Page 2 - Drumul_socialismului_1969_08

Png. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 1 AUGUST 1969

Marea întrecere în Intimpinarea Congresului al X-lea al P.C.R. şi a celei de-a 2S-a aniversări a eliberării

ATMOSFERĂ, ^FIRMÂRll PLENARE A GENERAŢIEI

DE AZI A îv.NLkSLOR DIN LU ENI

Din Valea Jiului — vechea citadela a cărbunelui ro­ dă, flecare com unist să-şi or­ mină cu 0,31 m c/l 000 tone, la nerilor. Acum, în cinstea Con­ rilo r despre trecutul de luptă te fi considerată un adevărat P rln tre el e un m iner foarte
mânesc - ne-a parvenit o veste îmbucurătoare : angaja­ ganizeze munca în aşa fel In­ energia pneumatică cu 0,00 gresului şl a zilei de 23 A u­ al Văii Jiulu i, despre condi­ record — de 43 m l lunar. bun — Constantin Pop — şl
mentul luat de minerii din Lupeni în cinstea celui de-al cit sarcinile de plan, angaja­ m c/tonâ. Acestea au dus In gust, am organizat un ciclu de ţiile de muncă şi viaţă ulc Sînt bucuros câ brigada pc a lţi tovarăşi cat Gheorghe M a-
X-lea Congres al partidului a (ost îndeplinit înainte de mentele să fie realizate zilnic. final la reducerea ch eltuieli­ conferinţe' la care am invitat m in erilor sub regimul capita­ care o conduc a reuşit sâ facă nnescu, Gheorghe N ichita,
termen. Cuvintul dat a devenit fapt împlinit. Com itetul de partid urmăreş­ lo r m ateriale de producţie, ast­ propagandişti de la m unici­ list. despre greva din 1920, de­ paşi calita tivi In toate d i­ Ilie Petre, A urel Manda.
Glorioasele tradiţii înscrise In cartea de aur a Lupe- te îndeaproape mersul între­ fel că sectorul a realizat în piu. spre acţiunile eroice din prim ii recţiile. Din brigadă au fost Îm i dau seama câ sarcinile
niului de minerii generaţiei lui '29 se perpetuează în mun­ cerii socialiste şi asigură ca prim ul semestru 377 000 lei — Ce face organizaţia U.T.C. ani de după eliberare pentru trim işi la şcoala de m aiştri care nc aşteaptă în v iito r sînt
ca plină de abnegaţie a minerilor din generaţia Congre­ în fiecare lună să se analizeze economii. Un lucru care m i se pe mină ca tin e rii să cunoas­ reconstrucţia ţârii. Preconizăm 5 m ineri, care In cursul acestei mai m ori, ceea ce necesită,
sului al X-lea, din care se plămădesc noi tradiţii pecetluite In organizaţiile de bază rezul­ pare foarte im portant, ca do­ că mai pc larg trecutul dc să organizăm asemenea ac­ veri vor intra In producţie cu fără discuţie, un aport mai
cu litere de diamant negru In cartea de onoare a con­ tatele pe brigăzi tn îndeplini­ vadă câ realizările se urm ă­ luptă al partidului, al m ineri­ ţiu n i cu un num ăr mai mare o calificare superioară. De a­ substanţial din partea noastră.
strucţiei României socialiste. rea angajamentelor. Aceasta a resc şi se dezbat Sn organi­ lor din Lupeni ? de noi absolvenţi ai grupului semenea. ţjin brigadă am reu­ Sînt convins însă câ se vor
In doi, din cei trei ani care au trecut din actualul cin­ avut o influenţă pozitivă foar­ zaţiile de bază. este faptul câ — In cadrul adunărilor dc şcolar m inier şi tin e ri veniţi şit sâ dăm sectorului doi b ri­ crea şi condiţii noi care vor
cinal, minerii din Lupeni au cucerit drapelul de colectiv te mare In tru cit ţine perma­ din cele 12 brigăzi ale secto­ organizaţie şi al cic lu rilo r de din alte părţi ale ţâ rii care gadieri ; este vorba de Vasile concura la realizarea lor —-
fruntaş pe ramură in întrecerea socialistă. In 1966-1966 ei nent trează atenţia şi răspun­ ru lu i nici una nu a rămas sub învâţâm înt ne-am prevăzut se integrează în procesul de Caila şi Ton Solomon. oameni problemă care preocupă per­
au extras peste plan aproape 190 000 tone de cărbune derea şefilor de brigăzi, a tu ­ plan. teme privind cunoaşterea tre­ producţie la noi. prin care -să capabili, competenţi, cu m ulte manent conducerea noastră de
cocsificabil, au realizat economii la cheltuielile materiale turor m inerilor fată de reali­ Pentru câ ne aflăm In aju ­ cutului de luptă al partidului, le explicăm specificul m inier calităţi şi care au reuşit în partid. In ceea ce ne priveş­
de producţie în valoare de aproape 9 milioane lei şi au spo­ zarea angajamentelor. Iată nul m arelui eveniment aştep­ istoriei U.T.C. şi, în special, de aici, tra d iţiile revoluţio­ scurt tim p sâ ridice colectivele te pe noi m inerii, vom răspun­
rit productivitatea muncii in medie anual cu cea. 78 leg pe clteva cifre edificatoare care tat cu încredere şi entuziasm ne-am orientat însă asupra nare ale V ăii Jiului, im portan­ conduse de ei in rîndul celor de aşa cum am răspuns şi pî­
mai bune Aş putea sâ enumăr
post. reflectă roadele a ctivită ţii co­ de întregul nostru popor aş p o liticii actuale a partidului şl ta creşterii producţiei dc căr­ nâ acum : cu Întregul nostru
m uniştilor. ale m uncii între­ statului nostru. In afară de a- bune pentru dezvoltarea eco­ m u lţi oameni din brigadă ca- clan. izvorît din dorinţa dc a
In anul Congresului al X-lea şi al celei de-a XXV-a dori să arăt în cîteva cuvinte re-şl completează studiile. contribui la înflorirea patriei.
aniversări a eliberării patriei, colectivul minei Lupeni se gului colectiv al sectorului V. unele din modestele realizări ccstea, am organizat două !n- nomici naţionale şi cr aştep­
înscrie printre colectivele miniere cu cele mal dinamice Angajam entul de a da 5 000 ale colectivului din care am tlln lri cu vechi m ineri mem­ tăm noi. organizaţia de tine­
tone de cărbune pînâ la s fîr­ b ri de partid din ilegalitate. ret. de la ei în producţie, în
realirâri, reînnoindu-şi in mai multe rinduri angajamen­ şitul anului, din care 3 000 de Avut cinstea să fac parte în Aceşti tovarăşi au vo rb it tine- activitatea de flecare zi.
tele luate iniţial in întrecere. p rim ii trei ani ai actualului
tone p în â ; la Congresul p a rti­ cincinal. Producţia realizată
- Care sint „secretele" succeselor remarcabile obţi­ dului, a fost realizat In între­
nute de colectivul minier din Lupeni în întrecerea socialis­ gime Şl chiar depăşit. De ase­ peste plan de sectorul V se
tă desfăşurată în cinstea Congresului ? Această întrebare menea. productivitatea muncii ridică la 68 000 tone de căr­ Preocupări
am adresat-o cîtorva din factorii reprezentativi al acestui planificată a fost depăşită In bune. în condiţiile cind pro­ Accentul a fost pus
colectiv in cadrul unei mese rotunde organizată la mină. prim ele 0 lu n i cu 101 leg/post, ducţia medie a crescut pe an,
fată de 1965, cu 20 000 tone;
ia r planul de deschideri şi pre­ productivitatea m uncii faţă
g ătiri din cadrul sectorului a de p rim u l an al cincina­ creatoare
fost depăşit cu 47.7 ml. Rezul­ lu lu i â crescut cu spe­ pe latura concepţio-
737
tate bune am obţinut şl In re­ leg/post, ia r consumul
ducerea consum urilor specifi­
ce : la energia electrică cu cific la lemn de mină s-a re­
dus cu 3,8 mc la mia de tone.
0,17 kW pe tonă, la lemn de
— Un rol deosebit de im p o r­
Rezultatele-rogJin- nală şi tehnico- tant în asigurarea înd e p lin i­ m ecanizării unor operaţiuni )a
urm a
rle de
defecţiuni. In
r ii' planului de producţie şi a
angajam entelor luate în între­ culbutor s-au redus cîte 10— 12
posturi pe schimb. Aceste îm ­
cere dc către m ineri îl au sec­
bunătăţiri au solicitat eforturi
dă a modului cum Hotărîtor - climatul organizatorica toarele dc deservire. Cum au de gindire. Socotesc că m erită
acţionat
de
organizaţiile
evidenţiat m aistrul losif M a­
partid, cum s-au străduit co­
de
terna pentru răspunderea
lectivele acestor sectoare sâ a- care a dat dovadă in executa­
Jule
m inerii sâ se ridice la
rea lu c ră rilo r de mecanizare la
s-a mobilizat de muncă de la Congresul al IX -lea al preabataje şl la lu crările de înălţim ea m isiunii lor ? circu itu l automat.
In loţl anii care au trecut
să fie plasate la lucrările de
— Sectorul X II — transporturi
mina noastră —
p a rtidului,
Pentru îm bunătăţirea calită­
m elor din prelim in a rii.
principala furnizoare de căr­ deschidere conform diagra­ — ne-a spus tovarăşul ţii cărbunelui şi creşterea
De
bune cocsificabil pentru In­ mol m ulte ori pe lună, în Ion Prcdoşan, şef de echipă în greutăţii medii a vagonetelor
prin
în Incinta exploatării,
întrecerea socialistă s-a des­
colectivul făşurat — a arătat tovarăşul dezbateri în adunările grupe­ dustria siderurgică — s-a bu­ analizăm cu şefii de zone şi tor cheie in îndeplinirea sar­ cadrul exploatării — s-au luat
sector — este un sec­
acest
încărcate — sarcină grea în
orice caz nu la s flrş llu l lunii,
în
curat de atenţie deosebită
lo r sindicale şi prin stafia de
Constantin Nâstasc, preşedin­
tele com itetului sindicatului radioficare pînâ* cind ne-am ce priveşte dolarea pentru ex­ cu inginerii din cadrul raioa­ cin ilo r de plan pe mină. în ­ măsuri pentru o mai bună cu­
tregul colectiv, — a tît mem­
răţire a vagonetelor
tinderea mecanizării şl îm bu­
goale,
de
nelor stadiul lu cră rilo r
pe mină — cu rezultate bune, convins câ ele au fost cunos­ nătăţirea co n d iţiilo r de secu­ deschideri şi pregătiri pentru b rii dc partid cit şl ceilalţi ceea ce a dus la mărirea ca­
fiin d condusă direct de orga­ cute de toată lumea. ritate m inieră — ne-a relatat a se depista din tim p eventu­ m uncitori — este conştient de pacităţii de transport tn suo-
— Nu avem nici un „se­ adm inistrativă, angajamentul nizaţia de partid. Ridicarea Concomitent ne-am preocu­ tovarăşul ing. loan Popcscu, acest lucru şl de aceea face teran şi totodată la creşlerea
cret" — ne-a relatat tovară­ anual luat in Întrecere putea întrecerii pe o treaptă supe­ pat îndeaproape de populari­ inginerul şef al minei. Sumele alele in tirzie ri ce ar putea fi totul ca circulaţia pe artere­ greutăţii medii a vagonetelor
şul Ion Raczok, secretarul co­ fi reevaluat. Ne-am propus ca rioară este confirm ată, după zarea rezultatelor obţinute. investite in acest scop se r i­ cauzate de anum ite condiţii şi le subterane ale minei să se încărcate. Din in iţia tiv a comu­
m ite tu lu i de partid al minei. la nivelul fiecărei grupe sin­ părerea mea, de realizările pe — Care este preocuparea com i­ dică în u ltim ii trei ani la a­ a lua operativ măsuri spre a nu desfăşoare perfect. A lît în a­ n iştilo r s-a mecanizat opera­
C ondiţiile de zâcâmînt sînt a­ dicale să se analizeze stadiul care le-a obţinut harnicul co­ tetului sindicatului pentru ge­ proape 170 m ilioane lei. Ca ne trezi la sfîrşitu l lu n ii câ dunările organizaţiei de pArlid ţia de culbutare a probei m ici.
lucrările au rămas in urmă.
proxim ativ aceleaşi ca şi la întrecerii şi acolo unde este lectiv de m ineri al exploatării neralizarea experienţei poziti­ urm are a acestor eforturi din cît şi în adunările grupelor manipularea efectulndu-sc în
celelalte m ine din bazin ; do­ cazul să se analizeze posibi­ noastre. Sub îndrum area co­ ve ob(inute In producţie ? partea statului socialist în m i­ Ne preocupăm îndeaproape sindicale şi cu alte p rile ju ri prezent de doi m uncitori tn
tarea — la fel. G reutăţi ne­ litatea îm bunătăţirii angaja­ m itetului de partid, organiza­ — Pentru a generaliza experi­ nă s-au Introdus în această de completarea efectivelor la s-au făcut valoroase propuneri loc de patru citi erau înainte.
flecare loc de muncă, deşi în­
prevăzute, capricii din partea mentelor. Vreau să arăt că ţia de sindicat a desfăşurat o enţa pozitivă s-au făcut perioadă peste 8 500 stilp i me­ tâmpinăm serioase greutăţi tn pentru îm bunătăţirea muncii Toate acestea au contribuit la
n aturii avem şi noi de în fru n ­ .In iţia l, la - începutul anului, muncă mal bogată în rîndul schim buri de vizite m abata­ talici, 6 combine şi un plug în circuitul autom at care pînâ reducerea unui num ăr de 32
tat. colectivul m inei şi-a propus ea brigăzilor de m ineri ; în adu­ jele in care s-au obţinut rea­ pentru tăierea cărbunelui, un această privinţă. Nu este de anul trecut constituia o îrlnâ posturi faţă de anul 1068, ceea
ajuns să avem susţinere me­
Dacă ar fi vorba de exis­ din angajamentul anual de n ările lunare ale grupelor liză ri mai im portante cum num ăr însemnat de transpor­ talică, tăiere mecanică. Dacă în activitatea sectorului şi a ce a creat posibilitatea ca în
tenţa vreunor secrete, acestea 2.1000 tone de cărbune peste sindicale s*au dezbătut pro­ sint acelea Sn care lucrează toare blindate, ia r pe orizon­ un abataj, fie el cît de meca­ întregi! exploatări. Incepînd fu n cţiile cheie, la puţuri, c ir­
cred că ar trebui căutate In plan să se realizeze pînâ la blemele concrete ale produc­ brigăzile conduse de Petre tu ri s-a extins transportul cu nizat. . nu este asigurat cu din trim estrul IV anul trecut, cuitu l semiautomat şi în alte
modul in care s-a m obilizat în­ Congresul partidului 15 000 ţiei, hotâritoare pentru înde­ Constantin şi Vasile Caila sau benzi de cauciuc. Aceasta a efectivul necesar utilajele din prin aplicarea propunerilor locuri, să se extindă munca în
tregul colectiv al m inei, In tone. In luna mai, după ce plinirea angajamentelor, pre­ M ihai Blaga şi Constantin Si­ permis ca producţia extrasă dotare nu sînt folosite raţio ­ acord, să se reducă* cheltuî''-
frunte cu com uniştii, pentru a s-au term inat studiile şl ana­ cum şi aspecte ale disciplinei. rop. Am că u ta t să facem a­ din abataje susţinute m etalic nal, producţia, planificată nu făcute, s-au pus la punct u ti­ lile m ateriale de producţie, sâ
transpune in viaţă sarcinile lizarea posib ilităţilor de îm ­ C om itetul sindicatului, birou­ cest lucru în cadrul aceluiaşi să crească de la 766 000 tone se realizează. lajele din cadrul circu itulu i se asigure creşterea producti­
puse de partid, In devotamen­ bunătăţire a obiectivelor, co­ rile grupelor sindicale au de­ sector pentru ca locurile de în 1965, la 920 000 tone in Cu toate câ rezultatele obţi­ automat, s-au înlăturat o se- v ită ţii m uncii.
tul m in e rilo r noştri faţă de lectivul m inei şl-a m ărit an­ pus e fo rtu ri pentru asigura­ muncă să fie cît mai apropia­ 1969, producţia extrasă prin nute la mina noastră sînt
cnuza socialism ului, în con­ gajamentul la 35 000 tone. din rea unui clim at bun de m un­ te. Schim buri de experienţă tăiere mecanică de la 5 700 to­ demne de luat în seamă, eu
ştiinţa lo r înaintată, In sp iri­ care pină Ia Congresul p arti­ că a tît în brigăzile m ari cit am făcut şi in afara exploa­ ne la 130 000 tone, iar produc­ vreau să subliniez câ nu fa­
tul de abnegaţie şl sacrificiu. dului 28 000 tone şi în cele m ici, pentru omo­ tării. A m făcut o vizită de tivitatea m uncii pe mină să cem nici un fel de „m in u n i".
In ceea ce priveşte organi­ genizarea brigăzilor — condi­ schimb de experienţă la Mo- crească cu 31 la sută. In fiecore zi urm ărim ca ceea
zaţia de partid, ea a căutat să Apropierea unor evenimente ţie esenţială Sn obţinerea u­ tru cu şefi de brigăzi, cu in g i­ Desfâşurîndu-ne activitatea ce este cuprins în programele
întreţină şl să înteţească fla ­ atît de Im portante ca cel de-al nor rezultate tot mai bune. neri şi m aiştri pentru a vedea în asemenea condiţii, dispu- colectivului de conducere să Pentru producţia
X -lca Congres al partidului,
căra acestor înalte sentimente cca de-a X X V -a aniversare a Omogenizarea brigăzilor în­ dotarea tehnică de acolo, deşi nînd de un nucleu de cadre fie respectat, să se asigure
patriotice, să explice conţinu­ seamnă crearea unor colective exploatarea noastră lucrează tehnico-inginereştl şi de m i­ mersul norm al al a ctivită ţii
tu l şi im portanţa planurilo r eliberării patriei, îm plinirea a puternic sudate, stabile, fără în condiţii diferite. Cu partea neri cu experienţă, bine în­ în toate compartimentele.
mecanică am făcut schim buri
fă u rite ' de partid, să m o b ili­ 40 de ani de la greva m inerilor flu ctu a ţii. Sint brigăzi în care chegat, am reuşit şi la nive lul Preocupările noastre de viitoare
zeze m inerii la înfăptuirea lor. din 1^29, a sporit elanul de u n ii m ineri muncesc de cîte de experienţă la Lonea şl A ni- conducerii exploatării să des­ v iito r vizează în prim ul rînd
De pildă, com itetul de partid, muncă al colectivului. Cu p ri­ 4—8 ani şi experienţa ne-a do­ noasa. făşurăm o activitate mai bu­ extinderea în continuare a
lejul dezbaterii Tezelor C.C.
In cadrul clubului au . fost
folosind m ultiple mijloace, a al P.C.R. pentru Congresul al vedit că aceasta influenţează organizate de către comitetul nă, să punem accent pe latu­ m ecanizării şi folosirea cît
desfăşurat o muncă intensă foarte m ult activitatea de sindicatului două simpozioane ra concepţionalâ şi tehnico-br- mal deplină, cît mal judicioa­
pentru a explica m inerilor, ca­ X -lea şl a proiectului de D i­ producţie, deoarece oamenii, care, după părerea noastră, au ganlzatorlcâ, urm ărind rezol­ să a u tila je lo r existente. O Sectorul de deschideri, pre­ gătlrl, a tît pe anul 1968 cît şi
drelor tchnieo-inginereştl — in rective, colectivul nostru, în lucrînd tim p mai îndelungat, avut o influenţă destul de ma­ varea unor probleme-cheie altă preocupare este analiza­ g ă tiri şi m ontaje are im por­
prim ul rînd com uniştilor — fru n te cu com uniştii, s-a an­ cunoscîndu-se mai bine, înţe­ re. Aş vrea să dau un exem­ ca : menţinerea şi dezvoltarea rea posib ilită ţilo r de concen­ tantă deosebită pentru asigu­ pe p rim ul semestru al anului
1969, a reuşit
sâ-şl îndepli­
legindu-se mal bine, stim ln*
gajat ca pină în ziua deschi­
sem nificaţia deosebită a sar­ derii Congresului să îndepli­ du-se $1 ajutîndu-se reciproc, plu : la prim ul simpozion, o r­ în continuare a capacităţii de trare în continuare a produc­ rarea producţiei viitoare a ex­ nească şi să depăşească pla­
c in ilo r planului de stat din a­ nească în întregim e angaja­ muncesc cu mai m u lt spor, ganizat în urmă cu două luni, producţie a minei, extinderea ţiei M ina noastră este destul ploatării. Despre preocuparea nul. De exemplu, In semestrul
cest an, hotărltor pentru În­ fără a aştepta îndem nuri din­ s-au prezentat trei teme în folosirii echipam entului de de întinsă la ora actuală, ceea organizaţiei de partid, a co­ l 1969 planul de producţie va­
tregul cincinal, pentru a a ju­ m entul anual îm bunătăţit. U r­ afară. legătură cu combaterea ex­ susţinere metalică şi a u tila ­ ce reclamă personal în plus. m uniştilor din acest sector, loric a fost realizat în propor­
mează ca peste puţin
tim p.
ta fiecare colectiv — sector, eînd vom cunoaşte cifrele de îm bunătăţirea angajamente­ p lo ziilor de gaz metan şi praf jelo r de tăiere mecanică in Trebuie sâ rezolvăm concen­ pentru îndeplinirea sarcinilor ţie de 110,6 la sulă, cu econo­
brigadă, echipă — să cunoas­ plan pentru anul Q970, să ve­ lo r de întrecere pe măsura ob­ de cărbune, folosirea energiei abataje, utilizarea raţională a trarea a ctivită ţii de producţie de producţie, a angajamente­ m ii Ia preţul de cost de
că ce are de făcut concret, cum electrice în subteran şi in ­ efectivelor. lo r luate in întrecerea socia-
dem ce rezerve mal avem şl ţin e rii unor rezultate superi­ pe anum ite zone în scopul re­ 800 000 lei şi o productivitate
şi de ce trebuie să muncească oare ale prevederilor a Intrat struirea m un cito rilo r în con­ Pentru menţinerea lin iei de x listă, ne-a vorb it tovarăşul de 130 la sută. Pentru v iito r,
mai bine pentru a obţine re­ să stabilim noi obiective ale în obligaţia noastră perma­ d iţiile noii tehnologii de lu ­ front ne-am preocupat îndea­ ducerii unor efective de regie, D czidcriu Mancs, lo c ţiito r al s-a prevăzut desfăşurarea lu ­
la
întrecerii socialiste
pină
zultate superioare anilor tre ­ sfîrşitul anului — obiective ca­ nentă ca măsură principală de cru Cu această ocazie au fost proape ca, în cadrul fiecărui pe care să le putem introdu­ secretarului com itetului de cră rilo r după un grafic la
cuţi. re vor trebui să ridice m ina evitare a oricărui form alism . stim ulaţi o parte din şefii de raion, brigăzile de la pregătiri ce la lu crările productive. partid din sector. fiecare brigadă, adaptat la
Ţ inlnd cont că tn acest an la nivelul producţiei anului De fiecare dată după stabili­ brigadă care nu au avut ac­ Im portanţa sectorului de specificul fiecărui loc de m un­
întrecerea socialistă se desfă­ viito r. rea angajam entelor am trecut cidente in muncă prim ind din deschideri — ne-a relatat vor­ că. In sectorul de deschideri
şoară sub directa conducere a Avem rezultate bune şi la Im ediat la popularizarea unor fondul de I la sută cîte 500 b ito ru l — este mare pentru şi pregătiri funcţionează şi o
organelor şi organizaţiilor de ceilalţi indicatori. De pildă, la obiective prin panouri expuse lei fiecare. activitatea prezentă şi de per­ secţie dc montaje, ale cărei
partid, am îndrum at organiza­ lucră rile de Investiţii, rapor­ Aşa răspundem spectivă a exploatării. Ca sec­ rezultate sînt bune şi desigur
ţiile de bază să analizeze pe­ ta t la prim ul semestru, avem torul nostru să poată realiza au adus o contribuţie esen­
riodic stadiul În d e p lin irii sar­ realizat 113.2 la sută la m etri ritm ic planul, com itetul de ţială la realizările sectorului.
cin ilo r de plan şi a angaja­ lin ia ri şl 117,6 la sută la m etri partid a luat unele măsuri — Ce ac poate spune despre
m entelor, să stabilească mă­ cubi Spre deosebire de anii Locul organizaţiei noi, muncitorii p rin tre care : repartizarea la activitatea celor mai bune b ri­
suri corespunzătoare, să îndru­ trecuţi, colectivul nostru a ob­ fiecare grupă a ctte unui găzi ?
me brigăzile care şi-au înde­ ţin u t realizări mai frumoase maistru, maistru principal sau — In cadrul sectorului de des­
p lin it angajamentele înainte şi în ce priveşte îm bunătăţi­ chiar inginer, care se preocu­ chideri şi pregătiri, fiecare şef
de termen să le reînnoiască. rea ca lită ţii cărbunelui. Faţă de tineret — A ctivitatea brigăzii pe je şi scule necesare a fost a­ pă, pe lingă sarcinile ce i de brigadă este m em bru de
Astfel, în urma unei analize de 35.5 puncte planificate la care o conduc, în special a proape perfectă. De asemenea, revin, şi de acordarea asisten­ partid, ia r din şefii de schimb,
ţei tehnice brigăzii respective.
făcute în luna mal, com itetul calitate, am realizat 34.8 punc­ m em brilor de partid din b ri­ conducerea tehnică, m aiştrii peste 80 la sută. P rin tre cele
Pe de altă parte s-a căutat ca
de partid a ajuns la concluzia te, adică cu 0,7 puncte sub gadă — a relatat com unistul ne-au dat în permanenţă şi la fiecare brigadă sâ fie asigura­ mai bune brigăzi se pot am in­
că pe baza unei m obilizări procentajul de cenuşă admis m iner Petre Constantin — se tim p ajutor şi îndrum ări ; la tă cu m aterialele necesare la ti brigăzile conduse de Pavel
mai bune, sub conducerea o r­ Rezultate mai bune am ob­ în întrecere reflectă în rezultatele bune fel conducerea adm inistrativă tim p ul oportun pentru ca M ihuţ, Dionlsle Pop, Dionisie
ganizaţiilor de partid, p rin a­ ţin u t şi la preţul de cost. Unde obţinute. Aş vrea să spun râ a zonei şi a minei. Com itetul lucrul sâ nu stagneze, sâ Zoia şi altele — aş putea spu­
portul organizaţiilor de sindi­ am făcut o economie de 1.21 angajam entul luat în cinstea de partid s-a interesat îndea­ nu se creeze tim pi m orţi ne aproape toate din sector,
cat şl U.TC., prin condiţiile Congresului şi a celei de-a proape de condiţiile de mun­ din lipsa de materiale deoarece toate depun e forturi
corespunzătoare de lucru asi­ lei pe fiecare tonă de cărbu­ — Ce contribuţie a adus ti­ in vita ţi şefi de zonă, In­ 25-a aniversări a eliberării că şi de modul In care înde­ sau vagonete goale. Toto­ sâ obţină rezultate frumoase.
gurate de conducerea tehnico- ne extrasă. neretul la îndeplinirea anga­ gineri şi chiar m em bri ai patriei a fost deja îndeplinit plinim angajamentele, ne-a dată, s-a asigurat aerajul Com uniştii sectorului, ca in
jam entelor luate în întrecere ? conducerii exploatării. Comi­ la 1 Iunie şi a fost m ajorat îndrum at şl ne-a încurajat. parţial corespunzător fiecărui general din întreaga exploa­
— La Exploatarea m inieră tetul U.T.C. a lansat în luna la 4000 tone ; am convingerea Am fost im presionaţi, to ţi loc de muncă şi mecanizarea tare. dovedesc prin faptele lor
Oamenii lucrează producţie Un mare num ăr de nut fru ctifica t cu valoare ma­ câ şi acest angajament se va m em brii brigăzii, de atenţia ce prin introducerea m aşinilor de că sînt oameni conştienţi, de­
ianuarie lozinca „Fiecare m i­
în
Lupeni. activează direct
ni se acordă, de g rija ce ni
realiza pînă in ziua Congre­
votat! partidului, care ştiu că
încărcat electrice şi pneum ati­
xim ă", în scopul folosirii in ­
tin e ri m ineri, din care peste
sului. Ce aş putea
mai
6â
se poartă Aceasta ne-a insu­
ce. Toate acestea s-au mate­
trebuie să mobilizeze şi pe
tegrale a celor 8 ore de m un­
800 sint utecişti. Organizaţia
fla t m ultă încredere, nc-a dat
rializat în obţinerea unor re­
ceilalţi in Jurul lor, In p rim u l
spun 7 La obţinerea acestor
U.T.C. — a arătat secretarul
cu dăruire com itetului U.T.C. pe U jfa lv i că. S-au organizat, de aseme­ rezultate, bineînţeles, In fru n ­ parcă noi puteri şi ne-a întă­ zultate bune. Sectorul de pve- rînd p rin propriul exemplu.
nea, olim piade pe meserii si
mină.
rit elanul în muncă.
te au fost m em brii de partid,
tovarăşul A lexandru
alte concursuri în vederea lă r­
care au dat dovadă de o înal­
Justeţea p o litic ii pa rtidului
— are în centrul preocupări­
le ale tin e rilo r. Din in iţia ti­
lo r sale educarea tineretului g irii cunoştinţelor profesiona­ tă conştiinţa, de răspundere şl de industrializare socialistă a
disciplină ; ei au fost perma­
ţării, de făurire a unei econo­
prin muncă şi pentru muncă, va comisiei profesional-sociale nent în prim ele rin d u ri In toa­ m ii moderne care asigură îm ­ încrezători în forţele şi capacitatea m in erilo r noş­
A In tra t In tra d iţia colecti­ aspră cu natura, fără să se pentru a contribui in mod cît a luat fiin ţă o gazetă in titu ­ te acţiunile, constituind In ac­ bunătăţirea continuă a con­ tri, a cadrelor tehnico-inginereştl. a com uniştilor —
vului m inei noastre — o ară­ sperie de greutăţi, cu convin­ mai substanţial la realizarea lată „Tineretul şi producţia", tivitatea de zi cu zi exemplu d iţiilo r de muncă şi de trai. sublinia in încheierea mesei rotunde tovarăşul Ion
tat tovarăşul A lexc Furdui. gerea că tonele de cărbune sarcinilor de producţie, a an­ rare are ca scop, pe Iîngâ m obilizator şl Insufleţltor pen­ noi m inerii o sim ţim în efor­ Raczek — vom m ilita pentru o depăşi tn permanentă
secretarul com itetului de extrase de ei peste plan con­ gajamentelor de întrecere. Tn popularizarea tin e rilo r cu re­ tru întreaga brigadă. Am re­ tu rile deosebite care se fac realizările obţinute. Un prim pas în această direcţie
partid al sectorului V — să tribuie la întărirea economică prezent, peste 300 de membri zultate bune în producţie, să m arcat aceste m inunate ca­ pentru extinderea mecaniză­ îl vom face Iuînd toate m ăsurile pentru pregătirea
Intlm pine fiecare moment im ­ a ţâ rii, îi sporesc potenţialul ai organizaţiei noastre sînt combată atitudinea elemente­ lită ţi la m inerii şefi de schimb rii, pentru modernizarea pro­ producţiei anului v iito r în cele mal bune condiţluni.
portant din viaţa p a rtidului, a de energie şi lum ină. Ne-am fruntaşi în întrecerea socia­ lo r indisclplinate care sâ- Constantin N ichita şi Gheor- ceselor de extracţie, ceea ce Sînt convins câ. prin munca entuziastă a întregului co ­
poporului, fiecare sărbătoare convins că m inerii noştri lu ­ listă. .Cred că acesta este un vîrşcsc abateri In procesul de ghe Grecu, la vagonetarul Ion contribuie ca munca m ineru­ lectiv. vom fl în stare să menţinem tra d iţiile minei,
naţională, cu realizări cit mai crează cu elan, cu dăruire de fapt destul de concludent care producţie pentru câ — trebuie Tim ofte, la a ju to rii de m ineri lui sâ fie mâi frumoasă, mal să nu (Iczm lnţim încrederea, aprecierea şî cinstea ce
frumoase în muncă. M arile e­ sine atunci cind sint conştienţi demonstrează că tin e rii de la r- o spunem — mai avem şl Gheorghe Bercea, Vasile Co- interesantă, mal productivă şl nc-au fost acordate.
venimente din acest an — Con­ de rostul m uncii lor. De aceea, mina noastră, urm ind exem­ asemenea elemente Căutăm dreanu, oameni care m erită mai uşoară. A batajul nostru Nu ne facem nici o iluzie că totul de alei înainte
gresul al X-lea al partidului atunci cind ne-am angajat In plul m inerilor mai vîrstnici şi să popularizăm prin toate din plin să fie evidenţiaţi. este dotat de mal m ulţi ani cu va merge „ca pe roate", că va fi mai uşor. D im potrivă.
şi cea de-a X X V -a aniversare marca întrecere socialistă din în prim ul rînd al m inerilor m llloacele tin e rii care se a fir­ La rezultatele obţinute ne-au o susţinere modernă, cu stilp i Sintem conştienţi că înfăptuirea sarcinilor ce ne revin
a elib e ră rii României, iar pen­ acest an. am căutat să e xp li­ comunişti, muncesc cu ab­ mă în producţie, organizind condus şi condiţiile de lucru hidraulici şi grinzi articulate din m ăreţul program al în flo ririi României socialiste,
tru noi m inerii din Lupeni şi căm pe larg fiecărei brigăzi, negaţia şl elanul propriu t i­ baluri dedicate fruntaşilor, bune de care ne-am bucurat. tn consolă, cu transportoare ce va fi elaborat dc Congresul de care ne maî desnart
îm plinirea a 40 de ani de la obiectivele po liticii partidului, neretului patriei noastre, pen­ seri literare şi alte acţiuni. Ţ in să sublinic’Z acest lucru ca blindate româneşti cu o capa* doar citeva zile. cere efo rtu ri, muncă încordată, plină
eroica grevă din august 1929 im portanţa sporirii producţiei tru a-şl aduce contribuţia la U rm ărim ca acţiunile edu­ o m ulţum ire la adresa cadre­ citate mare de evacuare a căr­ rte pasiune şi dăruire. Sintem. de asemenea, conştienţi
— au constituit un p rile j de de cărbune cocsificabil pentru opera construcţiei socialiste. cative pe care le întreprindem lor ichnico-ingineroşţi, a tu ­ bunelui. iar pe orizont trans­ că deşi am obtinut unele rezultate bune. mai avem ca­
puternică manifestare a dra­ dezvoltarea Industriei siderur­ Pentru a dezvolta în rîndul cu tin e rii să corespundă nive­ turor organizatorilor şi con­ portul se face cu benzi de pitole la care sintem deficitari, mai avem încă m ulte
gostei faţă de partid, faţă de gice şi a întregii economii na­ tin e rilo r m ineri dragostea fa­ lu lu i lo r de pregătire, de re­ ducătorilor producţiei deoarece, cauciuc. Toate acestea ne-au rezerve ncfolosite. Folosirea din plin şi efectivă a tim ­
patrie. Şi aceasta nu poate fi ţionale. sarcinile concrete ce ţă de muncă şi responsabilita­ ceptivitate şi. bineînţeles, tim ­ orieît de pricepuţi am fi noi dat posibilitatea să muncim pului de lucru, a u tila je lo r, mecanismelor din dotare,
arătată nicicum mai bine de- revin minei noastre Organiza­ tea pentru îndeplinirea sarci­ pului liber pe care-1 au Ia dis­ m inerii, nu putem face mari mal cu spor, sâ obţinem re­ păstrarea şi exploatarea raţională a clementelor de
cît muncind cu abnegaţie pen­ ţiile de bază pe schim buri au n ilo r de producţie. Am orga­ poziţie. Ne străduim să nu isprăvi dacă condiţiile nu sint zultate din ce tn ce mal bune susţinere, ridicarea ca lită ţii producţiei, creşterea nrn-
tru înfăptuirea p o liticii p a rti­ prelucrat sarcinile de plan în nizat în tîln iri ale tin e rilo r cu întreprindem acţiuni rigide, corespunzătoare. Aş putea In anul acesta. în special, am d u ctlvltă ţii m uncii, reducerea preţului de cost — iată
dului, pentru creşterea bogă­ aşa fel Incit să fie binecu­ m uncitori fruntaşi pentru dez­ şablonate. plicticoase, ci ac­ spune câ în u ltim ul tim p a- reuşit să ajungem la o viteză numai cîteva din direcţiile în care trebuie sâ acţio­
ţiei patriei, pentru prosperita­ noscute pînă la cea mai mică baterea sarcinilor ce revin t i­ ţiu n i care să ofere în perma­ proviziooarea cu m aterial de avansare în abataj frontal năm cu energie şi perseverenţă pentru a obţine rezul­
tea ei. Această muncă m inerii form aţie de lucru, ceea ce a nerelului în producţie. $i nenţă lu c ru ri noi. inedite, lemnos, vagonete goale, u tilă ­ care tn condiţiile noastre poa­ tate mai bune.
o depun In adîncuri, in luptă determ inat ca fiecare briga­ consfătuiri la care au fost pornind de la preferinţele t i­