Page 92 - Drumul_socialismului_1969_07

Redacţia
PROLETAR» d i n to a te TARILE, u n i ţ i -v a !
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4530
ziarului \

Duminică DEV A, sir. Dr. Petru GrOcd. nr .15.

telefoane : tedoctoi jel - 1588 ; re­
27 iulie dactat şef adjunct, secietai de redac­
ţie şi secţia vioţo de paitid - 2138 ;
secţiile culturâ-spoil şi piobleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre oiele 16-24 —
4 PAGINI, 30 BANI 1585.

A Un dar celor harnici

L CONGRESUL
i;i sint m in d rij, fala uzi­ lem tare m îndri «Ic copiii
nei noastre. Numai in p ri­ noştri 1" Fam iliile fruntaşilor
măvara aceasta, peste 700 dc la cocscric, turnătoria
dintre ei xi-au prins la piept veche, transport s-au în til-
n ii la serile organizate anu­
steluţa purpurie Acum. eind
Şl evenimentele din august «Iau me pentru ei, unde cintccul. NOUTATI IN
i-a
jocul şi buna dispoziţie
valenţe
noi
întrecerii
in
muncă, num ărul «clor ec se
menţin evidenţiaţi in marea însoţit pină în zorii zilei. In STAJIUNEA VATRA
la
aceste zile fruntaşii de
competiţie depăşeşte cifru de cocscric sint m artorii fru ­ DORNEI
DE OAMENI lăm, in tr-u n fel. strădania, ci(a«line ale Sibiului. Sigili- In cunoscuta staţiune
museţilor istorice, naturale şi
1 170. încercăm să le stim u­
Pocnoi.
soarei. braşovului.
efortul
Am organizat pen­
tru ci spectacole speciale, ex­
«le la turnătoria «Ic lin g o lir-
cursii in |ară. Sintcm m u l­ unde se află în excursie Cei balneoclimaterică Vatra
ţum iţi cind reuşim. rc şi-au ales ca itin e ra r ţicn­ Dornci a început con­
Ghcorghc Alcxoî, responsa­ ii ii sfirşitu l acestei luni pei­ strucţia unui nou com­
bilul comisiei culturale in sajul industrial al bătrînului plex dc tratam ent. do­
tat cu aparatură şi
in­
com itetul sindicalului «Ic la Damtbin «Ic la Porţile de stalaţii mo«lernc pentru
Cadrul perfecţionării Uzina „V ic to ria " Că hm îşi l-'icr. Şase excursii cu ilin c- băi «arbogazoase. clec-
ra n i in cele patru pimele
însoţeşte vorbele cu un zim-
trolerapie
şi hidrotcrn-
hel larg. Cîml form aţiile pre­
(orile, in ultim ele luni, fru n ­
miate hi fa/a judeţeană a ce­ cardinale alo ţâ rii au fost n- pir. Complexul va asi­
lui «le al l\- lc a Concurs pe taşilor uzinei şi alte excursii gura zilnic tratam entul a
continue a activităţii oferit un program special «clor mai harnici m uncitori, apropiere se vor clădi un
circa 300 «le pacienţi In
ii aşteaptă l. un dai oferii
ţară al a rtiştilo r amatori au
hotel cu 6 nivele şi o
pentru fruntaşii uzinei, oa­
menii au venit şi i-.iu strins tehnicieni şi ingineri ai uzi­ cantină. Noile construcţii
nei, acelora caic ştiu să răs­
p rin tr-u n
vor fi unite
mina. „Transm iteţi cum iletu- pundă prin fapte demne fre ­ sistem de coridoare, care
tului sindicalului că ne-a fă­
anelor locale ale cut o marc bucurie şi c i sin- neticei chemări a muncii noi. vor permite bolnavilor să
evite schim bările bruşte
Consecvenţe de temperatură. fost
In u ltim u l tim p,
la
Dornci au
Vatra
puterii şi pe calea bunăstării reamcnajalc numeroase
vile. Datorită acestor lu ­
crări, staţiunea poate o­
feri condiţii de tratam ent
In u ltim ii ani partidul şi fiind cu 4.1 la sulă mai marc si odihnă în toate ano­
traţiei de stat suri deosebite pentru creş­ dccit in 1967. oameni.
tim pu rile pentru 10 000 «Ic
statul nostru au aplicat mă­
Dc a ltlc l. in 1968 vinza-
terea necontenită a nivelu­
nostru a fost
judeţul
dc
lui «Ic viaţă at întregii popu­ rea medic pe un locuitor «lin „TALPA DUROFLEX
laţii. Îm bunătăţirea sistema­ 5 172 Ici. în condiţiile in
tică şi consecventă a sala­ care s-a realizat şi o creş­ STRIATĂ"
Vichente Bălan riză rii tutu ro r categoriilor tere însemnată a sporului
de salariaţi ; reducerea unor natural al populaţiei, faţă de
prim*vicepreşedinte ol Comitetului executiv al Consiliului preţuri la vîn/arca cu amă­ 1960. Volum ul desfacerilor de Preocupaţi să extindă
popular al judeţului Hunedoara nuntul : sporirea volum u­ m ărfuri cu amănuntul a fost cit mai m ult gama pro­
lui «Ic m ărfuri vîndulc popu­ în 1968 cu 19.39 la sută mai duselor tehnice, specialiş­
laţiei şi creşterea puterii dc marc decîl în 1965, ia r in tii «le la întreprinderea
cumpărare a acesteia sînt acest an va atinge 2,7 m iliarde «Ic industrie locală „ B i­
doar citeva dintre măsurile lei, cu 6 la sută mai mult horeana" «lin Oradea au
care au prins viaţă în aceas­ dccit in 1968 realizat un nou produs
tă perioadă. Desfacerile de m ărfuri «bn denum it „talpă duroflex
Locuitorii ţin u tu rilo r liu- u ltim ii ani evidenţiază un striată", destinată fa b ri­
cilor de încălţăm inte din
nedoronc au beneficiat «lin lupt deosebit de sem nifica­
Etapa actuală de dezvoltare a ţă rii noastre se carac­ tiv : cererea tot mai mare ţară. Produsul este deo­
terizează p rin creşterea continuă a ro lu lu i s ta lu lu i so­ plin «Ic toate aceste bine­ a acelor produse care con­ sebit de rezistent şi «•-
c ia lis t in perfecţionarea în tre g ii vie ţi economice şi so- Cu planul pe 7 luni îndeplinit venite măsuri. Veniturile, lor cură la continua ridicare a lastie, conferind încălţă­
cia l-cultu vale Această cerinţă este o necesitate legică, au crescut «Ic In an la an. nivelului dc viaţă : mobilă, mintei un plus «le como­
con diţiona tă de fa cto ri o b ie ctivi şi sub ie ctivi in te rn i şi ceea cc a determ inat şi o ditate. Fabricile dc încăl­
produse, electrotehnice, me-
exte rn i, de dezvoltarea societăţii noastre pe calea de sporire a volum ului vin /u - lalo-cllim icc. televizoare, f r i­ ţăminte „C riş u l" şi „S o­
s â v îrş irii construcţiei socialiste rilo r «Ic m ărfuri prin comer­ gidere. radiouri, maşini «le lidarita tea" din Oradea
Tezele C o m ite tu lu i C entral pentru cel de al X-lea I............ ţul socialist, care a însu­ cusut, araga/.e, aspiratoare şi au şi contractat pentru
Congres al P a rtid u lu i C om unist Roman subliniază întreprinderea de materiale altele, volum ul viozărilor a-
pregnant acest lucru : „In actuala clapă istorică se a Mina Lupeni mat 2,5 m iliarde (ci in 1968, cestoi produse rid ici ndu-sc trim estrul trei. 50 tone din
firm ă (o l m ai pu te rn ic ro lu l sta tu lu i in societate, spo­ faţă de 327 milioane Ici in în 1968 la 1 198 000 000 lei. fa­ această talpă.
resc a trib u ţiile sale în organizarea şi conducerea v ie ­ de construcţii Bîrcea 1950. volum ul dc desfacere ţă de 170 m ilioane io 1950.
ţii sociale. Dest'ăşurim l o largă a ctivita te cconom ico-or- întrecerea «lin abatajele j Colectivul între p rin d e rii dc pină la această dată in con­
g a m /a ln ricu şi culU ira l-criu cutivă . pe ntru edificarea so­ l.uncnilor atinge in aceste |
m ateriale «Ic construcţii H ir- tul lunii viitoare 30 tone
c ia lism u lu i şi apărarea c u c e ririlo r revo lu ţiona re, dez- zile intensitatea maximă. Ce- I
cca sc afirm ă cu succesele produse «le vată minerală şi
v o llim l re la ţiile in te rn a ţio n a le ale R om âniei, sta lu l nos­ le 80 «Ic brigăzi «Ic m ineri obţinute in întrecere în cin­ 320 tone de masă termo-
tru exercită un rol d in cc in ce m ai im p o rta n t in în ­ muncesc cu deosebită t i v i m j
i/.olantă. S-au depăşit şi pre­
stea celui «Ic al X-lea Congres vederile «Ic livra re la export Toate forţele
fă p tu irea p ro g ra m u lu i p a rtid u lu i, in realizarea id e a lu ­ pentru ca pină la Congresul j al partidului şi a aniversării
rilo r socialiste ale p o p o ru lu i". pa rtidu lui să îndeplinească pe 7 luni cu 7 (100 unităţi cahlc
angajamentul dc 35 000 tone unui pătrar dc veac «le Iu e li­
Creşterea ro lu lu i sta tu lu i socialist sc reflectă în mod berarea patriei In acest con­ de teracotă şi însemnate
corespunzător în a trib u ţiile şi com petenţele sporite ce de cărbune peste plan. text se înscrie şi îndeplinirea cantităţi de cărămizi termo-
revin tu tu ro r organelor statului, deci şi organelor lo ­ Numeroase sint form aţiile cu 5 zile înainte «Ic termen prezintă şi activitatea desfă­ la strîngerea recoltei!
izolantc. Cu rezultate bune se
cale ale p u te rii şi a d m in istra ţie i de sta l -— respectiv «le lucru cu rezultate rem ar­ a sarcinilor «Ic plan aferente
c o n s iliilo r populare şi com ite te lo r lo r executive cabile. Brigada m inerului prim elor 7 luni ale anului, la şurată în scopul sporirii e fi­
Petre Constantin a realizat
In conducerea si îndrum area a c tiv ită ţii organelor pro«luc(ia globală. La produc­ cienţei economice, fapt con­
sta tu lu i, ca şi in a lle dom enii, p a rtid u l nostru porneş­ «lejn «i producţie suplim en­ ţia marfă vîndută şi încasată cretizat în realizarea a 3*>4 000 Ln redacţie continuă să so­ producţia m edie rezultată pî- 100-200 de hectare Deşi au
tară de 3 515 tune dc căi Im-
te de la realitatea că form ele de organizare şi metode s-a înregistrat pină la 26 iulie, lei economii la preţul «Ic cost, sească veşti care ne anunţă că nă acum depăşeşte 2 000 kg e xista t co n d iţii şi trebu ia ca
le de muncă nu sint date o dală pentru totdeauna, că nc şi o productivitate «Ic o depăşire «Ic peste 500(1(10 lei. şi 304 000 lei beneficii supli­ în unele cooperative agricole grîu la hectar. la această dată re co lta tu l g riu ­
peste 9 tone dc cărbune pe Au fost produse şi livrate mentare.
acestea trebuie să fie adaptate fiecărei etape de dez­ s a te rm in a t re co ltatul g riu lu i Succese de seamă în în tre ­ lu i să se apropie de sfîr.şit,
vo lta re a ţă rii De o deosebită im p ortan ţă sînt în a ­ post. Lucrînri in tr-u n abataj O ig a n izîn d u şi m unca în mod cerea pe nii u strîngerea re ­ in tr-o serie de cooperative a-
cest sens m ăsurile sta b ilite de C o nferinţa N aţională a complet mecanizat, brigada întreprinderea agricolă de stat tem einic şi folosind din p lin coltai au în re g istra t şi coope­ gTicole acţiunea respectivă se
p a rtid u lu i cu p riv ire la perfecţionarea conducerii v ie ţii condusă dc iMihai lllaga a tim p u l p rie ln ic pentru lucru, ra to rii din Veţel La unitatea găseşte undeva !a jum ătatea
sociale din p a tria noastră, m ăsuri cave şi-au găsit con­ obţinut un spor «le producţie „Avicola44 Mintia cooperatorii din Şoimuş, cu respectivă s-a încheiat seceri­ d ru m u lu i. Aşa stau lu c ru rile
şul, ia r tre ie ra tu l s-a re a liza t
cretizarea. în dom eniu! a c tiv ită ţii organelor locale ale dc 2 192 tone «Ic cărbune şi s p rijin u l m ecanizatorilor, au in p ro p o rţie de peste 60 la la C A P Lăpugiu, Unirea,
P işch in ţi, V îlcele etc.
reuşit să încheie secerişul in ­
p u te rii şi a d m in is tra ţie i de stat. p rin în fă p tu ire a re o r­ o productivitate care in a- Sarcinile planului dc producţie pe 7 luni şi anga­ tr-o perioadă scurtă, e v ilin d sută B rigada din M in tia a Cu to tu l necorespunzător se
ganizării n d m in is lra tiv -le rito ria le , constituirea consi­ ccastă lună sc ridică la 8,7 jam entele luate in cinstea Congresului al X-lca al p a rti­ astfel p ie rd e rile de recoltă o b ţin u t cele mai bune re z u l­ desfăşoară tre ie rişu l, executa­
dului şi a celei «le-a 25-a aniversări a eliberării patriei După recoltarea g îu lu i de pe tata, te rm in în d re co lta tu l şi rea a ră tu rilo r şi însămî-nţarea
liilo r populare, lărgirea com petenţei lo r în rezolvarea tone pe post. Asemenea rea­ au fost îndeplinite cu m ult inainte dc termen şi «Ic co­
tu tu ro r pro blem elor locale. S-a creat astfel cadrul nc lizări raportează şi brigăzile lectivul în tre p rin d e rii agricole dc stat „A vico la " (Min­ cele 205 hectare, s-a tre cu t la tre ie ra tu l puioasclor. Coopera­ c u ltu rilo r duble. P entru red u­
de
cerea d e ca la ju lu i creat în c-
to rii au a vu t un s p rijin
tra n sp o rtu l
sno pilor la a rii.
cesar d e zvoltă rii m u ltila te ra le a fiecărui m u n icip iu , o ­ m in erilor Andrei C'iuciu, Ion tia. Pină la 26 iulie. întreprinderea a livra t un ităţilor In frunte a acestei a cţiu n i se nădejde din partea m ecaniza­ xccutarca acestor lu c ră ri, se
raş şi com ună, s-au în lă tu ra t v e rig ile in te rm ed iare caic Marian. Constantin Sirop, Va- dc desfacere pentru consum, cu 1 374 000 ouă şi 16 000 situează brigada din Şoimuş to rilo r A xen te N egrilă şi A u ­ im pune ca organele agricole
co n stituia u o frîn ă în a ctivita te , statornicindu-se legă­ sile C'aila şi altele. kg carne «le pasăre mai m ult «lecit avea planificat a se M eca nizatorii I. Răbulea şi M. re) C ătălina judeţene şi conducerile u n ită ­
realiza in prim ele 7 luni ale anului.
tu ri directe in tre co n siliile populare judeţene şi u n ită ­ Datorită acestor rezultate, Dragomn* şi-nu făcu t pc de­ C ontinuă să existe însă n u ­ ţilo r să ia m ăsuri energice
De la incubatoarele acesteia s-au distribu it u n ită ţi­ p lin datoria, reuşind să recol- meroase cooperative agricole in vederea fo lo s irii cu ra n ­
ţile de bază, oraşul sau comuna, in tre acestea şi popu mina Lupeni a îndeplinit cu lor agricole şi populaţiei 950 000 pui «Ic o ri, dc aproape tez.e z iln ic cu com bina cîte unde g riu l aşteaptă încă în dam ent s p o rit a m ijlo a ce lo r
laţie. Pe lingă co n siliile populare judeţene s-au orga­ 6 zile înainte dc termen sar­ trei ori mai m ulţi «lecit prevedeau sarcinile «Ic plan 11 — 12 tone de griu. la n u ri sosirea com binelor şi a m ecanizate şî a fo rţe i de m u n ­
nizat in s titu ţii executive, u n ită ţi de specialitate, orga cinile «Ic plan pc 7 luni. Nu­ pentru pcrioa«la am intită Realizările obţinute au in flu ­ C oncom itent cu recoltatul coo pe ratorilor sau poate a ... că. Sc va asigura astfel în-
n,zatii economice, care au posib ilita te a să rezolve în mai in această lună, sporul enţat pozitiv sporirea gradului dc rentabilitate. Prevă­ s-hu efectuat a ră tu ri pe mai tim p u lu i n e favora bil. In tr-o m agazinarea fără p ie rd e ri a
zută in iţia l cu pierderi planificate pentru prim a jum ă­ m u lt de 51) de hectare, din astfel dc situ a ţie se prezintă recoltai şi o tem elie tra in ică
mod o p era tiv m u ltitu d in e a s a rc in ilo r ce stau în faţa «le producţie însumează tate a anului, întreprinderea a realizat in 6 luni caic o parte au fost însăm in- C A P . V aidei. T o le şli. L iva - producţiei v iito a re
organelor locale ale p u te rii şi a d m in istra ţie i de stat 2 <*56 tone «Ic cărbune, iar 1 151 000 Ici boneta iî. la te cu porum b fu ra je r. Demn dea şi altele, unde g riu l mai
productivitatea m uncii este de m enţionat este fa p tu l că Ire b u ie re co lta t de pe cile N. TIRCOB
mai marc eu 87 kg «le căr­
(Continuam in pag. a X-a) bune pe post faţă dc plani­
ficat.
Pentru colectivele dc muncă dc forţă dc muncă, stabilizarea
din cadrul Centralei cărbunelui efectivelor şi fo rm a ţiilo r de
tualului cincinal, o perioadă tic Dezbaterea cifrelor de plan pe 1970 lucru, precum şi creşterea nu­
Petroşani, anul 1970 trebuie să
reprezinte etapa finala a ac­
m ărului
dc maşini şi u tilaje
m iniere şi a in d icilo r de u tili­
intense şi rodnice efo rtu ri caro zare a acestora.
să se concretizeze ln Înd eplini­ In încheierea dezbaterii a
rea exemplară a sarcinilor tra­ luat cuvintul ing. Ştefan Alm ă-
sate industriei carbonifere de şan, secretar al C om itetului ju ­
a tuturo r con diţiilo r pentru în­ la Centrala ui Petroşani arătat că atmosfera însufleţită
Congresul al IX -lca al partidu­
deţean dc partid. V orb itoru l a
lu i şi crearea pc această bază
făptuirea la un nivel cantita­ dc muncă cc domină activita­
tea colectivelor m uncitoreşti ln
tiv şi calitativ superior pc pe­ această perioadă premergătoare
an al cincinalului minele din Prevederi mobilizatoare sînt Ghcorghc Duvitlescu, inginer
rioada 1971 — 1975 a prevederi­ Congresului pa rtidu lui trebuie
Valea Jiu lu i trebuie sa sporeas­ înscrise in domeniu! rid ică rii şef la Centrala, au subliniat
lor cc vor fi elaborate tic am plificată, pentru ca angaja­
că sim ţitor producţia de căr­ nivelului tehnic al producţiei, că sint necesare măsuri ener­
cel de al X-lea Congres al bune. în condiţiile, rid ică rii mai mentele să fie îndeplinite in­
P C H fn anul v iito r Încărcarea meca­ gice pentru realizarea în p ri­ tegral şi sâ sc asigure prin a-
accentuate a pro du ctivităţii nică la lucrările dc* înaintare mul rînd a n iv e lu rilo r actuale
|n acest cadru de sarcini şi m uncii şi eficienţei economice. în galerii va trccc dc 50 la su­ dc plan şi obţinerea încă din censta o bază trainică pentru
răspunderi majore, consiliul de Producţia «Ic cărbune se va r i­ tă, sc vor (ăia şi încărca meca­ lunile urm ătoare a in dica tori­ realizarea sarcinilor de viito r.
adm inistraţie al Centralei căr­ dica la aproape 8.7 milioane nic in abatajele cu front lung lor stab iliţi pentru prim ul t r i­ Rclovînd im portanţa deose­
bunelui a dezbătut zilele trecu­ tone, cifra ce întrece prevede­ peste 400 liou tone «Ic cărbune şi mestru al anului viito r. In a­ bită a prevederilor pentru 1970,
te cifrele de plan ce revin uni­ rile in iţiale pentru cincinalul sc voi- extrage «lin abatajele cest scop s-a propus in tensifi­ vo rb ito ru l a insistat asupra d i­
tă ţilo r «lin subordine pc anul actual. cu susţinere metalica ccl puţin carea lu cră rilo r «Ic deschidere re cţiilo r principale spre care
197(1. După cum s-a subliniat Sporul de producţie, repre- 2.5 milioane tone dc cărbune. şi pregătire, care ln prezent trebuie să-şi Îndrepte atenţia
in câtim i dezbaterilor, trăsătu­ zonlind H,2 la sută faţă de acest Creşterea gradului dc mecani­ sint rămase in urmă. şl asigu­ consiliul de adm inistraţie, co­
ră esenţiala ii acestor cil re csle an, se va realiza în mare parte zare. organizarea ştiin ţifică a rarea liniei de fio n f m itetele de direcţie şi organi­
caracterul lor profund m ob ili­ pe scama dezvoltării capacită­ producţiei şi a m uncii trebuie O marc parte dintre vorbi­ zaţiile «Ic partid din Valea J iu ­
zator şi realist, în deplina con­ ţilo r dc producţie a m inelor să condurâ la obţinerea unei tori. prin tre care ing. G lioor- lui. Trebuie făcut totul — a
cordanţă cu cerinţele economici Vulcan, Dîlja, Paroşcm şi in tra ­ productivităţi pc ansamblul ghe Feicr, directorul F.M. A n i- subliniat vorb itoru l — pentru
naţionale şi potenţialul produc­ rea parţiala in luncţittnc a noii Văii J iu lu i de 342.3 tone de noasa, Ludovic Fcjcş, directorul realizarea ritm ică a sarcinilor
tiv al acestui mare complex in ­ mine Ibirbâleni. C it priveşte • ărbunc pe m uncitor şi an. la V..ÎM. Vulcan, şi ing. Ghcorghc zilnice «Ic plan la fiecare ex­
dus! nai c reat ca urmare a măsu­ nivelul calitativ al producţiei, reducerea substanţială a chel­ Muntcanu. directorul F..D.M.N. ploatare, zonă şi form aţie dc
rilo r iniţatc de partid pentru per­ se constată am plificarea cu tu ie lilo r m ateriale tic protlucţic. Livezcm, au subliniat că în ve­ lu rru , accust.i constituind p îr-
fecţionarea conduceri» eco­ 27,1 la sută a producţiei «Ic* Rcfcrindu-xc la caracterul derea creşterii pro du ctivităţii ghia dc b.r/ă în înilep lin irca
nomiei. lu iilă spălată pentru cocs şi n i m obilizator al sarcinilor cc m uncii cu 4,8 la sută faţă de exemplară a tuturo r in dica tori­
Din inform area prezentată de II5 la sută a producţiei de rev in exploatărilor, tovarăşii acest an şi a gradului de me­ lor tehnico-cconomici s ta b iliţi
di. ing. Petru Roman, preşe­ brichete de cărbune, creşteri cu ing. Vaxilc C iriperu, directorul canizare, sc impune luarea u­ pentru finalele actualului cin­
Operatorul loan Brad din cadrul F.C. Orâştie - secţia mase plastice - lucrează la maşi- dintele consiliului de adm i­ cinal.
deosebit dc favorabile
efecte
na de injectat navele. El dă dovadă de dăruire şi pasiune in muncă. nistraţie, rezultă că în ultim ul pentru economia naţională. V. M. Lupeni, ing Dan Surules- nor măsuri corespunzătoare D. VASIU
cu. directorul
E.M, Paroşeni,
pentru asigurarea
necesarului
Foto : V. ONOIU
J