Page 29 - Drumul_socialismului_1969_08

In atmosfera avîntului creator
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VĂ!
\
/
I •
Hunedorenii îşi exprima adeziunea
•
A
• •
•
U

deplina fată de intreaga politică

a partidului

A lături
ANUL XX! NR. 4540 VINERI 8 AUGUST 1969 4 PAGINI, 30 BANI
de inim a Cu sentimentul

w
ţa rii V / m m

încă din zori. cînd se-n- răspunderii
dreptau spre uzină, oamenii
parcă erau altfel, stăpîniti de
însuti, de încrederea că 2iua şi datoriei
ac?)e sentimente care-ti dau
putere să te depăşeşti pe tine
ti PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN de 6 auqust va Ii una dintre Din totdecuno, morile eveni­ oceosto bozo, în scurtele con­
din
cele mai însemnate 2ile
viata inlreqii ţări. $i. pînă la
vorbiri purtate cu oţelorii
in
ora 9. cînd în Capitală şi-a
hoine de lucru, cu flăcările or-
început lucrările forumul co­ mente surprind Hunedooro în foţo cuptoorelor în timp ce se-
muniştilor români. în toate 2Înd la cele moi înalte tempe­ cretorul general ol partidului
agregate
marile
prezenta Raportul Comitetului
raturi, cu
sectoarele Uzinei „V icto rie" pulsînd viguros şi intens sub Central, am hotărît co în fie­
din Câlan muncn a crescut în
blicii Socialiste România, au Raportul asupra Directivelor Congresului intensitate. M ulţi dintre ei stopînireo celor 20 000 de si- care zi de acum încolo să pro­
ducem în plus cel puţin cite
dotă,
derurgişti. Şî de fiecare
Joi, în solo Pofotului Repu­
n-nu auzit cuvintele secreta­
100 de tone de oţel".
desfăşurarea aceasto de forţe
continuo! lucrările celui de-al rului qeneral al partidului nos­ tehnice şi umane, capătă va­ Lo noua oţelărie electrică,
tru. pentru că focul nestins al
X-leo Congres ol Partidului furnalelor îi cerea prezenţi e- loare de simbol o unei impre­ cel mai ti nor vlăstar al side­
Comunist Român, al X-lea al Partidului Comunist Român colo. lînqă vrtra fierbinte, sionante demonstroţii de forţă rurgiei româneşti, căreia îi re­
Delegoţii şi invitaţii întîm- pentru că formele în care se economico şî vîrtuozitote profe­ vin sarcini deosebit de imoor-
pină cu puternice oplauze, la odihnea metalul lichid trebu­ sională, de hărnicie şi dăruire tonte, pentru ridicareo nivelu­
sosirea în salâ, pe tovorăşul iau supravegheate ca să dea In munco. lui colitotiv ot producţiei de
Nicoloe Ceauşescu, precum şi conturul exact al pieselor Sînt trăsături devenite stotor- Oţel în viitorul cincinal, l-om in-
pe ceilalţi conducători ai privind pianul cincinal pe anii 1971-1975 pentru caruselul de 2500 de nice peste onl în octivitoteo tîlnit pe prim-topitorul loureon
partidului, pe conducătorii de­ m ilim etri, pentru că bateria moretui combinat siderurgic Florea. Acelaşi core în urmă cu
legaţiilor de peste hotare par­ de la semicocserie se preqă- dor core, în 6 august, s-ou 5 zile a ovut mîsiuneo de a e-
ticipante la Congres. tea sâ trim ită Hunedoarei un amplificat Io dimensiuni urioşe, loboro în cinstea Congresului
Şedinţele de dimineaţă ou pe măsura semnificoţiei istori­ primo şarjă lo primul cuptor
fost conduse de tovarăşii A­ şi liniile directoare ale dezvoltării econo­ nou transport de cărbune că­ ce a măreţului eveniment. „Co­ de 50 de tone o noii oţelăriî.
lexandru Seneovici şi Gheor- ruia i-a dat un plus de pu­ lectivul fiecărei secţii, toate for­ „Sînt bucuros - spunea primul
glie Stoico. tere. maţiile de lucru şi-au propus topitor - că astăzi, Io deschi­
Lezăr Ceclen. loan Gurqan. ca astăzi şi în următoarele zile derea lucrărilor Congresului,
A fost adresat un cald sa­ cît durează lucrările Congre­
lut oaspeţilor de peste hotare Gheorqhe Fabian, Serban Le- tot mie îmi revine sarcina de
sosiţi Io lucrările Congresului miei naţionale pe perioada 1976-1980 xandroi, Ferdinand Buţi. M i­ sului să lucreze ireproşabil — a elabora primo şarjă la în-
în cursul zilei de miercuri : de­ ron Iqnat sau Fabian Naqv se ne-a spus tovarăşul Gheorghe treogo capacitate o cuptorului.
legaţia Frontului Naţional de aflau la posturi. ..Sîntera cu Dîrlea - locţiitorul secretaru­ Aceasto ne dă încrederea că
lui comitetului de
portid ol
Eliberore din Vîetnomul de tolii alături de inima tării — combinatului. Prin aceosta, oa­ într-un termen foarte scurt cup­
sud, condusa de tovarăşul spunea turnătorul Iulian Sîr- meni» noştri îşi exprimă adeziu­ torul se vo ridica la nivelul pa­
Nguyen Van Quang, membru prezentat de tovarăşul bu — sîntem alături de tova­ nea deplină la ideile expuse rametrilor proîectoţi, ovind ast­
al C C. al F.N.E. ; reprezentan­ răşul Ceauşescu, de deleqaţii In Raportul secretarului gene­ fel posibilitateo sâ îndeplinim
tul Partidului Comunist din la Conqres. Aprobăm, o dată cu cinste sorcinile trosote de
Guodelupa, tovarăşul Evre- cu ei. politica partidului nos­ rol ol portîdulur. Fiecare dintre portid pentru creşterea şt di­
mond Gene, secretar generol ION GHEORGHE MAURER tru. E drept, nu prin vot. ci noi om reţinut din această am­ versificarea producţiei de oţe­
plă analiză ştiinţifică şi pro­
al Partidului Comunist din prin fapte, aici la locul nos­ gram de acţiune, chemorea de luri aliate"
Guadelupa ; reprezentantul tru de muncă. Pentru eâ ho- o munci fără preget, cu înaltă Furnoliştii, core în ocest on
Partidului Comunist Poragua- Stimat! tovarăşi. cum şi a întregii lum i, P arti­ riante, schimbul larg de pă­ ritm u l mediu anual de creşte­ tărîm viitorul ţării, un viitor răspundere şi simţ al datoriei au înregistrat cei moi înolţi
yon, tovorăşu! Hugo Compos. Amploarea problem aticii pe dul Comunist Român şi guver­ reri, corelarea s lu d iilo r p a rţi­ re a întregii producţii indus­ bogat, măreţ, cum n-a eunos- pentru înfăptuireo sarcinilor indici de utilizare şi cele moi
membru al Biroului Politic ol nul ţă rii se prezintă ca m ili­ ale şi închegarea lo r într-un tria le a fost in perioada 1961­ rut încă România". reduse consumuri de cocs, ou
care o dezbate Congresul al trosote de portid".
C C. ol P.C. Poroguayon ; re­ X-lea al partidului, vizînd tanţi ferm i pentru întărirea model economic optim au con­ 1960 de 13,2 la sută, produc­ Faptele sideruraistilor din încă din schimbul de noapte, ţinut să-şi susţină delegoţii tri­
prezentantul Partidului Comu­ dezvoltarea sub toate aspecte­ u n ită ţii m işcării comuniste şi stitu it metode permanente de ţia de energie electrică şi ter­ Călan au confirmat cuvintele siderurgiştii au hoţărît să-şi în­ mişi ta Congres prin realizări
nist Tunisîon, tovarăşul Mo- le a societăţii noastre, im por­ muncitoreşti, pentru dezvolta­ lucru, scopul u rm ă rit fiin d să mică a crescut într-un ritm turnătorului. In orele cînd la tregească remarcabilele reali­ de vîrf. Prim-furnoliştii llie Mît-
hammed Harmel, membru a! tanta documentelor care vor rea prieteniei şi colaborării cu se asigure o solidă funda­ de 19.9 la sută, industria con­ sute de kilom etri tovarăşul zări raportate Congresului cu că şi Nicoloe Costeo de Io sec­
Biroului Politic al Partidului stabili sarcinile fundamentale toate ţă rile socialiste, a soli­ ment are a sarcinilor, m o b ili­ stru cţiilo r de maşini de 16,6 Ceauşescu transmitea din sala noi fapte de muncă. Tonul o ţia I şi inginerul Clement Ma-
Comunist Tunisian ; delegoţîa ale construcţiei socialiste pen­ d a rită ţii cu forţele progresiste zarea intensă a resurselor, asi­ la sută. ia r chimia de 23,6 la Congresului plnă în cel mai fost dot de către oţelori. Echi­ rinescu. şeful secţiei o doua
de pretutindeni, cu toate ţările
Partidului Democrat din Gui- tru perioada unui întreg dece­ iubitoare de pace, pentru cre­ gurarea unei eficiente cît mai sută. M ari schim bări s-au pe­ îndepărtat colţ de ţară mesa­ pa prim-topitoruluî Morîon furnale, s-ou ongojat să odou-
neeo, condusă de tovarăşul niu. dezvăluie dim ensiunile area unui clim at de securita­ înalte în toate domeniile. trecut în agricultură care. pu- ju l clarvăzător al partidului Axente, de la cuptorul nr. 4 ge celor 26 000 de tone de fon­
nînd mai larg în valoare avan­
Momi Kouyote. director în reale, sem nificaţiile majore te, cooperare şi încredere în ­ Tovarăşi, tajele form elor socialiste de spre viito r — mesaj sinteti­ al oţelăriei Martin nr. 2, a în­ tă produse peste plan de lo
Ministerul Afacerilor Externe ale acestui eveniment în via­ tre popoare. Ca un fir roşu organizare, a înregistrat — aşa zat în Raport — de aici. de registrat in zorii zilei un succes începutul onuluî şî pînă ocum,
Stadiul actual al economiei
al Republicii Guineeo. ta partidului şi poporului nos­ apar ,în politica şi activitatea naţionale, nive lu l şi structura cum s-a subliniat — în pofida la Călan. au fost trimise in de răsunet, eloborînd o şarjă cite 200 de tone de fontă în
In şedinţa de dimineaţă, au tru. desfăşurată pe plan -extern de ram u rilo r el, resursele de ca­ condiţiilor ii'im atencc: cîtcoda- dar patriei peste prevederile - -de peste 400 de tone în numai plus în fiecare zi.
început dezbaterile Io Rapor­ R aportul prezentat de tova­ partidul şi statul nostru efor­ re dispunem perm it să ne lâ nefavorabile, din anum iţi ani planului 1000 kq radiatoare. 6 ore şi 55 de minute. Mais­ Seora, cu mult înainte de
tul Comitetului Central cu pri­ răşul Nicolae Ceauşescu ne-a tu rile pentru promovarea u­ propunem, în perspectiva de­ şi zone. im portante sporuri de 340 kq piese metalice. 4800 trul Cornel Ardeleonu afirmă terminoreo zilei de muncă, s-a
vire Io octivitoteo P.C.R. in pe­ înfăţişat, într-o viziune cu­ nor relaţii internaţionale care ceniului urm ător, obiective si producţie In 196B producţia a­ kg cilindri de laminoare. în că prin aceasta s-o obţinut o
rioada dintre Congresul al prinzătoare şi totodată sinte ti­ să garanteze independenţa şi sarcini astfel dimensionate gricolă globală a fost cu c ir­ numai două schimburi, cifre produetivîtote orară de 56 de conturat dar în situaţiile de
IX-leo şi Congresul ol X-lea ol că, esenţa proceselor şi feno­ suveranitatea fiecărui popor, in cit să ne apropiem din cc ca 30 la sută mai mare faţă sub care şi-au pus semnătura tone de oţel. uno dintre cele producţie un nivel ol realiză­
P.C.R. şi sorcinile de viitor ale menelor economico-sociale, ac­ exercitarea dreptului sacru de in ce mai m ult de ţările cu o de 1963. Sirbu Iulian. Pinzaru. Vasiloni. rilor dintre cele mai bune din
partidului şi Io celelalte do­ tivitatea vastă desfăşurată pe a-şi clădi viaţa aşa cum gîn- economie înaintată. Prin con­ Ţelurile fundamentale spre I moi ridicate din cite s-ou con­ acest on. Toate secţiile combi­
cumente prezentate Congre­ plan intern şi internaţional de deşte şi doreşte. Aceasta în­ tinuarea dezvoltării echilibra­ care societatea noastră socia­ Fabian. Nanv. Goraan. Floren, semnat vreodată Io oţelărie.
sului. Com itetul Central, de întregul seamnă. in fond, transpune­ te sl în ritm susţinui a eco­ listă se indreaplă cu ferm itate intrequl colectiv al uzinei. Şorja oceosta, ca şi alte natului, toate ogregatele de
partid, în răstim pul care a rea în relaţiile dintre state a „Pînă la această oră — ne boză au funcţionat din plin
Au luat cuviniul tovarăşii ; trecut de la Congresul al IX - nomiei, prin încorporarea ra­ impun să întreprindem noi şi două, eloborote in schimbul de
Dumitru Popa, prim-secretor lea. Aplicarea creatoare a p rin cip iilo r socialismului, p rin ­ pidă a cuceririlor ştiinţei şi însemnaţi paşi în direcţia transmitea la slîrşitul schim­ dimineoţă, ridică depăşirea de peste prevederile pionului. O
ol Comitetului municipal Bucu­ m arxism -leninism ului la con­ cipii care proclamă desfiinţarea tehnicii contemporane în pro­ creşterii şi modernizării apara­ bului tovarăşul Petru Zăvoia- confirmare practică a angaja­
reşti ol P.C.R,, delegat ol or­ d iţiile României, studiul atent oricărei exploatări şi asupriri, ducţia materială, prin perfec­ tului de producţie, a îm bună­ nu — şeful serviciului produc­ pion a oţelăriei Io 13 008 to­ mentului siderurgîştilor, ca în
ganizaţiei de partid o Capi­ şi sistematic al acţiunii legilor egalitatea şi libertatea tu­ ţionarea re la ţiilo r de produc­ tă ţirii structurii economiei na­ ţie — întreaqa producţie tur­ ne. „Realizînd oceostă cifră,
talei, Ion Mircea Popa. direc­ obiective, spiritul realist, şti­ turor popoarelor lum ii. Ataşa­ ţie. ca şi a întregii organizări ţionale. a ram urilor şi subra- nată este de bună calitate şi oţelorii noştri şi-ou îndeplinit îilele Congresului să munceas­
tor generol ol Uzinelor con­ in ţific şi receptivitatea faţă de mentul neclintit faţă de aceste a vieţii sociale, trebuie să a­ m u rilor ei. Desigur. în această ongajomentul pe întregul on că cu toată însufleţireo, un so­
structoare de maşini Reşiţo, noile im perative generate de (nalte principii, consecvenţa cu jungem pe acea treaptă în ca­ privinţă exemplul ţârilor a­ fără rebut". Adevărate voturi lid suport material pentru in-
delegat ol organizaţiei jude­ mersul înainte al lum ii, fii so­ care slujeşte cauza generală a re societatea noastră, dispu- vansate poate şi trebuie să de adeziune totală, de apro­ - ne-o spus cu mîndrîe mois- făptuirile de viitor.
ţene de partid Caraş-Severin, cialism ului, promovarea con­ socialism ului şi păcii, ca şi nînd de o bază tehnico-male- slujească drept punct, de re­ bare deplină a politicii parti­ trul Victor Petroescu, secreta­
interesele vitale ale poporu­
Mihoi Chira, maistru la Rafi­ secventă a înaltelor principii lui român, au alias po liticii rială puternică, de o indus­ ferinţă. dar în nici un <hi2 v.u dului nostru, a planurilor de rul comitetului de partid. Pa AL. VAIERIU
trie şî o agricultură moderne,
năria Brazi, delegat al orga­ pe care numai orînduirea so­ noastre externe aprobarea şi oferă un model aidoma repe­ viilo r ale României socialiste. V________________________
nizaţiei Judeţene de partid cialistă este capabilă să le în ­ sp rijin u l nelim itat din partea să valorifice superior resurse­ tabil. Judecăţile şi opţiunile
le naturale şi umane, să rea­
Prahovo, Gheorghe Ponâ, truchipeze pe deplin în prac­ cetăţenilor ţării, au făcut să lizeze o înaltă productivitate in materie de structurare a e­
pnm-secretar al Comitetului tică — umanismul, democra­ crească prestigiul României pe a m uncii, să devină considera­ conomiei trebuie să ţinâ sca­
judeţeon Braşov ol P.C.R., de­ tism ul, echitatea socială — re­ arena mondială. b il mai bogată. Numai prin ma in cel mai înalt grad de Cuvîntul nostru de onoare
legat ol organizaţiei judeţene prezintă trăsături d e fin ito rii In întregul său conţinut. Ra­ creşterea necontenită a bogă­ realităţile ţâ rii noastre, dc bo­
de partid Broşov, Dumitru ce au caracterizat în aceşti portul poartă amprenta perso­ ţiei sociale care, cum se $tie, găţiile naturale, ca şi de re­
Tudosie, preşedintele coope­ ani politica şi activitatea par­ n a lită ţii secretarului general reprezintă unul dintre a trib u ­ sursele umane de care dispu­
rativei agricole de producţie tidului. Pornind de la cerce­ al Com itetului nostru Central, tele esenţiale ale socialismu­ nem. considerate in dinamica
Stoîcăneşti, delegat al orgoni- tarea laborioasă a realităţilor, a înaltelor însuşiri ce-l carac­ lui. condiţionînd in cea mai lor. In acelaşi tim p. ele trebu­ Ne-em preqălit multă vreme moment. 11 trăiesc eu împre­ „contribuţia noastră este de
zaţiei judeţene de partid Olt, de la cerinţele etapei pe care terizează — solida pregătire mare măsură bunăstarea tu tu ­ ie să aibă în vedere dezvolta­ pentru întîmpinarea clipelor ună cu toti minerii Telîucului 1737 tone minereu peste plan.
o parcurge în prezent ţara rea economică pe plan mon­ pe care le trăim. $i totuşi şi ai Ghelarului care an dat Si din acestea 104 tone le-am
Miron Nicolescu, preşedintele noastră. Comitetul Central a m arxist-leninistâ, sp iritu l cre­ ror şi însăşi libertatea oame­ trăim emoţii. Am dezbătut pe economiei naţionale mai bine
Academiei Republicii Socio- conturat cu claritate, pentru ator. capacitatea de a anali­ nilor, dezvoltarea personalită­ dial. posibilităţile ce decurg larq pină acum proiectul unui de 4000 tone minereu marfă extras in cele trei schimburi
liste România, delegat al or­ fiecare domeniu al construc­ za în profunzime, pe baza con­ ţii lor, poporul nostru va pu­ dc aici- pentru propria dezvol­ peste plan. depăşind cu .3 pro­ dinaintea marelui eveniment".
ganizaţiei de partid o Capi­ ţiei socialiste, fără excepţie, cepţiei şi a metodologiei ma- tea să se bucure de viaţa ma­ tare. In situaţia existentă azi pioqram al viitorului care ne Acolo, la Conqres. un bun
talei, Mario Magdalena-Fon- obiectivele de atins, căile si terialist-dialectice realităţile terială şi spirituală la care in lume. pentru orice ţară ca­ priveşte pe lot». Şi acum, în cente planul producţiei qlobn- comunist dintre m inerii Ghe­
'bank, şefă de echipă la Fa- m ijloacele care duc spre ele. ţârii' şi perspectivele dezvol­ aspiră şi pe care o merită. re vrea să înainteze rapid, şi aceste clipe, în aceste ore, in le şi cu 3,2 procente produc- larului si Teliucului ne repre­
brico de confecţii „Mondia­ a stab ilit forme şi metode mai tării. devotamentul nem ărginit Vom face astfel paşi însem­ cu atît mai m ult pentru ţările aceste zile la cel mai înalt for nvilalea planificată, alături de zintă. E vorba dc maistrul m i­
la" Sotu Mare, delegată a or­ eficiente de organizare şi con­ faţă de idealurile socialismu­ naţi înainte pe drum ul con­ mici şi m ijlocii. încadrarea ac­ al comuniştilor el va deveni toii oamenii acestei ţări. Nu-i ner Ionul Radu.
ganizaţiei judeţene de partid ducere şi. ceea ce este deose­ lui. patriotism ul fierbinte, in­ s tru irii societăţii socialiste tivă în diviziunea mondială a literă de leqe pentru toti co­ bucurie mai mare decît să A dus cu el cuvîntul nos­
Sotu More, Alexondru Boa­ bit de im portant, a îndrum at ternaţionalism ul consecvent. m ultilateral dezvoltate. înţelea­ muncii, schim burile interna­ muniştii tării, proqram de con- cinsteşti astlel de momente cu tru do onoare, hotărîrea de a
bă, ministru! industriei chimi­ şi s p rijin it sistematic munca Generalizînd experienţa m ul­ să ca summum a tot ce a creat ţionale şi colaborarea lehnico- sliuclie socialistă uentru fie­ un plus din sudoarea frunţii nu da nici un pas înapoi de
ce, delegat al organizaţiei ju­ pentru realizarea scopurilor tilaterală acumulată în cei 25 mai bun omenirea de-a lungul economicâ cu tot mai nume­ care om al muncii. Construim tale, căci pentru noi o facem. la sarcinile ce ne vor reveni
deţene de partid Neamţ. M i­ propuse. de ani de la eliberare, Rapor­ îndelungatei ei istorii. Desi­ roase ţări — fireşte, in condi­ de 25 de ani o societate nouă. Ştim acest lucru cum ştim că din proqramul ce se dezbate
hoi Tetescu. prim-secretar al Şi, fără îndoială că tocmai tul C om itetului Central abor­ gur. dezvoltarea noii oiânduiri ţii reciproc avantajoase — re De fiecare dată cind constru­ existăm. in aceste zile la Conqres.
Comitetului Judeţean Timiş ol concordanţa m ăsurilor elabo­ dează problemele dezvoltării în ţara noastră va s lu ji şi de prezintă necesităţi ineluctabile. ieşti ceva trăieşti cu aceeaşi La ora cînd se declarau des­
acum înainte nu numai pro­
P.C.R., delegat ol orgonizo- rate cu nevoile şi posibilită­ viitoare a societăţii româneşti, Prevederile proiectului de putere momentul aşezării pie­ chise lucrările Conqresului. m i­ EMILIAN BĂLAN
ţiei judeţene de partid Timiş, ţile efective ale societăţii, defineşte un întreg program p riului popor, ci şi cauzei gene­ D irective au fost concepute trei de temelie. Şi noi trăim nerii din brigada ne care o şef de brigadă la secţia a IV-a
rale a socialism ului, a pro­
conduc puteau să raporteze i
pe planul economiei, a! ştiin­
Gheorghe Năstase, prim-se­ convingerea că aplicarea lor ţei şi culturii, al perfecţionării gresului om enirii, va întări tocmai într-o asemenea vizi­ astăzi emoţiile unui astfel de a Exploatării miniere Teliuc
une. Remarcăm, in prim ul rînd,
cretar ot Comitetului judeţean va accelera progresul general o rin d u irii sociale şi de sUil, contribuţia României la aceas­ ca element distinctiv al im bu-
Argeş ol P.C.R., delegat al or- au determ inat adeziunea una­ m enit să asigure în continua­ tă măreaţă cauză. Este încă o n â lă lirilo r de structură cc se
gonizaţiei judeţene de partid nimă a maselor la aceste mă­ re progresul României socia­ materializare a îm binării or­ preconizează, accentuarea po­
Argeş, şi Istvon Peterfî, preşe­ suri. au generat efervescenţa liste. Un capitol consistent in ganice. indisolubile dintre in ­ ziţiei conducătoare a industriei
dintele Consiliului oamenilor ce a cuprins în u ltim ii ani cadrul său a fost consacrat, teresele naţionale şi cele in ­ in ansamblu! economiei na­
muncii de naţionalitate ma­ toate sectoarele creaţiei ma­ cum e şi normal, fundam entă­ ternaţionale. constant u rm ări­ ţionale. Rolul industriei. ca
ghiară din Republico Socia­ teriale şi spirituale, au permis rii teoretice şi conturării mo­ tă şi realizată de Partidul Co­ prom otor al progresului tu tu ­
listă România, delegat al or­ obţinerea im portantelor suc­ d a lită ţilo r practice pentru în­ munist Român. ror ram urilor economiei, ca
ganizaţie) judeţene de portid cese a tît de bine cunoscute făptuirea obiectivelor înscrise Aceste înalte ţeluri in ­ factor dinam izator al întregii
Cluj. nouă. tuturor. în proiectul de Directive p ri­ spiră dc la un capăt la vieţi sociale, a fost limpede
In cursul şedinţei de dimi­ Rezultatele de pînă acum vind planul cincinal pe anii altul proiectul D irectivelor pus în evidenţă de experienţa
neaţă au rostit cuvîntâri de sa­ ne apar ca o m ărturie expre­ 1971-1975 şi lin iile directoare supuse dezbaterii Congresului. acumulată pe plan naţional şi
lut tovorâşii : K. F. Katuşev, sivă a rolului ce-l îndeplineş­ ale dezvoltării economiei na­ Ceea ce ne relevă de la bun internaţional. Este cert că cu
te în societatea noastră p arti­ ţionale pe perioada 1976-1 PRO. început documentul este con­
secretar ol Comitetului Cen- cit sc va întări rolul conducă­
dul comunist, investit de po­ In Raportul pe care îl prezint, secvenţa cu care partidul u r­
por cu înalta răspundere de din însărcinarea Com itetului mează linia sa generală de e­ tor al Industriei, cu atît in flu ­
a-i conduce destinele. Exem­ Central, asupra proiectului de dificare a socialismului. Re­ enţa sa binefăcătoare se va
(COHllNUAEf IN tAO. ® 1 o) face mai m ult sim ţită pe toate
plu l României confirm ă şi el Directive, voi relua unele pro­ zultatele remarcabile obţinute
că succesul unei opere de o bleme. stăruind asupra eitor- pînă acum prin aplicarea a­ planurile existenţei noastre so­
A asemenea amploare şi comple­ va dintre ele. cestei lin ii îndreptăţesc încre-* ţ i ale. Această orientare gene­
xitate cum este construirea înainte de toate. socotesc derea că tocmai continuarea rală este concretizată în pro­
socialismului presupune con­ necesar să relev că. întocmai ei reprezintă chezăşia unor iectul dc Directive prin ritm ul
ducerea societăţii de către ca şi alte documente sim ilare noi şi tot mai mari succese în susţinut de creştere a volum u­
partidul revoluţionar al clasei elaborate în u ltim ii ani. pro­ înflorirea sub toate aspectele lui producţiei industriale in v i­
IN EDITURA P O LITIC A muncitoare, conducere care se iectul reprezintă sinteza unei a societăţii noastre. itorul cincinal — aşa cum
A APARUT realizează. fireşte, p o trivit vaste munci de studiu şi ana­ După cum se ştie. economia s-a arătat — dc B.3—9,ii la
co n d iţiilo r specifice fiecărei liză, desfăşurate tim p îndelun­ românească a cunoscut în u l­ sută in medic anual. In 197.3
Nicol&e ţâri. S ubliniind necesitatea în­ gat de numeroase . colective, tim ul sfert de veac adinei industria noastră va produce
:-u ">0—37 la sulă mai m ult
tă ririi continue a rolului d iri­
cuprinzînd zeci de m ii de oa­
prefaceri structurale
Indus­
guitor al partidului şi indicînd meni. Cu acest prile j au fost tria a devenit ramura condu­ decît în 1970 şi de peste 2.6
m odalităţile de perfecţionare
nri mai m ult decît în 1963.
minuţios investigate o m u lti­
Ceauşescu a form elor in care acest rol se tudine de aspecte — de la cătoare a economiei, realizînd îm bunătăţiri structurale sînt
în prezent o producţie care o
exercită în etapa actuală. Ra­
prevăzute in cadrul industriei
portul Com itetului Central dn acţiunea legilor obiective în întrece cu m ult pe cea din însăşi. Sintem adepţi statornici
trecut atît. cantitativ, cit şi ca
societatea noastră şi pinâ la
Raport răspuns unor cerinţe legice fenomenele şi tendinţele din nivel tehnic. în 1960. produc­ ai ideii că proporţiile dintre ra ­
ale progresului social. economia mondială, de )a po­ ţia industrială globală a fost m urile industriei, ale economiei, Raportul Comitetului Central, prezentat Congresului al X-lea de către tovarăşul Nicolae
la cel de-al X-lea O deosebită valoare are ex­ sib ilită ţile şi necesităţile actu­ de 2.7 ou mai mare decît în în general, trebuie astfel sta­ Ceauşescu, reprezintă o sinteză de înaltă ţinută marxist-leninistâ a marilor victorii obţinute
Congres al Partidului pozeul făcut de tovarăşul ale şi de perspectivă ale e­ 1960 şi cu 41 la sută superioa­ bilite îneît să răspundă ce­ in construcţia socialismului, a noilor sarcini şi răspunderi pe care le ridică mersul ascendent
Nicolae Ceauşescu cu privire conomiei 'naţionale şi pină la ră celei din 1965. S-au dezvol­ rinţelor obiective ale progre- al societăţii noastre. Fiecare cuvînt din cuprinsul său merge la inimă, la inim ile milioanelor de
Comunist Român la poziţia partidului şi statu­ elementele care compun con­ tat viguros ram urile cave pro­ oameni core dau viaţă politicii partidului. In clişeu : Pe şantierul Centralei termoelectrice M in­
lui nostru în problemele vie­ d iţiile de producţie în fiecare pulsează progresul tehnico-
Lucrarea a fost editalâ ţii internaţionale, la raţiunile ramură şi subramurâ. în fie­ ştiin tîfîc şi asigură reproduc­ tia, constructorii de la lotul de cazane iau cunoştinţă despre desfâşuroreo lucrărilor forului su­
jntr-un tira j de masă şi principiile care o inspiră. care întreprindere. întocm irea ţia lărgită la scara economi­ (CaNtlNUfiDlN » a • la i prem ol partidului.
ln faţa poporului nostru, pre­ m aterialelor în mai m ulte va­ ei naţionale. Astfel, în tim p ce