Page 91 - Drumul_socialismului_1969_07

Pa«. 4 n o ţ i u n i m /- i A I ICUI IIIII _ ClMDATA 9* Itlfir lOAO

c msevsm/ra m s M r^ * ^

După încheierea misiunii lui „flpollo — 11“
Veşti din ţările CURIER • CURIER • CURIER

m Eşanlioanele lunare sub

M u n c ito rii şi fu n c ţio n a rii
La 25 iu lie , Leonid B rc j-
reflector a Cei 18 în carantină socialiste ncv, secretar general al C.C. la o înţelegere sporită şi la com paniei uruguayene dc
re la ţii m ai bune in tre statele
pe
al P.C.U.S., i-a p rim it
„A rm ie i"
tra n s p o rtu ri aulo
pa rticip ante.
Ştefan Sadovsky, m em bru al au declarat grevă, re ve n d i­
când achitarea s a la riilo r res­
P re z id iu lu i C.C. al P.C. din ♦ o > tante. Ca urm a re a acestei
prim -secretar
P rim u l m in is tru al In d ie i.
Cehoslovacia.
m „B arierele biologice" Uniunea Sovietică al C.C. al P.C. din Slovacia, In d ira G andhi. a sugerat în - greve, a p ro x im a tiv ju m ă ta te
şi pe P cter C o lolka, m em bru
din tra n s p o rtu rile aulo din
Ir-o scrisoare adresată pre­
La întreprinderile „Electro* cire o turbinei reprezintă o al P re z id iu lu i C.C. al P.C. şedintelui P a kista n u lu i. Ya- ţară sînt poralizatc.
W A S H IN G T O N 23. — Co­ de o ri pe cel al a u ru lu i. P re ­ to rii din la b o ra to ru l de recep­ silo" din Leningrad a fost con­ nouă etopâ in dezvoltarea d in Cehoslovacia, preşedin­ hva K han, crearea unui o r­
respondentul Agcrpres, C. A lc - ţioasele trofee sin t separate dc ţie lunară. struit un turbogenerotor de construcţiilor de maşini ener­ tele G u v e rn u lu i R.S. S lova­ ganism com un tnd o-pa kisla - 4 0 4
xandroaic, tra n sm ite : atm osferă p rin tre i bariere dc N im ic nu va ieşi pe uşa la ­ 60 000 kW cu răcire completa getice şi creează posibilităţi ce. In aceeaşi zi el l-a p rim it nez însărcinat să studieze In T u n isia au avut loc v i­
— Eşantioanele lu n a re sub vid . în a in te de a fi in tro d u ­ b o ra to ru lu i în afară, fără a fi cu apă. înlocuirea hidrogenu­ in vederea sporirii puterii tur­ pc Iva n Başcv. m in is tru l a- toate aspectele p riv in d n o r­ ne ri m a ri fe s tiv ită ţi cu oca­
retle cto r. se in cam era de v id a la b o ra ­ in p re a la b il dezin fe cta t şi ste­ lui cu opo in sistemul de ră­ binelor. fa c c rilo r externe al R.P. B u l­ m alizarea şi îm b u n ă tă ţire a zia îm p lin irii a 12 ani de la
— Cei 18 în carantină. to ru lu i, în caic au fost create riliz a t. Toate no tiţele pe care garia. care face o vizită in re la ţiilo r d in tre cele două proclam area re p u b lic ii. Cu
— „B a rie re le biologice". c o n d iţii a p ro x im a tiv asemănă­ le vo r scrie a stro n a u ţii despre R.P. Chineză U.R.S.S. ţă ri. In scrisoare se s u b li­ acesl p rile j, preşedintele lla -
Există vre-o form ă de via ţă toare celor de pe Lu nă pe ntru tem era rul lo r zbor, analizele niază că dacă guvernele ce­ b ib B ourguiha a adresai la
pc Lună ? Dacă nu a e xista i a se preveni astfel alterarea m e d icilo r care locuiesc cu ei rul locului Hungtze ou orgoni- 4 0 4 lo r două ţă ri vor în cu ra ja po sturile de radio un mesaj
Preso chineză publică ştiri
vreodată ? Care este com po­ com p oziţiei chim ice a probe­ etc., vo r in tra în tr-u n aparat despre desfăşurarea companiei zot echipe pentru construireo P reşedintele C o n s iliu lu i de s ch im b u rile cu ltu ra le , tu ris ­ p o p o ru lu i tun isia n.
z iţia chim ică a so lu lu i L u ­ lo r, c u tiile m etalice au fost dc fotocopiat, fix a t în peretele de recoltare şi succesele o b ţi­ de diguri împotriva inundaţii­ M in iş tri al U.R.S.S., A le x c i m u l şi vo r dezvolta com er­ ♦ O *
nar ? Se aseamănă oare cu ste riliza te cu raze u ltra vio le te . de sticlă cc desparte aparta- nute in producţia agricolă. lor, ceea ce a dus Io asigura­ K osigh in, l-a p rim it v in e ri ţu l. ele vo r co n trib u i la în ­ D ire c to ru l general al B i­
a T e rrc i ? Vom descoperi oare A u fost apoi cufundate în tr-o m e n tu l-ca ra n tin â de sala de Provincio Shensi, una din rea unor recolte bune. la K re m lin pc P ie rrc M ar­ lă tu rare a su sp iciu n ilo r şi ne­ ro u lu i de recru ta re a b ra ţe­
originea L u n ii, P â m in lu lu i si baie acidă, clă tite în apa ste­ lu cru a la b o ra to ru lu i Fotoco­ principalele zone cerealiere Au fost depuse eforturi pen­ inei, m in is tru l a fa c e rilo r e x­ în ţe le g e rilo r d in tre popoare­ lo r de m uncă din T u rc ia a
U n ive rsu lu i ? Ce o rig in e au riliz a tă şi uscate cu nitrogen p iile vo r ieşi din ap ara t în din porteo de nord-vest o Chi­ tru ca ogricultura să lie spri­ terne al B elgiei, care face o le acestor ţă ri vecine. an un ta t că 60 000 dc m unci
zecile de m ii de cratere care C am era de vid arc p e re ţii sala de lu cru, evitîndu-se, ast­ nei, o obţinut onul ocesto re­ jinită de industrie. Aceasta a v iz ită o ficia lă la Moscova. to ri (urci vo r părăsi tara în
punctează suprafaţa eî ? Cum de sticlă. In pereţi sînt m on­ fel, orice fol de contact d i­ colte bune. In multe regiuni livrat agriculturii unelte. îngră­ In aceeaşi zi. m in is tru l bel­ 4 0 4 acesl an. p c n lru a lu cra în ­
tate erm etic m ai m u lte pe­ rect sau in d ire c t cu cei a fla ţi
au apărut m u n ţii, d e a lu rile şi s-ou înregistrot creşteri intre şăminte chimice, bunuri de gian a co n tin u a t c o n v o rb iri­ La 24 iu lie , u ltim a zi a în ­ tr-o serie de ta ri occidentale.
rechi dc m ănuşi de pro te cţie in cara ntin ă Pinâ si ae ru lu i
vă ile pe acest a s tru ? Acestea 10 şi 30 la sută faţă de anul consum, medicamente şi allele, le cu m in is tru l de externe re g is tră rii c a n d id a ţilo r pen­ 4 0 4
sînt cilcva din sulele de în tre ­ su ficie n t de lu n g i ca cercetă­ din acest apartam e nt i sc a- trecui, iar in altele ou lost necesare satisfocerii cerinţelor sovietic. A n d re i G ro m iko în tru postul dc preşedinte al O uriaşă pe pilă de aur. cu
bă ri In care cerce tă torii am e­ to rii să poată uşor ajunge cu plicâ re g u lile severe ale ca­ înregistrate recolte record de legate de strîngereo Io timp legătură cu re la ţiile d in tre In d ie i (alegerile urm ează să o greutate dc 4 825 gram e, in
rica n i de la la b o ra to ru l dc re­ e!c pînă dincolo dc m ijlo c u l ra n tin e i In p rim u l rîn d , pre­ griu. şi fn bune ccndiţiuni a recol­ U.R.S.S. şi Belgia şi cil o se­ aibă loc la 16 augusl), incă form ă dc fa rfu rie , a fost gă­
cam erei, care nu este altceva siunea atm osferică din in te ­
cepţie lu na ră din lio u s io n spe­ Comunele populare din ju ­ tei. ric dc problem e in te rn a ţio ­ I I persoane şi-au anunţat sită în m in a de la B ilib in o
decît un culoar lung de sticlă, rio r este m e n ţin u tă la un n i­
ră să găsească răspunsuri p rin erm etic închis şi in care se nale dc interes reciproc. candidatu ra , astfel că lista (E xtre m u l O rien t sovietic),
analiza pre ţioa selo r probe se­ află inlrea ga apara tu ră ne­ vel m ai scăzut decît afară, R.S.F. Iugoslavia cu p rin d e in prezent 24 de unde se află un im p o rta n t
lenare aduse de m isiunea „A - tocm ai p e ntru a preveni posi­ ♦ O * nume. centru de e xtra cţie a acestui
cesară an alizelor. Probele vor b ilita te a râ s p în d irii în exte­
p o llo - ll\ Eşantioanele au fost fi supuse aici un or prim e ana­ rio r a a e rului resp ira t de cei Uzina de automobile „Ţrve- creşte Io 183 000 turisme şî au­ Cu p rile ju l celei de-a X V -a m etal preţios.
predate la b o ra to ru lu i v in e ri. lize pentru a se vedea dacă no Zoslovo" din Kroguievoţ - tomobile cu diverse întrebuin­ an ive rsă ri a sem n ării acor­ ♦ 0 4
S im b ălă d im ine aţa vo r sosi 18 „în te m n iţa ţi". A cru l va fi d u rilo r dc la Geneva, cu p ri­ Un gru p de nave so vie ti­
co n ţin cum va substanţe ra d io ­ co n tin u u îm prospătat Cel fo ­ centrul construcţiei de maşini ţări, îor in 1973, co urmare a
aici si a s tro n n u ţii A rm slro n g , v ire Ia V ie ln a m . la P alcrm o. ce. a lc ă tu it din nave p u rtă ­
active sau emană gaze, vor fi lo sit va fi filtra t. în fie rb în la t din Iugoslavia - produce în extinderii şi reconstrucţiei uzi­
A ld rin şi C o llins p e ntru a in ­ toare dc rachete „U p o rn ii"
(u n tă rile , fo to g ra fia te din G pînâ la 400 grade Celsius şi prezent 76 000 automobile pe nei, oici se vor produce onuol T o i i no şi Bologna au avui In ca d ru l unui dis­
tra in ca ra n tin a pre ven tivă. şi p e tro lie ru l „E g o rlîk ". vor
u n g h iu ri d ife rite de către lo t abia apoi va fi e lib e ra t In a t­ on. Anul viitor producţia va 500 000 maşini. loc m a ri m a n ife sta ţii dc so­ curs ro stit în fata Ca­
Ki vor locui pînâ la 10 august, atâtea aparate fix a te in pere­ m osferă Apa folosită, m ate­ lid a rita te cu lupta eroică a m erei de com erţ din pleca la s fîrş ilu l să p tă m in ii
num ai în cazul în care sc va ţii acestei camere. V or fi tă ­ r iile biologice şi gu no iul vor R.P. Albania p o po rulu i vietnam ez. La a- Santiago de C hile, m i­ în tr-o v iz ită de p rieten ie în
dovedi p rin analize că nu au ccste a c ţiu n i — desfăşurate Z anziba r, an un ţă agenţia
iate, arse, bom bardate cu d i­ fi dezinfectate, ste riliza te si n is tru l a fa ce rilo r e x te r­
adus din Lună m icro o rg a n is­ sub lozinca „P e n tru lib e rta ­ TASS.
verse substanţe chim ice şi ra ­ apoi elib e ra te spre conductele sută Io rolinore şi cu 6.5 Io su­ ne al R e p u b licii C hile.
me dăunătoare v ie ţii de pe dioactive, ra d io g ra fia te ctc. dc • canalizare. In cursul primei jumătăţi o te şi independenţă în V ie t­ G a b rict Valdcs. s-a pro- 4 0 4
I ’ă in in t Tn caz c o n tra r, ca ra n ­ onului în curs. muncitorii din lă Io producţia de benzină. C ru cişă to ru l „K om som o-
P entru a se constata efec­ Se prevede ca in anul 1770 n a m " — au lu at p a rlc re p re ­ n u n to f pentru s ta to rn i­
tina va fi p re lu n g ită , fără ca După expresia m e d icilo r 6c industria petrolului ou livrat e­ le t" şi o navă de pază apar-
tele com poziţiei m ateriei lu ­ zen tanţi oi R e p u b licii Dem o­ cirea unor re la ţii echi­
n im e n i să poată şti pe ntru c it aici. a p artam e ntul celor 18 conomiei ţârii o cantitate de producţia de ţiţei a Albaniei tin în d F io le i sovietice de la
nare asupra dive rse lo r form e crate V ie tn am şi ai g u ve rn u ­ ta b ile in tre (oale state­
tim p Şi totuşi, p o triv it pă­ esle rea m ai exem plară ca­ ţiţei cu 2,3 Io sută peste pre­ sâ depăşească cu 65 Io sulă le dc pc co n tin e n tu l M area lla llie ă , vo r face o v i­
de viaţă de pe P ăm înt. un ra n tin ă cunoscută vreodată de producţio realizată în 1960 şi lu i re v o lu ţio n a r p ro v iz o riu
re rii generale, „şansele a d u ­ g ru p de specialişti va in je c l.i vederile pionului. Planul pe al R e pu blicii V ie tn a m u lu i de am erican. Aceste re la ţii, zită dc prieten ie în p o rtu l
ce rii de pe Lu nă a unor m i­ .ser lu n a r" la şoareci a lb i, om. ia r la b o ra to ru l este rol primul semestru o fost, de o- să (ie de 11 ori moi mare de­ sud, care p a rticip ă la co n fe ­ a s u b lin ia ! el. tre b u ie H e lsin ki, la in v ita ţia C om an­
crob i. b a cte rii, ciu pe rci sau p itp a la ci, s trid ii, creve ţi, ouă m ai ste ril loc dc pe glob Pă­ semenea, depăşit cu 2,1 la cît cea din onul 1938. rin ţa c v a d rip a rlită dc la Pa­ să se dezvolte pe baza d a m e n tu lu i fo rţe lo r de apă­
alte m icroorganism e sin t dc rerea sp e cia liştilo r esle că re ­ respectării p rin c ip iilo r rare ale F in la n d e i.
dc pasăre, porum b, g riu, flo a - ris.
unu la suta dc m ilita rd e ". d u ­ g im u l de cara ntin ă nu va fi R.P. Ungară e g a lită ţii, neam estecului ♦ 0 4
rea-soarclui, soia etc. De re­ p re lu n g it peste 10 august, cind
pă părerea d r Persa B ell, d i­ zu lta te le acestor analize de­ ♦ O * în tre b u rile interne, res­ S enatorul E dw ard K cnn c-
re cto ru l la b o ra to ru lu i de re ­ pinde p rin tre altele. în m ă­ se vo r îm p lin i 21 de zile. pe­ In Ungaria se desfăşoară liminare, în acest on recolta pectarea d re p tu lu i su­ dv s-a recunoscut vin e ri v i­
cepţie lu n a ră de pe lingă rioada de incubaţie a o ric ă ru i din plin campania de recol­ După cum anunţă agenţia veran al fie că ru i slat novat de părăsirea lo c u lu i
sură hotărltoa re, d u rata cara n­ medie de griu este cu 10 la
N A S A m icro b cunoscut tare o cerealelor. Pe ogoare V N A , în 35 dc re g iu n i sud- dc a dispune dc bogă­ a ccid e n tu lu i dc autom ob il in
tin e i pre ven tive a celor tre i sută moi mare decît onul tre­
Tocm ai d a to rită fa p tu lu i că astronauţi. In prezent, oam enii de ş tiin ­ lucrează in acest on 11 000 de vietnam eze, in clu siv oraşele ţiile so lu lu i şi subsolului care a decedat fosta secrc-
nu poate fi exclusă to ta l po­ A s tro n a u ţilo r li s-a pre g ă tit ţă aşteaptă cu le g itim ă n e ră b ­ combine Potrivit dotelor pre­ cut. Saigon. Muc. Da Nang şi te rito riu lu i său. C olabo­ foră a fra te lu i său. R obcrt
sib ilita te a c o n ta m in ă rii v ie ţii aici un apartam ent cu d o rm i­ dare veşti p riv ito a re la rezul- Can Tho, au fost in sta ura te rarea econom ică, a a ră ­ K ennedv. anunţă agenţia A s­
<ic pe P âm înt cu m icro o rg a ­ toare separate, baie. bucătărie, la le lc p rim e lo r analize a csan- R.P. Bulgaria şi funcţionează corniţele tat m in is tru l de e xte r­ sociated Press. In urm a dez­
nism ele extrate restre, îm po­ 1 ioanelor de sol lu n a r Aces­ populare re vo lu ţio n a re . N o i­ ne c h ilia n , nu trebu ie b a te rilo r. trib u n a lu l din o ra ­
sufragerie, o sală de lu cru cu co n d iţio n a tă de conside­
triv a cărora a r fi lip s ită de bibliotecă, televizoare, tele foa­ tea sînt considerate a fi cele întreaga producţie industrială le oi'ganc re vo lu ţio n a re , crea­ rente p o litice sau m ili­ şul E dg arlow n !-a condam ­
orice apărare, N A S A a con­ ne, b iro u ri ctc. îm preu nă cu m ai im p o rta n te analize In lre - In ultimii zece ani, produc­ şi peste 25 la sută din măr­ te în urm a fo rm ă rii G u ve r­ tare. nat la două lu n i închisoare
s tru it acest la b o ra to r u tila t cu oi vo r locui, in absolut ace­ p n n sc vreodată dc om. ale ţia Industriei constructoare de n u lu i re v o lu ţio n a r p ro vizo ­ cu suspendarea e xe cutării
cea m ai m odernă ap ara tu ră, leaşi c o n d iţii de izolare trei căro r rezu ltate vo r re v o lu ţio ­ maşini din Bulgaria a crescut furile destinate exportului. riu al R e p u b licii V ie tn a m u ­ pedepsei.
Pînă Io slirşitul anului 1970,
al cărei cost se rid ic ă la 15.8 m edici, c îţiv a specialişti şi teh­ na ştiin ţe le , m arcind o c o titu ­ de două ori moi repede decît în Bulgaria vor intra în func­ lu i de sud. sc vo r ocupa de
m ilio a n e d o la ri. L a b o ra to ru l nicien i, un fo to re porter, un ră im p o rta n tă in progresul producţia globală a întregii ţiune 122 de noi întreprinderi organizarea şi con tinuarea
a fost considerat indispensa­ bucătar, in total 13 persoane lo r. vor dezlega enigm e şi vor industrii In prezent, acest sec­ şi secţii metalurgice. iar 72 vor lu p te i fo rţe lo r p a trio tice pen­
b il pentru analiza pro b e lo r de N im ă n u i nu i sc va perm ite um ple g o lu ri în ştiin ţe le des­ fi reconstruite. tru elibe rare a ţă rii, şi de so­
sol extrate restre, în special a să iasă in afara a p a rta m e n tu ­ pre Lună. P âm înt. U n ivers si tor produce 22,5 (o sută din lu ţio n a re a unor problem e de In tr-o decla raţie p u b lica tă la Paris, n iro u l p o li­
color ce se aşteaptă a fi a- lu i de cara ntin ă U şile sin t de O m ul însusi o rd in econom ic, social, c u l­ tic al P a rtid u lu i C o m un ist Francez apreciază că în a ­
dusc pinâ în 1980, de pe p la ­ a ltfe l închise şi sig ila te N ici tu ra l. adaugă agenţia citată- fa ra a n u m ito r m o d ific ă ri de m etodă şi lim b a j, actu a­
neta M arte. planetă pe care m ăcar m e m b rilo r fa m iliilo r lu l guvern con tinu ă în toate problem ele h o tă rito a re
se apreciază că ar exista fo r­ cosm o na uţilo r nu li şe va per­ Sudanului — problemă ♦ O * p o litic a d in a in te dc iu n ie . R olcvînd că P a rtid u l .So­
me de viaţă. m ite să treacă această „ha i ic ­ Sudul G u ve rn u l norvegian n fă ­ c ia lis t s a p ro n u n ţa i con tra c e n tra lis m u lu i, pe n tru
V in e ri au sosit la la bo rator ră biologică" Ei vo r putea să i cut cunoscut că aprobă p ro ­ un ire a s tîn x ii, pe ntru d ia lo g u l cu P a rtid u l C om unist.
containerele m etalice cu va ­ privească p rin ti‘-un perete de punerea g u v e rn u lu i fin la n ­ B iro u l p o litic declară că „înregistrează această sch im ­
cuum . e o nţin în d probele de sol sticlă care desparte cam era nevralgică a tării dez de a găzdui pe te rito riu l bare, care va tre b u i sâ se traducă in fa p t". C om u­
lu n a r adunate de a stro n a u ţii oa speţilor de una d in cam e­ său co n fe rin ţa asupra secu­ n iş tii. sub lin ia ză declaraţia, tre b u ie in mod firesc să
A rm slro n g si A ld rin S înt roci rele dc lu cru ale a p a rtam e n­ r ită ţii europene. In tr-u n m e­ aibă ca o b ie ctiv acţiunea com ună. D is c u ţiile u tile a­
si pra f selenar, a căror valoa­ tu lu i a stro n a u ţilo r si ch ia r să K A M P A L A 25 (Agerpres). N ilu l S uperior, ream intesc N oul guvern de la K h a r­ m ora nd um transm is am basa­ supra problem ei v iito ru lu i nu vor putea estompa ne­
re ş tiin ţific ă este in c a lc u la b i­ le vorbească, dar p rin in te r­ C o m ite tu l de e libe rare al în legătură cu aceasta obser­ tu m s-a declarat insă h o tă rît d o ru lu i F in la n d e i în N o rve­ cesitatea unei perspective clare în lu p ta actuală con­
lă In bani sin t evaluate Ia m ed iu l m icro fo a n e lo r Aceleaşi O rgan iza ţiei U n ită ţii A fr i­ v a to rii de presă, reprezintă să soluţioneze pe cale paşni­ gia. gu ve rn u l d in Oslo de­ tra c a p ita lu lu i, adică necesitatea un ui program comun
un preţ ra re depăşeşte de sule reg uli le v o r respecta şi lu cră- cane a refuzat să acorde a ­ una d in cele m ai nevralgice că m u lt disputata problem ă clară că o co n fe rin ţă bine de guvernare.
sistenţă aşa zisu lu i guvern problem e ale S udanului a su d u lu i şi în acest sens, pregătită a r putea c o n trib u i
im e dia t după instalarea sa la
R e giunile a m in tite sin t lo ­
Inaugurarea oficială a liniei de teleco­ p ro v iz o riu din sudul Suda­ cu ite de negri cre ştin i sau putere, va acorda autono­
corespon­
n u lu i, tra n sm ite
de n tu l agenţiei France Pres­ a n im iş ti, in tim p ce restul m ie n e g rilo r din sud.
municaţii „Japonia-U.R.S.S.-Europa“ se p o pu laţie i ţâ rii este compusă U n ii lid e ri ai acestora în ­
M O SC O VA 25 (Agerpres). te pe 120 dc canale P entru rn In legătură cu aceasta se din arabi m usulm ani ; în să nu v o r decît independen­ CURIER • CURIER . CURIER
plus, co şi în alte p ă rţi ale
tă
La Moscova a a vu t loc in a u ­ co m u n ica ţiile de la T okio să m enţionează că şeful acestui A fric ii, stâpînivea colonială P en tru a îm piedica declan­
gurarea o ficia lă a lin ie i in te r­ fie auzite m ai bine în E u ro ­ „g u v e rn ", G ordon M ayen, a a lăsat m oştenire o discre­ şarea u n u i nou război de
na ţion ale de tele com u nica ţii pa. in tre p o rtu l N ahodkn din rem is secretarului exe cutiv panţă categorică în tre dez­ secesiune în In im a A fric ii,
„Japonia — U.R„SS. — E uro­ E xtre m u l O rie n t sovietic si al C o m ite tu lu i O.U.A., Gcor- volta rea celor două p ă rţi ale C o m itetul de E lib e ra re a l
pa". La con stru cţia ei au par­ p o rtu l japonez Naoctzn a fost ge M agom be, un mesaj în ţă rii ; pe cind celela lte p ro ­ O.U A a respins cererea de
tic ip a t specialişti sovietici, da­ plasat pe fu n d u l m ă rii un ca­ care so licită m edicam ente, v in c ii sudaneze beneficiază, a ju to r a re p re ze n ta n ţilo r Stare
nezi si japonezi. b lu special de 000 km. hrană şi arm e p e n tru forţele în ansam blu de o econom ie sud-sudanezi, recom andin- In zona Canalului de Suez
L in ia , cu o lung im e de peste P rim ii abonaţi ai no ii lin ii d in sudul S ud an ulu i ; to t­ re la tiv dezvoltată, cele tre i du-le să coopereze cu gu­
14 000 km , leagă Europa dc Ja ­ sînt spe cia liştii în tele com u ni­ odată el a cerut ca trupe d in reg iu ni sudice s în t com plet v e rn u l de la K h a rtu m in in ­ de tensiune
ponia pe ruta terestră cea m ai c a ţii d in A u stria , Belgia. F ra n ­ a lte ţâ ri africa n e (Congo- înapoiate In plus se m ai a ­ teresul S ud an ulu i ca şi a l în ­ se intensifică incidentele
scurtă — p rin U.R.S.S. Pe v ii­ ţa. E lveţia, R.F a G erm anici, Kinshasa, Uganda, R e p u b li­ tre g ii A fric i.
ca A fric a C entrală, K en ya şi daugă p o litica de d is c rim i­
tor, ea va fun cţiona zi şi noap­ Ita lia . UR .S.S etc. nare dusă de succesivele gu­ C A IR O 26 (Agerpres). — nă a d o b o rit tre i avioane is­ în Salvador
Tanzania) sâ le înlocuiască
A rtile ria şi ta n cu rile israe-
pe cele sudaneze in perioa­ verne de la K h a rtu m faţă liene au deschis focul asupra raeliene.
de ne grii din sud, ceea ce
★
Cereri pentru naţionalizarea da cînd în reg iu nile dc sud i-a d e te rm in a t pe aceştia sâ Fostul ministru de p o z iţiilo r egiptene de la T E L A V IV 25 (Agerpres) — pres). O stare dc tensiune
S A N S A L V A D O R 25 (A g e r­
ale S udanului vo r fi orga­
P o rt T e w fik şi Suez şi, u lte ­ Un p u rtă to r m ilita r de cu-
nizate alegeri generale. recurgă la lu pta arm ată, ce- rio r, asupra acelora de la Is- v în t isra elian a de cla rat v i­ dom neşte în rîn d u rilc popu­
re g iu n ilo r interne al Congo-
la ţie i salvad orlcn c in aceste
»*înd constituirea
S itu a ţia celor tre i reg iu ni
întregului sector bancar indian Equatoria, B ahr el Gazaz şi sudice în tr-u n stat separat m a ilia şi El K a n tara, a decla­ ne ri că a rtile ria egipteană a zile in urm a z v o n u rilo r câ
atacat p o z iţiile israeliene din
de
ra t un p u rtă to r m ilita r
ului (B) — con­ c u v in t egiptean. El a precizat partea m eridio na lă a Cana­ tra o fe n sivă de m a ic an ve rg u ­
H ondurasul a r pregăti o con­
că b a te riile egiptene de a r­ lu lu i de Suez, tra n sm ite agen­
D E L H I 25 (Agcrpres). — Peste 2 000 de fu n c ţio n a ri ban­ damnat la închi­ ră. In e fo rtu l dc a calm a
ca ri au organizat o de m on stra ţie in faţa reşedinţei din D elhi tile rie au rip ostat P o triv it de­ ţia France Presse. F orţele is­ po pu laţia , seric trim is u l spe­
a p rim u lu i m in is tru , acţiune care s-a desfăşurat sub lo zin ­ Trupele federale nigeriene cla ra ţie i p u rtă to ru lu i de cu ­ raeliene, a precizat p u rtă to ­ cial al agenţiei France Presse
cile s p r ijin ir ii m ă su rii g u v e rn u lu i de n a ţion alizare a p rin ­ soare pe viaţă v in t, la ora 14,00 (ora locală), ru l de cu vin t. au ripostat, pre- Ia San Salvador, statut m a jo r
cip a le lo r bănci d in ţară. continuă ofensiva B R A Z A V IL L E 23 (A ge r­ a v ia ţia israeliană a încercat cizînd că un soldat israelian al arm atei salvadoricne d ifu ­
P a rtic ip a n ţii la d e m o n stra ţii, relatează agenţia T ru st sâ atace p o z iţiile egiptene d in a fost ră n it. zează din oră în oră p rin ra ­
pres). — F e lix M ouzabakanl. regiunea P o rt-T e w fik . A r tile ­ La Tel A v iv un p u rtă to r de
Press o f In d ia , (P.T.I.), au re m is p re m ie ru lu i In d ira G ân­ dio com unicate ru un c o n ţi­
dit» un m em orandum in care se spune p rin tre altele : „In O W E R R I 25 (Agerpres). — m o rţilo r şi al ră n iţilo r este fost m in is tru de in te rn e . al ria an tiae rian ă egipteană a in ­ c u v in t c ita i de agenţia Asso­ n u t aproape id e n tic : „C alm
C ongoului (B raza ville), a fost
num ele a 150 000 dc fu n c ţio n a ri bancari vă fe licită m pen­ Un com unicat m ilita r bia- rid ic a t de am bele p ă rţi condam nat In Închisoare pe te rv e n it p e ntru a respinge a- ciated Press a d e cla rat că a­ pe toate fro n tu rile , n ici un
tru hotărîrea curajoasă de a naţion aliza cele 14 bănci p rin ­ frez dat p u b lic ită ţii la O w e rri Această ofensivă federală, via ţă , tra n sm ite coresponden­ taeul avio a n e lo r israeliene Un vioane israeliene au atacat atac aerian. încetarea fo c u lu i
cipale din ţară" P entru realizarea ţe lu rilo r care stau in anunţă că trupe le federale n i- relevă trim is u l special al a- p u rtă to r m ilita r de c u v in t c i­ v in e ri b a te riile egiptene s itu a ­ este respectată şi va con tinu a
geriene au co n tin u a t a ta cu rile genţieî France Presse, obligă tu l agenţiei R euter El a fost te de-a lu n g u l C a n a lu lu i de
faţa ţâ rii, se subliniază in m em orandum , „tre b u ie să fie na­ tat de agenţia France Presse să fie respectată de către S al­
in regiunea O nitsha, susţinute trupe le ge ne ralu lu i O ju k w u acuzat de com p lo t îm p o triv a Suez fără a în tim p in a riposta va d o r".
ţio n a liz a t în tre g u l sector bancar, in c lu s iv băncile străine".
cu care b lin d a te şi de aviaţie. sâ sc apere pe două fro n tu ri, a ctu ale lor o fic ia lită ţi ale tă rii. a decla rai că partea egiptea­ a via ţie i egiptene Pe dc a ltă parte sc arată
C ontinuarea ofensivei fo rţe lo r ceea ce le îngreunează foa rte
că tru p e le salvadorienc re fu ­
m u lt situa ţia. Cu toate aces­
Peste 500000 de şomeri In fed erale in această regiune tea, m enţionează acelaşi co­ ză să sc retragă d in lo c a lită ­
coincide eu reluarea lu p te lo r
ţile h o n d u ricn c ocupate, igno*
şi în regiunea Ohoba. T ru p e ­ respondent, în tabăra b ia fre - rîn d astfel te rm en ul dat de
le biafreze, m enţionează co­ zâ se m enţine o p tim ism u l. Furtuna ameninţă" com isia dc m ediere a O.S.A.
Marea Britanic m u n ica tu l, se m enţin pe po zi­ ve rn u lu i federal de la Lagos A supra m ă s u rilo r ce urm ează
Noua ofensivă a tru p e lo r gu ­
ţiile lor, reuşind c lu a r să îna­
L O N D R A 25 (Agcrpres). — n u m ă ru l şom e rilo r a crescut inteze c îţiv a k ilo m e tri în a- este apreciată ca „fo a rte se­ S-a plins ex trem de mult accentuată in ultimul timp. funcţie). Oginga Odinga a să fie lu ate în vederea re tra ­
g e rii tru p e lo r, precum şi pen­
N u m ă ru l şom e rilo r d in M a­ cu 19 000, in prezent co n sti­ n u m ile sectoare. N u m ărul rioasă". la funeraliile tui Tont M'tto- lMOşii reproşează lui Jo m o fondai Uniunea poporului tru reglem entarea d ife re n d u ­
rea B rita n ie se rid ica , la m ij­ tu in d 2,5 la sută din to ta lu l ya, fost ministru al econo K cnyatla că în cei şase ani din K en y a , unicul partid dc lu i d in tre cele două ţă ri sc
locul lu n ii iu lie , la peste o ju ­ fo rţe i de muncă. mici in Kenya, asasinat re­ care au trecut de la procla­ opoziţie al ţării. vo r p ro nu nţa m in iş trii dc e x­
m ătate de m ilio n , crescînd cu C e rcu rile o ficia le b rita n ice JAPONIA cen t d e către o persoană m area in depen den ţei. ei au D esem narea succesorului terne ai ţă rilo r m em bre ale
a p ro x im a tiv 14 000 faţă dc lu ­ apreciază că această creştere necunoscută. Lacrim ile erau fost sistematic îndepărtaţi lui J o m o Kcnyatla, acu m in O.S.A., care se vo r în tiln i
na precedentă. a şo m a ju lu i în cursul lu n ii iu ­ furnizate fi dc slat sub fo r ­ din i>oslurilc înalte in fa v o a ­ virslă dc HO dc an i. va fi di­ sim b ălă după-am iază la Was-
M in is te ru l b rita n ic pentru lie a r fi urm area a p a riţie i pc P i'o g ra in u l tle a cţiu n e ma... grenadelor lacrim ogene. rea m em brilor tribului k y - ficilă. In K enya există tea ­ shington.
piaţa m u n cii a pro asp eţilo r ab­ In adevăr, poliţia a prim i: m a ca ciocnirea dintre cele
P ro d u c tiv ita te şi Folosirea F o r­
solven ţi oi diverse lor şcoli, c it sarcina să îm prăştie pe cei două grupuri, ostile, peste
ţei de M uncă a precizat că in şl e co n o m iilo r bugetare holâ- a l S . O . H . Y . O . pe a n u l aproxim ativ 50 000 de m e m ­ două m ilioa ne de kykuyus,
u ltim e le tre i lu n i ale anului. rîte de guvern în a p rilie . bri ai tribului Luo, masaţi in favorabili jioliticii lui J o m o LONDRA
1970 jurul marii catedrale dc ta Din presa străină Kcnyatla, şi. 1 200 000 dc Luo,
scandau lo
Nairobi, care.
dct:eniţi protestatari. în urma
Coreea de sud Noi represalii zinci ale partidului de o p o ­ nedreptăţii la care ci consi­ O nouă transplan­
T O K IO 25 (Agerpres). — securitate jnpcno-am criean, ziţie. deră că ar fi fost supuşi, ar
Tom M'Boya era cl însuşi,
In capitala niponă şi-a in- pentru retrocedarea O kin a w ^i. un Luo. iar m oartea sa a fo*t fcujyu. Păminlurilc roditoare putea duce la o n doua Bia- tare de ficat
îm p o triva ră zb o iu lu i
şi pen­
împotriva patrioţilor cheial lu c ră rile cel de-a) Mii­ tru apărarea păcii. Este trasai suficientă pentru a face *u confiscate de guvern de ia fră. Moartea lui Tom M'Roya.
coloni au fost împărţite la
lea Congres al C o n siliu lu i Ge­
neral al S in d ica le lo r din Ja­ un am plu program de luptă se reverse inamiciţia com u ­ 35 OOtt dc familii, in m ajori­ poale om ul care ar fi putut LO N D R A 25 (Agerpres). —
S E U L 25 (Agerpres) C i­ parte d in tr-n organizaţie a ponia (S O II Y O ). Delegaţii pentru Îm b un ătăţire a c o n d iţii­ nităţii sale tribale faţă de tate kykuyu, in. vrem e ce îm păca a m b ele tendinţe. n-a O nouă tra nsp la ntare de lî-
tin d o ştire pro ven ită d in P a rtid u lu i R evolu ţion ar U n ifi­ la Congres, re p reze ntinii lor de m uncă şi îm b u n ă tă ţi­ Kykuyu, tribul predominant alte cîicva m ilioane dc ţă­ declanşat tragedia. Dar pe­ cal. a IJ-a d in M area llr ila -
Seul, agenţia AC TC in fo rm e a ­ cat din Coreea de sud P o tri­ 4 200 000 de m em bri ai uccstc» rea s a la riilo r. îm p o triva „ra ­ al ţârii. Pericolul pogrom u­ rani au răm as în aceraşi sta­ ricolul continuă să pluteas­ nic. a fost încercată la „K in g s
ză despre noi represalii com i­ v it agenţiei citate, „C urtea u n iu n i sindicale, au s ta b ilii ţio n a liz ă rii" cap italiste a p ro ­ lui masiv plutea in aer, n ■ re de sărăcie ca şi înainte. că fu aer. J o m o Kcnyalta. Col lege H o sp ila l" din Londra.
se de a d m in is tra ţia sud-coie- suprem ă" a condam nat pe lo ­ program ul de acţiune al ducţiei şi creşterii continue a dicînd provinciile. dar ju fata Toate aceste nemulţumiri preşedintele statului, se con ­ Un p u rtă to r de cu vin t al s p i­
eană îm p o triva p a trio ţilo r din cotenentul Ih in Yung Bok la 5 0.11 Y O. pe v iito ru l an si p re ţu rilo r la b u n u rile de larg severelor măsuri luate de a u ­ se grupează sub stindardul sideră da tor ca înainte dc a ta lu lu i a anun ţa t că pacientul
Coreea de sud. „C urtea S u­ m oarle, ia r pe a lţi Irei o fi­ au adoptat de claraţia congre­ consum, pentru im b u n â lâ ţire a torităţi, totul s-a terminal eu conducătorului opoziţiei. O sc retrage, să restabilească era în tr-o stare critică. So
prem ă" sud-coreeană a p ro ­ ţe ri d in arm ata sud-coreeană sului. sistem ului de asigurări socia­ linşarea citorva kykuyu. ningă Odinga. cl însuşi un jmeca tribală. m enţionează că pînă in pre ­
n u n ţa t se n tinţele în procesul C o nsiliu l G eneral al S in d i­ Duşmănia fratricidă e ve Im o . Fost vicepreşedinte (in zent nici o transp la ntare de
in te n ta t u n u i a lt grup de pa­ Ia închisoare pe d ife rite ter- calelo r işi propune sâ extin dă le, p c n lru rid ica re a n iv e lu lu i chc şi se pare că ea a fost 10GG a renunţat la această (L'EXPRESS) fica t n-a reuşit în M area B ri­
trio ţi acuzaţi că a r fi făcut lupta îm p o triva tra ta tu lu i de dc tra i a celor ce muncesc tanic.
TIPARUL i întreprinderea poligrafică Honedoara-Deva 44 065