Page 82 - Drumul_socialismului_1969_07
P. 82
DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 24 IULIE 1-569 Pag; 3
întreaga politică a partidului— susţinută cu căldură
notes cotidian■ 'Joc notes co bloc notes cotidian
şi entuziasm de oamenii muncii Inmedoreni
Contribuţii la „cel de al doiiea 8“
A d unări ale CINEMA !
1
DEVA : Dragoste la Laa V e- !
activului de partid Pe traseele turistice, ambianţă : î gas (cinem atograful („Patria**) ;
1
(„A r- 1
Rolls Roycc-ul galben
!
şl j
ta") ; S I M E R I A : M arysta
i Napoleon („M ureşul") t HUNE- 1
dis-
• : trez („F lacăra") ; „Nelmbltnzl-
DOARA : Astă seară m ă
In aceste zile continua sâ aibă loc adunâri ale activu ca şi pentru întregul popor, nu plăcută, reconfortantă j ta** A ngelica („ s id e ru rg ic u l") ;
lui de partid din marile întreprinderi, din unităţile socia poate fi satisfacţie şi cinste mai ■ j CÂLAN : Oraşul m agic („11 lu-
nlc") j P E T R O ŞA N I :
Tarzan,
10.00 Lim ba engleză (reluare) ;
liste ale agriculturii, în care comuniştii susţin cu căldură mare decit aceea de a vă şti j omul Junglei („7 Noiem brie") ; 10,23 Lim ba germ ană (reluare):
iniţiativa conferinţei organizaţiei de partid a municipiu pe dumneavoastră, mult iubite ! Am două m am o şl doi ta(l 10,S9 Ce-aţâ dori să reveăotl 7
lui Bucureşti de a propune Congresului al X-lea realege tovarăşe Nicolae Ceauşescu, : („Republica") ; LUPEN’I : P rin Film u l artistic. : „R o m an
rea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in înalta func- fiu credincios, devotat fără mar | Discuţia purtată la mosn ro nilor. Pentru lărgirea bazei de linuă a se rvirii pe traseele tu : i tul negru („Cultural") ; LO- ţă pentru trom petă" —
ristice im plică îndrum are şi
NEA : T re i copii m inune („Ml-
ţio de secretai goneral al Comitetului Central. Adu gini intereselor vitale ale patri ii tundă pc tema densităţii celui deservire, in cursul acestei control permanent din partea • norul") ; Operaţiunea „ S a n producţie a studiourilor
cehoslovace t
nările constituie, în acelaşi timp, un minunat prilej de a ei şi poporului, în înalta funcţie h de al doilea fi a ridicat In fn- luni se va da în folosinţă la organelor U.J.C.C. Acestea I G en n aro0 („7 N oiem brie") ; 17.00 Buletin de ştiri ;
firmare a hotâririi organizaţiilor de partid de a înfăptui de conducător al partidului şi I ţa cooperaţiei de consum, res- b ră şllo o moderna cofelărie şi vor verifica în deplasările pe ; ANINOASA : Neînţelesul 17,03 L u m ea c o p iilo r : Facem
o unitate caffe-bar unde se
cu consecvenţă intreaga politică internă şi externă a Parti statului nostru". « pectiv n u n ită ţilo r care de- preconizează organizarea aşa- care le vor face modul cum j : („M uncitoresc") ; P A R O ŞE N I : din m ănuşi — păpuşi. In
7.oltsn K arpatlty („E nergia") ;
dului Comunist Român. |l servesc traseele turistice, o *e- i P E T R IL A : Repulsie („M uncl- terpretează un colectiv
al T eatrului
u rie dc probleme legate de cren- num llelor „C eaiuri de ora 5", se finalizează m ăsurile luate, j toresc") ; VULCAN : Pentru din B raşov ; dc păpuşi
I rea acelei am bianţe plăcute, cnre le vor perm ite tin e rilo r insistind în mod deosebit asu i tu ră pu(ln| dolari („M uncite 17,20 Studioul pionierilor >
sigură a dezvoltării şi înfloririi Exprîmfnd întreaga adeziune a 1 reconfortante, pe care o caută să şl danseze. Pentru a veni pra prom ptitud inii s e rvirii, a * resc**) ; URICAN! : B e lla („7 A lbum de vacantă. T ra n s
pe mai departe a patriei noas comuniştilor, a tuturor oomenilor ■ oamenii m uncii In tim pul des* In înlîm pinoren so licită rilo r supra creării acestui clim at : Noiem brie") ; O R Â ŞT IE : P aşa m isiune dc la Bala M are;
tre socialiste. Hotârîrea noastră muncii, la chemările, partidului 2 tlnat recreerll. Conducerea U* s-a luat măsura dotării caba caracteristic agrem entului, cu | („P atria") ; Fiul Iul Tarzan 17,S0 Zborul navei cosm ice „A-
Cu o caldă însufleţire activul fermă - pe care, de altfel, am nelor cu grătare la care să a i specific local, pentru satisfa ! („F lacăra") : G E O A G IU -B Â I : polfo-lln. Amerizarea,
Noaptea ; HAŢEG : Adio, C.rln-
comitetului de partid de la C S. încredinţat-o şi delegaţilor ce cuprinse în documentele pentru 8 niunlt Judeţene a coopera ti ve- bă acces fu riş iil care doresc cerea cerinţelor pe care oa 5 : go („Popular") : BR A D : Spar- T ran sm isiu ne In direct ;
Hunedoara a ascultat expunerea ne vor reprezenta Io cel de-al Congresul ol X-lea, adunările s lo r de consum a analizat cu să-şi pregătenscă singuri anu m enii m uncii le ridică tn tim < tacus — nernlo I st 11 („Steau a 19,30 T eleju rn alu l de seară.
B u letin moteorologtc :
tovarăşului Gheorghe Vasiu, X-lea Congres al partidului — activului de partid adresează r deosebită atenţie propunerile m ite preparate. pul ce şi-l petrec în m ijlocu l î ro$lc“) : G U R A B A R 7A j Sarrm* 20.00 O Interpretă îndrăgită a
prim-secretar al comitetului mu Comitetului Central al partidului ^ Ce s-au făcut, căutând soluţio* : ralul („Minerul") : IL1A : Dlml* ctnteeulul p o p u la r : Ma-
de o susţine această propunere, Au fost luate o serie de naturii.
Nicolae Ceauşescu I
nicipal de partid, privind sarci are Ia bază profundul respect scrisori şi telegrame în care sa narea lo r p rin măsuri care să măsuri şi în ceea ce priveşte NICOLAE PLEŞA j neţi de la m ă („Lum ina"). rla Peter ;
nile core stau în faţa siderurgiş- şi inalta apreciere fată de acti lută cu deplină satisfacţie hotâ ducă la îm bunătăţirea servirii asigurarea unei serviri c it mal vicepreşedinte ol U.J.C.C. 1 20,ÎS T ra n sfo ca to r ; „Steaua
20.10 Film ul artistic
tilor hunedoreni. măsurile stabi vitatea dumneavoastră, iubite rîrea conferinţei judeţene de tu ristu lu i din toate punctele complete p rin u n ită ţile de a fără num e" — coproduc
lite de conferinţa extraordinară tovarăşe Nicolae Ceauşescu, partid de a-şi împuternici dele de vedere, aceasta fiin d calea lim entaţie publică de pe tra ţie rom âno-franreză ;
o organizaţiei judeţene de pentru asigurarea independenţei gaţii la Congres să susţină prin principală de atragere a cît seele turistice. A stfel, s-a asi 22.10 R efle x e (intervlzlunc).
partid pentru înfăptuirea neabă şi suveranităţii patriei noastre, votul lor propunerea realegerii mai m u lţi consumatori în uni gurat aprovizionarea cu p rio 15.40 Estrada artistului am ator 7 Em isiune muzlcal-core*
grafică ;
tută o măreţelor obiective cu în vederea ridicării naţiunii ro tovarăşului tă ţile amplasate de a lungul ritate a acestor u n ităţi cu în RADIO 18.00 R adioju rnal. B u letin meteo- 22,40 T eleju rn alu l de noapte.
prinse în Tezele C.C. ol P.C.R. mâne pe culmile cele mai înalte în funcţia de secretar general al traseelor turistice treg sortim entul de produse, r u t l e r ; 18.20 Pagini din opere *, Buletin mcieorologle ;
şi in proiectul de Directive. ale civilizaţiei. Vă raportăm că Comitetului Central. Pornind de la stadiul cerin preparate şi semipreparate din « 16.40 Muzică populară ; 16.55 Sfa 22,ss Publicitate ;
Vestea că conferinţa organiza lată ce se spune între oiţele ţelor şl preferinţelor tu riş tilo r carne, legume şi zarzavaturi, tul medicului ; 17,09 Clntecele 73,09 Antologia poeţilor co n
ţiei judeţene de partid Hune angajamentele luate in cinstea în telegrama adunării activului care ne vizitează, în acţiunile răcoritoare,îngheţată, un sor PRO G RA M U L I : 3,05—9,30 Mu verii : 17,33 Mllne, In emisiunile temporani.
doara o hotărît să susţină pro celui de-al X-lea Congres al de partid de la întreprinderea întreprinse s-a mers pe lin ia tim ent bogat de băuturi, v i z ic i Şl actualităţi ; 9.30 Odă Um muzicale ; 17.4o Radio publicita
partidului au fost de pe acum
punerea conferinţei organizaţiei de construcţii siderurgice Hune creării am bianţei plăcute în nul casei şl altele. S-a asigurat bli rom ane (reluare) ; 10,to Curs te : 18,00 VartctAd muzicala :
de partid o municipiului Bucu integral îndeplinite. întărind doara : cadrul natural, a unui grad cit servirea permanentă cu spe de limba ru şi. Ciclul II. lecţia a 10,30 Cura de limba rusă. Ciclul
reşti Ca la cel de-al X-lea Con prin fapte adeziunea noastră „Cunoscînd contribuţia dum mai rid ic a t de confort. La ca cialitatea casei, preparat sta 4t-a ; 10.45 Din ţările socialiste : 11, lecţia a 41- r (reluare) : 13,50
lt.OS C tn tirclt români pa scene
gres al P C R. tovarăşul Nicoloe deplină faţă de politica internă neavoastră, iubite tovarăşe bana Poionita-Orăştie şl tera b ilit pentru fiecare unitate în le lumii. Marina Crllnvlcl sl Muzică populară ; 19 20 „Tara
Ceouşescu să fie reales în înat- şi externă a partidului, ne anga Nicolae Ceauşescu, la obţinerea sa de la Geoagiu-Bâi. căsuţele parte, în funcţie de posib ilită Ludovic Splens ; M.nn Nestemate lui FAt-Krumos'* — poem radio
ta funcţie de secretar general ol jăm că vom munci fără preget de către poporul nostru a ma cam ping au fost ilum inate e ţile de pregătire şi specificul ale folclorului : 12,00 Ctntece rle Duete comice din operete ; 19,59 VREMEA
19.40
fonic dc Tlberlu Ulan ;
C.C. ol P.C.R. o fost primită de pentru a da viaţă programului rilor succese din ultimii ani, ac lectric. îm bunătăţire care se tradiţional local. U n ită ţile O perase Dendrlno : 12,10 Ate
sillntlfle :
neu : 12.25 M oment
către octivul de partid cu en de înflorire a scumpei noastre tivitatea neobosită ce o desfăşu va aduce şi căsuţelor camping Geoagiu-Băi, Poieniţa, Podele 12.30 Inttlnlrn ru metndln popu Noapte bună, copil : 20.10 Duete
tuziasm şi deplină satisfacţie. patrii, program ce va fi adoptat de la cabana Zam. S-au cură lară şl interpretul preferat : 13.00 şl trlourl de muzică uşoară : PENTRU M ORE
de cel de-al X*Iea Congres al raţi pentru continua întărire a ţat şi am enajat terenurile din şi Z im brul au fost aprovizio
Hotărîreo adoptată, s-o arătot partidului, pentru dezvoltarea şi nate cu pui care se servesc la R adioju rnal : 13.10 Mic magazin 30.43 Fonoteca de aur. Euseblu
în adunarea octlvuiui de partid, P.C.R.". inflorirea ţârii, comuniştii din în incinta cam pingurilor, precum comanda consum atorilor. Pen muzical : 14.10 Em isiune literară C am llar ; 21.05 MuzIcA populară : V rem e relativ călduroasă, cu
pentru şcolari : 14.30 Album fol
exprimă voinţa, sentimentul de treprinderea de construcţii side şi locurile de parcare La Te- tru a veni în s p rijin u l tu riş ti cloric : 15.20 Radio publicitate : 22.00 Muzică uşoară ; 22.20 Gala cerul tem porar noros. Vlntul
va .sufla potrivit din nord-es».
odincâ recunoştinţă o comuniş mHHHEfiE&SSSSSS rurgice Hunedoara au primit cu bea a fost în fiin ţată o unita lo r care pleacă Ia drum s-a 13,S0 Compozitorul săptâmlni). umorului^ Mlrcca Paveleacu : T em peratura va fi cuprinsă
tilor. a tuturor siderurgîştilor din Adunorea activului de partid adincâ satisfacţie holârirea con te în apropierea monum entu luat hotârîrea ca, In funcţie Georpe Enescu : iR.on R ad ioju r 22.49 Melodii Interpretate dc for ziua Intre 22 şt 25 grade, iar
marele combinat hunedorean de la U.M M.R. Simeria a salu ferinţei de partid a municipiu lui istoric, ia r la Uia s-a des de solicitare, 1a unită ţile de nal. B u letin m e te o -r u tt e r : I6.?n maţia T h e Rolltng Stones ; 23,03 noaptea Intre 13 şl 13 grade.
faţă de tovarăşul Nicolae tat cu un deosebit entuziosm şi lui Bucureşti, la care s-a alătu chis un chioşc de răcoritoare pe traseele turislice sâ se ser Muzică uşoară 1ntr»-orr'lotA de Slm fonlelta de Mlrcen Chlrlac ; PENTRU URMĂTOARELE
tn
Glgl M area : 1G.30 Ce e nou
Ceauşescu, om cu o puternică salisfocţie hotârîrea luată de rat şi conferinţa organizaţiei de la care tu riş tii au posibili vească şi .m icu l dejun". Desi Judeţul nostru. BuzAu — iulie 23,23 Ingrld Haebler Interpretea DOUA ZILE
personolitate, core a dovedit, conferinţa extraordinară a orga judeţene de partid Hunedoara, tatea să închirieze şi corturi. gur, am intirea unei excursii 1933 : tfl.SO C lnlere patrlollce : ză lucrările pentru plan şl or
V rem e tn general frumoasă,
prin întreaga so activitate, un nizaţiei judeţene Hunedoara o de a propune Congresului ca Pe lin ia .lu c ră rilo r executate plăcute se leagă dc tradiţiona 17,03 Antena tineretului : 17.3a chestră do Mozart ; 0.1G—1.09 cu cerul sohlmbălor. T em p e
devotament fără margini faţă P.C.R. de a susţine propunerea dumneavoastră să vi se încre in vederea rid ică rii gradului lele „su ven iri". U n ită ţile coo Muzică populară Interpretată de Sim fonia In La m ajor „Erou fă ratura tn creştere uşoară.
de poporul şi clasa muncîtoare conferinţei extraordinare a orga dinţeze in continuare înalta func de confort mai amintesc dota peraţiei de consum vor oferi Raveca SAndutescu şl Marin ră glorie'? de AJfonso Castaldl.
al cărui fiu este. a îmbinat în nizaţiei municipale de partid ţie de secretar general al Co rea cabanelor Podele, Sarmi- tu riştilo r o gamă variată de Chfsăr : 13,os Muzlcâ uşoară :
modul cel mat deplin patriotis Bucureşti ca tovarăşul Nicolae mitetului Central, propunere ce o zegetusa şi Poieniţa cu insta articole de artizanat şi am in- 13.10 Program ul parildutul —
mul socialist şi internaţionalismul Ceauşescu să fie reales in inci susţinem din toată inima. laţie de apă curentă şi canali firi. Concomitent cu m asurile program ul nostru : 13.30 O m e
proletar. ta funcţie de secretar general Activul de partid din I.C.S.H., zare, iar cam pingurile de la luate s-a reorganizat şl recla lodie pc adresa dv. I9.no Gaze
„Noi vedem în realegerea ol C.C. ol P C.R. unit şi hotărît, se angajează j Poieniţa cu fi duşuri în aer li- ma acestor unităţi. A u fost in ta radio ; 19.20 Săptăm tna unul
dumneavoastră în cea mai înal In telegrama adresată condu să-şi intensifice eforturile pentru | ber, tu riş tii avînd la dispozi- stalate firm e luminoase, pe şo m elom an : 20.05 Tableta de sea UZINA M ECANICA
tă funcţie de partid — se arată cerii partidului, tovarăşului îndeplinirea in mod exemplar a sele au fost plantate panouri ră dO Edgar Papu ; 20,10 Vedete
in telegrama trimisă Comitetu Nicoloe Ceouşescu personol. se angajamentelor luate in cinstea i ţie teren pentru plajă, pentru care popularizează serviciile ale muzicii uşoare ; Connle
lui Central al P.C.R., tovarăşului SDune r „Pentru noi, lucrătorii Congresului şi a zilei de 23 Au R instalarea de cortu ri persona- ce le ofeTâ aceste u nităţi. Francla : 20.39 Em inesciana. ..7- - CUGIR —
Nicolae Ceauşescu - garanţia din acest vechi centru ceferist, gust". I le şi spaţiu de ga rare a maşi Evident, îm bunătăţirea con coană şl privaz*' (Jlţ) : 20,35 P en
tru m agnetofonul dv. ; 21.00
Convorbirile rle Joi. La m icrofon
NMcolae Balotă : 21.20 Revista
şlagărelor : 21.30 Sport ; 21.40
lucreze cu
rezultat al acţiu n ilo r noastre,
dotaţii de Ia stat.
RENTABILITATEA pentru care numai în anul tre care generează această situaţie, Revista şlagărelor ; 22 00 Radio
îndeaproape cauzele
Cunoscînd
Buletin
meteorologic :
ju rnal.
cut s-au cheltuit l 116 000
lei,
au absolvit cursurile de c a lifi colectivele noastre îşi a m p lifi 22.20 Rom anţe ; 22,49 Atenţiune, de
părinţi ! : 23.05 M oment poetic :
care 279 m uncitori, din oare că efo rtu rile pentru elim inarea 23.10 Şirag rje melodii ; 0.03—3,00
PRODUCŢIEI 145 m ineri şi a ju to ri m ineri. deficienţelor cnre mal persistă Estrada nocturnă. urgenţă
în special tn utilizarea tim pu
Noile ciclu ri de şcolarizare ca
PRO G RA M U L Tt : 7.00 Radio
lu i de lucru al m un citorilor şi
re se vor încheia în 1970, cu
» prind un num ăr de 116 m unci m ijloacelor din dotarea tehnică Vînd Mosc vi ci 408 cu 42 000 ju rnal. Sum arul presei. Buletin
m eteo-ru tlcr ; 7.11 Muzică pen
p rin d e rii se experimentează în to ri din care 60 m ineri şi a ju precum şi pentru ridicarea n i km la bord în stare excep tru fanfară ; 7.30 ClntA Rodtca
prezent noi sisteme de susţine to ri m ineri, asigurîndu-sc astfel velului ca lita tiv at a ctivită ţii ţională.
(Urinar* din pag. 1) re a lu c ră rilo r m iniere. Astfel, necesarul dc cadre calificate prin creşterea crudului de ca In fo rm a ţii : V in iilă G lico r- Pallu ş f fralit Mcntzel ; 7,41 Mu
zică populară din Moldova : 3.1 o
in prim ele şase luni din acest pentru realizarea sarcinilor de lificare şi răspunderii salaria ţi ghe, Hunedoara, telefon 1755, T ot înainte ; 8,25 LucrArl sim fo
an aproape 1 300 in i de galerii producţie prevăzute în anii u r lor. zilnic între orele 20-22.
în curs de experim entare me au fost susţinute prin torere- m ători. Atm osfera de puternic entu nice de Dumitru Bughlct ; 9.00 MANEVRANTI
tode de exploatare de mare tare, ia r 650 m l au fost susţi Concomitent cu calificarea rle ziasm şi dăruire în muncă In Soră de ocrotire, caut în* Orchestra dc muzică populară
productivitate la minele Teliuc, nute cu beton turnat sau pre noi m uncitori, o Im portanţă care m un citorii, Inginerii şi uri.iiro copil pînn la t an şi „ C ln d r e lu r din sibiu ; 9,to
G lielar şi Lclcse. La cariera de fabricate. deosebita o are ridicarea ne tehnicienii noştri, în frunte cil peste 4 ani intern, cunosc Cura de limba rusă. Ciclul I, lec
dolom ită şi instalaţia de prepa Experienţa proprie precum şi contenită a n ive lu lu i cunoştin com uniştii, au dezbătut docu germana ţia a 32-a : 9,30 Clntocc şl Jocuri: pod rulant 5-15 T
rare de la Crăciuncasa, puse experienţa în tre p rin d e rilo r si ţelor profesionale ale m uncito mentele eu p riv ire la Congresul In fo rm a ţii : lliu ţă ICavccn, 10.10 Muzică uşoară ; 10,30 Muzi
recent 1n funcţiune se acţio m ilare din ţară arată că pentru rilo r, tehnicienilor şi in gin eri al X -lca, au evidenţiat ho târî comuna R ircliiş — Arad. cieni români dc azi despre mu
nează pentru atingerea în cel obţinerea unor rezultate poziti lo r existenţi în efectivele ex rea unanimă a coloctivelor din Pierdut carnet de muncă cu zicieni rom âni do Ieri ; 11,00 U- macaragii
mai scurt tim p a param etrilor ve în rentabilizarea producţiei, ploatărilor. fn acest scop în întreprindere de a acţiona cu numele Rălica Alexandru, e- verturl do estradă ; 11,15 Un In
proiectaţi, iar la E.M. Zlaşti este necesar ca gradul de do întreprindere funcţionează un libernt dc întreprinderea do terpret do frunte al muzicii
este în curs de m ontare o nouă tare tehnică a în tre p rin d e rii să birou de documentare pentru toate fnrţele pentru ridicarea panificaţii: Deva. II declar populare rom âneşti — violonis
pe o treaptă superioară a e fi
instalaţie de preparare a talcu fie folosit în deplină concordan propagandă tehnică precum şi cienţei economice a producţiei. nul. tul Grlgoraş Dlnlcu : 11,30 V ia
lui. ale cărei perform anţe se ţă cu niv-elul de calificare al pentru organizarea periodică h Atingerea în tr-u n v iito r apro duct In Hmp ; 11,45 Corul de co C ei in te re sa ţi se v o r p re z e n ta p en tru
situează la nivelul tehnicii celei salariaţilor cărora Ii se încre unor consultaţii profesionale piat a celui m ai im portant o- pil al Rarllotclevlziunll. dirijor
mai avansate pe plan mondial, dinţează exploatarea u tila je lo r sau simpozioane pe teme de in bicctiv al a c tiv ită ţii noastre — PRONOEXPRES Ton Vanlca : 12,03 Avanpremieră a n g a ja r e cu to a te a cte le n e ce s a re .
pcrm iţînd valorificarea cu e fi şl in sta la ţiilo r moderne. A cţio- teres practic imediat. rentabilizarea producţiei, va re La concursul m \ 30 din 23 cotidiană ; 12.15 Refrene dragi ;
cienţă m axim ă a rezervelor de nind pe linia rezolvării aces Cu toate rezultatele pozitive, flecta fidel adeziunea noastră iulie 1959 au fost extrase ur 12,43 Concert de prlnz : 13.30 Din
talc şi steatit. tei probleme, cu toate particu dacă analizăm lu cru rile în lu totală la politica ştiin ţifică , mă toatele numere : cele mal cunoscute clnlcce şt In fo rm a ţii s u p lim e n ta re se p rim esc lai
O latură Im portantă a acţiu la rită ţile ci adesea d ific ile in mina docum entelor pentru cel profund realistă a pa rtidu lui, Extragerea I : 40, IC, 32, 44, Jocuri populare : 14.0.1 Caruselul sediul u n ităţii, telefon 3 , in te rio r 131 — \
nii de rentabilizare o constituie condiţiile specifice din m inerit, de-al X-lea Congres al p a rti îndreptată spre făurirea unei c- 37. Hi. melodiilor : U.30 Lexiconul com
reducerea consumului de lemn com itetul de direcţie şi organi dului, observăm că b ilan ţul ge eonoinii naţionale moderne, Fond de prem ii : 340 140 lei. pozitorilor români : 15,00 Moment serv iciu l p erson al.
de mină. Ca rezultat al stud ii zaţia dc partid se preocupă în neral al a c tiv ită ţii noastre eco spre ridicarea patriei noastre Extragerea a ll-a : 41, 14, ştiinţific : 15.05 Muzică uşoară dc
lo r întocm ite în anul trecut, la deaproape de creşterea numă nomice continuă sâ fie d e fici socialiste pc noi trepte ale ci 10. 21. 10, 3(>. 4 EglzzJo Pctrovlcl. Radu G heor-
toate minele aparţinînd în tre ru lu i de m uncitori calificaţi. Ca tar, întreprinderea continuind să vilizaţie i şi progresului social. Fond de p re m ii: 279 GU lei. giilu şl Constanţii» Anghelescu ;
de m aşini şl chim ia. In acest
Permanenţe şi priorităţi a industriei m iniere, cu deose
(Urmaiw di a pag; 1} ron le xt, un rol însemnat se a- Şantierul Energomontaj
cordâ dezvoltării în continuare
manenţa al p o litic ii pa rtid u lu i bire pe lin ia creşterii rezerve
lo r industriale la cărbune, m i
în abordarea m ijloacelor de în- nereuri de fie r şl cuprifere,
lâ ptuire a progresului general prin ridicarea gradului de cu Deva — Mintia
ai societăţii socialiste. In acest noaştere a acestora, cît şi a ex-
sens, în Teze sc subliniază con in politica partidului , ploatăvii mai eficiente a re
tinuarea fermă a p o litic ii dc in surselor existente.
dustrializare, precum şl faptul
că „P a rtid u l proinovca/.u înfăp Exam inarea necesităţilor şi a
rezervelor de care dispune eco
tuirea in d u stria liză rii in tr-o va cunoaşte în această perioadă toare de maşini se urmă roşie o le (ări socialiste, precum şî cu nomia naţională relevă faptul
concepţie unitară şi dc lungă un ritm mediu anual de creşte intensificare a dezvoltării pro oile si a le*'. că optim ul economio indică
perspectivă, pornind de" la con re dc 9-10 Ia sută iar producţia ducţiei de oţe luri speciale şi Pt in trc ram urile care vor cu pentru extracţia de cărbune po
d iţiile concrete ale ţă rii, dc la b u nu rilo r de consum un ritm aliate care, în 1973, va înregis noaşte o dezvoltare p rio rita ră sibilitatea re a liză rii unei pro
experienţa acumulată pc plan de 7-8 la sută, această apropie tra un volum de peste I m ili se înscrie şi industria chimică, du cţii de circa 36-38 m ilioane
naţional şi internaţional, avînd re a ritm u rilo r celor două gru on tone. Se va acorda, totodată, a cărei producţie se situează, tone în 1975, faţă de num ai 23
în vedere necesitatea v a lo rifi pe ale industriei fiin d dc natu o mai m arc im portanţă dezvol din punctul de vedere al ritm u m ilioane tone în 1970, ia r pen
cării mai eficiente a resurselor ră să asigure o corelaţie o p ti tă rii m etalurgiei neferoase şi in lui de creştere, p rin tre cele tru anul 1980 o considerabilă CONTABIL I
naturale, precum şi participa mă între dezvoltarea industriei special creşterii producţiei de mai dinam ice ram u ri a Ic eco sporire a p o sib ilită ţilo r de a
rea mai activă a României la grele şi a celei de bunuri de alum iniu. nom ici naţionale. Astfel, în pe coperire cu com bustibili p ri
schimbul dc valori mondial**. consum. Un a lt domeniu care se deta rioada 1971-1975, ritm u l mediu m ari a necesităţilor economiei
In tr-o asemenea perspectivă, Optînd pentru o dezvoltare şează p rin im portanţa m ajoră anual dc creştere a industriei naţionale.
industria va deveni tot mai prioritară , proiectul dc D irecti pe care o are în echiparea cu chim ice va fi de 13-14 la sută, Sporul prevăzut pentru ex cu 1|2 normă
m ult elem entul h o tăritor al d i ve demonstrează preocuparea tehnică modernă a economiei şi cu m ult superior ritm u lu i me tracţia de cărbune — circa 15
nam izării întreg ii economii na pa rtid u lu i nostru pentru dezvol In valorificarea superioară a diu de dezvoltare a industriei. m ilioane tone — este echiva C on d iţiile de o c u p a re a p o stu
ţionale, modalitatea majoră a tarea celor mai im portante sec m etalului îl constituie industria D ire cţiile de bază ale dezvoltă le ntul în tre g ii producţii de căr
m odernizării tehnice a în tre g ii toare ale creşterii economice. constructoare de maşini. Asigu- rii acestei ram u ri învederează bune la nivelu l anului 1967 şi lui sîn t cele p re v ă z u te in II.C .M . n r.
producţii, a îm bun ătaţirii^co nti- A stfel, o atenţie deosebită sc rîndu-se şi acestui domeniu o creşterea cu precădere a pro urmează *â fie realizat în pro 1 3 0 6 / 1 9 6 5 .
nue a s tru c tu rii economiei şi a acordă dezvoltării producţiei de dezvoltare p rioritară . în raport ducţiei de îngrăşăminte chim i porţie de 60 Ia sută în minele
rid ic ă rii neîntrerupte a eficien energie electrică care va atin cu dezvoltarea de ansamblu a ce, fire şi fibre chimice, mase şi rarierele deja existente, ia r
ţei A ctivităţii sociale de pro ge. in anul 1975, 55-57 m iliarde industriei, se prevede ca în v ii plastice şi m ateriale sintetice restul de 40 la sulă p rin creşte
ducţie. Chemată să răspundă u kW h. iar în anul 1980 80-83 m i torul cincinal producţia indus înlocuitoare ale m etalului, lem rea producţiei în m inele ataca
nor asemenea deziderate, indus liarde kW h, situîndu-se din trie i constructoare de maşini sâ nului şi pielii. In acest fe) in te In prezent, dar care de abia
tria va realiza în continuare — punctul de vedere al ritm u lu i înregistreze un ritm mediu a dustria chimică, ală tu ri de cea după anul 1970 vor in tra In pro
ca principală trăsătură a dez de creştere peste media ansam nual de 11,5—12 la sută şi o constructoare rie maşini, vor ducţie P rin tre acestea din u r
vo ltă rii sale — ritm u ri susţinu b lu lu i industriei. Pe linia d i creştere de circa 72-76 (a su deveni principalele ram uri care mă se numără şi cele de la M - întreprinderea de construcţii
te de creştere a volum ului de ve rsifică rii şi îm bun ătăţirii tă a producţiei globale în anul vor asigura în anul 1980 circa vezeni şl Bârbăteni din bazinul
producţie, concomitent cu îm bu stru ctu rii surselor energetice 1975 faţă de 1970. De altfel, 45 la sută din întreaga produc Văii Jiu lu i. forestiere - Deva
nă tă ţiri de ordin structura l. In este prevăzută pregătirea con pentru ca sectoarele industriei ţie industrială a ţă rii şl se vor Succinta prezentare a unora
acest sens. proiectul de D ire cti d iţiilo r pentru introducerea şi constructoare de maşini sâ se transforma In principalele ra dintre cele mal sem nificative
ve prevede pentru perioada extinderea treptată a fo lo sirii dezvolte în tr-o concepţie de m uri producătoare de m ărfuri d ire cţii de dezvoltare în v iito r
v iito ru lu i plan cincinal realiza energiei nucleare la scară in largă perspectivă, pe baza stu pentru export. o industriei ţâ rii noastre rele
rea unul ritm mediu anual de dustrială şl aceasta tn special d ie rii m ultilaterale a cerinţelor U rm ărind creşterea potenţia vă întreprinderea în Teze şi
creştere a producţiei industria pe baza punerii în valoare a re p ie ţil interne şi externe, se lu lu i industria) al economiei na D irective a unei analize care
surselor interne dc uraniu. are Ia bază cunoaşterea de că
le globale de 8,5—9,5 la sută, preconizează elaborarea unor ţionale, pa rtidu l are In vedere,
ceea ce va corespunde unui Se acordă, de asemenea, o programe speciale privind dez in acelaşi lim p, şl punerea în tre partid în am ănunţim e a angajeaza
spor al producţiei globale In im portanţă de prim ordin dez voltarea electrotehnicii, electro valoare a tutu ro r bogăţiilor ţâ re a lită ţilo r şi co n d iţiilo r speci
dustriale de 50—57 la sută în v o ltă rii m etalurgici, în cadrul nicii, m nşinîlor-unelle. mecani rii, asigurînrl o dezvoltare ar fice p ro prii pconomiei noastre D E V A
anul 1975 faţă de 1970 şi de căreia se insistă tn direcţia cii fine şi industriei optice, monioasă în toate sectoarele de naţionale, ca şi necesităţile dic srR DOROBANŢILOR Nr 28 TEL.2460
2—2,3 o ri în 1980 faţă do anul creşterii rapide a producţiei dc u tila je lo r tehnologice şi a u ti activitate, corespunzătoare re tate de perfecţionarea întregu
1970. In fapt, procesul de indus m etal şi îm bun ătăţirii substan la jelor pentru construcţii, „ l ’ ro- surselor existente în fiecnre ju lu i mecanism economia şi so
trializare va însemna, o dată cu ţiale a stru ctu rii acesteia, în filarca iu perspectivă a indus deţ al ţă rii In parte. Pornind cial. Din toate acestea rezultă
creşterea in ansamblu a pro special prin fabricarea unor trie i constructoare de maşini — de la necesitatea va lo rifică rii cu claritate modul creator şi
ducţiei Industriale, a ponderii sortim ente valoroase, astfel in s«r subliniază în proiectul rle maxime a rezervelor naturale realist în care partidul nostru INGINERI şi TEHNICIENI — cu specialitatea de comtiucţli fo/estiere sau
ei în produsul social şi in ve cit la sfîrşitu l anului 1980, side D irective — va trebui să fie existente, partidul acordă o im aplică învăţătura m arxist-leni- mineri pentru biroul de proiectare din cadrul întreprinderii.
n itu l naţional, dezvoltarea cu rurgia sâ satisfacă aproape în astfel realizată, in cit sâ asigure portanţă deosebită şi dezvoltă nistă la condiţiile concrete ale TEHNICIENI TOPOGRAFI — pentru şantiere.
prioritate a ra m u rilo r cheie, întregim e necesităţile de metal participarea intensă a acestei rii bazei dc m aterii prim e in ţâ rii noastre, marea sa recepti REVIZOR CONTABIL - in centrala întreprinderii.
vitate In tot ce este nou şi a-
purtătoare alo progresului teh ale economiei noastre naţionale. ram uri hi înzestrarea tehnică a vederea asigurării cu com busti vanset. continua sa preocupare
nic contemporan — energia o- * In aCelaşi tim p , râspunzînd ce economici naţionale, specializa b ili şi substanţe m inerale utile pentru asigurarea unei dezvol RELAŢII SUDlimentare se noi nrimi la biroul ner<onnf.
Icctricâ şi chimia, m etalurgia rin ţe lo r moderne impuse de ac rea în producţie şi dezvoltarea a ra m u rilo r de bază ale econo tă ri ascendente a economici
şi construcţiile dc maşini. In centuarea pătrunderii progresu cooperării eu tarile socialiste m ici naţionale rum sînt energe
lu i tehnic in ram urile construc membre ale C.A.E.It-, cu celcial- tica, m etalurgia, construcţiile româneşti.
dustria m ijloacelor dc producţie