Page 84 - Drumul_socialismului_1969_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA» Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4528
ziarului

Vineri D E V A , str. Dr. Petru Grozo. nr 35.

telefoane : redoclot şef - 1588 ; »e-
25 iulie dactor şei adjunct, secretai de redac­
ţie şi secţia viaţa de potlid - 2138 ;
secţiile cullurâ-spotl şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu*
1969 mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16*24 -
1585.
4 PAGINI. 30 BANI

A

k CONGRESUL 4 Ş B »

SUSŢINUTA CU CAlDURA Iii ENTUZIASM SCREPER CU CABLU

j La Uzina mecanică
Nicotină din Iaşi a fost
realizat prototipul unui
scrcpcr cu cablu, re a li­
I [ zat în două variante, cu
cupe, avînd capacităţi de
.*? mc şi 1,5 mc. Acest u­
tila j este destinat îndeo­
sebi scoaterii pietrişului
din albia rîu rilo r şi în ­
cărcării acestuia in auto­
Legalitatea socialis­ Cu planul pe 7 luni îndeplinit cablu, al cărui proiect a
cu
basculante. Sercpcrul
fost întocm it dc In s titu ­
tu l dc cercetări tehnolo­
gice şi construcţii dc ma­
şini Bucureşti, este com­
tă şi spiritul de pe titiv cu produsete si­
m ilare străine.
I I. M. Deva P. C. Orăştie I. G. C. L. Brad I
FABRICA DE FAINA
echitate - trăsături : j al întreprinderii miniere Deva cabilelor succese in întrece­ podârie comunală şi locativâ \ j In halo de turnare, a oţelăriei Martin nr. 2 de la Hune­ FURAJERA j
tradiţia remar­
Continuind
De la serviciul planificare
La Intreprindereo de gos-
I.a Craiova a începui
rea iniţiată in cinstea Con­
fluxului de metal incandescent.
tivul de muncitori, ingineri şi
j i aflăm că în aceste iile colec- gresului ol X-lea al P.C.R., Brad s-au depus eforturi sus- i \ doara oamenii şi agregatele asigurâ scurgerea neintreruptâ a construcţia unei fa b rici j
ţinute pentru îndeplinirea an-
j tehnicieni şi-a realizat sar- şi aniversării unui sfert de gajomentelor luate pe cele 7 j dc făină furajera. M ate- ; j
ria prim ă a noii unităţi
caracteristice orîn- t | 1 cinile de plan aferente prime- colectivul Fabricii chimice O- luni ale anului. Antrenaţi in l i o vor constitui dcseurile ; :
veac de la eliberarea patriei,
for 7 luni ale onului. Prin bu-
însufleţită intrecere ce se des-
dc Iu abatoare şi alte re-
râştie raportează îndeplinirea
na organizare a locurilor de
! muncă şi folosirea mai judici- înainte de termen a sarcini­ lâşoarâ in cinstea Congresu- î : Grîul mai repede zid nuri anim aliere, care j
lui partidului,
lucrătorii a-
în
vor fi transform ate
! : oasâ a utilajelor aflate in lor de plan pe primele 7 luni cestei întreprinderi au reuşit i grăsimi industriale şi fă i- ]
ale anului. Datorită organiză­
duirii noastre ; ! se estimeaxâ depăşirea ptanu- rii superioare a producţiei şi ca pînă in prezent să depâ- ; ; j I nă proteică. Fabrica ur-
dotarea exploatâiilor miniere,
anual
mează a realiza
şeoscâ
planul de producţie
a muncii, chimişlii de aici au
1 770 tone făină proteică
lui la producţia globală cu 4 la
sută, obţinîndu-se totodată e­ dat peste sarcinile de plan cu moi bine de 340 000 lei, i ; în hambare! i cu un conlinut dc m i­
pe această perioadă 107 to­
înregistrând in acelaşi timp o
prn-
nimum 50 la sută
i conomii la preţul de cost în ne produse din mose plastice, creştere a volumului de preş- i [ tcină bruta.
; valoare de 3 200 000 lei, pre- piese de schimb in valoare taţii către populaţie cu 50 000 j Dacă în anul trecut, pînă la liş. Vîlcele, Ruşi. Ohaba, Lâ- I
| cum şi beneficii suplimentare de 762 000 lei şi 12 tone de lei. Succesele obţinute pinâ \ dala de 24 iulie în cooperati­ pugiu ctc., în fiecare din uni­ ! „HANUL DE LA
■ în valoare de 6S0 000 lei. Re­ tananţi. Totodată, s-au înre­ în prezent au dus la realiza- I vele agricole se efectuase re­ tăţile am intite reeoltîndu-se
NICOLAE STJNEA zultatele înregistrate pinâ in gistrat economii la preţul de rea unor economii efective la î coltatul păioaselor de pe mai grîul de pe numai cîte 5-20 de RĂSCRUCE*
preşedintele Tribunalului judeţean Hunedoara m ult de 80 la sută din supra­ hectare Realizările respective
prexent se datoresc in special cost în valoare de 2 8S1 000 preţul de cost de 31 000 lei şi \ faţa cultivată. în perioada co­ sini minime, putindu-se obţi­
măririi productivităţii muncii lei şi 4 329 000 lei beneficii | a unor beneficii suplimentare \ respunzătoare a acestui an ne în numai 1-2 zile Această La întretăierea drum u­
La un sfert de veac de la eliberarea ţă rii noastre cu mai bine de S la sută. peste cele planificate. I in valoare de 318 000 lei. \ procentul la seceriş se află situaţie denotă că tim pul de rilo r care duc spre Tg.
de sub jugul fascist, Tezele şi proiectul de Directive undeva la jumătatea celui a- lucru nu este folosit din plin. Bujor, Oancea şi Floreşli
ale C om itetului Central al P artidului Comunist Român m in lit. Inlirzieren este doar ±'i\ se înregistrează un randa­ din judeţul G alaţi a fost
— documente fundamentale ale Congresului al X-lea in mică măsură influenţată de ment scăzut pe combine, iar clădit, rcspectindu-sc o
veche legendă a acestor
al p artidului — constituie sinteza esenţială a activi­ condiţiile naturale deosebite, cooperatorii nu sini m obilizaţi locuri, „H a nu l dc In răs­
tăţii şi politicii partidului, a perspectivelor luminoase cauza principală a răm înerii la .strîngerea recoltei. In ziua cruce". Clădirea, in stil
care se intrevâd în v iilo r, precum şi explicaţia ştiin ­ în urmă constînd in folosirea de 23 iulie a.c.. spre exemplu, moldovenesc, este placată
ţifică a opţiunii poporului român la socialism, a coezi­ cu randam ent scăzut a com­ la C.A.P. Romoşel din trei la exte rior cu piatră de
unii dintre partid şi popor. Chiar in această faT.ă. binelor şi mobilizarea slabă a combine doar una a fu n cţio­ riii, in tr-o iscusită orna-
nil i'nlr-o atmosferă dc puternic elan creator, de cooperatorilor la muncă Cea nat. iar prezenta cooperatori­ mentoţie artistică. P rid-
înaltă responsabilitate civică, com uniştii, toţi oamenii . mai elocventă dovadă că altă lor la recoltatul manual a fost voarcle din lemn, fe lin a ­
muncii dezbat n tit de am plu princip iile lor, ele au explicaţie nu există o consti­ inexistentă. Aşa se explică de rele <1 in fie r fo rja t şi a l­
dimensiunile unor documente cruciale, de o valoare tuie compararea realizărilor ce pînă ieri s-a secerat griul te elemente decorative
istorică evidentă. la recoltat. caic sînt m ult de pe abia 10 hectare din cele reconstituie atmosfera
Doresc să relev de lâ bun început in intervenţia pica diferite de la o unitate 140 existente. Asemenea situa­ vestitelor hanuri de de­
mea la această amplă dezbatere publică, deose­ la alta ţii sînt destul de frecvente, m ult. Hanul va constitui
bita im porlanţâ pe care o prezintă pentru perfec­ Un exemplu de hărnicie la ceea ce nu poate avea decît un pitoresc loc dc popas
ţionarea mecanismului întregii noastre vie ţi sociale slringerea recoltei de păioase o influentă negativă asupra turistic.
acea parte substanţială din Teze referitoare la îniâ- l-au o fe rit cooperatorii din soarlci recoltei
• rirca legalităţii socialiste şi promovarea sp iritu lu i de Roşcani. unde în cîteva zile Deoarece tim pul este foar­
echitate — trăsături caracteristice o rîn d u irii noastre s-a recoltat manual grîul de te înaintat şi orice zi de in- „INTRE METRONOM $1
Perfecţionarea şi întărirea legalităţii socialiste re­ pe 150 de hectare din cele 158 tirziere înseamnă pierderi se­ PROTECŢIA MUNCII"
prezintă o necesitate care derivă in mod obiectiv din cultivate. Deoarece terenul nu rioase de producţie se impune
însăşi esenţa şi ţe lurile fundam entale ale orîn d u irii a permis mecanizarea lu cră ri­ ca organizaţiile de partid din I Uniunea T inerelului
noastre, ale p o liticii partidului comunist. Aceasta lor, consiliul de conducere a fiecare C A P., consiliile popu­ Comunist, In colaborare
pentru faptul că dreptul, ca element de suprastruc­ m obilizat toate forţele din u­ lare comunale, specialiştii, să cu Uniunea Generală a
tură. este generat de baza economică şi trebuie să nitate la strîngerea recoltei, intervină cu măsuri energice Sindicatelor din România
contribuie la apărarea şi întărirea .acesteia. Or, a- în prezent e fo rtu rile fiinc? în ­ în scopul urgentării şi term i­ şi M inisterul M uncii, a
ccst rol im plică punerea în concordantă, perfecţiona­ dreptate spre transpoi tul g riu ­ nării grabnice a recoltatului lansat concursul „In tre
rea suprastructurii ju ridice în slrînsâ legătură cu lui la a rii şi treieriş. Cu re­ păioaselor. metronom şi proiecţia
dezvoltarea continuă a structurii economice şi social- zultate m ulţum itoare în între­ m uncii", organizat in ve­
|X)litice a tă rii Numai in acest mod dreptul îşi poale cerea ce se desfăşoară pentru N TIRCOB derea aprofundării de că­
îndeplini menirea sa de a dezvolta şi apăra orînduirea strîngerea într-un tim p cil tre tin e rii din industria
socialistă în toate sferele dc re la ţii social-cconomice. mei scurt a producţiei de ce­ m inieră, forestieră şi
politice, morale şi de a împiedica, totodată, tot ceea reale păioase se prezintă şi construcţii dc maşini, a
ce este în contradicţie cu interesele societăţii socia­ cooperativele agricole din P ri- norm elor de tehnica se­
liste. ale întregului popor. caz, Câstău. Lăpuşnic. $oi- c u rită ţii m uncii şi a le­
gislaţiei
de
protecţia
Măsurile luate din iniţia tiva conducerii partidu­ muş, Sirbi şi alte unităţi, | Pentru m uncii. Concurenţii vor
lui după Congresul al IX -lea au restabilit locul legii unde recoltatul se apropie de trebui să cunoască toate
în viaţa societăţii noastre. Tezele pentru Congresul sfîrşit j sănătatea
noţiunile practice legate
al X -lca promovează în continuare politica stăruitoa- Din păcate Jium ărul u n ită ţi­ de locul respectiv dc ac­
i-e a partidului nostru de aşezare a funcţionării în­ Secţia modelârie din cadrul F.C. Orăştie. lor cu realizări de acest fel j oamenilor : tivitate . legislaţia protec­
t
tregului edificiu pe temelia legii, de respectare a Echipa de modelatori condusă de Nicolae Cornea, evidenţiată lună de lună in acest an, este destul de mic, in m ajori­ ţiei m uncii şi normele
norm elor şi regulilor de convieţuire socială, a lît de execută finisarea unui model pentru turnat botiul unei prese. tatea cooperativelor agricole ; An de on stalul alocă ; acesteia şi m ăsurile de
către organele de stat şi obşteşti, cit şi de către fie­ ' Foto : V. ONOIU recolta fiin d strinsă de pe mai 2 sume tot moi mari pen- ; securitate şi igienă lega­
care cetăţean în parte Pentru că. după cum se ştie. puţin de jum ătate din supra­ 1 tru ocrotirea sănătăţii oa- ; te dc profesia participan­
democraţia socialistă şi libertatea sînt de ncconccput faţa cultivată cu grîu Daca j menilor, extinderea reţe- • ţilo r în întreceri.
fără disciplină, fără respectarea legilor de către to ţi mai adăugăm faptul că şi in ( lei sanitare, dotarea ei I ; C îtigătorii prim elo r trei ;
cetăţenii. Egală, pentru toţi. in orînduirea noastră, prezent există unităţi unde nu ! cu aparatură modernă şi i ; locuri vor fi recompcn- j
legea ocroteşte drepturile şi libertă ţile fiecăruia, cît s-a început încă seceratul | cu cadre de specialişti, i saţi cu prem ii în bani
şi interesele comune Încălcarea legii înseamnă încăl­ In pagina a ll-a g riu lu i avem o imagine de­ j In judeţul nostru aces-
carea intereselor întregului popor. parte de a putea fi conside­ I te măsuri sînt concretiza- ; 1 „CONSTRUCŢII DIN I
O consecinţă firească, logică în procesul de a- rată satisfăcătoare asupra mo­ : le in construirea de noi \
dîncîre a democraţiei socialiste, este promovarea cu dulul de organizare şi desfă­ | spitale şi policlinici, case ; S NISIP" I
consecvenţă dc către partid a p rin cip iilo r dc dreptate şurare a recoltatului. Se mai i de naştere şi ale copilu- ; Interesantul concurs in - ! j
si echitate socială. în repartiţia fondurilor dc con­ poate oare invoca la sfîrşitul ; lui, dispensare medicale \ lernaţional pe tenta *
sum. în recompensarea m aterială a aportului fiecărui lunii iulie m otivul că «griul j săteşti şi de întreprinderi. . „C onstrucţii din nisip",
cetăţean la crearea avuţiei naţionale, la propăşirea nu s-a copt" sau că «terenul ; In prezent în judeţ lunc- j organizat de ziarul „L e :
patriei. Profund străină oricăror tendinţe dc u n ifo r­ nu perm ite începerea seceri­ \ ţioneazâ 23 de spitale şi ; Figoro" şi compania „A ir ;
mizare a retribuţiei, a veniturilor, orînduirea noastră şului" ? Asemenea argumente ; sanatorii T.B.C., cu o ca- I France" se bucură şi de I
socialistă, instaurînd egalitatea socială şi politică a nu au nici o bază de susţine­ j paritate de peste 4 200 j | participarea copiilor de I
tuturor cetăţenilor, impune asigurarea unui raport re iar invocarea lor de către I paturi, repartizate judi- j virstă pionierească din ;
echitabil între veniturile personale, eliminarea con­ conducerile C A.P. din Rîu de I eios pe teritoriul judeţu- ; ţara noastră. Desfăşurat j
trastelor nejustificate în nivelul dc trai. generate dc M ori Livadia. Dîncu Mare. ; lui, atît în Valea Jiului, \ pc plaja taberei de pio- j
uncie neajunsuri şi inconveniente în aplicarea crito Serei, M ârtineşti şa.. care j rit şi in zonele Hunedoa- ; nieri şi şcolari din Nă- ;
riilo r socialiste de retribuţie pînă ieri nu seceraseră griul i rei, Devei, Bradului, Ha- i j vodari, concursul a an- j
Pînă la Congresul al X-lea. de pe nici un hectar, are tenului, Zamului, lliei. I trenat 90 dc copii din i
drept urm are pierderi însem­ In cele 99 de rircum- ; toate judeţele ţă rii, sco- j
(Continuof* in pagV1 o. 3-o O p u te rn ica d ă ru ire în m u n că , o vie d o rin (ă de a ra p o rta p a rti­ nate de recoltă. I scripţii sanitare — din j ţînd în evidenţa bogata j
Intr-un ritm cu totul ncsa- j care 60 în mediul rural ■ im aginaţie creatoare a j
dului su ccese de seam ă în î n t r e c e r e .
tisfâcâlor se desfăşoară sece­ ! - 19 policlinici, 15 dis- | m icilor arhitecţi şi con­
rişul la C .A P Jeledinţi. Oco­ pensare medicale de în- ; structori. Juriu) a dcscni- )
{ treprindere lucrează 672 ; nat drept ciştigători pc \
de medici şi 3 640 cadre j I j j C ristian Popescu, elev in j \
revenind
v iito ru lu i socialist, ia r B E ­ nmi isi cere mmm August al acestui an. Deşi un medie la 736 de locui- j j ; ; ncralc nr. 12 din Con- | j
medii sanitare,
clasa a V Jll-a a Şcolii gc-
Realitatea com plexă
cc
lori.
stanţa,
pentru lucrarea
ne inconjoară ne dă m ei
şi-au îm b u n ă tă ţit de cîteva
Condiţiile noi de trai,
„Fem eie
gînditoarc" şi
m u lt ca o ric ln d sim ţă m în -
o ri angajam entele luate, a­
îmbunătăţirea continuă a
pe Alexandru Nestor, elev
hU acu l a l pre ze n tu lu i şi
cum fn preajm a is to ric u ­
mijloacelor de apărare şi
îngrijire a sănătăţii
au
din
Iii generale nr. 168
Z E LE şi D IR E C T IV E L E s in i lu i Congres al p a rtid u lu i ei ! dus la creşterea duratei i ; i în clasa a V llf-a a Şeo- I ] I
jio t spune : „ Ne-am respec­
Bucureşti, pentru lucra-
o in v ita ţie la o cunoaştere tat cu vin tu l, ne-am în tre ­ j medii de viaţă in ultimii ) rea „M um ie", care vor :
şi mai adîncă a z ile i dc azi
secţiei, şi m a iş trii loan toarelor o scădere a lît de tecu lui dc model, un con­ Poate asemenea răspun- \ cut. pe noi înşine. E fo rtu l I ani, de Io 42, in 1938, la i ! lua parte la finala con* j
şi a celei dc m îine. Hodorog, secretarul c o m i­ substanţială a re b u tu lu i. In trol. sistem atic, zi de zi, şi su ri am f i p rim it de. la to ţi nostru e concretizat în pes­ j 68 în prezent, cifră care j (•ursului, cc va avea loc r
— In tr-o ţară a i cărei oa­ te tu lu i de p a rtid pe secţie, ia nu arie am înregistrat un m ulte altele) ci m ai ales al cei 717 fru n ta ş i ai uzinei, te 1 000 tone fontă date In | reprezintă unul dintre in- j în luna august a acestui :
meni. preţuiesc lo c u rile în
şi G hcorglic Andrea, secre­ procent de 9 la sulă, în iu ­ oa m en ilo r, a l răspunderii dc la t o ţ i. cci peste 1000 plus. peste 400 tone piese dicatorii cei mai buni din j an, în Franţa i
care trăiesc şi muncesc. care
ta ru l c o m ite tu lu i sin d ica tu ­ nie 6,6. In iu lie , pînă az>. lor. a l specia liză rii, al res­ de sid e ru rg işti ai C ătunu­ turnate, 1R2 tone radiatoare. lume. I
vibrează la fiecare în fă p tu i­ lu i d in uzină. <1.9 la sută. pe ctării cu stricteţe a fie ­ lu i care se m enţin evide n­ 312 tone u tila j de turnare,
re, la fiecare chem are a
In g in e ru l M itro fa n nu-şt — Cum e x p lic a ţi aceste cărei o p e ra ţii d in procesul ţia ţi in întrecerea acestui an. în beneficii de peste 9 m i­
p a rtid u lu i. nu se poate ea ascundea m in d ria cc-i in u n ­ rezulta te ? tehnologic. de la to ţi cei care şi-au a lioane Ici ; produsele noas­
faptele lo r să nu fie demne da ch ip u l vo rb in d despre — Nu e nu m ai m e ritu l — Ş i-apoi, avem oam etv Ies m eseria de coc sar. fur- tre pot face d ru m u l spre.
de consemnat in cronica Dinamo Bacău învinsă la Deva
succesele o a m en ilo r din p ă rţii tehnice, a m ăsu rilo r buni. Eu aş pune succesele nalist sau tu rn ă to r. Pentru cele p a tru puncte cardinale
p re ze n tu lu i. secţie. Poate nici nu voia să luate aproape z iln ic (s-a îm ­ pc seama d iscip lin e i, a în ni aici, la Călan. hărnicia
C u vinte le le-am desprins ale Rom âniei şi dinco lo de
şi-o ascundă. b u n ă tă ţit reţeta dc prepa­ cred erii pe care conduce e a trib u tu l n u m ă ru l unu al Ieri. echipa Dinamo din Ba­
din discuţia în firip a tă in ­ g ra niţe le ei. p w tin d cu fa ­ spectatori, băcâoanii au fost
— Avem rezultate la care rare a lia n tu lu i jre ntru a ­ rea o are in m aiştri, ia r a- lie cu ru i om A ltfe l nu na cău (divizia A), a in tîln it in ­
tr-u n birou a l secţiei tu r ­ lă efigia U zinei „ V ic to ria " s iliţi să părăsească terenul în­
n ici nu ne-am aşteptat P ri­ mestec de m iez, s-au îm bu­ ceşlia in m u n cito ri In sec putem exp lica roadele pe tr-un meci amical, pe stadio­
nătorie l de la U zina „ V ic ­ vinşi cu scorul de 3—2. Golu­
v iţi. vă rog, g ra fic u l re b u ­ n ă tă ţit reţetele de tu rn a re . (ic lucrează peste 300 de care ci le-au consemnat în Călan. nul „Cetate" din Deva, echipa rile au fost marcate de Neu-
to ria ** Călan. in tre in g in e ­ tu lu i Cred că nu s-a in s-au adus schim bă ri şi îm ­ com unişti, oam eni a căror h ro n icu l cu care se pregă­ mayer (dc două ori) şi Popcs-
ru l A u re l M itro fa n , şeful re g islra t in istoria ra d ia ­ b u n ă tă ţiri in reţeta ames­ vorbă c fa p tă . tesc să în tîm p in e isto ricu l L. LARA locală Mureşul. cu, pentru gazde, şi dc către
La capătul celor 90 de m i­
Rugiubci şi Bâluţâ pentru
nute, care l-au încintat pe oaspeţi.