Page 12 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 12

Pag.  I                                                                                                                                           DRUMUL  SOCIALISMULUI     DUMINICA  3  AUGUST  1969


                                                   VIZITA  PREŞEDINTELUI  S.U.A.,







                                    RICHARD  NIKON,  IN   T A R A   NOASTRĂ




                                   m ulţim e  şl  strîng  m iînile  la   şină  deschisă,  care,  escortată   Cei  doi  preşedinţi  coboară  şi   teneşti  cu  poporul  american,   paşnice,  colaborării  intre  sta­
          (Urmore  din  po$.  1)   zeci  şi  zeci  de  tineri,  bărbaţi   de  m otociclişti  şi  urmată  de   se  îndreaptă  spre   mulţimea   cu  toate  popoarele,  de  a  dez«.   te  cu  sisteme  politice  diferite.   Cuvîntarea
                                   $î  femei.  Prin  simpatia  şi  cor­  coloana  m aşinilor  oficiale,  se   care  îi  aclamă  şl  îi  înconjoa­  volta  legăturile  de  înţelegere   Ea  subliniază  rolul  ce  revine
                                   dialitatea  cu  care  a  intîm pinat   îndreaptă  spre  reşedinţa   re­  ră  cu  simpatie,  dau  mina  cu   şi  colaborare  cu  toate  ţările,   statelor  mari  şi  mici.  contri­
                                   pe  oaspeţi,  populaţia  Capita­  zervată  oaspeţilor.  De-a  lungul   numeroşi  cetăţeni.  fără  deosebire  de  orînduirca   buţia  pe  care  acestea  o  pot a­
      prietenia   româno-americană’   lei  a  dat  expresie  stimei  po­  traseului,  îm podobit  cu  drape­                                              duce  ia  asigurarea   aplicării
     —  a  fost  rostită  în  lim ba  ro­  porului  român   fată  de  po­                       Cei  doi  conducători  de  stat   lor  social-politieâ.  în  interesul   p rin cip iilo r  coexistenţei  paşni­
      mână.                        porul  american,  fată  de  capa­  le  de  stat  ale  S.U.A.  şi  Româ­  răspund  cu  cordialitate  m ani­  păcii  şi  progresului  din  lumea   ce  în  relaţiile  Internationale.  preşedintelui
       Urmează  defilarea  gărzii  de   cităţile  sale  creatoare  şi  reali­  niei, în  comuna Otopeni  şi  pe   festărilor  de   prietenie   ale   întreagă.
                                                                                                                                                                      O
                                                                                                                                                                                  .
     onoare.                       zările  obţinute  In   domeniul   bulevardele  Capitalei,  zeci  şl   populaţiei.          Aşa  cum  a  apreciat  şi  presa   Ceremonia  sosirii  preşedin­
                                                                 zeci  de  m ii  de  bucureşteni  sa­
       Un  grup  de  tinere,  în   fru ­  dezvoltării  forţelor  de  produc­                     In  prim irea  făcută  preşedin­  internaţională,  această   vizită   telui  Nixon  a  fost  transmisă
     moase  costume  româneşti  ofe­  ţie,  a  tehnicii,  ştiinţei  şi  cul­  lută  cu  căldură  pe  oaspeţi  şi   telui  S ute lo r  Unite  ale  Ame-   este  de  natură  să  aibă  efecte   în  direct  de  posturile   româ­
      ră  buchete  de  flo ri.                                   pe  conducătorii   români.  Se   rlc ii  şi-a  găsii  o  vie  expresie   pozitive,  să  influenţeze  crea­                  Richard  Nixon
                                   tu rii  în  ţara  sa                                                                                                   neşti  de  radio  şl  televiziune şi
       Cetăţenii  a fla ţi  pe  aeroport   In  aplauzele  şi  ura lele  ce­  aud  urări  de  bun  sosit,  sînt   tradiţionala  ospitalitate  a  po­  rea  pe  mai  departe  a  unui  c li­  reluată  de  posturi  străine.
     aclamă   îndelung  pe  cei  doi   lor  prezenţi,  cei  doi  conducă­  fluturate  stegulete.  Pe  parcurs,   porului  român,  dorinţa  sa  sin­  mat  politic  favorabil  dialogu­
     preşedinţi  care  se  apropie  de  tori  de  stat  iau  loc  într-o  ma­  coloana  de  maşini  se  opreşte.  ceră  de  a  întreţine  relaţii  prie­  lui,   schim burilor  dc  vederi  (Agerpi.es)
                                                                                                                                                                                                     la  sosirea
                Dineu oficial  oferit  de  preşedintele  Consiliului  de  Stat

                                                                                                                                                                                                  în  Bucureşti

       Preşedintele  C onsiliului   de   Au  luat  parte  Ion  Gheorghe   şi   ai   C onsiliului   de   M i­  asistent  special  al  preşedinte­  de  presă  al  preşedintelui,  col.   au  fost  intonate  im nurile  de
     Stat  al  Republicii   Socialiste   Maurer,   Gheorghe   Apostol,   niştri,   membri   ai  /C onsi­  lui  pentru  problemele  securi­  James  D.  Hughes.   adjutant   stat  ale  celor  două  tari.
     România,  Nicolae  Ceauşescu.   Chivu  Stoica,  Paul  Nieulescu-   liu lu i   de   Stat   şi   ai   gu­  tăţii  naţionale.  .Tohn  D.  Ehr-   m ilita r  al   preşedintelui,  Ri-   In  tim pul  dineului,  care  s-a   trebuie  să  aibă  aceleaşi  carac­
     şi  soţia,  au  o fe rit  simbătâ,  în   M izil,   V irg il   Trofici.   11 io  vernului.  conducători  de  insti­      chard  H.  Davis.  ambasadorul   desfăşurat  înlr-o   atmosferă                          teristici.  Ţara  mea  a  luat  în­
     saloanele  Consiliului  de  Stat,   Verdet,   m em brii  şi   mem­  tu ţii  centrale,  împreună   cu   lichman.  consilier  al  preşedin-   S.U.A.  la  Bucureşti,  şi   alte   caldă,  cordială   preşedintele   că  de  pe  acum  in iţia tive   noi
     un  dineu   oficial  în  onoarea   brii  supleanţi  ai  Com itetului   soţiile,  m em brii  suitei  perma­  lelui.  H  R.  Haldemnn.  asistenl   persoane  o.'icialc  care  însoţesc   N iroC e  Ceauşescu  şi  preşedin­  pentru  «a   reduce   încordarea
     preşedintelui  Statelor   Unite   Executiv  şi  secretarii  CC.  al   nente  române  a  domnului  şi   al  preşedintelui,  James  Keogh.   pe  preşedintele  Statelor  U n i­  tele  Richard  Nixon  au  rostii   pentru  o  viaţă  in  care  să  nu   care  există  In  lume.  Noi  sîn­
     ale  A m ericii,  Richard  Nixon,   P C R    cu   soliile.   vice­  doamnei  Nixon        asistenl  special  al  preşedinte­  te  ale  Am ericii.   ■-/toasturi.                                                 tem  gata  să  răspundem  ferm
     şl  a  soţiei  sale.          preşedinţii  C onsiliului  de  Stat  Au  participat  H.  Kissinger,  lui,  Ronnld  Ziegler.  secretar  înaintea  începerii   dineului  (Agerpres)     cxislo  (cama  de  război   sau   şi  pozitiv  la  in iţia tive le   since­
                                                                                                                                                                                         ameninţarea  de  război,  pentru
                                                                                                                                                                                                                      re  şi  concrete  pe  care  a lţii  ar
                                                                                                                                                                                         o  cooperare  constructivă   cu   putea  să  le  aibă  Fiecare  na­
                                                                                                                                                                                         a lţii,  aflaţi  mai  aproape  sau   ţiune.  indiferent  de   mărime,
                                                                                                                                                                                         mal  departe.  (Aplauze).    de  regiunea  în  care  este  situ ­
            loastul  preşedintelui                                                                         loastul preşedintelui                                                         început  să  fim   sinceri  unii  cu   ată  in  lume.  ne  va  găsi  recep­
                                                                                                                                                                                          Sîntem  de  acord  ca  de  la
                                                                                                                                                                                                                       tivi  la  ideile  noi,  realiste,  pe
                                                                                                                                                                                         a lţii.  Deosebirile  dintre
                                                                                                                                                                                                                noi
                                                                                                                                                                                        •  sînt  chestiuni  de  esenţă  :  în-   calea  spre  pace.  dumnea­
                                                                                                                                                                                                                        Scopul  in vita ţie i
                                                                                                                                                                                         ir-iidcvăr  interesele  nici  unei   voastră.  domnule  preşedinte, şi
                                                                                                                                                                                         naţiuni  nu  sînt  identice  cu  ce­
                                                                                                                                                                                                                                 vizitei
                                                                                                                                                                                                                                               în
              Consiliului  de                                                                  Statelor Unite ale fimericii,                                                             le  ale  altor  naţiuni  Dar  na­  contactele   înt
                                                                                                                                                                                                                       obiectivul
                                                                                                                                                                                                                                         mele
                                                                                                                                                                                                                       România  este  a
                                                                                                                                                                                         ţiunile  pol  să  aibă  orînduiri
                                                                                                                                                                                         interne  foarle  diferite  şi  în  a-
                                                                                                                                                                                         cclaşi  tim p.  să  trăiască  îm pre­  noastre  Acesta
                                                                                                                                                                                                                       folositor  şi  paşr
                                                                                                                                                                                         ună  în  pace.  N aţiunile  pot  să   sp irit  dc  realism   .
              Nicolae  Ceausescu                                                                               Richard  Nixon                                                            le  diferite  şi.  în  acelaşi  timp.   că  o  dată  pentru
                                                                                                                                                                                         aibă  interese  economice  foar­
                                                                                                                                                                                                                       le  aştept  cu  piue
                                                                                                                                                                                                                       rile  noastre.  Vă  i
                                                                                                                                                                                         să  trăiască  in  pace.
                                                                                                                                                                                                                 că
                                                                                                                                                                                           Slatelc  Unite  consideră
                                                                                                                                                                                                                       Icrnîcc).
       Stimate  domnule  preşedinte,   re  le-am  purtat  s-a  relevai  că   ţii  internaţionale,  a  cărei  re­                                                                         drepturile  tuturor   naţiunilor   dumneavoastră.  (.
       Stim ată  doamnă  Nixon,    stadiul  pe  care  l-a  atins  cola­  zolvare  ar  putea  aduce  o  con­  Domnule  preşedinte   mele  spinoase   internaţionale,   rare  interesele  legitim e   ale   trebuie  să  fie  egale  :  însă  nu   Trăiască  prieten:
       Doamnelor  şi  dom nilor,   borarea  celor  două  ţâri   este   tribuţie  radicală  la   întărirea   Ceauşescu,       crede  înlr-o  mai  bună  înţele­  fiecărei  ţâri  sini   respect  de.                    americană.  (Aplau
       Sînt  bucuros  să  vă  pot  salu­  insă  departe  de  a  epuiza  posi­  păcii,  este  înfăptuirea  dezar­  Stim ată  doamnă  Ceauşescu,   gere.  înlr-o  comunicare   mai   iar  interesele   tuturor   sînt   considerăm  că  toate  naţiunile  repetate,  uralc  şi  <
     ta  pe  dumneavoastră,   înalţi   b ilită ţile   existente  şi  s-a  ma­  m ării  şi,  in  prim ul  rînd,  a  de­  Doamnelor  şi  domnilor,   largă,  chiar  d^câ  există  puncte   salvgardate
     reprezentanţi  ai  poporului  a­  nifestat  dorinţa  reciprocă  dc  a   zarm ării  atomice,   realizarea   Înainte  de  a  mă  referi  la   dc  vedere  deosebite.  Tocmai   Astăzi,  cînd  am  intrat  în  o­ începerea  convorbii
                                                                                                                                                            Domnule  preşedinte,
     merican,  la  acest  dineu.  P ri­  explora  noi  căi  de  extindere  a   unor  măsuri  concrete  pe  calea   cuvintele  domnului  preşedinte   de  aceea  avem  această  în lil-
     mirea  care  vi  s-a  făcut,  dom­  schim burilor   şi   cooperării   reducerii  şi  lichidării  perico­  Ceauşescu,  aş  dori  să  relev  că   nire.  raş,  am   văzut   numeroase
     nule  preşedinte,  de  către  cetă­  noastre  economice,  ştiinţifice,   lului  termonuclear.  In   acest   am  fost  mişcaţi  de  prim irea   Domnule  preşedinte,  pancarte  pe  care  erau  dese­
     ţenii  Capitalei  reflectă  senti­  tehnice  şi  culturale.  sens,  o  im portanţă  deosebită   călduroasă,  generoasă pe  care   Ţara  dumneavoastră  promo­  naţi  cei  trei  aslronauţi.  Peste     oficiale
     mentele de preţuire şi  de  stimă   îm i  exprim   convingerea  că   ar  avea  lichidarea  îm p ă rţirii   am  avut-o  astăzi  )a  Bucureşti.   vează  o  politică  de  dezvolta­  un  m iliard  de  oameni  clin  în­
     pe  care  cele  două  popoare  ale   vizita  dumneavoastră în Româ­  lu m ii  în  blocuri  m ilitare  opu­  Am   călătorit  în  multe   ţări   re  a  re la ţiilo r  şi  contactelor   treaga  lume  au  văzut  şi  auzit
     noastre  şi  le  poartă  reciproc,   nia,  dom niile  preşedinte,   va   se,  desfiinţarea  Pactului  A t­  din  lume.  am  vizitat   multe   cn  toate  naţiunile.  Căutaţi  in ­  aselenizarea.  Omenirea  a  vă­  Sîmbâlă  după-amiuză,  lu  Fa   gere  reciprocă,  părţile  au  con­
     exprim ă   dorinţa   poporului   marca  un  pas   însemnat  în   lanticului  de  Nord  şi,  conco­  capitale,  cred  însă  că  nicio­  ii-u n   mod  foarte  activ  soluţii   zut  păm înlul  nostru   înlr-o   laiu l  C onsiliului  dc  Stat  au  în-^   venit  asupra  m odalităţii  des­
     nostru  de  pace  şi  prietenie  cu   dezvoltarea  ra porturilor  m ul­  mitent,  a  T ratatului  de  la  V ar­  dată  nu  am  văzut  o  prim ire   pentru  reducerea   încordării   nouă  perspectivă  —  ca  un  lă­  ccput   convoi b irilc   oficiale   făşurării  convorbirilor,  astfel
     poporul  american,  cu   toate   tilaterale,  reciproc  avantajoa­  şovia,  lichidarea  bazelor  m ili­  aşa  de  călduroasă,  aşa  de  ge­  internaţionale.  Tara  mea  îm ­  caş  al  unei  (am ilii  umane,  ale   româno-americane.  Incit  tim pul  rezervat   pentru
     popoarele  lum ii.  Este   incon­  se,  între  ţările  noastre   tare   străine   şi   retragerea   neroasă  cum  a  fost  cea  de   părtăşeşte.  de  asemenea,  aces­  cărei  asemănări  şi  interese  co­  Din  partea  română  au  p arti­  acestea  să  fie  folosit  d t  mai
     testabil  că  prezenţa   pentru   Considerăm,  de   asemenea,   trupelor  în  graniţele  lor  na­  astăzi  la  Bucureşti   Sintem   te  obiective.  In  momentul  de   mune  depăşesc  cu  m ult  deose­  cipat  :  Nicolae  Ceauşescu,  pre­  deplin.
     prim a  oară  in  istorie  a  pre­  pozitiv  faptul  că  discuţiile  au   ţionale.  Ştim   că  acestea  sînt   foarte  m u lţu m iţi   Din  toată   faţă.  noi  căutăm  mijloace  pen­  birile.  şedintele  C onsiliului  de  Stal.   In  continuare,  preşedintele
     şedintelui  Statelor  Unite  ale   conturat  posibilităţi  de  lărgire   probleme  foarte  complexe   şi   inima,  vreau  să  exprim   m ul­  tru  a  asigura  securitatea,  pro­  Deoarece   toate   naţiunile   Ion  Gheorghe  Maurer,  preşe­  Nicolae  Ceauşescu  şi  preşedin­
     A m ericii  în   România  are  o   a  conlucrării  noastre  pe  arena   serioase,  dar  oamenii  politici,   ţum irea  noastră.  gresul  şi  independenţa  na ţiu­  trebuie  să  urmărească  Înţe­  dintele  Consiliului  dc  M iniş­  tele  Richard  Nixon,  împreună
     semnificaţie  deosebită  pentru   mondială.  în  interesul  cauzei   conducătorii  statelor,  sînt  o­  Vizita  noastră  în  ţara  dum ­  n ilor  din  Asia.  pentru  că,  aşa   legerea  cu  preţuiesc   foarte   tri,  Corneliu  Mâncscu,  m inis­  ('ii  preşedintele  C onsiliului  dc
     evoluţia  ra p o rtu rilo r   dintre   păcii.  Desigur,  în  convorbirile   bligaţi,  dacă  ţin  seama  de  in ­  neavoastră  este  scurtă  şi  îmi   cum  a  arătat  istoria  recentă,   m ult  discuţiile  pe  care  le-am   tru l  afacerilor  externe.  Cornel   M iniştri,   Io n    Gheorghe
     statele  noastre.  Ea  oglindeşte   pe  care  le-am  avut,  s-au  relie­  teresele  om enirii  şi  ale  păcii,   exprim   regretul  că  nu  poale li   dacă  nu  există  pace  in  Asia,   avut  astăzi  şi  aştept  cu  m ul­  Burtică,  m inistrul  com erţului   Maurer,  şi  cu  asistentul  spe­
     totodată  schim bările   pozitive   fat  şi  păreri  diferite  în  legă­  să  le  abordeze  şi  să  le   gă­  mai  lungă.  Cu  toate  cu  -.ţara   nu  poate  exista  pace  în  în­  tă  plăcere  convorbirile  noas­  exterior.  Gcorgc   Macovescu,   cial  al   prcşcdipţclyi   S.U.A,,
     produse  în  lumea  contempora­  tură  cu  unele  probleme  ale  si­  sească  soluţii.  Astăzi,  omeni­  dumneavoastră  este  mai  mică   treaga  lume.  Ţara  mea  îşi  va   tre  de  mîine   Am  constatai   prim -adjunct  al  m inistru lu i  a-   lîe n ry   A.  Kissingerrau  făcui  un
     nă.  este  o  dovadă  a  v ia b ilită ţii   tuaţiei  Internaţionale  actuale,   rea   aşteaptă  de  la  oamenii   decit  a  noastră  din  punct  de   asuma  sarcinile  ce-i  revin  pen­  creşterea  continuă  a  re laţiilo r   faccritor  externe.  V'asile  Gliga.   schimb larg  dc  păreri  privind
     politicii  de  coexistenţă  paşni­  dar  aceasta  nu  poate  fi  o  pie­  politici,  de  la   conducătorii   vedere  geografic,  ea  se  bucu­  tru  făurirea  păcii  în  lume.  bilaterale  dintre  ţările  noastre.   adjunct  a)  m inistrului  afaceri­  stadiul  şi  evoluţia   re la ţiilo r
     că  ce  se  impune  tot  mai  m ult   dică  pentru  a  acţiona  în  co­  statelor  nu  vorbe  ci  fapte,  aş­  ră  de  calitatea  diversităţii  pe   A ici,  în  Europa,  noi  sîntem   In  u ltim ii   ani.   legăturile   lor  externe,  Cornel   Bogdan,   bilaterale   româno-americane
     in  viaţa  Internaţională.    mun  pe  calea  destinderii,  pen­  teaptă  ea  să  se  îndeplinească   care  o  avem  şi  noi.  Aveţi  aici.   gata  să  luăm  în  consideraţie   noastre  bilaterale  au  crescut   ambasadorul  României  la  Wa­  in  diverse  domenii  precum  si
       Este  notoriu  că  România  şi   tru  a  căuta  noi  căi  de  îm bu­  năzuinţa  ei  de  a  trăi  in  pace   /  in  România,  văi   frumoase,   loale  posibilităţile   concrete   in  m ulte  domenii,  iar  ca  re­  shington,  Jean  liaşchir.  direc­  posibilităţile  de  lărgire  a  aces­
     Statele  Unite  ale  A m ericii  sînt   nătăţire  a  clim atului   politic   şi  colaborare.  m unţi  înalţi,  cursuri  de  apă   pentru  reducerea   tensiunii.   zultat  al  convorbirilor  noastre   tor  a.i.  in  M.A.E.  tora  în  viito r.  De   asemenea,
     state  cu  regim uri  d iferite  şi   mondial.  România  porneşte  de   Un  im portant  progres  în  d i­  minunate,  o  coastă  m aritim ă,   Noi  sîntem  în  favoarea  nego­  voi  continua  să  crească.  Din  partea  americană   au   au  fost  abordate  unele  proble­
     ca  atare  concepţiile   noastre   la  considerentul  că  toate  ţă­  recţia  destinderii  s-ar  înregis­  mari  păduri,  păm int   fertil.   c ie rilo r  cu   p rivire   la  toate   participat  :   Richard   Nixon   me  ale  situaţiei  internaţionale
     despre  dezvoltarea  social-poli-   rile   lum ii,  m ari  şi  m ici,  poar-   tra,  după  părerea  noastră, prin   După  cum  în  România, alături   problemele  litigioase,  nu  nu­  Şi  acum,  domnule  preşedin­  preşedintele  Slutelor  Unite  ale   actuale.  P ărţile  au   exprim at
     tică  a  lu m ii  se  deosebesc.  Noi   lă  răspunderea  pentru  soarta   instaurarea   unei   securităţi   de români trăiesc  o serie  de na­  mai  de  dragul  negocierilor,  ci   te,  perm iteţi-m i  ca  în  numele   A m ericii.  Hunry  A.  Kissinger,   dorinţa  dc  a  explora  noi   căi
                                                                                                                                                           tuturor  să  exprim   rlin  nou  a­
     considerăm  însă  că  existenţa   păcii,  pentru  evoluţia  re la ţiilo r   trainice  pe  continentul  euro­  ţionalităţi  conlocuitoare.   iot   pentru  soluţionarea  litig iilo r,   asistent  special  al  preşedinte­  pentru  dezvoltarea   re la ţiilo r
     diferentelor  în  orinduirea  so­  internaţionale,  au  datoria   să   pean.  Securitatea   europeană   aşa  şi  în  ţara  noastră  —  un­  in  vederea  îm bunătăţirii  situa­  precierea  noastră,  m ulţum irea   lui  pentru  problemele  securită­  bilaterale  în   spiritul   p rin c i­
     cială  nu  trebuie  să  împiedice   contribuie  la  soluţionarea  pro­  se   poale   înfăptui   pornin-   de  au  venit  din  m ulte  ţări  ale   ţiei  actuale,  în  vederea  prom o­  noastră  pentru  acest  splendid   ţii  naţionale.  Ilnnaid  Zicglcr,   p iilo r  egalităţii  în  drepturi  si
                                                                                                                                                           dineu,  pentru  această  muzică,
     dezvoltarea  re la ţiilo r de  cola­  blemelor  spinoase  ale   vieţii   du-se   de   la   realităţile  sta­  lum ii  —  trăiesc   oameni  de   vării  securităţii  pentru  noi toţi.  pentru  lot  ce  aţi  făcut  pentru   secretar  do  presă  al  preşedin­  avantajului  reeiproc.  înţelege­
     borare între na ţiu ni;  d im p o tri­  contemporane,  la  instaurarea   tornicite  ca  urm are  a  celui  de   mai  multe  naţionalităţi.  Este   .  Sîntem  gata  să  ducem  ne­  telui,  Joscpli  Sisro.  asistent  al   rii  .şi  enoprrării  internaţionale
      vă. aceasta impune promovarea   încrederii  şi  cooperării  între   al  doilea  război  mondial,  dc la   un  adevăr  că  una  din  legătu­  gocieri  într-un  mod  foarte  se­  noi.  Ştiu  că  prim irea  pe  care   secretarului  dc   stal   pentru   In  aeelaşi   tim p.   celelalte
     activă  în  viaţa  internaţională   popoare.                existenţa  celor  două  state  ger­  rile   dintre  noi  este  şi  aceea   rios,  cu  p rivire   la  problema   ne-nţi  făcut-o  astăzi  n-a  fost   problemele  O rientului   A pro­  personalităţi  române  şi  am eri­
                                                                                                                                                           o  prim ire  numai  pentru  mine
     a  coexistentei  paşnice,  a  unei   Ca  ţară  socialistă,  România   mane.  de  la  recunoaşterea  in ­  că  astăzi  aproape  un  sfert  de   crucială  şi  complexă  a  arm a­  sau  pentru  soţia  mea,  ci  a  fost   piat  şi  Asiei  dc  Sud.  M artin  J.   cane  au  purtat  separat  convor­
                                                                                                                                                                                         H illenbrand,  asistent  al  secre­
     politici  realiste,  lucide,   con­  pune  în  centrul  p o litic ii   sale   v io la b ilită ţii  graniţelor  postbe­  m ilion  de  americani  pot  spu­  m entelor  strategice  ;  vom  lua   o  manifestare  de   prietenie   tarului  de  stal  pentru  proble­  biri  asupra  unor  aspeeto  con­
     structive,  conlucrarea  largă  a   externe  colaborarea  m ultilate­  lice,  inclusiv  a  frontierei Oder-   ne  că  unul  sau  ambii  părinţi   in  consideraţie  orice  aranja­  pentru  poporul  american.   In   mele  europene   Richard   li   crete  ale  re la ţiilo r  în  domeni­
     tuturor  ţâ rilo r  în  vederea  în ­  rală  cu  ţările   socialiste,  de  ca­  Neise.  O  influenţă  pozitivă  ar   r,-au  născut  în  România.  ment.  care  să  apere  în  mod   Davis.  ambasadorul  S.U.A.  !u   ile  economic,  lolm ico-ştiinţific,
     tă ririi  păcii  şi  securităţii.  re  este  legată  prin  com unita­  avea  ţinerea  unei  Conferinţe                  echitabil  securitatea   tuturor   numele  poporului  nostru vreau                        cultural,  consular  dintre  cele
       V izita   dumneavoastră   în   tea  orânduirii  sociale  Ea  dez­  europene,  deziderat  exprim at   Cu  toate  că  vizita   noastră   părţilor,  $i   care,  in  acelaşi   să  vă.  mulţumesc  Vorbind  în   Bucureşti.  Mclmut  Sonncnfoldt.   două  ţâri.
     România,  domnule  preşedinte   voltă  totodată,  neîncetat,  re­  tot mai m ult  de m ulte state  In   aici  este  scurtă,  vom  avea  to­  tim p  ar  asigura  controlul creş­  numele  poporului   american   consilier  la  Consiliul  Securită­  C onvorbirile  s-au  desfăşurat
                                                                                                                                                                                                              Barncs
                                                                                               tuşi ocazia să  vedem cîteva  din
                                                                                                                                                                                          ţii  Naţionale,  Uarry
                                                                                                                                                           vreau  să  vă  spun  că  noi  res­
     Nixon,  are  Ioc  în  ajunul  ani­  la ţii  fructuoase,  pe  toate  pla­  înfăptuirea securităţii  pe  conti­           terii  calitative  şi  cantitative a                        jjr.,  consilier.             într-un  spiri*  *'■
      versării  unui  sfert  de  veac  de   nurile,  cu  celelalte  ţâri  ale   nentul  nostru  sînt  vital  inie-   realizările  dumneavoastră,  în   arm amentelor.  pectăm  şi  acordăm  toată  cin­                sinceritate  şi
                                                                                               m ulte  domenii.  Din  prim a  mea
                                                                                                                                                           stirea  independentei  şi  suve­
      la  eliberarea  poporului  nostru   lum ii.                veşate  nu  num ai  popoarele  eu­  vizită  Sn  ţara  dumneavoastră   Noi  dorim   o  pace  stabilă  în   ra n ită ţii   naţionale  a   ţă rii   Intr-o  atmosferă  de  înţele­
      de  sub  jugul  fascist.  In  ace6t   După  părerea  noastră,   as­  ropene.  ci  toate  popoarele  lu ­  şi  din  in fo rm a ţiile   pe   care   O rientul  M ijlociu,  o  pace  în
                                                                                                                                                           dumneavoastră.  Vtem   să
                                                                                                                                                                                    vă
     context  aş  dori  să  menţionez   tăzi,  cînd  noi  şi  noi  popoare   m ii  ;  realizarea  acestui  obiec­  le-am  p rim it  în  Statele  U ni­  care  toate  ţările  din  această   adresăm  dumneavoastră  şi po­  Recepţie
     fap tu l  că,  împreună  cu  arm a­  se  afirm ă  pe  arena  mondială,   tiv  ar  avea  o  în riu rire   deose­  te.  sîntem  conştienţi  de  reali­  regiune  şi  din  întreaga  lume   porului  român  toate  urările  de
      tele  U niunii  Sovietice  şi  cele­  manifestîndu-şi  voinţa   fermă   bit  de  favorabilă  asupra  c li­  zările  pe  care  le-aţi  făcut  în   să  poată  avea  încredere,  o  pa­
      lalte  armate  aliate,  ostaşii  a­  de  a  păşi  de  sine  stătător  pe   m atului  politic  pe  toate  con­  construirea  unei  societăţi  mo­  ce  pe  care  nim eni,  dinăuntrul   bine  pentru  noi  succese  în  e­  Simbătâ  seara,  preşedintele   gă  preşedinl
      mericani  au  contribuit  la  in-   calea  progresului  şi  c iv iliz a ţi­  tinentele.  derne.  Ne  bucurăm  că  avem   sau  dlnafara   regiunii  să  nu   fo rtu rile   pe  care  le   faceţi   Consiliului  ele  Slat  al  Republi­  meroşi  ziariş:
                                                                                                                                                           pentru  dezvoltarea  şi  prospe­
      fringerea  Germaniei   fasciste,   ei,  asigurarea  condiţiilor   ca   îm i  exprim    convingerea,   posibilitatea  să  vedem  mîine   o  poată  exploata  pentru  sco­  ritatea  acestei  ţări  La  noi  în   cii  Socialiste  România.  Nicolae   ini.
      la  eliberarea  popoarelor   co­  fiecare  naţiune  să-şi  poată  de­  domnule  preşedinlp.  că în tiln i-   cîteva  din  aceste   realizări   puri  înguste  Statele   Unite.   după   cum  j  Ceauşescu,  şi  soţia  au   oferit,   Au  p a rticij
      tropite  de  nazişti.   Luîndu-şi   cide  singură  destinul,   calea   rea  şi  convorbirile  pe   care   Pentru  toate  acestea  aveţi  fe li­  Domnule  preşedinte,  poate  ştiţi,  nc  folosim  de  ex­  la  Palatul  C onsiliului  de  M i­  asistent  .speci
      soarta  în   pro p riile    m îinl  si   dezvoltării  sociale  şi  politice,   le-am  avut.  hntârirea  noastră   cită rile  noastre.  După  cum  am   arătat  în   presia  :  „înainte,   îm preună",   niştri,  o  recepţie  în   cinstea   lui  pentru  p
      pornind  cu  toată  hotărîrea  pe   reprezintă  im perativul  esenţi­  de  a  dezvolta  colaborarea  d in ­            cursul  discuţiilor  noastre  de   Am  descoperit  însă  că  aceas­  preşedintelui   Statelor  Unite   lă ţii  naţional*
      drum ul  unei  vie ţi  libere  şi  in ­  al  al  vie ţii  internaţionale.  D u­  tre   România  şi  Statele  U ni­  In  mom entul   sosirii   la   astăzi,  noi  dorim   relaţii  n o r­  tă  concepţie,  că  această  idee   ale  Am ericii,  Richard  Nixon,   soane  oficial»
      dependente,  poporul  român  a   pă  părerea  noastră,  în  epoca   te  ale  A m ericii  vor  constitui   Bucureşti,  am  vorbit  despre o   male  cu  toate  ţările  din  lu­  nu  este  originală,  ea  aparţine   şi  a  soţiei  sale.  pe  preşedinţi
      reuşit  într-un  tim p  Istoric scurt   actuală  condiţia  sine  qua  non   un  aport  însemnat  la  cauza   cauză  care  stă  foarte  aproape   me.  indiferent  de  orîncluirea   şi  altora  Vă  rog  perm iteţi-m i   Au  luat  parte  Ion  Gheorghe   xon
      să  schimbe  din  tem elii  în fă ţi­  a  păcii  este  statornicirea  în   păcii  şi  cooperării  mondiale,   de  inim ile   noastre,  de  inima   lor  internă  ;  sîntem  gata  să   ca  în  toastul  meu  de   aslâ-   M aurei  şi  ceilalţi  conducători   Au  fost  pn
      şarea  ţă rii,  să-şi  dezvolte  eco­  raporturile   dintre   state   a   la  promovarea  tot  mai   largă   poporului  american,  cauza  li­  venim  in  înttm pinarea  eforlu-   searâ  să  folosesc  cuvintele  u ­  do  partid  şi  de  slat  cu  soţiile,   siunilor  diplo   ___
      nomia,  ştiinţa  şi  cultura,  să   p rin cip iilo r   independenţei   şi   în  lume  a  p rin c ip iilo r  coexis­  nei  păci  juste,  o  pace  între  po­  vilor  fiecărei  ţâri  care  caută   nui  mare  poet  român.  M ihail   vicepreşedinţii  C onsiliului  de   la  Bucureşti.
      făurească  o  orînduire  nouă  al   suveranităţii  naţionale.   abo­  tenţei  paşnice.   poare  care  aparţin  ,unor  rase   relaţii  normale  cu  noi  Sîntem   Eminescu  :  ..Fiii  tăi   trăiască   Stat  şi  ai  C onsiliului  de  M in iş­  La  intrarea  în  sala  de   re­
      cărei  ţel  suprem  este  bună­  lirea  d e finitivă  a  p o liticii   de   Avînd  loc  la  cîteva  zile  doar   d iferite  şi  care  au  credinţe  d i­  fle x ib ili  în  ce^a  ce  priveşte   numai  în  frăţie".  tri,   condueâlori  de  in s titu ţii   cepţie  au  fost  intonate  im nu­
      starea  şi   fericirea  celor   ce   dom inaţie  şi  amestec  în  tre ­  după  înfăptuirea  visului  m ile­  ferite  despre  natura  om ului şi   m ijloacele  prin   care   pacea   centrale,  cu  soţiile,   generali,   rile  de  slat  ale  celor  două  ţâri.
      muncesc  Poporul  nostru  este   burile  interne  ale  altora,  in ­  nar  al  oamenilor  de  a  călători  cea  divină  ;  o  pace  între  na­  poate  fi  căutată  .şi  făurită  No!   Vă  propun  să  toastăm  pen­  academicieni  şi  a lţi  oameni  de   Recepţia  s-a  desfăşurat   tn-
      ferm  holârît   să  continue  in ­  staurarea  egalităţii  depline  in ­  pe  aştri,  întîlnirea  noastră  dn-   ţiu n i  cu  interese  care  se  deo­  nu  punem  preţ  nici  pe  polem i­  tru  domnul  preşedinte  Nicolae   ştiinţă  şi  cultură,  m em brii m i­  tr o   atmosferă  de  o  deosebită
      tens   vasta   sa   muncă   paş­  tre  naţiuni.   Aceste  principii   bîndeşte  o  sem nificaţie  deose­  sebesc  şi  care  au  orînduiri  so­  ca  rcciDrocă.  nici  pe  euforia   Ceauşescu.  pentru   prietenia   siunii  române  ataşate  pe  lin ­
      nică   creatoare,   să   asigu­  capătă  o  tot  mal  mare  recu­  bită.  Ea  simbolizează  posibili­  ciale  diferite.  De  un  lucru  sîn­  falsă.  Căutăm  esenţa  destinde­  româno-americanâ                 cordialitate.
      re   progresul   neîncetat   şl   noaştere  internaţională,  se  a-   tatea  ca  popoarele  să  trăiască   tem  siguri  —  sîntem  încre­  rii,  nu  atmosfera  ei.  Căutăm,   (Toastul  preşedintelui   Rîc-
      m u ltila tera l   al   naţiunii,   firm â  tot  mai  m ult  in  re la ţii­  în  pace  şi  înţelegere  ne  aceas­  dinţaţi.  astăzi  sîntem  convinşi   cu  alte  cuvinte,  nu  o  race  a   hard  Nixon  a  fost  subliniat  in
      transform area   României   in ­  le  dintre  ţări,  se  bucură  de  a­  tă  planetă  —  străvechiul  lea­  —  că  omenirea  nu  poate  să   heecm oniilor  sau  a  u n ifo rm i­  repetate  rin d u ri  cu  puternice
      tr-o   t^râ  avansată  a   lum ii.   deziunea  largă  a  opiniei  pu­  găn  al  existenţei  lor  —,  să-şi   construiască  o  pace  justă,  o   tăţii  artificiale,  ci  o  pace  în  aplauze).
      Pe  această  bază,  el  participă   blice  de  pretutindeni.  Ş tirb i­  unească  eforturile  pentru  în ­  pace  care  va  dura.  pînă  cînd
      tot  mal  activ  la  schim bul   de   rea  lo r  periclitează  securitatea   făptuirea  celuilalt  vis  m ilenar:   tonte  naţiunile  nu  recunosc  şî
      valori  materiale  şi   spirituale   lum ii,  creează   animozitate,   o  lume  fără  războaie,  fără  dis­  nu  acordă  toate  drepturile  fie ­
      ale  om enirii  contemporane.  conflicte,  noi  focare  de  război   trugeri,  o  lume  a  colaborării   cărei  naţiuni,  fie  ea  mică  sau   Vizitele  doamnei Patricia  Nixon
        In  ţara  noastră  sînt  cunos­  In  legătură  cu  aceasLa,  nu   şi  progresului.  Sîntem   con­  mare
      cute  rem arcabilele   realizări   putem  să  nu  ne  exprim ăm   în­  vinşi  că  această  întîlnire,  con­  Există  între  Statele  Unîte  şl
      ale  poporului  dumneavoastră   grijorarea  pe  care  ne-o  pro­  vorbirile   noastre  reprezintă  un   România  m ulte   asemănări.   Soţia  preşedintelui  State­  te  în  lim ba  engleză  o  urare  de
      pe  planul  economiei,  ştiinţei,   voacă  —  ca  de  altfel  întregii   moment  hotârîtor  in  lărgirea   Mai  sînt  însă şi unele  aspecte   lor  Unite  ale  A m ericii,  P atri-   bun  sosit.
      tehnicii  şi  culturii,  Grandioa­  lum i  —  continuarea  războiului   colaborării  şi  cooperării  m u lti­  care  ne  deosebesc.  Orânduiri­  cia  Nixon,  a  făcut   sîmbâtâ   V irg il  Radulian  prezintă  as­
      sa  călătorie  astrală  a  cosmo­  din  Vietnam.  In  discuţiile  pe   laterale  dintre   România  şi   le  noastre  sociale  şi  politice se   dupâ-amiazâ  o  vizită  protoco­  pecte  din  bogata  activitate  a
      nauţilor  americani  —  p rim ii   care  le-am  avut  v-am  expus   Statele  Unite,  dintre  popoare­  deosebesc.  Se   deosebeşte  si   lară  soţiei  preşedintelui  Con­  pionierilor  şi  şcolarilor,  după
      pămînteni  care  au  pus  picio­  pe  larg  poziţia  ţă rii  noastre   le  român  şi  american.  Am   do­  politica  economică.  In  acelaşi   siliulu i  de  Stat  al   R epublicii   oare  se  vizitează  o  expoziţie
      rul  pe   Lună  şi  au  adus  pe   faţă  de  această  problemă.  Noi   ri,  totodată,  ca  această  vizită,   tim p.  nu  îm părtăşim    puncte   Socialiste   România,   Elena   ilustrînd  rodul  talentelor   şi
      planeta  noastră  materie  de  pe   sperăm  că  tratativele  de  la Pa­  apreciată  de   opinia  publică   de  vedere  comune  în  ceea  ce   Ceauşescu.  a p titu d in ilo r  m em brilor   din
      un  a lt  corp  ceresc  —   ne-a   ris  vor   duce   la  încetarea   drept  un  eveniment  de  seamă   priveşte  lumea  şi  viito ru l  el.   La  în tîln ire   au  luat   parte   rele  54  de  cercuri  tehnice  şl
      bucurat,  pentru  că  ea  repre­  războiului,  la  retragerea  trupe­  în  viaţa   internaţională,   să   Notînd  faptul  că  în   anum ite   doamnele  Elena  Maurer   şi   cu llural-artisticc  ale  palatului.
      zintă  o  strălucită  victorie  a   lor  din  Vietnam,   creîndu-se   marcheze  un  progres  pe  calea   puncte  de  vedere  există  deose­  Mia  Groza.  Doamna  Nixon  notează  In  car­
      geniului  uman,  a   cunoaşterii   astfel  condiţii  ca  poporul  vie t­  îm bunătăţirii  re la ţiilo r  dintre   b iri.  trebuie  să  constatăm.  în   ★  tea  de   onoare  a   expoziţiei  i
      universale.  Acest  eveniment  a­  namez  să-şi  poată  hotărî  sin­  toate  naţiunile  lum ii,  libere  şi   acelaşi  timp.  că  există  puncte   In   aceeaşi   după-nmiază.   ,.Cele  mai  bune  urări  tutu ro r
      rată  o  dată  mai  m ult  cit  de   gur  calea  dezvoltării  economi­  egale  în  drepturi  de  vedere  unde  sîntem  foarte   doamna  Patricia  Nixon,   îm ­  din  partea  poporului  Statelor
       necesar  este  să  instaurăm  pe   ce.  sociale,  independent,  fără   D aţi-m i  voie  să  toastez  pen­  apropiaţi.   Statele   Unite   şi   preună  cu  doamnele   Elena   Unite  ale  A m ericii".
       planeta  noastră  convieţuirea  şi   nici  un  amestec  dinafară  De   tru  triu m fu l  păcii,  acest  mă­  România  sînt  membre  ale  fa­  Ceauşescu,  Elena  Maurer,  Mia   După  o  plim bare  prin  parcul
      colaborarea  paşnică  Intre  toa­  asemenea.  România  consideră   reţ  ideal  al  oamenilor  de  pe   m iliei  umane,  ale  fam iliei  na­  Groza,  Adriana  Stâtescu,  Em i­  palatului,  distinsele  vizitatoare
       te  popoarele.  Ne   exprim ăm    necesar  să  se  depună  toate  e­  toate  continentele,   indiferent   ţiu n ilo r  şi,  ca  atare,  amîndouă   lia  Rogdan  şi  cu  general-ma-   asistă  la  un  antrenament   de
       speranţa  că  această  cucerire  a   fo rtu rile   pentru   rezolvarea   de  rasă,  credinţă,   convingeri   se  bucură  de  toate  drepturile   ior  Nicolae  Negulescu  au  v iz i­  gimnastică  artistică  şl  la  un
       m in ţii  va  contribui  nu  numai   conflictului  din  O rientul  ADro-   politice  şi  filozofice.  naţiunilor  Intr-o  lume   unde   tat  Palatul  P ionierilor  Oaspe­  scurt  spectacol  de  dansuri  şi
       la  progresul  ştiinţei  şi  tehni­  piat  în  sp iritu l  re z o lu ţie i  Con­  In  sănătatea  dumneavoastră   dis*anlelo  se  micşorează   din   tele  sînt  jnlîm pinate  dc  V irg il   rîn lcrc   populare   româneşti,
       cii,  ci  şi  la  dezvoltarea  coope­  siliu lu i  de  Securitate  clin  1967,   domnule  preşedinte.  în  sănăta­  ?'  în  zi.  fiecare  dintre  noi  vrea   Radulian.  adjunct  al  m inistru­  interpretat  de  un  grup  de  t i­
       ră rii  intre  popoare  în  interesul   in  vederea  retragerii  trupelor   tea   dumneavoastră,   stimată   să-şi  păstreze  in stitu ţiile   na­  lui  invâţâm înlului.  preşedinte­  neri  artişti.
       păcii  şi  civilizaţiei.      israeliene  din  te rito riile   ocu­  doamnă  Nixon.  în   sănătatea   ţionale'  şi  acele  trăsături  na­  le  Consiliului  Naţional  al  O r­  în  încheierea  vizitei,  doamna
        Apreciem  faptul  că  relaţiile   pate.  asigurării  dreptului  fie ­  celorlalţi  oaspeţi,  a  tuturor  ce­  ţionale  unice  Fiecare   dintre   ganizaţiei  P ionierilor,  clc  prof.   Patricia  Nixon  adresează  rîlc -
       dintre   România   şi   State­  cărui  stat  din  această  zonă  la   lor  de  faţă  !   noi  vrea  să  dezvolte  bunăsta­  D um itru  Cojoc,  directorul  pa­  va  cuvinte   copiilor,   m u lţu ­
       le   U nite   ale   Am ericii   —   existenţă  independentă,  la dez­  (Toastul  preşedintelui Nicolae                 latului  şi  dc  alte  persoane  o fi­  meşte  pentru  prim irea  căldu­  S.U.A.  In  prim  plan  se  vede  unul  din  conteinerele  cu   rocă
       între  care  nu  există  litig ii  sta­  voltare  şi  progres.  Ceauşescu  a  fost  subliniat  în   rea  economică  a  propriului po­  ciale.  Din  grupul  de  pionieri,   roasă  şi  transm ite  cele  mai  bu­  lunarâ.  La  stingă,  camera  de  decontaminare  unde  sînt   plasate
       tale  —  cunosc  o  dezvoltare  as­  România  apreciază  că   una   repetate  rîn d u ri  cu  puternice   por.  fiecare  dintre  noi   caută   aliniat  in  holul  de  onoare,  se   ne  urări  din  partea  tineretu­  conteinerele  cu  eşantioane  de  pe  Lună,  la  laboratorul   Centrului
       cendenţă.  In  discuţiile  pe  ca­  din  problemele  nodale  ale  vie­  aplauze).        soluţii  paşnice  pentru  proble­  desprinde  un  copil  care  rostoş-  lui  american.      spaţial  de  la  Houston,
                                                                                                   TirARUL |  Iolreprlqgtffţ  p o llfn g g                                                                                               U 065
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17