Page 88 - Drumul_socialismului_1969_07

Redacţia
p r o l e t a r i d i n t o a t e ţ ă r i l e , u n i ţ i -V Ă »
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4529
ziarului

D E V A , s t r . Dr. P etru C r o z a , nr 55
Sîmbătă
telefoane : redactor şef - 1588 ; re­
26 iulie dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de paitid - 2138 ;
secţiile culturâ-sporl şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
1969 mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
1585.
• PAGINI, 30 BANI

U A
Avanpremieră industrială

Noua oţelărie electrică cunoaşte o activitate inten­ TELEX
să. lată citeva elemente care vin să confirme că acest
important obiectiv siderurgic se află in pragul premie­
rei industriale. In cuptorul nr. 2 o fost aprins focul pen­
tru uscarea materialului refractar. Cuptorul nr. 1, care a
cu trecut prin această fază, este acum pregătit pentru în­
m m m m m m ceperea ştampârii vetrei, operaţie dificilă care precede CONCURS DE MUZICA S
încărcarea cuptorului pentru prima şarjă. UŞOARA ROMANEASCA
Alături de constructori, pe platformă au sosit şi pri­ V ineri scara, în sala f
\ vor da viaţă cuptoarelor. Toate aceste pregătiri au ca I T eatrului dc dramă şi co- j j
mele formaţii de lucru ale oţelurilor, o parte din cei care
medie din Constanţa a a­
scop indeplinirea angajamentului de a se produce pri­
vut loc deschiderea Con-
mele Şarje de oţel electric in cinstea Congresului parti­
cursului
naţional
de
dului.
creaţie şi interpretare de i ;
muzica uşoară lomăncas- 1
Articole de blănărie că, ediţia 1969. organizat :
de Com itetul de Stat j
pentru C ultură si
A rtă
Specialiştii Fabricii „ V i­ versificarea producţiei şi in colaborare cu Uniunea : j
M etalele C u planul dra" din m ultă g rijă de îndeplinirea a angajam entelor C om pozitorilor. j \
de
sarcinilor
se
Orăştic
o­
plan
şi
cu
cupă
La concurs participă 19
gamei
îmbogăţirea
.sorti­
venimente din august. Li au
m entelor destinate anotim pu­ luate in cinstea m ăreţelor e­ in te rp re ţi, selecţionaţi j
pe 7 luni îndeplinit ci au asim ilat pentru pro­ trecut dc la începutul anului d in lr-u n num ăr de 84
realizat in perioada care a
lui friguros. In acest
scop
care au candidat la faze­
neferoase Sala de comandă termică ducţia curentă 0 sortimente o producţie globală valorică le prelim inare. Vor fi
prezentate 32 dc lu crări
noi de articole de blănărie,
cc întrece sarcinile stabilite
a termocentralei Paroşeni. A­ dintre care sc remarcă m i- eu 1575 000 lei. La producţia din cele peste 500 în ­
ici, in faţa tablourilor de eo- sade, mănuşi, gulere şi alte­ m arfă vîndută şi incasatâ de­ scrise in iţia l, dintre care
întreprinderea întreprinderea mandă, muncitorii veghează le, im itaţie de pici dc vulpe, păşirea dc plan totalizează 17 şlagăre — create şi
în com petiţia forestieră Deva de explorări zi şi noapte asupra bunei jd er etc. au 2 296 00A Ici, fiin d dc peste difuzate în perioada a-
funcţionări a întregii instala­
p rilic 1968 — ap rilie 1969
M un citorii, in gin erii şi teh­
trei ori mai mnre dccit pre­
ţii termice.
— şi 15 în prim ă audiţie.
nicienii acestei unităţi
t rn ju riu alcătuit
din
Colectivul întreprinderii fo­ miniere Deva Foto : V. ONOIU asigurat concomitent cu d i­ vedea angajamentul. com pozitori, s criito ri, re­
pentru restiere Deva a anunţat rea­ In rindul unităţilor indus­ gizori, in te rpre ţi, avînd
lizarea, la 25 iulie, a planu­
ca preşedinte pe maes­
lui pe 7 luni
la producţia
tru l em erit al artei Ion
globală, producţia marfă vîn- triale din judeţul nostru care Dutnitrcscu, preşedintele
au îndeplinit înainte de ter­
i dută şi incasatâ şi la princi­ men sarcinile de plan aferen­ Putem aştepta legume U niunii Com pozitorilor,
\n trebui să se stabileas­
m odernizarea patele sortimente. In întrece­ te celor 7 luni ale anului se că asupra m elodiilor vor
rea socialistă desfăşurată în
şi
numără şi întreprinderea de
cinstea celui de al X-lea Con­
care
in te rp re ţilo r
gres al partidului şi a ani­ explorări miniere Deva. prim i dum inică seara
Strâduindu-se să pună în e-
versării o 25 de ani de la eli­ de cărbune şi minereuri, lu­ din „solarul" neglijenţei ? prem ii şi m enţiuni. La
videnţâ tot mai multe rezerve
berarea patriei, forestierii din rin du l lor, spectatorii îşi
econom iei această unitate şi-au îndepli­ crătorii intreprinderii au exe­ despre calitatea in te rpre­
vor putea spune părerea
nit şi depăşit angajamentele
consacrate marilor evenimen­ cutat în perioada care a tre­ Despre in te n ţia lă ud abilă a m aterie de le g u m icu ltu ra ca­ lenă fără a închide însă şi tă rii prin interm ediul u­
cut de la ineeputul
anului
te. peste sarcinile de plan la zi coo p e ra to rilo r din S im eria de re vizitează acum locul de a­ p e re ţii la te ra li. A tu n ci cum nor sondaje efectuate de
să se m enţină tem peratura r i­
seama că
a rid ic a ran da m entu l în legu­
m enajare, işi dă
In perioada care a tre­ 50 ml lucrări miniere şi 533 m ic u ltu ra p rin practicarea sis­ preocuparea pentru produce­ dicată în s o la rii ? După fe lu l organizatori. prilejuieşte
Concursul
cut de la începutul anului au metri de foraje. te m u lu i de c u ltu ri în solarii, rea legum elor în c u ltu ră p ro ­ cum s-a procedat nu s-a fă ­ şi decernarea prem iului
fost livrate peste sarcinile de Concomitent cu lucrările e­ pe o suprafaţă de două hectare, te ja tă a fost aproape com plet c u i altceva decît să se „p ro te ­ discului pe anul 1968.
plan la zi 3 000 mc buşteni fectuate in diferite zone mi­
Ing. GHEORGHE TUDOR de gater, 300 mc lemn de mi­ s-a m ai scris în coloanele zia ru ­ abandonată jeze" legum ele îm p o triv a p lo i­
niere ale judeţului, colectivul
director general al I.M. Deva nă, 700 mc lemn pentru celu­ întreprinderii a terminat şi lu i nostru. După m odul cum Ceea ce s-a făcu t pînâ în lor. fa p t ce se resim te în lip ­ NOI MAŞINI AGRICOLE
loză, 400 mc cherestea, 2 000 pus in funcţiune cu aproape se desfăşurau lu c ră rile în lu ­ prezent este departe de a se sa u d ă rii c u ltu rilo r, in dezvol­ Uzina „7 Noiembrie*' ,
p la n te lo r.
tarea nnevoiasă a
putea nu m i o treabă gospodă­
na fe b ru a rie şi după a sig u ră ­
tone lemne de foc şi alte
Extracţia metalelor neferoase şi rare în proporţii me­ 3 luni inainte de termen un rile o p tim iste ale preşedinte­ rească. S tîlp ii s-au p la n ta t pe S-a reu şit astfel ca şi o can­ din Craiova, care în de­
reu crescînde este nemijlocit legato de dezvoltarea ramu­ produse. Un merit deosebit atelier mecanic pentru repa­ lu i cooperativei, Răvaş Păun, num ai un hectar din cele do­ tita te însem nată de fo lii de cursul existenţei sale n
rilor moderne ole economiei. Progresul occelerot al ener­ al forestierilor il constituie raţii auto, reparaţii electrice existau toate m otive le să uă prevăzute, ia r acoperirea p o lie tile n ă sâ fie supusă de­ livra t u n ită ţilo r agricole
faptul că au asigurat valori­
geticii, „explozia*1 automatizării, ovintul nestăvilit al elec­ ficarea mai superioară a ma­ şi întreţinerea şi condiţiona­ se creadă că la înce putul lu i cu fo lii de p o lie tile n ă s-a rea­ g ra d ă rii sub in flu e n ta c ă ld u rii socialiste 270 000 dc se­
tronicii şi oltor ramuri caracteristice actualei etape a revo­ rea utilajelor miniere ce se a p rilie se va ieşi cu c u ltu rile liz a t pe circa 4 000 m p. soarelui A dă ug ind la toate a- m ănători universale, sa­
luţiei tehnlco-ştiinţîfice' contemporane impun cu necesitate sei lemnoase, sporind pe a- utilizează la lucrările de ex­ în so larii. De-a d re p tu l in e x p lic a b il es­ cesteă şi fa p tu l că şi acum se pe rotative. grape ste- |
ceastâ cale eficienţa econo­
pătrunderea masivă o metalelor „colorate" in cele mai di­ mică a producţiei. Ei au rea­ plorări din adincuri. In bi­ Dacă a r fi tre b u it sâ aştep­ te însă m odul de folo sin ţă a m ai lucrează la am enajarea late, tocători de nu tre­
verse domenii. Este firesc deci. ca industria noastră noţio- lanţul succeselor intreprinde­ tăm legum e pe piaţă trim ise te re n u lu i cu p rin s in am enaja­ siste m u lu i de irig a ţii, avem o ţu ri, rem orci şi alte ma­
nolă, orientată cu predilecţie de către partid spre o dez­ lizat o productivitate mai de la C.A P. S im e ria din c u l­ re Pe ju m ă ta te d in suprafaţa im agine clară asupra fe lu lu i şini şi unelte, a asim ilat
voltare rapidă, cu o structură perfecţionotâ, in care pro­ mare cu 214 lei de fiecare rii mai sînt consemnate creş­ tu ra pro te ja tă , poate n ici în respectivă nu se putea adm ira, cum co n siliu l de conducere al de curîud citeva noi pro­
ducţia electrotehnică, a elementelor de automatizare şi muncitor de cit aveau prevă­ terea productivităţii muncii pe toam nă acestea nu v o r sosi. Ia dala de 21 iu lie a.c., decît C A P. nu se preocupă de în ­ duse. In tre acestea se
moşinilor-unelte de inoltâi tehnicitate este preponderentă, zut, îar cheltuielile pe 1000 prima jumătate o anului cu Care este e xp lica ţia ? Deşi se creşterea vertig in oasă a b u ru ­ d e p lin ire a s a rc in ilo r ce şi le-a află o remorcă pentru
să manifeste în următorii ani o „foame" continuă de me­ 1,3 la sută faţă de prevederi părea că în p rim ă va ră s-a ie n ilo r, care în tre c deja în ă lţi­ asum ai grupurile electrogene de
tale neferoose şi rare. lei producţie marfă ou fost p o rn it h o tă rît la treabă, lu ­ mea s tîlp ilo r. D a r pe restul Să fi u ita t oare tovarăşii din 125 l»va, o greblă n-
In vederea satisfacerii acestor necesităţi, proiectul de reduse cu 17,50 lei faţă de şi realizarea a peste 400 000 c ră rile de con stru cţie a sola­ te re n u lu i ? C om parind starea c o n s iliu l de conducere că în blică, cc va putea fi a­
Directive ole celui de-al X-leo Congres al partidului stabi­ sarcina planificată. lei economii la preţul de cost. ru lu i s-au o p rit la jum ătatea c u ltu rilo r de roşii şi castra­ construcţia s o la ru lu i s-au in ­ taşată tractoru lui de 40
leşte direcţiile principole ale dezvoltării metalurgiei ne­ d ru m u lu i. O rice n e in itia t în veţi d in c im p cu cea a p la n ­ v e s tit aproape 200 ftftft de lei CP, precum şi remorca
feroose. Astfel, se urmăreşte ca pină in 1975, producţia te lo r d in aşa-zisul solar, de care tre b u ie recuperaţi în tr-u n cisternă pe un ax, de
de oluminiu să crească pînâ la nivelul de 180 000-200 000 unde se ştie că recolta tre b u ie term en c it m ai scurt ? A tu n c i 1 800 litr i — rrp ro iccla -
tone. „Pentru sporirea producţiei de cupru, plumb şi zinc, să se ob ţină m ai tim p u riu cu cînd în loc de a o b ţine două tă.
se impune accelerarea deschiderii de noi mine, extinde­ 2-3 sâ p tâm in i, se constată că recolte din solar, c h ia r şi re a ­
rea capacităţii unor mine existente, creştereo vitezei de în tre ele nu există n ic i o deo­ lizarea unei singure recolte es­ FORAJE CU JET
înaintare în abataje şi îmbunătăţirea tehnologiilor de ex­ sebire. Ba m ai m u lt, d in cîm p, te pusă sub sem nul în tre b ă rii,
Circa 35 la sută din
tracţie. de preparore şi prelucrare, organizoreo pe scară se scontează pe o p ro d u cţie e de la sine înţeles că d in volum ul total al fo ra ju lu i
mai largă a valorificării metoleior neferoose din deşeuri şi m ai tim p u rie . Cum s-a a ju n s ..solarul" n e g lije n ţe i zadarnic pe care întreprinderea
din cenuşile de pirită" — se apreciozâ în recentele docu­ la o asemenea „p e rfo rm a n tă " ? se aşteaplâ legum e pe piaţă. de specialitate din Plo­
mente ale partidului nostru. Deosebit de importante sînt V rîn d parcă cu to t d in a d in ­ In cazul re la ta t se im pune o ieşti I-a efectuat în p ri­
prevederile referitoare la dezvoltarea producţiei de sele­ sul să-şi etaleze „cu n o ştin ţe ­ analiză tem einică din partea mele şase luni şî ju m ă ­
niu. cadmiu, vanadiu şi a metalelor semiconductoare şi le" in ale le g u m ic u ltu ra , con­ fa c to rilo r de răspundere, lu în - tate ale acestui an, a fost
extropure, de care depinde direct progresul tinerei noastre ducerea C.A.P., in c lu s iv in g i­ du-se m ăsuri h o lă rîte în vede­ realizat prin folosirea
industrii electronice şi electrotehnice. n e rul, au h o tă rît sâ acopere rea red resă rii s itu a ţie i create metodei moderne de să­
Ansamblul acestor prevederi vizează in mod direct acti- legum ele cu fo lii de p o lie ti­ N. TIRCOB ltare cu jet. Acest pro­
vitateo întreprinderii noastre, ştiut fiind că noi deţinem o cent depăşeşte nivelu l
pondere însemnată in sectorul extracţiei metalelor nefe­ prevăzut pentru anul
roase. De aici, comitetul de direcţie, colectivele exploatări­ 1970. Aplicarea metodei
lor noostre desprind o seamă de sarcini asupra cărora am a dus la creşterea viteze­
reflectat cu răspundere, ongojîndu-ne încă de pe acum in Succesele ansamblului lo r mecanice. Aşa de c-
câutoreo celor mal bune soluţii tehnice, economice şi or­ xcm plit, la sonda „6003"-
ganizatorice, care să asigure infâptuireo cu succes a pre­ Podcni, care a atins dc
vederilor viitorului cincinal. hunedorean „Ţarina" pe acum adîncimca sta­
Bazo solidă o reolizăriî cerinţelor etapei 1971-1975 con­ b ilită pentru sfîrşitu l a­
stă, după părerea noostrâ, în principal in îndeplinirea rigu- nului, vilrza mecanică a
roosâ a tuturor prevederilor actualului cincinal, crearea sporit cu circa 2 m etri
prin aceasta a tuturor condiţiilor pentru atingerea progre­ în Iugoslavia po oră. Kxlindcrea ra­
sivă a indicatorilor stabiliţi pentru onii următori. Strădanii­ pidă a acestei metode se I
le colectivelor întreprinderii noastre sint rodnice din acest datoreşle ap lică rii măsu­
punct de vedere. In periooda 1966 - semestrul I 1969, sar­ rilo r preconizate de spe­
cinile cincinalului ou fost realizate şi depăşite, întreprinde­ BELGRAD 25. - Corespondentul Agerpres, Nico- cia liştii In s titu tu lu i dc
rea noostro-inscriindu-se printre unităţile economice ale lae Plopeanu, transmite : „Parada folclorică", cercetări foraj-extracţie
judeţului care roporteazâ statornic îndeplinirea înainte de prestigioasă manifestare internaţională care are din Cim pina, în colabora­
termen a planului de producţie. La sortimentele principale, loc în fiecare an la Zagreb, a cunoscut şi anul a­ re eu sondorii în tre p rin ­
depăşirile acumulate se ridică in perioada amintită la cesta un frumos succes. Printre numeroasele an­ derii.
mll de tone de plumb, zinc şi cupru în concentrate. In pri­ sambluri folclorice din 11 ţâri, la ediţia 1969 a Pa­
mul semestru din acest an, depăşirile de pion se cifrea­ radei folclorice a participat şi Ansamblul de cin- TENIS
ză la 2.5 milioane lei la producţia globală şi 1.4 milioa­ tece şi dansuri „Ţarina" al Comitetului judeţean
ne lei Io producţia morfâ vîndutâ şi încasată. Hunedoara pentru cultură şi artă. La spectacolele In patru oroşc ale F.u- J
Progrese evidente s-au obţinut îndeosebi în creşterea vopei au inceput întrece-
date la Zagreb şi la Nova Goriţa, ansamblul hu­ rilc zonale ale com pcli- I
Activitatea meşteşugarilor din Haţeg se desfăşoară de cîţiva ani in noul complex, ale nedorean a cucerit aplauzele publicului şi apre­ (iei de tenis pentru tine­
cărui secţii, bine dotate cu aparatură şi utilaje, permit o servi re tot mai bună o populaţiei. cierile specialiştilor. ret „Cupa Galca".
(Continuare in pag. a: 2-a)
Foto: V. ONOIU In grupa de Ia Knohko.
la Zoutc (Belgia), echipa
României a întrecut cu
scorul de 3—0 form aţia
U.R.S.S. V iorel Marcu
I-a învins cu 6—2, 6—3
O r i d e c i t e o r i te a f l i in a v e a o v e c h i m e d e v r e o 15 tri lin ia r i (65 Iq s u ito r u l p li n e a s c ă şi u lt im u l a n g a j a m in ă . T r e p t e . M u n c a l-a sl a p r o a p e tot a t i ţ ia le i e ­ pe Kozaehicvici, ia r Co-
p r e a j m a u n o r o b i e c t i v e i m ­ a n i, lu c r e a z ă a c u m la c ă r b u ­ d e a t a c şi 57,5 la g a l e r i a d e m e n i lu a t in c i n s t e a C o n g r e ­ p r in s la p ie p t 6 s t e lu ţ e p u r ­ c o n o m i i s u p l i m e n t a r e la c h e l ­ | Turneul circului din Dum itrcscu a cîştigat
p u n ă t o a r e s a u a c a r t i e r e l o r n e. D c c i l c v a z ile i- a m c e r u t b ază). N ici cu v e c h e a b r ig a su lu i a l X - l e a a l p a r t id u lu i, p u rii, în a lte o r d i n e şi i n e ­ cu 6—4, 6—4) la Lange.
c e - f i in c in tă o c h i u l p r i n c o ­ să p r e i a o b r i g a d ă d e aici. d ă nu a t i n s e s e o a s e m e n e a d a r e c a şi în d e p lin it . P cn - g a lii. M u n c e ş t e şi inuaţă şi tu ie lile d c p r o d u c ţ ie , M ih a i „Globus" In partida dc dublu pe­
D u m b r ă v e a n u e d o a r
u n u l
c h e t ă r i a a r h i t e c t o n i c ă , te N -a r e fu z a t El n -a r e fu z a i p e r f o r m a n ţ ă . U lt im a o a r ă , tru c ă in p r i m e l e 4 lu n i a la p e a lţ ii c u m s ă m u n c e a s c ă rechea română V iorel \
s i m ţ i în d e m n a t s ă - ţi a m i n ­ n ic io d a t ă . $ i d o a r n u m a i In e r a la în c e p u t u l a c e s t e i luni. tui 1969 e l işi in t r e c u s e o d a ­ L u c r e a z ă fn s c h i m b u l 1, d a r d in t r e m i il e d e o a m e n i a i m i­ în judeţul Marcu — Codin D um i- !
te ş ti d e d ic t o n u l a t it d e in - a c e s t a n i - a m c e r u t d c c i t e v a n -a t r e b u it să r e n u n ţ e n u ­ lă şi j u m ă t a t e a n g a j a m e n t u l p o a t e f i in tîln it in orice sea n e i c a r e m u n c e s c şi în v a ţ ă , trcscu a dispus cu 6—3, |
în v a ţ ă
care
lîln it in l i m b a j u l p o p o n i l u i o ri s ă - ş i s c h i m b e lo c u l d c m a i la b r i g a d a p e c a r e a b i a p e în t r e g u l a n . In n o u l a b a ­ ră la in ee putu l s c h i m b u l u i d r u m u l in uiaţri. a u r e o l i n d u - ş i Hunedoara î —6, 6—1, de cuplul so- j
n o s t r u : „Omul s f i n ţ e ş t e l o ­ m u n c ă , s ă - ş i s c h i m b e b r i g a ­ ş i - o f o r m a s e , c i şi la s p e c i f i ta j d e s c h i s a v e a m n e v o i e d e 111, a ic i, la m i n ă V in e să I viclic D ibţcv — Lange. |
c u l S e n t im e n t u l a c e s t a D o a r u n u l. I o n V a s ilc e la j Circul dc stal din Bucii- j In cadrul acestei grupe
s t e a d e v o r b ă c u s c h i m b u l ,
l - a m î n c e r c a t d e u n ă z i , d e ş i să -f în d r u m e . fel. C in d a v e n it la m in ă j reşli întreprinde un turneu ! s-a mai disputat şi me­
— c u r i o s lu c ru — n u a v e a m A ________ ____ w a v e a d o a r 5 c l a s e . A in tr a t j in ţară pentru popularizarea i ciul dintre echipele Po­
in p r e a j m ă o construcţie i m ­ M ih a i D u m b r ă v c a n u , m i ­ in s u b t e r a n e a m u n c i t o r n e ­ I realizărilor noastre în ţară I loniei şi Belgiei. Tcnis-
p u n ă t o a r e s a u a l t c e v a c a r e DOVADA ÎNALTELOR CALITĂŢI n e r u l d e la P etr ila , n -a ri­ c a lific a t . A c u m e stu d e n t, j şi peste liniare în toate ra- : m anii polonezi au învins
să n e î n d e m n e să a d u c e m d ic a t c o n s t r u c ţ ii i m p u n ă t o a ­ d a r n u m a i d u p ă o r e l e d e ! unirile ariei de circ. Spec- ; cu 2—1.
la u d ă in i m i lo r o m u l u i. A s ­ re. M ă s u r a f a p t e l o r s a l e in să m u n cii. D i m i n e a ţ a e m in e r , tacolul. în care vor evolua:
i-a d a t r e n u m e l c b u n d e c a r e ş e f d e b r i g a d ă C a miine va
cu lt inel v o r b e l e s e c r e t a r u l u i ; artişli de frunte ai arenei j O MĂSURĂ REALISTA
d e p a r t id şi a le p r e ş e d i n t e ­ sr b u c u r ă azi, f ă c i n d u - t e si\ » fi inoinor. O a r e v e c h i u l d ic ! româneşti, cuprinde selecţi- I
lui c o m it e t u lu i <lc s i n d ic a t . d a , o a m e n ii . In m a r t ie , c in d cu i m u n c ii, l - a m c e r u t să un o r g a n i z a t o r c a el. V e c h e a a t r i b u i f ă r ă r e z e r v e v o r b a ton eu a d i n e i r e f l e x e d e b ă r ­ uni din programele jucate j O rganizaţiile sportive ^
nu p u t e a m să nu a t r i b u i m o sc u r g e n t a d a r e a in e x p l o a ­ p r e ia lu c r ă r i le In cărbune m b r i g a d ă r e a liz a un r a n d a ­ d in p o p o r : O m u l s fin ţ e ş t e b ă ţ i e , r ă s p u n d e r e , d o m n i t a in cadrul schimburilor cu)- | din R.F. a Germaniei an
t a r e a u n u i a b a t a j , D u m b r ă a b a t a j u l p e c a r e , d e f a p t . el m e n t d e n u m a i 5.94 t o n e d e locu l. M ih a i D u m b r ă v c a n u c te nu s-ar c u v e n i a d u n o a t şi
in u lu i d e s p r e c a r e n i se r e ­ . turale cu peste 311 de ţări j confirm ai că pc v iilo r,
r e a nu şi-a lă s a t întreaga b rl il d e s c h i s e s e C r e d c ă i-a fo s t c ă r b u n e p e p ost C in d a p r e ­ d o a r u n u l d in t r e c e i 125 d e n u m e lu i lu i ton V a s ile. o r i
la t a c u n o s c u t u l d ic to n . din Europa şî Asia. Întregul j la com petiţiile sportive
(iadă. o a m e n i f o r m a l i , b u n i g r e u să s e d e s p a r t ă d e m u n lu at b r i g a d a . e l n c -a prom is m i n e r i d c la P e tr ila c a rp ir. a l lui ('a ro l S : a b o . o ri al s u ­
— D e la M ih a i D u m b r ă program este încadrai în- j internaţionale (oficiale),
m e s e r ia ş i , şi a tr ec u t la noul ca d e c a r e s e le g a s e , d a r n-n că v a r id ic a r a n d a m e n t u l la a c e s t oii nu şi-au şt ir b it titlul t e lo r d e c o m u n iş t i d in a d in -
v e a n u nu v e ţ i a f l a m a r e lu d c e v i d e n ţ i a t în in t r e c e re. li­ cu i P e tr ile i c a r e a u fă c u t din tr-iin concerl do muzică ! drapelul dc stat al Repu­
cru . E l e o m u l c a r e nu v o r lo c d e m u n c ă . „ D a ti-m i 6 o a zis nu. Işi c r e s c u s e d e j a o a 5,49 to n e $ i i m c ă - ş i v a ţin e n u l d in t r e s u t e le d e a u to r i î n t r e c e r e a în c h in a t ă p a r t i d u ­ ; uşoară sus!imit de formaţia | b licii Democrate Germa­
h e ş t e m u lt. li v o r b e s c f a p ­ m e n i Eu c r e d că s e v o r f o r m e n i in b r i g a d ă şi a v e a cu i v o r b a . C a întotdeauna. A şt c a r e s e m n e a z ă în c a r t e a j circului din Bucureşti. j ne va putea fi rid icat pc
ma" — a c e r u l m i n e r u l şe s ă -i în c r e d i n ţ e z e c o n d u c e r e a a ju n s la un r a n d a m e n t d e lui şi tă r ii d o v a d a c e l o r mn< j Circul dă spectacole zii- I
te le. c o m p e t i ţ i e i d in s u b t e r a n u l stadioanele din R.F. a
fu l ui d e z o n ă . D u p ă o lu n ă, t-a lu a t lo c u l fo s t u l ş e f d * 5.17 ton e. U rcă, u r c ă m e r e u in a lt e c a l it ă ţ i p r o f e s i o n a l e şi I nic, de la orele 20 şi în ma- j
— V e ţi r ă m î n e su r p r in ş i, — A c e s t a e d c f a p t d r u ­ m i n e i s u b c e l e C 100 t o n e d e Germ aniei. Dc asemenea,
ru n oii s ă i o r t a c i, D u m b r ă - s c h i m b , N icu V a s il a c h e . m o d a le ? i j tinco cu preţ redus pentru i
d e s ig u r , c i n d v e ţ i a f l a că m u l p e c a r e m e r g e D u m b r ă - c ă r b u n e e x t r a s e p e s t e p la n , * tinerelul şcolar. în Hune- j va putea li intonat im nul
m i n e r u l d e la p r e g ă t ir i, u n d e v e a n u a r e a liz a t 100 d e m e ­ — N -a a p u c a t s ă - ş i în d e veanu d e c i n d lu c r e a z ă la s u b c e i 758 000 le i b e n e f i c i i LUCIA L1CIU j doara. pe terenul de lingă | R.D. Germane.
i poştă. j
L... ...... i