu
Boeki Kaisha" este una din vernului laburist este supusă CURIER. CURIER. CURE-
cele mal mari achizitoare de repetat criticilor. Astfel în ca
cărbune cocsilicabil sovietic drul unei dezbateri recente in
pentru industria metalurgică. Camera Comunelor a fost criti
Această firmă participă de a cat îndeosebi noul împrumut
semenea (□ realizarea acordu masiv de 1 miliard de dolari IFN1 a fost re
lui general japono-sovietic contractat de Marea Qritanie „Războiul civil din Nigeria,
pentru prelucrarea resurselor de la Fondul Monetar Inter si aceasta se uită adesea să care acesta le d e ,...^ .a
lemnoase din Extremul Orient naţional. Deputatul James Dic- trocedată oficial se mai amintească, s-a născut provincia orientală şi a in
sovietic. „Sogo Boeki Kaisha" kens sublinia câ actuala poli dintr-o lungă suită de crize terzis transportul produselor
exportă în U.R.S.S. utilaje tică economică a guvernului Marocului izbucnit focul petrolifere provenind din
pentru industria chimică şi a „va genera o slăbiciune eco mai mult sai mai puţin gra Port Harcourt înspre Lagos.
celulozei precum şi aparatoj e nomică cronică, pe care o vom ve care au ajuns să zguduie Un comitet naţional de con
lectronic medical. Schimburile plăti foarte scump în anii 1970 R AB A T 1 (Agerpres). — din temelii un edificiu deja ciliere este creat urgent de
comerciale dintre organizaţiile şi chiar după aceea". Ca de Enclava Ifn i, aflată tim p de fragii S-ar putea spune că către guvernul federal, care
de comerţ exterior sovietice şi obicei, ministrul de finanţe Roy 110 ani sub stăpinire spanio totul a început cu faimoasa terlor alte ele m en te: parti fosta metropolă o împărţire refuză sâ-şi trimită delegaţii. încearcă să iasă din impas.
firma japoneză, se vor cifra a* Jenkins a dat asigurări câ e lă, a fost retrocedată luni o conferinţă de la Berlin din dele politice, care se creează in patru regiuni, care se bu Gowon încearcă atunci să Zadarnic. La 27 mai 1067, g e
nul acesta la peste 30 milioa conomia britanică face progre ficial Marocului, în cadrul u 1885, eind cîteva ţări europe înccpind din 1945, se bazează curau fiecare de o relativă reunească consiliul militar neralul Gowon întreprinde o
ne dolari creseind de 1,5 ori se şi câ pînâ la sfirşitul aces nei ceremonii care a avut loc ne şi au împărţit continentul în general pe delimitări tri autonomie". suprem, din care făcea parte ultimă tentativă, creind 12
faţă de anul trecut. tui an fiscal deficitul balanţei la Sidi 1 fni, singurul oraş e african ca pe o prăjitură gus bale sau regionale. In acest Făcînd istoricul unor lovi şi Ojukwu, dar acesta îşi state federale, sistem care o -
de plaţi va fi înlăturat. Râmi- xistent în acest teritoriu arid. toasă. Şi nu este eragerat mod, tribalismul şi regiona turi de stat succesive care au anunţă hotărîrea de a nu feră avantajul de a preveni
4 întregul teritoriu de la ne de văzut in ce măsură asi Acordul de retrocedare fuse dacă afirm ăm că această con lismul irump brutal pe arena agravat continuu disensiuni- participa. Generalul Ankrah, dominaţia unui grup etnic i-
vest la est al Cehoslovaciei se încheiat între cele două ferinţă purta in ea germenii politică, ridicind un obstacol şeful stalului ghanez, sc pro supra altuia şi de a pune ca
va fi străbătut de o autostra gurările ministrului se vor rea ţâ ri în luna ianuarie a aces tentativelor de secesiune pre definitiv in calea formării ţi pune drept mediator şi ini Vut. monoliţismului nordic.
dă lungp de aproximativ 2 000 liza. tu i an. zente sau viitoare din ţările nui sentiment naţional. Si, in ţiază o reuniune a acestui Ojukwu insă a fost prea pu
Africii negre, create in cea plus, Marca Britanie, ca pu Din presa consiliu pe teritoriul Ghanei, ţin satisfăcut de acest nou
mai mare parte fără să se tere colonială, n-a dus cituşi la Aburi. Discuţiile s-au des decupaj care ii răpea tn spe
ţină seama de afinităţile cui de puţin (aceasta, s-ar putea cial zăcămintele petrolifere
turale şi etnice. Nigeria n a spune, este şi regula jocului) străină făşurat aici intre 4 şi 5 ia dc la Port Harcourt. La 30
Noul preşedinte vest-german fost singurul stat artificial al o politică care să favorizeze nuarie 1967 şi s-au încheiat mai 1967, el trece „Rubico-
printr-un acord care
stipu
continentului negru, dar, da
nul" şi. proclamă
indepen
lează o mai mare autonomie
torită gigantismului său. toa unificarea imensei lor „pose le dintre principalele gru a regiunilor : acordul conferă denţa Biafrei. Este începutul
siuni'. Nordul ţării, bine ie
a depus jurămîntul te problemele puse unor ţări rarhizat şi tradiţionalist, cu puri etnice ale Nigeriei (mai puteri depline guvernelor re sîngeros al aventurii care
de dimensiuni mai modeste
noştea
faimosul sistem
ales că iboşii, dezvoltaţi din
al
au apărut aici hipertrofiate. „conducerii indirecte'. Auto punct de vedere cultural, au gionale pentru soluţionarea continuă încă.
BONN 1 (Agerpres) — Noul Gustav Heinemann, noul de protest îm potriva p o liticii încă de la crearea Federa ritatea guvernatorului bri căzut victima unor adevărate problemelor proprii şi p rev e Ce este de făcut ? Nigeria
preşedinte al Republicii Fede preşedinte al R.F. a G erm ani de reînarmare a Germaniei ţiei nigeriene, alcătuită din tanic se exercita prin in pogromuri ale nordicilor), re de câ hotărîrile ce priveau plăteşte, intr-o oarecare m ă
rale a Germaniei, Gustav Hei ei, s-a născut in 1899 în loca occidentale. După ce a ieşit 2S0 de triburi, doi factori se termediul marilor şefi b ă vista menţionează că desco ansamblul teritoriului nige sură, eroarea de a-şi fi erijat
nemann, a depus m arţi d im i litatea Schwelm din bazinul din partidul Uniunea Creştin- opuneau realizării unei reale ştinaşi, care îşi păstrase perirea rezervelor petrolifere rian (securitate, finanţe, pro in sistem de guvemămînt tri
neaţa jurăm in tu l în faţa Bun- Ruhr. El a studiat dreptul şi dcmocratâ, el a fondat, in unităţi a ţării : pe de o parte, ră neatinse toate preroga din regiunea estică a ţării a bleme externe) pot fi luate holismul şi regionalismul moş
destngului. mareînd astfel pre istoria la universităţile din 1952, „P artid ul Populist Pan- absenţa omogenităţii etnice tivele. In acest timp, in contribuit, alături dc moşte numai cu concursul guverne Icnit de la englezi. Este n-
luarea oficială a funcţiei sale. Munster, M arburg, Munchen germ an", care după puţin (erau patru mari triburi Hau- sud, englezii conduceau di nirile adm inistraţiei colonia lor regionale'. cum clar că crearea unui nou
Cu acest prilej, el a declarat şi B erlin. înainte şi în lim pul lim p, s-a dizolvat A tunci el a sa, Fulani, Yorubas şi lbos), rect întreaga administraţie, le. la minarea vastului orga Din păcate, nici una din sistem constituţional mai bi
câ prima sa îndatorire este sâ celui de-al Il-le a război mon aderat la P artidul social-de- iar pe de alta. diversitatea procedeu care a introdus dc nism nigerian. cele două părţi n-a fost pe. ne echilibrat este cheia ori
servească pacea. „In afara pă dial, Heinemann a fost unul mocrat. culturală şi religioasă : nor ja o diferenţiere intre cele „Cind noul şef de siat, ge deplin sincerii. Gowon nu se cărei soluţionări politice a
cii nu poate fi existentă", a dintre conducătorii a rip ii antî- Heinemann a fost ales pre două părţi ale ţării şi care grăbea deloc sâ pună in apli actualului conflict. Dar pen
spus Heinemann in faţa Bun- naziste a bisericii evanghelice şedinte al R.F. a Germaniei dul era populat de musul mai tirziu avea sâ se agr ave neralul Yakubu Gowon, cere care prevederile acordului, tru aceasta va trebui mai iu
destagului. Vorbind despre re germane. In 1949, Heinemann la 5 martie. El este prim ul mani tradiţionalişti, sudul dc ze. reluarea lucrărilor unei con Ojukwu se gindea deja Ia se tii ca cei doi beligeranţi să
la ţiile intereuropene, noul a fost num it m inistru de in social-democrat care deţine a creştini şi animi şti cu un ferinţe constituţionale, loco- cesiune. In faţa tergiversa i i se aşeze alături la masa n e
preşedinte a declarat : „A ve ceastă funcţie Predecesorii săi grad mai redus de cultură. l.a 1 octombrie 1003, cind tenent-colonelul Ojukwu, gu gocierilor.
n it tim pul pentru o discuţie terne în prim u l guvern al lui au fost liber-dem ocratul Theo- Nigeria s-a proclamat repu lor guvernului federal, el a
generală asupra salvgardării Adenauer. Cu un an mai tîr- dor Heuss şi ci eştin-democra- Acestor factori se adaugă ul- blică, ţara moştenea de la vernatorul regiunii orientale, confiscat toate bunurile pe „JEUNE AFRIQUE”
păcii în întreaga Europă". ziu, el a demisionat în semn tul Heînrich Lueblce.
RFABUL i întreprindere* pelltreltot Htmedoera*De*e 44 068