Page 9 - Drumul_socialismului_1969_07

• u *
proletari d in to ate ţ ă r ile, u n iţ i-v a ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4509
ziarului

Joi DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. .15.

telefoane : redactor }et - 1588 ; re­
3 iulie dactor ?ef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturo-spoit şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe — 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
ORGAITaI comitetUlUI JUDEŢEAN H IUNE00ARA AL P C R Şl1 Alt i IdNSILIULU!1 POPULAR JUDEŢEAN 1
4 PAGINI, 30 BANI 1585.
, • " • * • j . • :

Tezele şi proiectul de Directive în dezbatere publică
VIZITA TOVARĂŞULUI

congresul Hotărire unanimă de a înfăptui
NICOLAE CEAUŞESCU

neabătut politica partidului, de a IN MUNICIPIUL CONSTANTA

ale
M iercuri, tovarăşul Nicolae vişti de partid şi de stat au Exponatele sînt m ărtu rii celor dacă Uniunea Tineretului Co­
munist ar continua la un n i­
dezvnlta continuu succesele obţinute lucru in întreprinderi indus­ vo ltării economice, sociale şi mai tineri constructori, a se­ vel corespunzător cultivarea
hărniciei şi priceperii
Ccauşcscu a făcut o vizită de
fost abordate problemele dez­
calităţilor ciştigate în anii co­
tei cu care ei îşi însuşesc şti
culturale a m unicipiului şi ju ­
triale. şantiere de construcţii
şi unităţi social-cullurale din deţului Constanţa, subliniind inţa şi tehnica contemporană pilăriei de către m icii tehnici­
m unicipiul Constanţa, In dis­ necesitatea concentrării ener­ A preciind in mod deosebit eni.
cuţiile purtate de tovarăşul g iilo r creatoare în direcţia preocupările utile şi in stru cti­ La despărţire, pionierii ofe­
ră secretarului general al C.C.
Nicolae Ceauşescu cu m unci­ perfecţionării continue a acti­ ve ale pionierilor. tovarăşul al P.C R o plachetă ce înm ă­
Nicolae Ceauşescu atrage a-
Largi posibilităţi pentru dre de conducere din între­ vită ţii pentru înfăptuirea pre­ lenţia asupra faptului că. în nunchează versuri închinate
torii, tehnicienii, inginerii, ca­
ii terminat prinderi şi şantiere, cu acti­ vederilor planului cincinal. general, o dată vîrsta pionie­ însem natului eveniment din
viaţa partidului şi a patriei
ratului depăşită, tin e rii au la
dispoziţie mai puţine forme — Congresul nl X-lea al Parti^
ările de Constanta—integrată organic prin care să continue şi să-şi dului Comunist Român. La în­
vizitei.
cheierea
tovarăşul
îmbogăţească deprinderile do-
fT'r sporirea producţiei agricole bindite în cercurile pionie­ Nicolae Ceauşescu a semnat
indere a în dinamica industrială reşti. A r fi foarte folositor, în Cartea de onoare a Casei
pionierilor.
subliniază tovarăşul Ceauşescu,
X I itajelor de
în tru n iţi în conferinţa ex- dc valorificare superioară a a producţiei pajiştilor natu­ a patriei
trdoiclirwirâ civînd cu ordine potenţialului productiv al u­ rale. vor fi extinse cultu rile
îffrl* iminorul de zi dezbaterea documente­ nităţii. scurtarea perioadei de duble dc nutreţuri şi se vor Poarta maritimă
Vecinătatea m ării i-a con­
Secretarul general al C.C
lor pentru Congresul ni executare şi îm bunătăţirea întreprinde largi acţiuni in ferit întotdeauna Constanţei al P.C.R. recomandă cadrelor
agricole
Î50 mm X-lca al partidului, delegaţii calităţii lucrărilor principală scopul sporirii randam entu­ calitatea de poartă deschisă de conducere ale judeţului şi larg deschisă a ţării
lui livezilor, reprezintă
ja ­
fiin d o cerinţă
care au reprezentat pe
cei
peste GGO de comunişti din pentru sporirea recoltei la loane preţioase în activita­ schim burilor comerciale cu m unicipiului, e d ililo r şi arhi­
tecţilor să ţină seama într-un
alte popoare, punct de con­
comuna Dobra şi-au m ani­ hectar şi a contribuţiei la tea noastră dc viitor. întă­ tact al economiei noastre cu mod mai judicios de co n d iţii­
derea sporirii can- festat deplina adeziune fată formarea fondului central al rind disciplina şi răspunde­ In holul Rării m aritim e, oas­ torul şantierului. Cu cîteva zi­
de laminate lini - de prevederile Tezelor si statului rea în muncă a 'tu tu ro r co­ economia altor ţări. Constan­ le locale concrete, specifice. petele este întîm pinat de către le in urmă, colectivul a săr­
^minorul de 650 mm operatorilor. agricultura co­ ţa este. în acelaşi tim p. che­ Aşa cum a reieşit şi cu p rile ­
proiectului de Directive. — Cooperativa agricolă din ia de boltă a m odernului li­ ju l în liln irii de m arţi cu pre­ ing. Petre Ivanov, directorul bătorii 70 de ani de la în­
'minat lucrările de Axate îndeosebi pe proble­ Răduleşti. spunea Petru operatistă va urca noi trepte Direcţiei navale m aritim e fiinţarea şantierului naval.
e a ajustajelor. In mele referitoare la dezvolta­ Gheara, preşedintele unită­ pc calea progresului conti­ toral turistic, podoabă de preţ şedinţii unor cooperative agri­ Constanţa, de autorităţile por­ Azi, m uncitorii, inginerii şi
:op s-a construit o rea agriculturii, discuţiile au ţii. arc posibilităţi însemnate nuu. a salbei de staţiuni balneare cole de producţie din judeţul tuare. de reprezentanţi ai In tehnicienii de aci execută re­
o suprofaţâ de reliefat însemnatele rezerve pentru ridicarea ponderii Trnian Suba. preşedintele care a în flo rit ţărm urile M ă­ Constanţa, aceste condiţii îi treprinderii de construcţii h i­ paraţii navale de mare com­
np, ou fost monta- ce există in cele 4 cooperati­ sectorului zootehnie şi pomi- cooperativei agricole din Lâ- rii Negre de la Mamaia la sînt binecunoscute tovarăşu­ drotehnice. Aici sînt prezen­ plexitate şi au trecut la con­
duri rulante pentru ve agricole de pe raza comu­ cu ltu rii în ansamblul pro­ Mangalia. Paralel. Constanţa lui Nicolae Ceauşescu încă din tate machete şi planuri, g ra fi­ strucţia de nave maritim e.
r î şi controlul la- nei în privinţa creşterii con­ ducţiei agricole. In acest sens N. TlRCOB se afirm ă în anii construcţiei 1046. de pe vremea cind m un­ ce care ilustrează elocvent In hala mecanică tovarăşu­
>r. socialiste tot mai viguros pe cea în conducerea organizaţi­
trib u ţie i lor la aproviziona­ prevederile din proiectul de dezvoltarea impetuoasă a ac­ lui Nicolae Ceauşescu îi sînt.
Nou ajustaj a intrat rea populaţiei cu produse a- Directive, po trivit cărora so coordonatele industriale ale ei regionale de partid Dobro- tiv ită ţii portului şi a flotei prezentate planurile unui car­
c i funcţiune permi- gro-alim entarc şi la ridicarea va elabora un program cu fCominuora in pag: a J»a) patriei, devine un centru eco­ gea. Indicaţiile pe care le dă. noastre m aritim e comerciale, gou aflat într-o fază avansată
>rireo producţiei bunăstării cooperatorilor. prinzînd măsurile de creştere nomic şi social model, cu o recomandările pe care le face creşterea volum ului in v e s tiţii­ de construcţie şi schiţa
00 tone laminate pondere tot mai însemnată în se întemeiază pe cunoaşterea lor, dinamica prin cip a lilo r in ­ docului p lu tito r de 15 000
In prezent la Io- Helcvînd adîncile transfor­ viaţa ţării. acestor realităţi. Este necesar dicatori de plan : capacitatea tone Secretarul general al
le Hunedoarei se mări petrecute în viat? sate­ Vizita tovarăşului Nicolae — sublinia tovarăşul Nicolae flotei s-a m ărit de la 27 000 C.C. al P.C.R. se interesea­
şi alte lucrări lor ca urm are a p oliticii înţe­ Ceauşescu începe la sediul po- Ceauşescu — să se dea fiecă­ tone în anul 1059 In 483 000 ză de stadiul lu cră rilo r de
extinderea ajusta- lepte a partidului, inginerul Activitate rodnică litic-adm in istra liv a) judeţu­ rui loc întrebuinţarea cea mai tone in anul 1968 ; mecaniza­
Mihai Cnzncincu s-a oprit pe lui Constanţa, a cărui clădi­ .eficientă In această ordine rea operaţiunilor de încărca­ dezvoltare a şantierului, cere
larg asupra perspectivelor a- re a fost recent dată în folo­ de idei s-a indicat studierea explicaţii privind unele soluţii
grie e ltu rii conturate eu m ul­ pe şantierele subterane sinţă. Tovarăşii Petic lonescu. posib ilită ţilor de extindere a re şi descărcare în proporţie tehnico-economice adoptate.
de 72 la sulă ; triplarea capa­
ia de tă claritate în documentele prim-.secrelar al Com itetului am enajărilor corespunzătoare, cităţii de tra fic a portului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
atinge atenţia asupra im por­
pentru Congresul al X-lea al
diversificării turism ului.
partidului. In munţii Poiana Ruscăi nedoara, o precizat că judeţean Constanţa al P C R . In continuare se prezintă prin terminarea lu cră rilor dc tanţei deosebite pe care o
extindere şi modernizare în
preşedintele C onsiliului popu­
— Ca ramură esenţială
iformare economiei naţionale, agricul­ a se execută importante lu­ ele vor conduce la creş­ lar judeţean, Petre Nicolae. planul de perspectivă al con­ curs. După cum se prevede în prezinlâ activitatea portuară
pentru întreaga noastră eco­
strucţiei de locuinţe. In viitor,
proiectul de Directive — subli­
crări de construcţii minie­
tura s-a bucurat şi se bucură re subterane. Ele sînt me­ terea producţiei in urmă­ prim-secretar al C om itetului m unicipiul Constanţa se va niază directorul D irecţiei na­ nomie. In această ordine de
torii trei ani cu aproxi­
prim arul
m unicipal P.C.R.,
110 KV în continuare dc o grijă deo­ nite să amplifice „izvoa­ mativ 350 000 tone mine­ m unicipiului Constanţa, a lţi extinde cu precădere în direc­ tră m aritim ă comercială îşi va idei, secretarul general al CC.
vale m aritim e — flota noas­
al P C R a subliniat necesi­
ţia nord spre Mamaia şi în di­
sebită din partea partidului
reu de fier. Interlocutorul
reprezentanţi ai organelor lo­
şi statului nostru — arăta rele de metal", să creeze ne-a informat şi despre cale de parlîd şî de stat, pre­ recţia est spre zona industria­ dubla capacitatea de transport tatea respectării cu cea mai
rezervele necesare de mi­
ing. Cazacincu. Investiţiile nereuri de fier prevăzute alie lucrări ce se desfă­ zintă tovarăşului Nicolae lă Palas, oferindu se astfel în viito ru l cincinal. mare stricteţe a termenelor de
âşdol a fost fer- mari ce se fac în vederea a fi extrase în anii urmă­ şoară in acest bazin, de­ Ceauşescu clădirea, realizare a condiţii corespunzătoare de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dare în folosinţă a tuturor o­
biectivelor de plan. La trece­
şi pusă sub ten- m odernizării producţiei a gri­ tori. spre hărnicia şi strădania arhitecţilor eonstănţeni. e d ifi­ locuit celor peste 250 000 de se îndreaptă spre cheiul gării rea prin hala mecanică, mun­
locuitori, cit se prevede să ai­
staţie de curent cole. po baza extinderii me­ La mina nouă Ghelor- constructorilor din subte­ ciu încadrat armonios în pei­ bă oraşul In ju ru l anilor 1085. m aritim e de unde. la bordul cito rii întîinpinâ cu aplauze şi
KV. Noul obiec- canizării. chim izării şi iriga­ est s-a terminat adincirea ran de a intîmpina cu rea­ sajul urbanistic al m unicipiu­ Interesîndu-se de amploarea şi unei şalupe, face o scurtă
getic va distribui ţiilo r, necesită însă o preocu­ puţului principal de ex­ lizări tot mai de seamă lui. vizită în bazinul portuar. Se­ aclamaţii pe oaspeţi.
ritm ul lucrărilor pe şantierele
electrică necesară pare susţinută in fiecare u n i­ tracţie cu încă 100 de me­ Congresul al X-lea al Intr-una din săli, arh. Gheor- de locuinţe, tovarăşul Nicolae cretarului general al pa rtidu­ La despărţire, în numele în­
ui tehnologic de tate în privinţa u tiliz ă rii cu tri. De la bazo acestuia partidului şi cea de-a 25-a ghe Dumitraşcu. directorul Ceauşescu arată că este nece­ lui i se aduce tradiţionalul sa­ tregului colectiv, conducătorii
i elaborare a oţe- eficienţă maximă a bazei toh- aflată la 460 m in adîn- aniversare a eliberării pa­ DSAPC Constanţa, înfăţişea­ sar să se acorde o grijă spori­ lu t marinăresc : sunete pre­ şantierului se angajează in
i cele două cup- nico-matorialc. Punînd ac­ curi, urmează a fi deschi­ triei de sub jugul fascist ză schiţele şi machetele sis­ tă respectării termenelor de lungi de sirenă ale navelor faţa secretarului Reneral al
dectrice care ur­ centul pe folosirea raţională se şi puse în exploatare - Recent s-o terminat tem atizării m unicipiului. In dare în folosinţă, ca lită ţii con­ româneşti şi străine aflate în CC. al P.C.R să îndeplineas­
să fie puse in cu- a fondului funciar, pc gospo­ două orizonturi miniere adincirea pină la 420 lum ina documentelor Congre­ stru cţiilo r şi reducerii preţului dane M arinarii, docherii, că în mod exemplar sarcinile
funcţiune la C.S.H. dărirea judicioasă a averii noi. Tot în zona cimpului metri a puţului de extrac­ sului al X-lea al partidului, de cost. m uncitorii de pe chei salută de plan. să întîm pine cel de-nl
tâ la reţeaua sis- obşteşti şi reduc în d într-o minier Ghe!ar-est a înce­ ţie de lo Teliuc-est. Tot­ sînt prezentate perspectivele cu urale prezenţa în m ijlocul X-lea Congres al partidului
energetic naţio- măsură mai Însemnată chel­ put executarea galeriilor odată prin folosirea la dezvoltării zonei industriale, a La ieşirea din sediu, un ma­ lor a tovarăşului Ceauşescu. şi a 25 a aniversare a eliberă­
pectiv la linia de tuielile pe unitatea de pro­ de legătură in vederea să­ mina Ghelar-est a meto­ lito ra lu lu i turistic, a ansam­ re num ăr de locuitori ai ora­ Traversind bazinul, nava a- rii patriei cu noi realizări.
care vine de fa dus. cooperativa agricolă din pării unui alt puţ de extrac­ delor moderne de săpare şi blului de locuinţe, a construc­ şului salută cu bucurie pre­ costeazâ la docul p lu tito r al Luîndu-şi rămas bun de la
z termoelectrică Dobra are posibilitatea nu ţie care va coborî pină la betonare o puţurilor, va fi ţiilo r edilitare şi social-cultu- zenţa în m ijlocul lor a secre­ şantierului naval In întîm pi- cei care muncesc aci. la poar­
i, staţia asigură numai să sporească producţia 600 m adincime. posibilă mărirea vitezelor rale în viito ru l cincinal şi in tarului general al CC. al narea oaspetelui ies tovarăşii ta m aritim ă a ţârii, tovarăşul
lăţirea alimentării globală cu 35-40 la sută, cit Subliniind importanta de avansare cu aproape perioada următoare pină în P .C R „ m anifestind entuziast Ion Avram , m inistrul in d u stri­ Nicolae Ceauşescu le urează
rgie electrică şi a sc prevede în proiectul de pe care o au aceste lu­ 65 ml pe lună, creindu-se 1980. Sînt prezentate apoi ma­ pentru P artidul Comunist Ro­ ei construcţiilor de maşini, şi noi succese în muncă, sănăta­
nitâţi industriale şt Directive pentru cincinalul crări pentru economia na­ de asemenea posibilitatea chetele obiectivelor industria­ mân. pentru politica sa. To­ ing. D um itru Fuiorea, direc­ te şi fericire
. ,>nr. ice din judeţ. urm ător, ci să realizeze in ­ ţională tovarăşul Nicolae economisirii a peste 1 000 le aflate în construcţie : cen­ varăşul Nicolae Ceauşescu răs­
t scopul unei bu- dicatori superiori sarcinii a­ Jurconne, inginerul şef al tei de fiecare metru lini­ trala termoelectrică, fabrica de punde cu căldură m anifestări­
irviri cu energie e­ m intite. Im portant este însă ulei,- fabrica de bere. lor de simpatie ale cetăţeni­
a industriei şi a ca toate forţele cooperativei întreprinderii miniere Hu­ ar de puţ executot. lor. Pe platforma
:ilor, se află aici să fie antrenate în acţiunea
itrucţie o staţie
< i de transforma- Impresionante mărturii industrială a Constanţei
• r uc d 0 KV. Aceasta va
fi echipată, ca si prima,
cu utilaje de înnito tehni­ ale hărniciei şi pricepem
citate fobricote in ţara. In continuarea vizitei, tova­ nergie electrică din această
Colocviul răşul Nicolae Ceauşescu se în­ zonă industrială, precum şi
micilor cutezători dreaptă înspre zona unde a în­ term olicai ea a cu ca 20 000 a­
ceput să pulseze tot mai pu­ partamente din oraş. Lucrările
ternic inim a
industrială a
Mecanizarea U rm ătorul popas : Casa pio­ clădire ce oferă condiţii p ri­ m unicipiului. încă de departe de construcţie-montaj la acest
nou obiectiv industrial se des­
făşoară pe un front larg, a-
se profilează turnul şi coşul
lucrărilor Reflexe aurii în Tara Zarandului nierilor. Sunetele cristaline elnice desfăşurării a ctiviiă ţilo r noii termocentrale, halele mo­ propiindu-se de finalizare. S-a
lor, Casa pionierilor este, in
ale trom petelor vestesc sosi­
term inat construcţia
coşului
derne şi schelele fa b ricilo r a­
rea oaspetelui drag. Sute şi
aceste zile ale începutului va­
sute de purtători ai cravatelor canţei, gazda unei impresio­ flate în construcţie. A ici au de fum. a prim u lu i turn de
răcire şi se apropie de sfirşit
nante expoziţii. Desene, pic­
miniere 1 Reportaj realizat cu concursul tova­ cliîle revolte* se aprind Io roşii aclamă minute în şir pe turi, gravuri, mozaicuri, cusă­ început să producă în u ltim u l montarea prim u lui cazan de
deceniu Fabrica de celuloză şi
secretarul general al C.C. al
1784, Io chemoreo lui Horio,
răşilor IOAN COSMA, prim-secretar al Cloşco şî Crişon, se reaprind P.C.R, „M u lţu m im din inimă turi, broderii, lucrări de a rti­ hîrtie, Com binatul de m orârit aburi, cu n capacitate de 420
în sunetele morşului lui loncu. p artidului" — răsună ca în­ zanat — ilustrează îndemîna- şi panificaţie, întreprinderea tone aburi pe oră. P rim ul
Comitetului orăşenesc Brad al P.C.R., integrată de lină, între prin de ­ grup de 50 MW urmează a fi
Ca urmare a cdoptârîi lo 1848, sou în mişcările mun- tr-un singur glas prinosul fie r­ rea m icilor artişti eonstănţeni. pus în funcţiune la sfîr.şitul
unor tehnologii noi de lu­ primarul oraşului, ing. AUREL LAPUŞ- N. ANDRONACHE binte pe care pionierii îl aduc Profesorul Toma Mareş, pre­ rea de produse fin ite din lemn acestui an.
cru, in cadrul E.M. Mun- T. ISTRATE pentru copilăria lor fericită. şedintele C onsiliului judeţean şi alte întreprinderi moder­ Se merge apoi la şantierul
cel, a fost posibilă intro­ CA, director general al I.M. Barza, RO- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu al organizaţiei pionierilor, ne, care au marcat puternic fa b ricilo r de ulei şi de bere
ducerea mecanizării prin­ îmbrăţişează părinteşte pe co­ prezintă tovarăşului Nicolae angajarea Constanţei în linia aflate în imediată vecinătate.
cipalelor procese de pro­ MULUS NEAGU, directorul liceului „A­ [Continuare in pog. o 3-a. pii, care ii oferă flori. Ceauşescu o seamă de reali­ ascendentă a dinam icii indus­ Construirea acestor im portan­
ducţie din subteran. O vram Iancu“, CONSTANTIN BORŞ A, mi­ Amenajată de curînd într-o zări ale cercurilor tehnice. tria liz ă rii patriei. In u ltim ii te unităţi ale industriei a li­
/ dată cu introducerea a- trei ani, producţia industrială mentare va pune în valoare
gregotelor de mare pro­ ner şef de brigadă la I. M. Barza, ANA a m unicipiului Constanţa s-a cu o eficienţă ridicată mate­
ductivitate, gradul de me­ dublat. riile prim e — floarea-soarelui,
canizare a operaţiilor din MOŢOC, deputată in Consiliul popular Se face un popas la în tre ­ orz., orzoaica — produse in
abataje o crescut cu pes­ orăşenesc Brad. prinderea de produse fin ite cantităţi tot mai mari de u n i­
te 57 la sută, iar a celor din lemn Directorul, ing. Ion tăţile agricole din judeţ Fa­
de transport cu 60 la su­ Dumbravă. îi invită pe oaspeli brica de ulei urmează să pro­
tă. să viziteze halele de fabrica­ ducă anual 50 000 tone ulei şi
In prezent, prin folosi­ — Bun venit, cititorule, în ţo- lor, pentru dreptote sociolă şî ţie. Sînt prezentate produse 40 000 tone şroturi. Lucrările
rea mai judicioasă a uti­ ra cu reflexe aurii, Bun venit libertote naţională. actuale şi prototipurile pe ca­ de construcţie a fa b ricii de
lajelor de perforare şi pe meleagurile moţilor, im Rapsodul popular o definit le de a fi omologate. Tovară­ ulei sînt în avans faţă de gra­
prin scurtarea timpilor la pregnate de istorie. Le-am cu­ parţial această store de lu­ şul Nicolae Ceauşescu cerce­ fic. Hala secţiei de prese, pre­
aceste operaţiuni a fost noscut, in morea lor porte, cu cruri, cu o uimitoare ploslicito- tează caracteristicile mobilei, văzută in iţia l pentru 1 sep­
posibilă mărirea viteieior prilejul primului nostru coloc­ te. în versurile : „Munţii noştri face observaţii asupra calităţii tembrie. va fi term inată la
de inaintare in steril cu viu - „Cărţile de ieri şî de ozî our poartă/ Noi cerşim dîn acesteia, se interesează cu n- 15 iulie, p o triv it angajam en­
17 metri pe lună, ole ]ebei". Şi totuşi, or moi fi poorlă-n poartă". N-a fost o tenţie de preţul eî. Recoman­ telor luate de constructor în
De asemenea, printr-o multe de spus despre moţi şi simplă lamentare constototivo. dă o mm mare perseveren­ cinstea Congresului partidului.
mai bună organizare a aurul lor... Dimpotrivă, recolta, chibzu­ ţă în extinderea u tiliz ă rii Pe şantierul fa b ricii de bere
locurilor de muncă, prin ~ Deci o istorie parolele... it şi înţelept stăpînită, o combinaţiei de lemn şi mase — unitate care, p o trivit pro­
introducerea unor noi me­ devenit după îndelungi decon plastice şi insistă asupra nc- iectului, urmează să producă
tode de susţinere şi folo­ - Moi mult, o istorie în care ţări. o outentică chemore la ccsiiăţii de a fi create şi alte 400 000 hectolitri bere pe an.
sirea unor dispozitive de se împletesc strins şi se con­ luptă tipuri dc m obilier, pentru a lucrările se desfăşoară, de a-
concepţie proprie in redu­ diţionează elemente aparent — Suferinţe s-a metomorlo- satisface intr-o măsură mai GHEORGHE SECUIU
cerea prafului silicogen a divergente. Pe de o parte, bo­ zat în ideal de luptă. mare cerinţele populaţiei. GEORGE RADU CHIROVICi
fost posibilă mărirea gra­ găţia legendară în our a aces­ - Moţii de pe Crişuri ou aş­ Se trece apoi pe şantierul MIRCEA IONESCU
dului de confort (a locuri­ tor pomînturi, core a exercitat teptat preo mult ca să mai de pe platform a industrială.
le de muncă. un adevărat miraj, din epoca poată râbdo. Diverşilor pro- Oţelarîi hunedoreni au sporit an de an producţia de oţel. Numai în primii trei ani ai cin­ Centrala termoelectrică va a­
stăpinirii romane pînă-n seco­ prietori ai minelor şi autorităţi­ cinalului prin folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, ei ou reuşit să sporească pro­ sigura la intrarea în funcţiu­
lul nostru. Pe de oItâ porte, lor nu le era proprie nici înţe­ ducţia de oţel cu peste 22 la sută. Foto : V. ONOlU ne cu întreaga capacitate 100 (Conlinuore in pag. o 4-o)
lupto continuă, eroică, o moţi­ legerea, nici generozitatea. Fă- MW — întregul consum de e-
V