Page 1 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 1
PROLETARI p i n TOATE ŢĂ R ILE, U N IŢ I-V A ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4534
ziarului
Vineri DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 35,
1 august telefoane : redactor şef - 1588 ; re
dactor şef adjunct, secretar de redac
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile cultură-sport şi probleme cetă
1969 ţeneşti - 0317 ; secţia scrisori, docu
mentare şi externe - 2317 ; secţia in
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele
fon de serviciu intre orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI
1585.
ir a m politică a m iiiiu i TOVARĂŞUL
CONGRESUL
NICOLAE CEAUŞESCU
« \\\m cu c m şi eituziasm
A PRIMIT UN GRUP DE
DE OAMENII MUNCII HUNEDORENI PROFESORI DIN S. U. A.
Joi la amiază. tovarăşul varăşii Ion Gheorghe Maurer, tele Academiei şi M iron Con-
Nicolae Ceauşescu, preşedinte Paul Nieulescu-Mizil. I,conic slanlinescu, adjunct al m inis
le C onsiliului de Stat. a prim it, Râutu. Ştefan Voilce. D um i tru lu i Invâţâm întului.
la Palatul Republicii, un grup tru Popcscu, Mi hai Da leu. In tim pul întrevederii, care
Erau prezenţi Corneliu Mâ-
de profesori din Statele Unite ncscu, m inistrul afacerilor ex s-a desfăşurat într-o atmosfe
ră cordială. înlre preşedintele
Femela, cetăţean ale Am ericii. care fac part».’ terne, Pom piliu Mneovei, pre C onsiliului de Slat. tovarăşul
din seminarul profesorilor n-
Nicolae Ceauşescu şi prof. Je-
aflaţi
şedintele Com itetului de Stat
pace
mericani
pentru
într-o vizită în ţar.» noas penii u/C ulturâ şi Artă Ştefan rome Davis. conducătorul gru
tră. La p rim ite au luat parte to Bălan, m inistrul învâţâm înUi- pului dc profesori americani,
a avut loc o amplă convorbire.
lui. M iron Nicolescu. preşedin
activ
Declaraţiile făcute de tovarăşul
al societăţii > ->
ELENA BORZA M ae Ceausescu in cadrul convor-
preşedinta Comitetului judeţean
Hunedoara al femeilor
>
Profundele transformări revoluţionare care au avut
loc in tara noastră s-au râsfrînt multilateral în viaţa
femeilor, cărora )i s-au acordat, după eliberarea pa
triei, locul şi rolul ce li se cuvine în societate, adevă birii cu grupul de profesori americani
rata egalitate, libertate şi demnitate. OrSnduircn socia
listă a creat pentru prima oară in istoria României ca
drul legal pentru realizarea complexă a personalităţii
femeii, pentru integrarea ci în condiţii de egalitate de Adresîndu-se celor pre înţelegere, că întotdeauna in în în tîln irilc pe care le-aţi avut
plină in viaţa economică, politică şi socială a ţării. zent! tovarăşul N IC O LAE telectualii cei mai înaintaţi au — că poporul român este ani
In capitolul consacrat perfecţionării orinduirii so CEAUŞESCU a spus : fost partizanii colaborării, mat de dorinţa sinceră de a
ciale şi dc stat din Tezele CC. al P.C.R.. sc arată că Aş dori, ca în numele Con prieteniei şi păcii în lume dezvolta colaborarea şi priete
„Instituţiile dc stat, organizaţiile dc masă şi obşteşti, s iliu lu i dc Stat şi al poporului In condiţiile de astăzi, cînd
comitetele $i comisiile femeilor au datoria dc a asigura român să salut grupul de pro popoarele obţin succese mari nia cu poporul american, ca şl
o şi mai intensă participare a maselor dc femei din ţa FĂURITORII NOILOR fesori americani care vizitea în dezvoltarea forţelor de pro cu toate popoarele lum ii, dc a
ra noastră — muncitoare, ţărănoi, intelectuale ■— la ac ză România. A m auzit că gru ducţie. a ştiinţei şi cultu rii, trăi cu tonte statele in pace şi
tivitatea economică, la dezvoltarea artei, invăţuinîntului pul dumneavoastră face parte cînd omul a pătruns în cos înţelegere. întreaga politică a
şi culturii, la întreaga viaţă social-polilicâ a ţării, de a din Seminarul pentru pace din mos şi a ajuns pe Lună, dez României este îndreptată spre
pune în valoare energia, priceperea şi entuziasmul lor Statele U nite ale Am ericii. voltarea colaborării între sta colaborare cu ţările socialiste,
in opera dc edificare a socialismului, in activitatea do BIOGRAFII INDUSTRIALE Noi, rom ânii apreciem în mod te. salvgardarea păcii este u cu toate ţă rile lum ii, Inclusiv
educare a tinerei generaţii, in gospodărirea treburilor deosebit pe toţi cei care îşi na din cele mai arzătoare pro cu Statele U nite ale A m eri
publice**. consacră eforturile luptei pen bleme cate preocupă întreaga cii; în acest cadru se înscrie
Femeile sînt hotârite sâ facă totul pentru a răspun tru înţelegere şi pace între omenite, care trebuie sâ-şi gă şi vizita pe care o va face, zl-
de Înaltei încrederi ce li se acordă, pentru a -şi aduce Judeţul Hunedoara c reve şi îndreptăţită tntndric. F ur mine de la lÂvezeni, Rărbă- popoare. Dumneavoastră cu sească rezolvarea
din plin contribuţia la opera de construcţie economică lator prin schimburile pro nalul de l 000 mc, blumingul teni şi Ţebea vbr dezvălui Vă pot spune — cred că aţi
şi culturală, la desfăşurarea armonioasă a vieţii fam ilii funde petrecute in viaţa lo de l 300, Preparaţia de căr noi bogăţii ale subsolului, noaşteţi că întotdeauna oame p u lu l constala aceasla în (Con li au o» 6 in pag. o 4-of
lor, la formarea unor fii sănătoşi şi înzestraţi ai pa calităţilor, a oamenilor. Sal bune de la Cnroeşti, lucră iar pe lista construcţiilor so nii de ştiinţă şl cultură au scurta dumneavoastră vizită.
dorit sâ trăiască în pace şi
triei. ba de obiective industriale rile de extindere a minei cial-culturale la loc de frun
Dezvoltarea economiei judeţului nostru a determi moderne, noile blocuri, con Clhelar, miile dc apartamen te figurează cele tfl 000 de
nat atragerea in munca productivă a unui număr tot strucţiile social - culturale, te. modernul spital de 700 apartamente. 3-H săli de cla
mai mare de femei. In diferite ramuri productive ale prin cărămizile lor proaspe locuri din Hunedoara sînt. să. un număr important dc
judeţului sînt încadrate peste 30 la sută din .numărul te, stau mărturie muncii ros doar cîte.va din principalele grădiniţe, creşc, case ale co Sărbătorirea celui de-al
total al femeilor In vîrslâ de muncă. Mii de munci tuite cu chibzuinţă de-a obiective date in funcţiune pilnlui şi alte numeroase o-
toare, inginere, tehniciene, cooperatoare, aduc prin lungul sfertului dc veac dc in primii 3 ani ai cincinalii bieclive.
munca lor o rodnică contribuţie la dezvoltarea econo muncă şi viaţă liberă. Con lui. In această perioadă au 2ooooooo-lea cetăţean al
miei judeţului. In domeniul învăţâmintului, culturii şi structorii — acest detaşa fost. investire aproximativ fî.s' Oamenii muncii din jude
artei activează 5 500 femei, reprezentinrl peste 60 la su ment de. nădejde al clasei miliarde de. lei. din care pes lui nostru dau o înaltă a-
tă din totalul salariaţilor, iar în unităţile dc ocrotire a muncitoare — au investit in te 75 la sută în scopul creş precierc activităţii desfăşu
sănătăţii şi asistenţei sociale lucrează peste 3 «00 ternei tot ce. an făcut, imaginaţie terii potenţialului industrial rate de Inimicii construc Republicii Socialiste România
Femeile din ţara noastră beneficiază pe deplin de al judeţului. tori. contribuţiei aduse, la
regimul asigurărilor sociale. Sistemul de pensionare şi îndrăzneală, spirit dc ab dezvoltarea in ritm înalt a
prevede pentru femei un regim egal cu cel al bărbaţi negaţie şi sacrificiu, ridicind Oamenii în salopeta albas economiei, la înflorire#, m u!- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, născut In ziua de 20 iunie Tovarăşii Nicolae Ceauşescu,
lor, în ceea cc priveşte cuantumul pensiei şl un regim cota economică şi social-cul- tră sînt prezenţi pe schelele lilaterală a vieţii, sncial-cul- secretarul general al CC. al 1969, ora 5 dimineaţa, pe me Ion Gheorghe M aurer şi cei
preferenţial în ceea cc priveşte vîrsta şi vechimea în turală a judeţului nostru la re prefigurează dezvoltarea turalc a judeţului Hunedoa P.C R., preşedintele C onsiliului leagurile argeşene. şi pe pă la lţi conducători de partid şi
muncă cerute pentru pensionare. Legislaţia ţării cu nivelul marilor sarcini puse viitoare industrială şi. urba ra. In entuziastele adunări de Stat, a p rim it joi diminea rin ţii săi. Alexandra Slânciu- de stat ciocnesc apoi cîte o
prinde, de asemenea, o serie rle prevederi menite să de partid. De ziua lor, con nistică a localităţilor noas care au avut loc, constructo ţa. la Palatul R epublicii, fa lescu. profesoară dc istoric la cupă de şampanie cu p ă rinţii
ocrotească femeia mamă, sâ dea femeii posibilitatea de structorii au făcut un rodnic tre. Măreţele obiective cu ri i. şi-nu exprimat adeziunea m ilia celui de-al 20 000 000-lea Şcoala generală din salul Sur- copilului. închină In cinstea
a ţmbina in mod armonios Îndatoririle profesionale şi bilanţ al muncii depuse, au prinse fit Tezele C C al lor deplină faţă (le politica cetăţean al patriei noastre. ciuleşti. judeţul Argeş. şi sa. urîndu-i sănâtale şi feri-
obşteşti cu rolul de soţie şi mamă. Gratuitatea asisten raportat noi succese obţinu P.C.H., în proiectul de Direc internă şi externă a partidu La festivitatea ce a avut loc Gheorghe Stânciulescu. m aiv ciie ; conducătorii se fotogra
ţei medicale, a medicamentelor, a spitalizării pentru te in înflăcărată intrecere ce tive le sînt călăuză şi im lui. s-au angajat să facă to cu acest prilej au luat parte Im la întreprinderea de po fiază şi sc întreţin îndelung
loatr femeile gravide şi ieuze, pentru toţi copiii pîmî se desfăşoară în cinstea ce bold. îi însufleţesc în vasta tul pentru ea ceea cc con tovarăşii ; Ion Gheorghe duri metalice şi prefabricate cu mama şi cu lălăi micului
la 16 ani. concediul (le naştere plătit, alocaţiile de stat lui de-al X-lea Congres al operă dc edificare a unei e- struiesc astăzi, s<î dăinuias M aurer, Gheorghe Apostol, din Piteşti. locuitor al României.
pentru copii, dezvoltarea reţelei de crcşc. cămine şi gră pa rtidului. cnnomii moderne. Pentru că. „sd folosească — după Chivu Stoica, Paul Nieuleseu- Luîndu-I în braţe pe micul
diniţe, toatf acestea atestă preocuparea permanentă a Cartea de vizită cea mai dezvoltarea bazei tehnico- cum sublinia tovarăşul M izil. V irg il T rofin, I lie cetăţean al patriei şi sârutîn- P rintr-o fericită înlim plare,
partidului şi statului pentru apărarea sănătăţii şi îmbu concludentă a oamenilor ce m aterialc a judeţului vor ii Nicolae Ceauşescu — şt ge- Verdeţ. Janos FazeUas. Petre du-1 părinteşte, tovarăşul naştere.» celui dc-al 20 000 000-
nătăţirea condiţiilor de viaţă ale mamelor si copiilor înfruntă cu bărbăţie vicisitu alocate în continuare impor ncrajiilor viitoare, societăţii Lupu, Manea Mânescu, Leon- Nicolae Ceauşescu l a felicitat lea cetăţean al României s-a
petrecut in preajma celei de-a
din patria noastră. dinile anotimpurilor o cori tante fonduri de investiţii. In de inii ne —• societatea co te Râutu. Vasile Vîlcu. Ştefan şi i-a urat ..sâ trăiască fericit 25-a aniversări a eliberării pa
st/fu ie noua biografie a lo următorul, plan cincinal vor munistă — cu. înaltele ei ce Vmlec, Iosif Banc, Mihat Ce in comunism1'. Felicitînd căl triei noastre, fapt care îi con
calităţilor, a oraşelor jude intra în funcţiune la întrea rinţe şi exigenţe'’. re, D um itru Popescu, Vasile duros pe mama şi tatăl copi feră o sem nificaţie deosebită.
[Continuoie in pag, p ;3*o. ţului nostru, fu care ei şi-au ga capacitate Termocentrala P alilineţ. Ion Păţan. lu lu i cărora le-a ural „sâ 1 dea Un procent de 42 la sulă din
înscris numele cu o legitimă electrică de la M intia, noile A. NAGY Au participat, de asemenea, o creştere cR mai bună", to întreaga populaţie a ţâ rii îl
mem bri ai C onsiliului de Stat varăşul Nicolae Ceauşescu a alcătuiesc astăzi cetăţenii năs
şi ai guvernului, conducători oferit daturi sărbătoritului. cuţi după 2'J August 194 4. cetă
ai unor organizaţii obşteşti. Emoţionat, exprim îndu-şi fe ţeni crescuţi în anii regim ului
Tovarăşul Gheorghe Nâsta- ricirea de a fi lălăi celui de-al socialist. în orînduirea în care
se, prim secretar al C om itetu 20 000 000-lea cetăţean al ţârii. a fost lichidată pentru tot
Dezbaterea cifrelor de plan pe 1970 Pagina a lui judeţean Argeş al P C R , Gheorghe Stânciulescu a adre deauna exploatarea omului de
preşedintele C onsiliului popu
sat calde m ulţum iri conducerii
la r judeţean, a prezentat tova partidului, guvernului, tovară către om.
România, cu o populaţie de
râşului Nicolae Ceauşescu
şului Nicolae Ceauşescu. pen
şi
peste 20 milioane de locuitori,
tru căldura manifestată
faţă
Calitate si eficienţa Atmosfera afirmării plenare a gene celorlalţi conducători de partid de creşterea şi educarea copii se înscrie în pi ezent, din punct
de-al
de
şi
cel
stat
pe
de vedere demografic, p rin tie
20 000 000-lea cetăţean al Re
lor în patria noastră, pentru
» raţiei de azi a minerilor din Lupeni publicii Socialiste România, g rija faţă de v iito ru l fericit al prim ele 9 ţâri din Europa şi
Daniel M arius Stânciulescu, întregii naţiuni. în prim ele 29 ţâri de pe glob.
in producţia de metal
Campania de recoltaie a A • • • • t A tractoriştii. Terenul e umed
A m plificarea procesului de peste 1H0 O00 tone. datorită pu ţinerea unui cocs cu o rezis g riului în cooperativele agri Cu învinuiri reciproce, recolta Nu so poale lucra.
dezvoltare şi modernizare a e- nerii in funcţiune a bateriei tenţă medie lunară de 74 la cole din judeţ a început de a Nu ne-u m irat nesiguranţa
cooomiei naţionale presupune de cocsificare nr. 1, aflată în sută, precum şt asigurarea u proxim ativ două sâptâinîni. in răspuns a interlocutorului
in mod necesar ca producţia prezent în refacere şi moder nui aglomerat cu perform anţe Era de aşteptat ca în acest in nostru, dc vreme cc nu cunoş
de metal sâ se adapteze eu nizare capitală. Sarcini im por calitative ridicate şi constante. terval de tim p, avînd în vede tea nici cîţi cooperatori era i
re im portanţa acţiunii şi ne
rapiditate cerinţelor ca n tita ti tante revin şi furnaliştilor. Cu Aceste două materiale de ba deri a recoltei, lucrarea sâ fie nu ajunge la timp în hambare In magazia de cereale, caro
ve şi mai ales calitative şi, toate că pe ansamblu volum ul ză şi ansamblul m ăsurilor cesitatea strînge iii fără ptor- sc află la numai doi paşi de
prin creşterile şi perfecţiona producţiei de fontă se menţine tehnico-organizatoi ice ce se sediu.
nle sale, sâ determine dina constant, trebuie remarcat că vor întreprinde la furnale tre terminată. Se constată însă că Cind am vizita t magazia
m ism ul şi modernizarea an această cantitate se va produ buie sâ conducă la reducerea există şi în piezent, în ti-o se de lu cru ri ? no-a surprins indiferenţa con
sam blului industriei şi sâ se ce exclusiv cu furnalele 4-0. în continuare a consumului rie de u n ităţi «giicole coope — Lanurile de grîu sînt Zi de ducerii coopcrat.vei faţă de
afirm e din plin ca o reală fo r care obţin indici ridicaţi de specific de cocs şi îm bunătă ratiste, supiafeţe însemnate E trist, m u lt îm buruienale şi unii coo modul în care s-a depozitat
ţă de progres economic. Acest utilizare şi consumuri scăzute ţirea calităţii fontei. cu gnu nerecoltat O astfel de peratori se antrenează greu griu l de sâminţâ, acesta fiind
im perativ apare deosebit de e de cocs. Colectivele oţelării- Structura şi calitatea oţelu situaţie se datoreşte nu tim p u la treabă. rezolvat hîrtii
vident pentru siderurgia ro lor sînt chemate ca în anul rilo r şi lam inatelor trebuie să lui nefavorabil — cum in- dar adevărat! amestecat cu producţia o b ţin u
— In brigada dîn Unirea
mânească în general şi pentru v iito r sâ ridice nivelul produc polarizeze în anul v iito r în ceaieâ unele consilii de con sint peste 120 braţe de m un tă de pc alte suprafeţe. A cti
vitatea cooperativei în
cam
com binatul siderurgic hune- ţiei la aproape 3 milioane to treaga atenţie a colectivelor ducere sâ justifice — ci defi câ. care dacă ar fi participat Ne aşteptam ca Ia C.A IV panie pare sâ meargă la voia
dorean în special, care în 1970 ne de oţel, iar în sectorul dc de oţelari şi lam inatori, a spe cienţelor organizatorice con Expresia aparţine ingineru zilnic la recoltatul griului, ac Bretea S trciului, unde mai intîm p lâ rii. Deşi s-a recoltai
continuă su fie principalul laminoare, creşterile smf. do cialiştilor. Producţia de oţel e- cretizate în slaba participare lui Teodor Pâtesou de la ţiunea pulea fi de m ult în este dc recoltat grîul dc pc
furnizor de metal al tării. asemenea, mobilizatoare, pre- lecU'ic va spori la 158 000 to la muncâ a m em brilor coope C.A P. Unirea. Astfel îşi ex cheiată. Atîta tim p cit un.i 70 dc hectare, sâ găsim o a cti griul de pc 75 de hectare, pa
Tocmai de aceea. întregul sis vâ/.îndu-se sporuri de 103 090 ne, în condiţiile creşterii ga ratori. nefolosirea la întreaga prima el părerea asupra sta mem bri cooperatori ca Gheor vitate intensă la seceriş. iele încă nu au fost stiiiusc
tem de indicatori ai planului tone laminate finite pline, mei m ărcilor aliate şi înalt capacitate a u tila je lo r ş» a o diului recoltării pâioaselor in Ea sediul cooperativei era pentru executarea a ră turilo r
ce revine com binatului pe u l 250 000 tone ţasle dc relamî- aliate. Corespunzător acestei relor bune de lucrat în cîmp unitatea am intită. Din supra ghe Marî.ş, Cornel Dobrescu. linişte şi se părea câ tovară şi însâmînţarca celor ăU de
tim ul an al cincinalului actu nare si 340 000 tone blum uri producţii va creşte producţia faţa dc 272 hectare însâmîn- Tlie Sfîru şi alţî» nu pun la şii din conducere sînt pc cîmp. hectare în cultură dublă.
al este corelat armonios cu de relaminarc. de lam inate din oţeluri alia Astfel de deficienţe au fost ţatc cu griu, s-a recoltat, pînâ inimă interesele cooperativei, Tntr-un bîrou l-am în tîln il O situaţie asemănătoare «in»
recolta dc grîu nu se poale
în liln it şi la cooperativa agri
satisfacerea acestor necesităţi Deşi creşterile cantitative te la un nivel de peste 100 000 îr.tîlnite în raidul efectuat )«i în ziua de 30 iulie ac., pro stringe la tim p însă pc inginerul Horia Mnr- colă dc la Ruşi. Aici griul dc
ducţia de pe numai 149 dc
economice majore sint im portante, elementul de tone precum şi a celor din o unele u n ită ţi agricole în tiiz ia - hectare. cu, angrenat in rezolvarea u- pc aproxim ativ 120 dc hectare
carbon
calitate
de
m ult
nnr h îrtii. Fiind prea
ţeluri
N ive lu rile cantitative ce fin ito riu al planului pe 1970 îl într-o structură tipodimensio- tc cu recoltatul giîu lu i. Re — Cele mai mari greutăţi Din relatările inginerului am aşteaptă sâ fie secerat Din
trebuie atinse la finele lui constituie sarcinile calitative dăm pe scurt cîteva aspecte — ne spunea interlocutorul reţinut câ nici mecanizatorii preocupat de birou, inginerul
1970 depăşesc substanţial rea ale diversificării. îm bunătăţirii nală m ult diversificată, spre a nostru — le intim pinâm la repartizaţi aici nu şi-au făcut nu nc-a putut da relaţii de N. TIRCOB
lizările prelim inate pe anul în structurale şi creşterii eficien AL. VALERIU desprinse, eonsîderînd eâ fac brigada din Unirea, unde abia pe deplin dalorîa. Au fost zile spre lucrările ce se cxcculâ in
curs. Din inform area prezen ţei producţiei de metal, sar to rii răspunzători pentru soar s-a secerat grîul dc pe 5 hec cînd toate cele 9 combine nu cooperativă. N. PANAITESCU
tată de ing. Costache Trotuş, cini care în v iito ru l cincinal ta recoltei vor trage concluzii tare din 47 existente. au recoltat în total nici canti — Nu ştiu pe unde sint b ri
directorul general al combina vor deveni dominante pentru le necesare. — De cc o asemenea stare tatea de grîu ce trebuia să se
tu lu i, rezultă că producţia de activitatea siderurgiştîlor. Pe (Continuare in pag. o 3*o) realizeze cu o singură maşină. gadierii, nu ştiu pe unde or fi
cocs urmează sâ sporească cu această linie se prevede ob