Page 89 - Drumul_socialismului_1969_07

Pag. t DRUMUL SOCIALISMULUI - SÎMBATA 26 IULIE 1969

LUPTA MINERILOR r
O „celulă

ÎNTRE A N II 1918-1921
a uzinei

Istoria m a rilo r rid ică ri soclal- deficit şl e s ilit să concedieze nâ, declarlnd grevă generală. pentru dezvoltarea m işcării
politice ule m un citorilor m i­ pe m uncitori. N u’ se glndeştede Exem plul m in erilor din Valea m uncitoreşti din România Ca­
neri din Valea Jiu lu i se înscrie loc — continua raportul — să J iu lu i a fost urm at de m unci­ racterul politic pronunţat al In an gajarea totali a tn- ri şi îndruma perm anent
la loc de cinste tn letopiseţul concedieze pe directori, subdi­ to rii de la minele de aur din grevei generale, amploarea şl tregului colectiv al Uzinei ni unea tinerilor lor tovarăşi,
m işcării revoluţionare din Româ­ rectori şi oficianţi Înalţi, care Brad, Sâcărîmb. Zlatna ele. com bativitatea ei au reflectat mV ictoriam Călan, de a da loan Mazăre şi Petru Va-
nia într-adevâr sînt de prisos şi („Socialism ul'* din 28 noiembrie m aturizarea clasei m uncitoare, produse m ai m ulte şi de c a ­ moş. „Nu e neglijată n ici
Valea Jiu lu i — cel mai mare trag le fu ri mari... Suspendă m i­ 1926). creşleren conştiinţei «ale. In litate superioară in cinstea îndrum area în afara orelor
si im portant bazin carbonifer al nele de la Sâcârlmb şi pe m un­ O dată cu izbucnirea grevei tim pul grevei generale, clasa Congresului al X -lea al de serviciu, ne spunea di ti­
României - s-a afirm at In cito ri îl concediază cu prom i­ — în fu ria lor nebună — auto­ muncitoare s-a afirm at cu toată
P.C R. f i celei de-a 25-a a ­
viaţa socială şi politică a ţâ rii siunea că le dă 80 la sută (lin rită ţile de stat şi Jandarmeria tăria ca o forţă naţională In niversări a eliberării patri­ sul. Num ai aşa se pot ridi­
ca o citadelă im portantă în salariul ce l-au avut. Partea au trecut la represiuni brutale stare sâ-şi asume ro lu l de con­ ca oam en i harnici, stăpini
lupta pentru îm plinirea dezide­ cca mai mare a m un citorilor în scopul înăbuşirii ei. Tn cen­ ducător al întregului popor în ei, am găsit angrenata cu pe m eserie. E cazul lui A u­
ratelor poporului român, pentru n-a putut lucra dccit clteva zi­ trele m iniere din Valea Jiului, lupta pentru transform area re­ rezultate deosebite şi echipa rel Mihăicscu, care astăzi
apărarea intereselor vitale ale voluţionară a societăţii, să con­ lui Iulian Sirbu, de. la sec­ obţine rezultate ce-l în drep ­
m uncitorilor, indiferent de na­ ducă destinele întreg ii naţiuni. ţia turnătorie fontă. In zi­ tăţesc la un loc fruntaş pc
ţionalitate. Greva generală din 1920 a ua vizitei noastre lucra tn e c h ip ă ",
Muncind şi trăind în condi­ constituit o rem arcabilă şcoală schim b prelungit, avind de Văzindu-i cum lucrează
ţii extrem dc grele, crunt je fu ­ I. Epopeea eroică politică la care m uncitorii au turnat un nou lot de piese nc-a surprins acea indemx-
iţi şi înşelaţi de fostele socie­ învăţat despre însemnătate* din fontă pentru maşini-u- nare şi in acelaşi timp cu ­
tăţi capitaliste, lăsaţi pe d ru ­ forţei conducătoare în lupta de nelte, la strungul carusel, noaşterea tem einică a locu­
m uri pradă şom ajului, m unci­ Lupeni ’29 clasă, şi-au dat tot mai m ult coloane şi hatiuri pentru lui şi muncii ce-o arc fiec a ­
to rii m ineri — pe care ziarele seamA de necesitatea creării u­ maşinile de danturat. O a­ re in procesul dc producţie,
vrem ii li numeau ,,ocnaşi volun­ nul pa rtid revoluţionar, capabil menii erau obosiţi, li se c i­ acea minuţiozitate specifică
tari'* — n-au Încetat nici un sâ-1 organizeze şl sâ-1 conducă tea pe faţă aceasta, dar gh i­ meşterului iscusit. Organi­
moment lupta contra regim ului le pe lună şl a cîşligat 30 co­ localu rile «indicatelor au fost în luptă. dul că de 2 ani. de zile In- zarea muncii, eşalon area şi
hurghezo-moşieresc. C hiar din roane pe lună". (Documente închise, în tru n irile m uncitoreşti Crearea P artid ului Comunist rrcazn fără nici o piesă re- disciplina in producţie sînt.
secolul trecut — acest puternio clin istoria m işcării m uncito­ nu fost interzise, treeîndu-se la Român, pe baza ideologiei m or- hulată li îm bărbăta, sporea atribute ce caracterizează
şi com bativ nucleu proletar — reşti clin România — 1916-1921, arestarea unor m uncitori acu­ xist-leninlstc, a constituit un forţele acestor .fruntaşi In­ pe aceşti oam en i şi le ex p li­
a fost prezent la toate m arile Ud. politică. Buc. 1966, pag. 277­ zaţi ca Instigatori la greva ge­ moment de cea mai mare Im ­ tre fruntaşi*. rum li carac­ că succesele. Nu s-a intim -
acţiuni pe care poporul nostru 278). nerală M ăsurile de teroare lua­ portanţă în Istoria proletaria­ teriza maistrul principal plat niciodată pînă acum,
Ie-a Întreprins pentru apăra­ Ridlclndu-se In apărarea m un­ te de armată, jandarm erie ţi tu lu i din România. P rin aceas­ loan Hodorog, secretarul in ultimii doi ani, ca
rea şi afirm area fiin ţe i sale na­ cito rilo r din Valea Jiu lu i, zia­ a u torităţile locale n-nu putut ta lupta revoluţionară se rid i­ In sala compresoorelor da com itetului de partid pe vreo piesă tu r nard pre­
ţionale. pentru scuturarea greu­ ru l social-democrat „M in e ru l" învinge Insă hotârlrea şl voinţa că pe o treaptă superioară, ae la I.M. Borza se „produce* sector. zentată şefului dc e c h i­
lui jug al exploatării, pentru demasca fără m ilă politica an- fermă a m uncitorilor, care îşi dă un puternic avînt procesu­ aerul comprimai ce pune fn Un an de Sînt şase oameni, unii moi pă să fie refuzată de că ­
independenţă şi progres social. timuncitoreascâ a claselor do­ Apărau cu dîrzenie dreptul la lu i de cla rificare Ideologică, mişcare utilajele din subte­ vîrstnici, alţii m ai tineri, tre acesta sau tn con tinu are
Incrustate adine şi pentru to t­ minante din România. „D um ­ viaţă, de atîtea ori încălcat cu politică a m işcării m uncitoreşti, ran. existenţă rodnică ieşiţi de curiad de pe. brtn- de către controlul tehnic dc
deauna In istorie vor râmîne nealor uită că sîntem după un barbarie de clasele exploata­ dezvoltării conştiinţei de clasă In fotografie : Mecanicul cilc şcolii profesionale, dar calitate. Numai aşa ne pu­
luptele m in e rilo r din Valea război de 5 ani — scria ziarul toare. a pro le ta riatului şi a celorlalte Constantin Cimpeanu urmă­ C ercul lite ra r .L ira " din cu toţii m uncesc cu aceeaşi tem explica depăşirea anga­
Jiu lu i din anul 1918. cînd la Pe­ — că nu sînt cal pentru a trage Greva generală, deşi a fost mase muncitoare ale poporului. reşte atent regimul de func­ L u p e n i şi-a să rb ă to rit un an pasiune şi dăruire, form înd jam entului de 200 tone piese
troşani ei au preluat puterea rîznele. că nu sînt vagoncte cu înfrîn tâ , a constituit un mo­ ţionare a utilajelor. dc existenţă. Cu acest p ri­ o fam ilie unită, o celulă de turnate şi reînnoirea lui fn
cu ajutoru l gărzilor înarmate, care să se transporte cărbunele ment deosebit de Im portant le j a avut loc o şedinţă ju ­ n ăd ejd e a uzinei. Se părea cadrul marii întreceri, la
treeînd la Înfăptuirea unor mă­ afară, că deasupra şinelor e Prof, V. RADU b ilia ră în care s-a trecut in că infuzia de tinereţe făcu ­ 400 tone. Şi. acest ultim a n ­
suri revoluţionare. P rin ţe lu ri­ noroi de 10 cm, că toată Insta­ revistă a c tivita te a desfăşu­ tă echipei va duce la o scă ­ gajam ent a fost îndeplinit
le pe care şi le propunea, Con­ laţia tehnică e tocită şl lipsesc rată de m e m b rii cercului, la sfirşitul lunii iunie. Ast­
siliul muncitoresc, creat atunci, p ă rţi esenţiale din ea. Nu sînt o m uncă rodnică, concretiza­ dere a potenţialului ei, dar
dădea glas năzuinţei de lib e rta ­ lopeţi, nu sînt tîrnâcoape, nu tă p rin elaborarea unor nu s-a fn tim p la t aşa Secre­ fel înţeleg aceşti oam en i
te socială şi naţională a Româ­ să scoată cărbunele din adincu- Peste bariera nepăsării, laptele cre a ţii reuşite şi publicarea tu l e simplu şi constă in minunaţi, com unişti şi ute-
sînt securi, m uncitorul e s ilit
niei In cadrul unei republici lo r în pa ginile d ife rite lo r munca susţinută de fiecare cişti, m em bri ai echipei lui
democrate. „P a rtid u l Comunist rile pâm tntulul cu unghiile". ziare şl reviste. N um eroşi zi, in continua preocupare Iulian Sirbu, să întlmpine.
Român — arăta tovarăşul („M in e ru l", nr. 11, din 1 februa­ tin e ri ta le n ta ti au prezentat n echipierilor mai. vîrstnici şi m ăreţele even im en te ale a ­
Nicolae Ccauşcscu — a avut în rie 1920). în şedinţele ce rcu lu i lite ra r in special o şefului dc ec h i­ nului acesta.
permanenţă, în Valea Jiu lu i, La Înrăutăţirea situaţiei m un­ „trece" greu spre consumatori c re a ţii valoroase. pă Iulian Sirbu dc Q u rm ă­ M. BODEA
organizaţii puternice, care au c ito rilo r din Judeţul Hunedoara
adus o contribuţie deosebită In a con tribu it în mare măsură şi
lupta revoluţionară, pentru tratam entul nemilos aplicat N u ra re o ri In u ltim e le zile tre cu ţi. Despre ce este v o r­ de pe cisternă). D ar, d in nou
smulgerea puterii din m linile m uncitorilor. In ianuarie 1919, de la ce n tru l de d is trib u ire ba 7 surp riză In ciuda a s ig u ră ri­
clasei exploatatoare, pentru numeroşi m uncitori de la V u l­ a la p te lu i din Deva (şi nu C onform g ra fic u lu i încheiat lo r date, In zilele de 17 şi 20 Măsuri binevenite, a căror
cucerirea dre ptului poporului can, drept pedeapsă pentru ne­ num ai de aici) consum a to rii în tre fu rn iz o r şi beneficiar, iu lie a.c. situ a ţia s-a repetat,
român de a hotărî singur asu­ supunere ia lucru, au fost alun­ au plecat n e m u lţu m iţi. Ba o preluarea la p te lu i urm a sâ laptele n e fiin d pre lu at dc la
pra destinelor sale". gaţi în apa rece a Jiu lui. Fe­ dată s-a strica t laptele, ba se facă z iln ic la ora 22,30. In fu rn iz o r A fost nevoie de
Reluînd firu l istoriei — în meile şi copiii erau legaţi lao­ a ltă dată ap rovizionarea s-a ziua de 10 iu lie a.c. însă m a­ alte in te rv e n ţii pe ntru ca sâ
anii im ediat urm ători p rim u lu i laltă cu m uncitorii, cu sîrmâ făcut in c a n tită ţi In su ficie n ­ şina nu o sosit Ja ora sta b i­ se dea iarăşi asigurări. eficienţă o aşteptăm
război mondial — consecinţele subţire de aramă şi m inaţi ca te. Fără a in tra în prea m u l­ lită , în tîrz iin d citea 6 ore. Asemenea procedee sînt cu
dezastruoase ale acestui măcel vitele la lucru in mine sub es­ te d e ta lii pe filie ra la p te lu i Ş oferul de pe cisternă a so­ to tu l in a d m isib ile , pe dc o
s-au făcut sim ţile din plin si corta soldaţilor. („Temesvar! de la producător la consu­ lic ita t pazniculu i dc noapte parte provocînd p ie rd e ri co­
în traiu l maselor muncitoare. In llirla p ", nr. 39, din 16 februa­ m ator, relatăm un caz sem ­ de la C.A.P. sâ-1 a ju te la în ­ o p e ra tive lo r agricole, ia r pe Nu de m ult, în z ia ru l nos­ in fu n cţiu n e o in sta la ţie de care se m anifestă p e n lru apă­
judeţul Hunedoara se afla unul rie 1919). na la t nu de m u lt tim p la C.A.P cărcarea bidoanelor (circa de alta ele grevează şi asu­ tru a a p ă ru t a rtic o lu l „U n de sp râ fu ire cu e le ctrofiltve . A ­ rarea să n ă tă ţii m in e rilo r, a s i­
din cele mai puternice detaşa­ N ivelul scăzut de trai şi con­ O răştie. care este în m ăsură 170 lit r i lapte), dar acesta, pra re a liz ă rilo r în tre p rin d e rii deziderat m a jo r — îm b u n ă ­ cest lu cru se va face şl la fa ­ gurarea celor m ai bune co n d i­
mente de m uncitori. Numai In d iţiile necorespunz.âtoare de să pună în evidenţă o parte fiin d în stare de ebrietate, a beneficiare. D incolo de aces­ tă ţire a continuă a s tă rii de brica veche de aglom erare ţii de m uncă, de cazare şi m a­
Valea Jiu lu i, num ărul m in e ri­ muncă au determ inat creşterea din cauzele ce determ ină refuzat. La in te rv e n ţia con­ te aspecte se rid ic ă p ro b le ­ sânâtale a p o p u la ţie i", în p rin in s ta la ţii ce n tra liza te de să a acestora. E xtinderea per-
lor se ridica in anii 1919—1920 com bativităţii de luptă a m un­ „g o lu rile * în satisfacerea ce­ du ce rii cooperativei (care ma în d e p lin irii o b lig a ţiilo r care erau c ritic a te unele de sp ră fu ire şl epurare cu e- fo ra ju lu i umed, a a e ra ju lu i la
la 14 250 (A rhivele statului, f i­ cito rilo r şi strlngerea rîn d u ri- rin ţe lo r populaţiei. ne-a asigurat că s-au lu a t asum ate de in d u stria la p te ­ conduceri de în tre p rin d e ri, le c tro filtre . Se v o r asigura lo ­ lu c ră rile în fun d de sac, re d u ­
liala Hunedoara-Deva). Aceşti lo r în ju ru l pa rtid u lu i social- S itu a ţia n e fiin d doar o în- m ăsuri corespunzătoare îm ­ lu i faţă de consum atori, ca­ şa n tie re etc p e n tru slaba c u rile de m uncă cu un d e b it cerea e fo rtu lu i fiz ic a l m u n c i­
m uncitori trăiau In cele mal democrat şi al sindicatelor re­ tîm p la re , m erită şi trebu ie p o triva pa zn icu lu i In cauză), p ito l la care pînâ acum s-au preocupare pe care o m a n i­ s p o rit de apă p o tabilă, o da­ to rilo r p rin e xtin de rea g ra d u ­
m izerabile condiţii. Demasctnd voluţionare. să facă obiectul unei serioa­ în ziua urm ătoare de la În ­ în re g istra t serioase n e a ju n ­ festă în rezolvarea u n o r tre ­ tă cu racordarea fo ra ju lu i n r. lu i de m ecanizare a lu c ru lu i
manevrele patronilor In pro­ M uncitorim ea hunedoreanfi, se analize d in partea condu­ tre p rin d e re a d in S im eria a suri. Aşteptăm un răspuns b u ri care ţin de la tu ra socia­
blema concedierilor în în tre ­ alături de prole ta riatul din în­ c e rii în tre p rin d e rii in d u stria sosit un delegat cu care s-a din partea con du cerii în tre ­ lă a co n tra cte lo r colective. 9 de la sursa BoJ, la p u ţu l co­ în abataje ele au dus la scă­
prinderile hunedorene. lo sif Ci- treaga ţarâ, sub conducerea e­ la p te lu i din S im eria pentru făcut un nou g ra fic de pre ­ p rin d e rii in d u stria la p te lu i M a i precis, asigurarea celor lector. In sectorul de la m in o a ­ derea s im ţito a re in u ltim ii
ser. secretar al sindicatelor m i­ lem entelor revoluţionare, s-a ca in v iito r astfel de n e a ju n ­ luare. râ m ln în d s ta b ilita a- din S im e ria. ru m ăsurile lu a ­ re, pa ra le l cu lu c ră rile de e x ­ am a n u m ă ru lu i c a z u rilo r de
niere transilvănene şi bănăţe­ pregătit intens pentru desfăşu­ suri să fie evila tc, cu a tît reeaşi oră. adică 22,30. Era te pe ntru în lă tu ra re a d e fic i­ m ai corespunzătoare c o n d iţii tin d e re a a ju sta je lo r, se exe­ îm b o ln ă v iri profesionale, a cci­
ne. raporta cu ocazia Congre­ rarea grevei generale din toam­ de aşteptat ca după aceasta enţelor dc acest fel. dar nu la lo c u rile de m uncă, p e ntru cută şl lu c ră ri de Instalare a dente de m uncă. A u fost o r­
sului m in erilor din Ardeal şi na anului 1920. In acest sens, m ai m u lt cu c it aspectele de lu c ru rile să re in tre în n o r­ în p ro m isiu n i r i în fapte evita rea accide ntelo r şi a îm ­ trasee lo r de apă potabilă. ganizate p e rio d ic a c ţiu n i de
Banat, ţin u t la Sibiu In 6-8 de­ m in e rii din Valea Jiu lu i ru această na tură nu au fost mal (nu fără a-1 absolvi însă b o ln ă v irilo r profesionale, bu­ depistare a c a z u rilo r de îm ­
cembrie 1919 : „C onsiliul d iri- form at comitete de grevă du­ de 16e de n e g lija t nici In an ii de răspundere şl pe şoferul N. TlRCOB na fu n c ţio n a re a g ru p u rilo r b o ln ă v iri p rin e x a m in ă ri
gent a căzut In mare greşeală blate la flecare întreprindere sociale şi a c a n tin e lo r de M .R.F. L.a toate e x p lo a tă rile
de-a pune tn fruntea m in erilor carboniferă şi eu ales un com i­ pe lin g ă în tre p rin d e ri, pune­ Semnalele critice m in ie re ale în tre p rin d e rii s-au
ca director general un om al tet central pe întreaga Vale a rea la p u n ct a d o rm ito a re ­ îm b u n ă tă ţit m u lt c o n d iţiile de
capitalului, nu al m uncii .. Cînd Jiu lu i, cu scopul de a coordona lo r com une, supravegherea cazare ale m u n c ito rilo r, ca şi
nc-am dus în delegaţie pentru desfăşurarea grevei generale pe m al atentă de către cadrele primesc răspuns * 1 consistenţa şi varietatea me-ţ
a cere îm bunătăţiri, directorul întreg bazinul carbonifer. m edicale clin În tre p rin d e ri a n iu n lo r ce se servesc la can­
ne-a răspuns că toate aceste In ziua de 20 octombrie, cei e v o lu ţie i s tă rii de sănătate a tin e le e x p lo a tă rilo r. La capi­
întrep rind eri (din Zlatna. Hune­ peste 17 000 de m ineri ai Văii m u n c ito rilo r şi altele. to lu l protecţia m un cii este pre ­
doara şi C ugir) lucrează cu J iu lu i nu au mai in tra t în m i- Este îm b u cu ră to r fa p tu l Dotarea şl în tre ţin e re a băi­ văzut a se c h e ltu i in acest an
că Ia scurtă vrem e după a ­ lo r şl ve stia relor, asigurarea sum a de 3 279 000 lei.
p a riţia a rtic o lu lu i cele m al m a te ria le lo r Igie nico-san iU re „A sig u ra re a celor m ai buh?
m u lte d in tre conducerile în ­ pe n tru s a la ria ţi, sîn t a lte p ro ­ c o n d iţii de lo cu it în d o rm ito a ­
METAIEIE trim is răsp un suri, acestea nare este prevăzută în p la n u l se h ră n ito a re In cantina u zi­
blem e p e ntru a că ro r s o lu ţio ­
ne-nu
tre p rin d e rilo r
vizate
rele com une ca şi a u n or m e­
p ro te cţia
cu p rin zîn d m ăsuri bune, a că­
de m ăsuri pe n tru
ro r a p lica re în pra ctică va a ­ m u n cii din acest an sum a de nei s în t problem e care siau
perm anent in n te nlia com ite­
1 99G 100 lei. D in cele 312 m ă ­
sig ura în d e p lin ire a in tr-o p ro ­ su ri s ta b ilite pe lin ie de p ro ­ tu lu i de d ire cţie — se p re c i­
p o rţie to t m ai m are a acestui
NEFEROASE rea con tinu ă a s tă rii de sănă­ te cţia m u n cii p e n tru a n u l zează în răspunsul conducerii
îm b u n ă tă ţi­
deziderat m a jo r,
De
Câlnn
U zinei ..V icto ria "
1969. s-au re a liza t 119 în t r i­
grupuri» ■ •
asemenea, starea
tate a o a m e n ilo r m u n cii.
I I" .
„T oate p ro blem ele arătate m e stru l I şi 160 in trim e s tru l sociale ale s e d iilo r uzinei
noastre este corespunzătoare,
în acest a rtic o l au fost a n a li­ In răspunsul In sp e cto ra tu lu i sa lisfă cin d în cele m oi bune
zate — ne răspunde conduce­ s ilv ic sînt m enţionate o serie c o n d iţii nevoile s a la ria ţilo r. Şi
rea C entralei că rb u n e lu i Pe­ de m ăsuri a căror a p lica re în
(Ufmor» din pog! I) în v iito r problem ele de o rd in
troşani. P rin d ispo ziţie s-a sta­ pra ctică se consideră că va a ­
social se vo r bucura de ate n­
b ilit în fiin ţa re a de b u că tă rii vea o in flu e n ţă p o zitivă asu­ ţia co m ite tu lu i de d ire c ţie ".
pe lingă căm inele e x p lo a tă ri­ pra s tă rii de sănătate a m u n ­
productivităţii muncii. Lo mina Deva ou fost mecanizate Toate aceste m ăsuri pe ca­
aproope în întregime operaţiile de încărcare şi transport lo r m iniere. A stfe l, la E.M. c ito rilo r din sectorul silvic. re conducerile în tre p rin d e rilo r
in abataje, fapt care o determînot un salt al productivită­ Lu p e n i şi E M . U rica n i fu n c ­ A stfe l, la pe pinie ra Reia s-au şi lc-au propus spre rezolvare
ţii muncii de Io 2,5-3 tone de minereu pe post la 6,5-7 ţionează în prezent (clin 7 iu ­ co n stru it noi lo cuin ţe pentru v o r asigura c o n d iţii optim e de
lie a c.) b u că tă rii, care asigu­ m u n c ito ri ; pe ntru m u n c ito rii
tone. Mecanîzoreo a fost introdusă parţial şi lo mino m uncă şi de via ţă lu tu ro r sa­
ră m in e rilo r m încare gătită. de la sectorul Lâ puşnicu M a ­
Muncelu Mic, urmînd s-o generalizăm în cel moi scurt timp. la ria ţilo r, vo r conduce n e m ij­
In co n tinu are vom u rm ă ri a ­ re a l O co lu lu i s ilv ic Retezat
Pe aceostă cale, în semestrul I, productivitatea muncii pe lo c it la im p ulsion area proce­
ansamblul întreprinderii a crescut faţă de planificat cu sigurarea Întocm ai a re zo lvă ­ s-a co n stru it o cabană ; m u n ­ su lu i dc m uncă, la obţinerea
687 lei pe salariat. r ii tu tu ro r p ro b le m e lo r r id i­ c ito rilo r dc la ocoalele silvice un or însem nate sp o ru ri de
a rtic o lu l
respectiv,
cate în
Preocupări similare şi rezultate pe oceeaşl măsură s-au Hunedoara, Dobra. Haţeg. S i­ p ro du cţie De aceea, aplicarea
înregistrot pe linia ridicării gradului de economicitate a considerîncUi-1 un preţios a ju ­ m eria. O răştie le-au fost puse
to r în a c tiv ita te a n o a slrâ ". la dispo ziţie 6 cabane pe ntru lo r n e în tirzia tâ va tre b u i sâ
producţiei. Acţiunile de organizare ştiinţifică a producţiei
,.7n a te n ţia perm anentă a cazare, s-au c h e ltu it însem na­ facă o b i2ctu l p re o cu p ă rilo r dc
s-au soldat pîno acum cu economisirea a 1 500 metri cubî
con du cerii c o m b in a tu lu i — se te sum e de bani pe n tru
lemn de mină, 8,3 milioane kilowoţi-oră energie electrică fiecare zi a com ite te lo r s in d i­
şi o (te materiale. Aceasta, ca şi creşterea productivităţii spune în răspunsul C S.M. — m a le ria le igienico-sanîtare, e­ catelor, a s e rv ic iilo r sociale,
muncii au contribuit hotăritor lo reducerea preţului de cost Sortarea şl aşezarea conform comenzilor a placajelor finite fa întreprinderea „Mar­ se a flă rezolvarea p ro b le m e ­ chipa m ent de protecţie, m e d i­ a d m in is tra tiv e şi de pro te cţia
cu 36.1 milioane lei şl o dotaţiei de Slot cu 23,46 m ilioa­ mura" Simeria sini operaţiuni deosebit de utile pentru impulsionarea desfacerilor. lo r sesizate. A stfe l, pe ntru re ­ cam ente etc.
ne lei. lin să remarc că eforturile noastre pentru rentabi­ Foto r V. ONOIU ducerea d e g a jă rilo r de noxe la Un am p lu răspuns am p r i­ m un cii.
lizarea activităţii economice a întreprinderii continuă cu lo c u rile de m uncă, la fab rica m it de la I M. Deva. din care
de aglom erare nr. 2 a In tra t se desprinde g rija perm anentă GH. I. NEGREA
intensitate crescîndă, fapt demonstrot şi de reducerea în
primul semestru ol acestui an o cheltuielilor la 1 000 lei
producţie marfă cu 33,25 lei faţă de planificat.
Cu ocesi bilanţ pozitiv, noi privim încrezători sorclnl-
îe de perspectivă, încă din acest an, comitetul nostru de
direcţie va anoliza temeinic toate zonele de minereuri cu­
prifere. de plumb şl zinc, care pot asigura în perspectivă Mai multă mobilitate în organizarea acţiunilor
acoperirea necesităţilor. La minele Muncelu Mic şi Ruşchi-
ţo ou fost deja pregătite şî puse în voloore noi zone mî-
nerolizote, asigurîndu-se astfel baza de producţie pentru
o perioadă mai îndelungată de timp. Tot pe această linie,
avem în vedere punerea în exploatare, încă în anul viitor, C lu b u l, locul de petrecere a şi alta e sâ-i dea o c itire m o­ lucrează In podul c lă d irii la bă. tovarăşe. N oroc bun !". N o­ cră to ri din com erţ. O rganiza­ de m e n ta lită ţi învechite, car^
o unei zone de minereuri complexe din zăcămîntul Săcă- tim p u lu i lib e r in faţa scenei, notonă. T în â ru l este cu m u lt repararea acoperişului. N u se roc bun, de asemenea 6oi de rea acestei a c ţiu n i a fost in ­ opun rezistenţă la afirm a re a
rimb, precum şi readucerea în circuitul productiv a zocă- în sălile de jo c u ri d istra ctive , m ai pu te rn ic atras, m al in te ­ vede însă n im ic de pe urm a îndrum are. Şi atunci sâ ne m ai spirată de rea lita te , în urm a u n o r p a rtic u la rită ţi ale tin e re ­
mintului de pirită de Io Boiţo-Haţeg. valorificînd şi zincul în bibliotecă ele., şi-a cuce rit resat, ascultind o expunere m u n cii lo r. La fel cum nu a m iră m de ce a c tiv ită ţile lîn - sem n alării unor a titu d in i lip ­ tu lu i. Prea este condam nată
din acest minereu. in via ţa cotid ia nă o poziţie liberă , care poate fi m ereu în ­ fost sem nalată de m u lt nici cczesc în tr-o dulce şi comodă site de so licitu d in e faţă de explozia tinerească şi prea
Dat fiind faptul că totalitatea sarcinilor economice ce precis conturată, fiin d una tre g ită şi e xp lica tă de către o urm ă a tre c e rii pe la club plafonare l ? C lădirea ca ata­ cu m p ă ră to ri. este acuzat acest tin e re t pen­
revin întreprinderii noastre în perioadele următoare sînt d in p îrg h iile eficien te dc ele- lector. Aceasta ar c u ltiv a res­ T o t în v irtu te a acestei cola­ tru v o lu b ilita te a lu i. Aceasta
mult sporite, avem datoria să întreprindem măsuri energice vare s p iritu a lă o m aselor. C lu ­ pectul faţă de acţiune, fiin d c ă a vre u n u i tovarăş din condu­ re nu perm ite prea m ulte, iar b o ră ri sc organizează m ai dese nu face dccît sâ-i îndepărteze
pentru a le onoro exemplar. Dispunem în acest sens de bul rep rezin tă însă şi cadrul, s-ar datora respectului cc i se cerea m in ei, care-1 patronea­ în d ru m a re a se desfăşoară su­ d u m in ic i cu ltu ra l-s p o rtiv e , ca­ pe tin e ri de clu b ".
importante rezerve. La toate exploatările miniere, la exe­ m ediul care îşi aduce o con­ poartă o m u lu i respectiv. E f i­ ză. D oar colaborarea p u ţin p e rfic ia l. re atrag de-a lu n g u l unei zile Despre m etode greşite de su­
trib u ţie im p o rta n tă la educa­ resc sâ stim ezi un om com ­ zeci de tin e ri în sălile c lu ­ praveghere a tin e rilo r ne-a
cutarea lucrărilor de deschideri şî pregătiri se obţin încă m ai închegată cu co n siliu l o- T otuşi, nu se poate spune
rea tin e re tu lu i in s p iritu l e ti­ petent". b u lu i şi pe te re n u rile s p o rti­ v o rb it şi m u n c ito ru l Bela F a r-
viteze de înaintare reduse, datorită faptului că orgonîza-
c ii socialiste. P rin a c tiv ită ţi Ne află m în b iro u l d ire cto ­ râşenesc al sin d ica te lo r şl cu că la c lu b u l d in V ulcan nu se ve, şl care se încheie cu p ro ­ caş de la E.M. V ulcan. La se­
lea echipelor şi locurilor de muncă nu se face lo nivelul
specifice, p rin d iversifica rea ru lu i, tovarăşul N icolae Sa- gram de dans rile de tin e re t sînt prea m u lţi
cerut. La mino Deva, mecanizarea încărcării şi transpor­
p e tre cerii tim p u lu i lib e r sc bâu şi discutăm despre clu b in O acţiune educativă, de d u ­ .re sp o n sa b ili* cu ordinea, nu
tului în abotaje nu şi-o spus pe deplin cuvîntul în sporl-
reo productivităţii muncii, deoarece nu s-a găsit încă mo­ cîştigâ în acest sens un plus general şi despre a c tiv ită ţile ra tă — .Ş tiin ţa şi re lig ia " — se sc perm ite dansul în s tilu rile
dalitatea optimă de orgonliare şi conducere o acestor de educaţie, şi anum e acea p e ntru tin e re t. In special. M ai realizează însă d e fic ita r, d in m oderne ete.
p a rte care nu se prim eşte n ici in tîi despre im o b ilu l in care LA CLUBUL DM VULCAN cauză că nu se tr im it m a te ria ­
obotaje, In ce priveşte nivelul eficienţei economice, însăşi T ntr-adcvâr, tinereţea presu­
de Ia catedră, n ici din că rţi. funcţionează clu b u l, ca fâcînct lele la tim p şl n ic i le c to rii nu
existenţa dotaţiei de stat demonstrează că avem de re­ pune te m p e ra tu ri m ai rid ic a ­
lo a n Cercel, electricia n la p a rte din baza m a te ria lă m e­ vin fre cve n t S-a in iţia t re ­
zolvat serioose probleme tehnice, economice şi de orgoni- te ale se n tim e n te lo r şî m a n i­
E M. V ulcan , a c o n firm a t ade­ n ită sâ asigure buna desfăşu­ cent o m anifestare cu caracter fe s tă rilo r. şi de aceea exte­
zar© in ocest important domeniu. v ă ru l de m ai sus în m om e ntul cel m u n icip a l vin e în s p r iji­ desfâşoarâ a c tiv ită ţi. D ar ele profesional, gen concurs. în
La toate acestea, centrul nostru de cercetări miniere rare a a c tiv ită ţilo r. Şi dacă o nu l a c tiv ită ţilo r ce se desfă­ se rezum ă In aceleaşi re u n iu n i rio riza re a lo r este vegheată,
ore sarcina să găsească grabnic soluţii. Dotat corespun­ cînd. v o rb in d u -n c despre a c ti­ aşa. alunei ne form ăm o im ­ şoară aici. de dans, la co n fe rin ţe şl spec­ colaborare cu organizaţia coordonată d a r aceasta nu în ­
U.T.C. de la E M . V ulcan.
zător cu spaţiu, aparatură şl cadre competente. Centrul de v ită ţile C lu b u lu i m uncitoresc presie destul dc întem eiată tacole ale fo rm a ţiilo r artistice seamnă că tre b u ie îng ră dită
cercetări miniere Dcvo trebuie să-şi axeze în viitor activita­ d in V u lcan destinate tin e re ­ despre fa p tu l că a c tiv ită ţile de N ic i din partea com isiei c u l­ de am atori. Cam acestea ar fi m an ifes­ p rin m ijloa ce învechite.
tu lu i. a s u b lin ia t necesitatea
tea pe obordorea şi soluţionarea eficientă o problemelor rlu b sînt s lîn je n ile , m ai ales, tu ra le a C o n s iliu lu i judeţean tă rile destinate tin e re tu lu i. Că ...Aşadar, c lu b u l din V ulcan
„o rg a n iz ă rii unor m an ifestări pe vrem e ploioasă. In sala de al sin d ica te lo r nu se sim te un T in e rilo r lî se oferă, de cu- ele nu satisfac to ta l cerinţele
majore oie minelor, ior concretizarea praclică a rezultate­ p re zin tă un tab lou m aterial si
lor cercetării să se facă neîntîrziat şi cu maximum de de masă m ai dese şi la un jo c u ri, în tr-o a lia pe n tru re ­ s p rijin concret şi perm anent rîn d , ceva m ai m ulte şi m ai tin e rilo r este convins şi d ire c­ s p iritu a l pe care penelul p ri­
n ive l m ai rid ica t. Sâ vă dau p e tiţii. în cea de şedinţe şi T ovarăşul d i rector N icolae reuşite a c ţiu n i d a to rită re a li­ to ru l c lu b u lu i, care şi-a e x­
profit pentru producţie. un exem plu. Se to t susţine că Sabâu nc-a o fe rit o .m o s tră " zării, în s firş it, a unei colabo­ ceput al acelora cc-1 în tre ­
Comitetul de direcţie ol întreprinderii, orgonîzoţiile de tin e rii nu pa rticip ă cu tragere în magazie apa curgea p rin a s tilu lu i de lu cru al to v a ră ­ p rim a t părerea că .to tu ş i tre ­ gesc zi de zi trebuie sâ-şi lase
partid şi conducerile exploatărilor, beneficiind maî din de in im ă la con ferin ţe , s im ­ tavan ca şi afară In sala de şilo r dc la ju d e ţ care v in în ră ri m ai susţinute în tre clu b buie sâ se facă ceva m ai m u lt. patina cu m ai m ultă generozi­
plin de sprijinul Ministerului Minelor, îşi reafirmă hotârîreo pozioane. e xp un eri pe d ife rite re p e tiţii, clin tavan a m ai ră ­ „co n tro l “. U ltim u l a a vu t loc şi o rg a n iza ţiile U.T.C. din în ­ m ai deosebit. A c ţiu n ile sînt tate. C olaborarea d in tre to ţi
dc a face tutui pentru perfecţionareo activităţii producţiei, mas doar o parte, restul a fost tre p rin d e rile şi in s titu ţiile din plafonate T in e rii noştri sînt fa c to rii concurenţi trebu ie să
teme. Aceasta, cu toate că u­ ocupat dc o spărtură pro ven ită în lu na ianuarie. .C o n tro lo ru l* oraş. Sub egida acestei cola­ şi cap ab ili şi d o rn ici sâ p a rti­
pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor Congresului realizeze la club cadrul p ro ­
neori sînt prezentate m a te ria ­ în urm a su rp ă rii din cauza b o ră ri au fost organizate eî- cipe la a cţiu ni mai d iv e rs ifi­
al X-leo ol partidului în domeniul metalurgiei neferoase, a lu a t plan ul dc a c tiv ită ţi în pice al m a n ife s tă rilo r d iv e rs i­
le bune. interesante. Sâ vă p lo iIo r. Ţoale relele su rvin la leva a cţiu n i tem atice educa­ cate, cu co n ţin u i m ai bogat.
ramura importantă pentru progresul şi modernizarea con­ m in ă şi a început să s u b lin ie ­ ficate. ra re sâ răspundă op­
spun. după părerea mea. cau­ un an după încheierea repa­ tive, cum ar fi masa rotundă S in i dc acord sâ le organizăm ,
tinuă o economiei noastre noţîonole. ze ce s-a organizat şi ce nu, ţiu n ilo r tin e re tu lu i.
za. Una e ca cel care prezintă ra ţie i capitale a im o b ilu lu i (!). .D eservirea c iv iliz a tă a popu­ dar în lim p in ă m g re u tă ţi m a­
m a te ria lu l sâ-1 expună lib e r, De o lu nă , însă, doi zid a ri cică după care... „sâ te p u i pe trea- laţiei'*, destinată tin e rilo r lu ­ teria le şi ne lo v im de o serie N. STANCIU