Page 10 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 10
Pag. I DRUMUL SOCIALISMULUI DUMINICA 3 AUGUST 1969
Preocupări multiple şi variate Gesturile
ale organizaţiilor energiei
sindicale ora lo tr-o cam crA unde po ţi cu tacol fascluant. CJn perete viu
MA ptndeao do m nt blno do O
care exp rim ă la p id a r n e rvu l, d l-
fitgu ran ia re sp ira lin işte a unei a*
nologic. A paratele, lăm p ile co
de vârâte aAII de lectu ră. Sem ua m lsm u i în tre g u lu i proces te h
nalez a ici nn Iz b ito r co n tra st In» lorate slu t och ii veşulc tre ji al
tre zgom otul În re g istra t la tr e s u n e tu lu i electronic care sem
Tezele şl proiectul de D i temă căile reducerii consumu cCtre oom ttetol «Indicatului cerea p rin halele tu rb in e lo r, ol nalizează In orice m om ent n iv e
rective elaborate de Comite lu i specific îa lem nul de mină, din Com binatul «Iderurglo H u generatoarelor, ncolo unde se lu l p a ra m e trilo r, a to t ceea ce
tul Central al p a rtid u lu i pen la care au participat peraonal nedoara. C rupind In Jurul ei protluco puterea „fu lg e re lo r* de. no In tlm p lA In flecare co m p a r
lu m in ă ,
a m ilia rd e lo r do k ilo
tn
tim e n t al Instalaţiei. T o tu l
tru cel de-Al X -lea Congres au tehnic, m aiştri m ineri, şefi de m uncitori, Ingineri şl tehni w a ţi de stinaţi g lg n n |llo r In d u s această cam eră exp rim ă In fru n - ;
oferit organizaţiilor sindicale brigăzi şl de echipe. cieni din oţelArle, acţiunea tr ia li conectaţi Ia filfltom ul c- tarea d in tre om şl dim e nsiun ile
din judeţul Hunedoara o bo Unul din referatele prezen condusă de un Inginer a dez nergetlo na ţional. Cste o aală do d e fin ite de în tre g u l lanţ ol per-
eomandA a T e rm o ce n tra le i elec
fe c ţlo n ă rll In d u stria le , nccla al .
gată tematică dc idei în ve tate cu acest p rile j a vizat po bătut pe larg posibilităţile de trice P aroşeol, c re ie ru l e le ctro a u to m a tiz ă rii. ]
derea unei susţinute şi largi sib ilită ţile de extindere la m i sporire a randam entului cup nic al tu tu ro r procesolor te r A le i o m ul de la p u p itru l de I
activită ţi de masă. In planu na P etrila a În locuitorilo r ma toarelor M artin. Cum oţelA rll- m ice ce au loc In Im punA toarca com andă nu apare ca un slm -
rile de muncă ale com itetelor te ria lu lu i lemnos, ia r a ltu l — le com binatului au tosî în to t sală a cazanolor, unde apa ae p iu c itito r nl da telor fu rn iza te 1
tra n sfo rm a In a b u ru l da tator de
sindicatelor din m arile în tre căile de reducere a consumu deauna prodigioase laboratoa energie. U rm âreso m lşc& rllo dls- de tab lou. FI Ie Interpretează, .
stabileşte le g ă tu rllo com plexe ce J
prinderi industriale au fost lui de lemn în condiţiile folo re de experim entare şl de ela pe co ru lu l p rin c ip a l. Se rid ică . d e rivă d in ele ca a tu n ci etnd va j
incluse acţiuni menite să con s irii tehnologiei actuale. Sim borare a unor tehnologii avan lndreptlndu-.se spre un tab lou do exista o de fccţluno s i Intervină
com nndâ. Apus* pe un bu ton,
centreze e forturile colective pozionul a cristalizat clteva d i sate, dezbaterea a avut la |n - prive şte un ecran In d ica to r, ca cu p ro m p titu d in e : aA dea o so- |
ItiţJc ra pidă, sâ d e sfa ci cu p re
lo r spre soluţionarea unor recţii care vor sta In atenţia demînă şi alte m ijloace de a apoi, re tn io rcln d u -se I a lo cu l cizie no dul p ro b le m e lo r caro În
probleme de interes m ajor conducerii exploatării. răspunde Im perativului majoh aâu, sâ consemneze In fişele tm - totdeauna au n + 1 necunoscute.
p rlm a io o n o u l dim ensiune a
pentru îndeplinirea sarcinilor Un simpozion pe o temă si de sporire a producţiei de me co te lo r u rm ă rit*. Se aude z b ir- In prezent la P aroşcol eau In
ce Ie revin pînă la sfârşitul m ilară a fost in iţia t şi de că tal, atît de necesar proceaulul n lllu l u n u l tele fon. O frazA v iito ru l a p ro p ia t la M in tia , c ă r
bunele V ă ii J iu lu i prim eşte noi
Actualului cincinal, precum şi tre com itetul sindicatului de do Intensă Industrializare a scurtă, num ai de el InţelcasA. dim e n siu n i. O m ul an grenai tn a
dupA caro urm ează dispo ziţia i
a angajam entelor asumate în la Exploatarea m inieră Lonea. ţării, prom ovat de partid. — T o rn lţl n S-a. ceastă bă tăile repetă zl şl no ap
întâmpinarea m arilor eveni O interesantă dezbatere a Asemenea acţiuni care « au N u m a i n tlt pe ntru ea eel pa te do sulo de o ri aceste gesturi
ale ap aratelor răm ase 1n*A In
mente ale anului 11969. realizat com itetul sindicatului bucurat de aprecierea p a rti tru dispeceri «A acţlonezo nn onlm a t, p a rtic ip ă Im p lic it la
Problemele cele mai arză de la E.M. Lupeni, care a po cipanţilor au organlazt şl alte p ro m p t asupra aparatelor re le fă u rlre A u n o r noi cote ale en er
toare care îşi găsesc un loc larizat Atenţia participanţilor comitete de 6lndicat. Im por au In subordine la ta b lo u l de giei electrice.
com andă.
de frunte în acţiunile ce se — şefi de brigăzi şl echipe, tant este acum r j «le să u r P riv in d acest mod de com an
întreprind în această perioa m aiştri, tehnicieni şl Ingineri mărească Îndeaproape fin a li Mreprlnâoroa do Industrie loealâ Deva dispune de pn atelier unde populaţia Işl poate re dă B9lştl totdeauna la un apee- C. DUMITRU
dă sint cele ale creşterii pro — ea vizînd sporirea produc zarea acţiunilor Întreprinse. para oporotelo electrice d t P* casnic________________________________ Foto i I. DUBEŞTEANU
d u c tivită ţii m uncii, reducerii tiv ită ţii m uncii. Tema — O r
ch e ltuielilor de producţie, fo ganizarea proceaulul tehnolo
lo sirii raţionale a capacităţi gic la lucrările de deschidere
lor, tim p u lu i şi forţei de şl pregătire pentru obţinerea Efervescenţa acestor rile In aooaată p rivin ţă . A nal a- m uncilor patriotico prostate
muncă, îm bunătăţirii perm a unei avansări lunare de flOD premergătoare Jubiliarului eesta a-au m odernizat stră de cetăţeni, rodul Iniţiativei, CONSTITUIRI, RECONSTl
nente a ca lită ţii produselor. m l — a atras la discuţii un Congres al X -lea al p a rti zile U n irii, Vasile Alecsan- al dorinţei lo r ca oraşul «A
Recent, com itetul sindicatu mare num ăr de participanţi. dului, a cuprins toate dome d rl, Rom anilor, s-au asfaltat fie mereu rţial frumos, mal
lu i de la Exploatarea m inieră Creşterea p roductivităţii n iile de activitate, a Insu trotuare pe strada R epubli tlnăr. L a această valoare, ae
P etrila. de pildă, a organlzAt m uncii a formAt obiectul unei fla t noi energii d&tătoero de c ii pe o lungim e de circa l mai adaugă 500 000 lei, cos
un reuşit simpozion, avînd ca mese rotunde, organizată de realizări rem arcabile fiecă km, s-a am enajat o nouă tu l lu cră rilo r de gospodărire
ru i om al m uncii P re tutin stradă In spatele gării. şl Înfrum useţare finanţate de TUIRI, INT
deni în ţara noastrA, In o ri Buna gospodărire merge consiliul popular.
ÎMPLINIRI ce clipă, noi valori m ateria mină In m ină cu În fru m u consemnăm şi clteva din
Se cuvine, de asemenea, să
le şl spirituale — rod al en
seţarea. In cinstea m arilor
tuziasm ului şl hărniciei —
se adaugă celor existente, rl- evenimente din august, lo realizările care vizează o mai ÂCTIVITĂJIINSĂ...
cuitorii, s p rijin it! de consiliul
bună deservire a populaţiei,
d ld n d pe trepte m al înalte popular, au Im ptnzît oraşul obţinute prin e fortu rile con
MINEREŞT potenţialul economic al so- s iliu lu i popular şi ale orga
eietâţli, Întreaga viaţă.
Mal
n iza ţiilo r comerciale.
Jn această măreaţă rid i
care spre culm ile civilizaţiei in tll am intim amenajarea
ple ţii şi construirea aici a
concludentă a confruntă rii d in socialiste, o contribuţie îşi unei clă d iri care cuprinde o Oricine, poate uşor observa constituită. Doi componenţi au mină nutorltar... constituirile,
aduc şi m inerii V ulcanului, în holul C lubului sindicatelor muzicuţe proprii, restul u r reconstituirile şl bunele inten
tre euvînt şi fapte, pe care magazie, un birou şl un dor
(U rnoie d<n pog 1) locuitorii acestui oraş renăs din P etrila, un grafte-orox al mează să fie procurate. Plnă ţii. S ituaţia aceasta a fost
interlocutorii noştri au contu m itor pentru producătorii
cut, care simte din plin fio a ctivită ţilo r ce se desfăşoară atunci... repetă cîte doi oa „m oştenită" de către tovară
rat-o cu Îndreptăţită satisfac veniţi din alte localităţi să-şi
ru l prospeţim ii, al noului, O valorifice produsele In V u l zilnic în instituţie. Scria în g ri meni. şul director de I a predecesorii
ţie i toate angajamentele lua jit, colorat viu, ţipător chiar, Există totuşi (în sfirşlt am săi, cAre au fost schimbaţi pe
fi m u lţi a lţii, care prin euvînt convorbire cu tovarăşul Pe can. Apoi, lărgirea spaţiu
te In cinstea celui de-al X-lea acest orar se vrea oglinda f i ajuns aici) şi o form aţie reală, m otivul că, cităm pe tovară
şi fapte au fost de atltea ori Congres al partidului au fost tru Barbu, prim -secretar al C-1 lui comercial cu circa 300 delă a program ului de lucru concretă, cu Activitate meri şul Aron : .p rim u l a m uncit
pilde de hărnicie. m ult depăşite I com itetului orăşenesc al mp la magazinul #Kero-me- al fo rm a ţiilo r artistice şi torie chiar — fanfara, care a inai m ult cantitativ, al doilea
Dar, la întreprinderea m i Pentru m ineri însă. bilanţul P C.R.. prim arul oraşului, ne tal*. cercurilor pe specialităţi. Şi cucerit locul în tîi la faza In n-a făcut trenbâ (după cum
saltului
pe
edifică asupra
nieră Hunedoara, ca şi în alte încheiat acum, în ajunul ma ea re La făcut această loca Mal Im portantă este însă ne-nm uitat In .oglindă*. A terjudeţeană a Concursului al spun unii), sau n-a fost ajutat
părţi, succesele individuale se relui eveniment, constituie litate In u ltim ii ani, a preo darea In folosinţă de curlnd, ceasta ne-a reflectat, însă, o ÎX -Iea al fo rm a ţiilo r artistice. (după părerile altorA)'*.
canalizează in acelaşi şuvoi si doar o verificare a posibili cupărilor Actuale Ale cetăţe a unui complex comercial cu imagine strîmbA. Una era scria Despre cercurile pe specia „La venirea mea — relA d i
definesc, in ultim ă instanţă, tă ţilor, un reper de compara n ilo r angrenaţi în marea în magazine alimentare, cu cen in program, alta este situaţia lită ţi putem afirm a că lucru rectorul — (cu citeva luni In
puterea dc creaţie a forţei co ţie şi bază pentru alte succe trecere pe ţară dintre consi cerne tru de legume şl fructe, cil reală, descrisă de Însuşi d i rile se repetă ca şi in cazul urmă — n.n.), am găsit form a-
lective. Tn cele 7 luni care au se. In tim p ce in abataje, la liile populare. cofetărie şi. desigur, noul rectorul clubului, tovarăşul N i- m aţii incomplete, sau chiar
trecut din acest an, colecti uzina de preparare şl în alte Vulcanul de astăzi nu poa complex comercial aflat tn dizolvate*.
vul de muncă al între prinde rii părţi munca 1şl urmează te fi com parat cu cel de construcţie, care cuprinde eolae Aron. Specificăm însd Esle cazul să lăm urim situa
a realizat peste plan 4 074 to cursul ei entuziast şl la cote odinioară Aceasta, pentru patru corpuri de clă d iri şi că Interlocutorul nu a Inten La clubul ţia, mai ales că tovarăşul d i
ne de fie r în minereu m arfă, tot mal superioare, a lţi oa sim plul m otiv că in zilele va adăposti magazine a li ţionat să contrazică .oglinda"; rector ne-a rugat să .avem
A căutat, dim potrivă, să ne
depăşind angajam entul luat meni Asigură condiţii noi pen noastre, oraşul s-a înnoit In- mentare. de produse Indus lămurească că ceea ce scrio grijă cum vom tralA proble
în cinstea Congresului al X - tru a spori rodnicia muncii. tr-atît, Incit putem spune că triale. local dc alim entaţie acolo, există şl In sălile clu din Petrila mele". D in toate cele expu:.*»
iea al p a rtid u lui cu mal m ult Acum se fac pregătiri intense este aproape în întregim e publică, ateliere ale coope bului. Plnă la urmă am ajuns plnă acum am reţinut că
de 900 de tone. Acest lucru în pentru prim irea şi punerea în nou. Doar vechea colonie şl ra ţie i meşteşugăreşti. să consemnăm In carnetul do clubul din Petrila activează
seamnă o frumoasă izbîndă funcţiune a unui nou lo t de alte clteva străzi mal am in Am enumerat cîteva din notiţe doar... intenţii. Lăuda fo rm a ţiilo r artistice. Cercul dc fapt doar o singură form a
pentru m ineri, dAr Înseamnă m aşini de Încărcat In abataje, tesc . localitatea de-acum cu zone verzi, parcuri, locuri îm p lin irile recente ale V u l bile, Intr-adevâr, dar necon foto ,e în vacanţă*, iar cel de ţie — fanfara. Celelalte şi
în acelaşi tim p un a jutor pre asim ilate la Uzina .U nio* douăzeci şi cinci de ani Se de agrement. Cele două canului. clteva din preocu cretizate încă Nl s-a spus, de croitorie „şi-a încheiat cursul". cercurile, fiecare d intr-u n n-
ţios dat siderurgiştilor pentru Satu Mare. La BAnlţa se con meţele blocuri cu trei. patru ştranduri din localitate au pările şl aspiraţiile locuito pildă, că activează o orches Sînt Insă Intenţii de constitui nume m otiv, nu desfăşoară <»
sporirea producţiei de fontă, struieşte o Instalaţie de spă sau zece nivele, ridicate aici suferit amenajări noi, s-au rilo r săi In preajm a Congre tră de muzică populară com activitate propriu-zisă. Aşa că
o modestă dar sem nificativă lat calcar m ărunt, iar la -L e - de harnicii constructori, au term inat lucrările la terenul sului al X-lea al partidu re a unui cerc de lim b i străi n-nvem nici un m otiv să :on-
contribuţie la progresul mal lese altă Instalaţie pentru se adus Aşezării p ro filu l citadin sportiv de lingă club. V e r lui şl a celei de-â 25-a ani pusă dîn 23 de Instrum en ne, a unuia de dactllograflc siderAm că lu cru rile merg Pi
rapid al economiei noastre. lecţionarea mecanică a talcu al oraşelor dezvoltate, dem dele crud al Ierbii înconjoa versări a e lib e ră rii României tişti Niciodată însă orches- şi altuia de balet pentru copil. ne şi nici să Afişăm, copiind
D intre toate, u ltim u l are cele
tra n ţll nu pot repeta îm preu
de sub Jugul fascist Aşa cum
Planul producţiei globale nl lu i din steril Această ultim ă ne de civilizaţia pe care o ră noile blocuri de locuinţe nă. Cauze obiective, adm item . mal realiste şAnse de a func pc tovarăşul Aron. o stare d«»
în treprinderii a fost şi el de instalaţie, creaţie a specialişti durăm. Ca sA ne dăm sea pe o suprafaţă de peste 3000 arăta şi tovarăşul Petru Form aţia este lipsită de d iri ţiona. fiindcă celelalte necesi satisfacţie. Salutăm bunele in
păşit cu 4 m ilioane de lei, pro lor din Întreprindere, asigură ma de ritm u l de creştere a mp. A lte două parcuri sint Barbu, ceea ce s-a făcut şi tenţii. dur ne declarăm ne
ductivitatea m uncii a crescut creşterea randam entului la se oraşului, vom am inti că nu In curs de amenajare. Aces se face în acest oraş al m i jo r şi de s p rijin u l m etodiştî- tă procurarea unor m ateria m u lţu m iţi dc (aptul că ele »-
cu 3 la sută faţă de sarcinile lecţionarea talcului dc 4 ori mai în anul acesta nici se tea vor cuprinde şl terenuri nerilor constituie tem elia u lor. .Cel de la Deva n-au foşti le costisitoare (maşini de scris xistă doar în hceastâ firză.
de luni de zile pe Ia noi*, sub
etc.). T ot la capitolul intenţii
nor noi realizări, a unor Îm
stabilite, iar In contul de eco şi asigură o eficienţă econo vor construi în total aproa de volei şl baschet, locuri p lin iri şi mal depline în v ii liniază directorul. Există con mal figurează constituirea u- Spectatorii nu sc vor m ulţum i
nom ii din reducerea preţului mică de aproape 2 m ilioane de pe 400 de apartamente. D in de agrement, prevăzute cu vingerea că nivelul c a lita tiv - nel fo rm a ţii de operetă, care cu ele. ei fiin d coi caro pre
de cost s-au înscris peste lei anual. tre acestea, pînă acum au terasă de dans, cu mese. tor. Este dorinţa unanimă a a rtlstlc al spectacolelor cc le va debuta cu comedia m uzi tind spectacole de calitate sl
600 000 de lei. D atorită e xtin A m in tin d toate aceste preocu fost dote In folosinţa m ine chioşcuri pentru răcoritoare locuito rilo r oraşului, voinţa cală .P ălăria florentină*, du pe cAre, aşa cum însuşi tova
derii unor metode moderno pări, precizăm că ele constituie rilo r 23G de apartamente, iar şl terenuri de Joacă pentru lor fermă ca şi prin edifica va susţine în curlnd această! răşul director Afirma, in te n
de susţinere în abataje şi ga puncte de plecare spre v ii plnă în 2lua deschiderii Con copil. rea localită ţii să dea viaţă form aţie, .va fl modest, nu va pă ce., va fi compusă muzica. ţiile nu îi vor sntisfoer*. E-P*
prevederilor,
Aşadar, încercarea de a da
satisface publicul spectator*;
sarcinilor, o-
lerii, consumul de lemn a fost toare izblnzi minereşti In lu gresului. alte 50 Işl vor prim i Pentru a avea o Imagine blectlvelor noi pe care le va crezare acelei oglinzi de care necesară depăşirea acestui
redus cu 1 152 mc sub nive nile care urmează, in anul u l locatarii. completă despre haina de In program ul-orar figurea vorbeam, n-a avut şanse do stadiu şi declanşarea a c tiv ită
lul planificat. tim al actualului cincinal şi, Aşa cum este firesc, unul verdeaţă şl flo ri pe care o Adopta cel maî înalt forum ză şl zilele, orele, sălile în ca rezistenţă numai plnă la dis ţilo r, cel puţin aşa cum sint
ni com uniştilor din
patria
Sînt cifre caro n-au nevoie mal cu seamă, în înfăptuire,) oraş nou 11 trebuie şl un ca îmbracă în aceste zile V u l noastrA. re repetă brigada artistică. cuţia cu directorul clubului. ele cuprinse in graficul-orar
Figurează doar. De
repetat
de com entarii. Consemnîndu-le istoricelor hotărîrl ce le va a dru adecvat Locuitorii V u l canul, am intim o cifră : 2.7 n-are ce. încă n-au fost com După aceasta se constată clar din holul clubului !
a lături dc angajamentele m i dopta al X-lca Congres al canului sînt la Înălţim e şl m ilioane lei. Este valoarea PAUL GHEORGH1U puse textele necesare. .O a că In activitatea clubului do N. STANCIU
nerilor, am o fe rit o Imagine partridulul.
meni avem, vreo 20. T e x tie rii
Ia cAre am apelat factori de
la Teatrul de stat .Valea Jiu
! A lui*), pretind sume pe care
In cinstea măreţelor nu le putem onora Abia Acum
sînlcm în tratative cu cineva ca
re acceptă o sumă mal modes
I evenimente tă*. ne explică Interlocutorul.
A ltă form aţie cu orar de re
petiţie, altă Intenţie de fapt
i © In ca d ru l c lu b u lu i „S t g în tre p rin d e re a cinem a Dăm cuvîntuî tovarăşului
; de.rurgisf u l" d in H unedoara to g ra fică In te rju d e ţe an ă D e Aron t „N u am reuşit să con
\ s-a deschis e xp o ziţia „25 dc va a in iţia t prezentarea pe stituim Încă corul. Aşa că vom
■ nni de re a liză ri în m u n ic ip iu l ecrane a unor p ro d u c ţii ro
\ H unedoara'1. Sala exp o ziţie i m âneşti care să înfăţişeze avea doar un grup vocal* In
schimb nl se precizează că I a
: cu p rin d e exponate, machete, m om ente se m n ifica tive d in
i grafice, fo to g ra fii, sintetizând tre c u tu l glorios al p o p oru lu i club activează două orches
i re a liză ri rem a rcab ile o b ţin u rom ân, din a ctivita te a e n tu tre de muzică uşoară.
— Cum ?
: te de oam enii m u n cii hune ziastă de e d ifica re a socia
: doreni în toate d o m e n iile de lis m u lu i în ju d e ţu l nostru. — Una de chitare, tn curs
i a c tiv ita te — sld crug ie , eon F ilm e le a rtistic e şl docum en de constituire, şi alta de su
: s tru c ţii, m in e rit, co n stru cţii tare rom âneşti vor fi p re flă to ri, constituită, dar li lip
; s o cia l-cu ltu ra le . P arnlel cu zentate în tr-u n cadru fe stiv, sesc instrumentele.
S această expoziţie s-a deschis pe m arginea lo r o rg a n izin - Sublim ! Există două orches
j şi o e xp o ziţie a c ă rţii te h n i- du-se sim pozioane, co n cu r tre de muzică uşoară, dar de
j ce. încă de la in a u g u ru ic un su ri, co n fe rin ţe etc R eţinem fapt nici una ..
; m are n u m ă r dc v iz ita to ri din c ic lu l de film e care u r In tot cazul, am fost asigu
| s-au pe rin d a t p rin faţa expo- mează a fi prezentate ra ţi că plnă la apariţia a rti
' n a telor, a d m irin d ceea ce el in luna august : „V a lu colului. cele două form aţii vor
■ înşişi au creat p rin m unca rile D u n ă rii", „S tră z ile au a* fi constituite eu adevărat B i
i entuziastă, p rin d ă ru ire a şl ne ar fi 1
m in tlrt" , „C a rtie ru l ve se lie i", \
Oţolarll hunedorenl continuă seria succeselor. In cinstea Congresului al X-lea al P.C.R. el ! ataşam entul lo r n e ţă rm u rit T ot cam aşa îşi duce viaţa
au elaborat suplimentar 18 000 tone de oţel. Foto: V. ONOIU î faţă de n obila cauză a socia- „C e ru l începe la e ta ju l 3". ! şi form aţia dc muzicuţe, nou
I lls m u lu i. „S u b te ra n u l" etc.
Pentru informarea
înflorirea naţiunii te rii ro lu lu i s ta tu lu i nostru 1n baza resp e ctă rii in te g ra le a politică
socialiste pe
so cie tă ţii noastre — şl a creş
n a ţiu n i şî state
realizarea o b ie c tiv e lo r econom i
p rin c ip iilo r m a rx is t-le n in is tc , a
ce şi s o cia l-c u ltu ra le care stau
in te rn a ţio n a lis m u lu i socialist, a tineretului
In faţa p o p o ru lu i. independenţei şl s u v e ra n ită ţii P entru a veni tn fn tlm p l-
noastre socialiste sar, ln trln se o so cia lism u lui, în naţionale, e g a lită ţii In d re p tu ri cc-i preocupă po tin e rii d in
R eprezentfnd un proces nece
narcit d ive rs e lo r
problem e
tre b u rile
şi neam estecului în
flo rire a n a ţiu n ii socialiste este
opusă în c h is tă rii o ric ă ro r m a in te rn e , în tra ju to ră rii to v ă ră oraş. a d o rin ţe i de cunoaştere
dem on
şeşti. P a rtid u l nostru
n ife s tă ri de n a ţio na lism şi co strează că în tre aceste p rin c i şi in fo rm a re , C o m ite tu l o ră
le se va în tă ri unitatea lo r — ce tă ţe n ilo r ţâ rii fără deosebire şenesc U.T.C. Lupeni cu s p ri
fa cto r de in d e s tru c tib ilă însem respunde In tru to tu l c e rin ţe lo r p ii există o legătură in d is o lu b i
(Utmor» din 009 1) dc n a ţio n a lita te , cărora socia reale ale In te rn a ţio n a lis m u lu i jin u l o rg a n e lo r locale a luat
nătate pe n tru în tă rire a şi în lă şi nu pot fl In n ic i un caz in iţiu tiv a În fiin ţă r ii unui
flo rire a n a ţiu n ii noastre, pe n tru lis m u l le-a deschis şi le am p ro le ta r. A d evăratele interese opuse u n u l a ltu ia . Respectarea club de in fo rm a re p o litică a
socialiste 1n ansam blu, Tezele accelerarea p ro g re su lu i socia). p lific ă p o s ib ilită ţile de a firm a naţionale in socialism se a flă s u v e ra n ită ţii ţă rilo r socialiste tin e re tu lu i. In p rim a şedinţă
CC. a) P.C.R. p e n tru C ongre Jn d ire cţia În flo r ir ii n a ţiu n ii re m u ltila lc ra lă In societate. în concordanţă cu cele ale sis este o co n d iţie esenţială a so o c lu b u lu i, s-a dezbătut te
sul al X -le a al p a rtid u lu i s u b li socialiste, a c o n s o lid ă rii u n ită E xe rcita re a ş) creşterea ro lu te m u lu i socialist m on d ia l, ale lid a rită ţii şi co la b o ră rii lo r, a ma „D in isto ria o ra şu lu i L u -
niază fa p tu l că şi tn v iito r ţ ii ei de interese şi ţe lu ri, dc lu i conducător al p a rtid u lu i, în m işcă rii com uniste şl m u n cito in te rn a ţio n a lis m u lu i socialist. pent", care a fost u rm ă rită
p a rtid u l se va preocupa de In voinţă şi de acţiune, acţionea tă rire a sta tu lu i socialist şl in reşti In tcrn a ţio n n le . „In tr e lu p P rogresul dc d im en siu n i crcs- cu un deosebit intdres.
tensificarea A c tiv ită ţii social- ză şi tra n s fo rm ă rile d in viaţa te nsificarea a c tiv ită ţii sule In ta p e n tru apărarea Intereselor cfnda al tu tu ro r d o m e n iilo r D in p ro g ra m u l c lu b u lu i m al
p o litic e a m aselor ţă răneşti, de s p iritu a lă a so cie tă ţii. P roiecte toate do m e n iile v ie ţii sociale, naţionale, pe n tru d eplina e g a li v ie ţii n a ţionale In c o n d iţiile desprindem tem ele i „C ă rb u
lă rgirea o riz o n tu lu i lo r c u ltu ra l le de docum ente nle C ongresu dezvoltarea d e m ocraţiei socia tate în d re p tu ri a ţă rilo r ca şl so cia lism u lu i p e rm ite a firm a re a nele în econom ia naţională.
şi p o litic , de p a rticip a re a efec lu i al X -le a al p a rtid u lu i p re liste reprezintă c o n d iţii perm a o p a rtid e lo r — su b lin ia to v a ră p u tern ică a fie că re i n a ţiu n i so Perspective de dezvoltare a
tiv ă a ţă ră n im ii la conducerea văd o intensă dezvoltare a fn - nente de cea m ai m are însem şul Nlieolae Ceauşescu — şi în cia liste pe arena in te rn a ţio n a lă , m in e lo r din Valea J iu lu i" , i
tre b u rilo r a g ric u ltu rii, a În tre v ă ţâ m în tu lu i, ş tiin ţe i şi c u ltu nătate ale d e z v o ltă rii m u ltila tre m anifestarea s o lid a rită ţii realizarea unei sp o rite p a rtic i „C o n trib u ţia U T .C , la în fă p
g ii societăţi. De asemenea, vor rii. care v o r îm bogăţi via ţa na te ra le a ţă rii noastre, ale în in te rn a ţio n a le nu este n ici o p ă ri la c irc u itu l m ondial de v a tu ire a in su re cţie i n a ţionale
spori num ărut, p regătirea şl ţiu n ii şi v o r potenţa e n e rg iile flo r ir ii continue a n a ţiu n ii so co n tra d icţie , ci, d im p o triv ă , e- lo ri In c o n d iţiile re v o lu ţie i de la 23 August 1944", „ A c t i
ro lu l in te le c tu a lilo r în socicla- puse in te g ra l In slujha unei cialiste. D ocum entele la care xistâ o strinsâ u n ita te d ia le c tehnice ş tiin ţific e , ce se desfă vitatea in te rn a ţio n a lă a U .T.C .
âea noastrA supusă u n u i im pe a c tiv ită ţi creatoare. nc-am re fe rit definesc cu p re tică... X u m a i o îm bin a re justă şoară In lum e, angrenarea tn şi U.A S.lt." etc.
tuos proces de e vo lu ţie In care U n p u te rn ic fa c to r de cim e n cizie ro lu l p a rtid u lu i şi sta a intereselor naţionale cu cele acest c irc u it pe baza respectă In v iilo r, clu b u l va fi des
ş tiin ţa şi cu ltu ra au o im p o r tare a u n ită ţii so cie tă ţii noastre tu lu i In viaţa so cie tă ţii noastre ate lu p te i in te rn a ţio n a le poate r ii cunoscutelor p rin c ip ii ale chis toată ziua, dc dou5 o ri
tanţă esenţială. îl co n stituie rezolvarea justă, în perioada care urm ează, sta asigura adevărata în fă p tu ire a rv ln ţîilo r In te rn a ţio n a le prom o pc săpt&m ină, pe n tru ca t i
P rin desfăşurarea în co n tin u in s p irit m n rx is t-lc n in is t a p ro bilesc d ire c ţiile de p e rfe cţio n a p rin c ip i d o r m a rx is t-le n in is te ". vate dc p a rtid u l şi statul nos n e rii să nihă p o sib ilita te a
blem ei naţionale — realizare de re a a c tiv ită ţii de p a rtid şi de în flo rire a n a ţiu n ii In socia
are a procesului om ogenizării tru , răspunde n e vo ilo r d e zvo l c o n su ltă rii p u b lic a ţiilo r puse j Mina Lupeni este la oro actuala o unitate fruntaşă în ba
so cie tă ţii noastre, al a p ro p ie rii, seamă a so cia lism u lui in Rom â stat în vederea s p o ririi efective lism ;ue loc In c o n d iţiile dez tă rii fie că re i ţă ri, a fie că re i la dispoziţie, să poată irtine zinul carbonifer ol Văii Jiului. Imaginea de faţă prezintă cele
pe m u ltip le p la n u ri, d in tre toa nia —, asigurarea d e p lin e i e a ro lu lu i conducător nl p a rti v o ltă rii re la ţiilo r sale de p rie n a ţiu n i. în tre b ă ri în le g ă tură cu p ro două galerii de coastă prin care văd lumina zilei miile de tone
tenie şi colaborare cu celelalte
te clasele şi ca te go riile socia g a lită ţi In d re p tu ri a tu tu ro r d u lu i — le g ita te a d e z v o ltă rii blem ele ce-i preocupă. de cărbune scoase din adincuri. Foîo : N. GHENA
T 1
i T i ^ ~ ■ —