Page 30 - Drumul_socialismului_1969_08

VINERI 8 A UGUST 1969

\

I
grăşăminte chim ice se va m ări gaţii pe o suprafaţă de p rin cip iile gestiunii economice se . cazuri.. La 1 februarie treprindere unde devin in u tili tem elia întregii sale politici. invâţâm întului. Generalizarea
In medie anual cu 15— 17 la 250 000—300 000 de hectare, a­ pro p rii le-a creat, desigur, 1969, din 344 lucrări m ari ca­ in alta unde sînt căutaţi, sau Proiectul de D irective stă şi şcolii obligatorii de 10 ani. în­
sută, dc cauciuc sintetic — dică tot atlta c it s-a realizat p osib ilităţi mai largi, dar in re trebuiau începute, 185 nu de schimbare a meseriei şi, el m ărturie fa p tu lu i câ, asi- scrisă în proiectul de D irecti­
15—18,7 la sută, fibre şi fire în întreaga perioadă 1961­ acelaşi tim p a accentuat înda­ aveau încă d o cu m e n ta ţiile ; deci, de recalificare. Procesul gurind progresul societăţii, ve, ca obiectivul principal in
chim ice — 11,2— 14.5 Ia sută, 1967. Este un program de ma­ to ririle lo r de a folosi raţional construirea unei serii de o- a fost in tu it incâ de M arx, care partidul urmăreşte realizarea invăţăm intul dc cultură gene­
sului social, să asigure satis­ m ateriale plastice şi răşini sin­ re anvergură a cărui îndeplini­ tractoarele şi m aşinile agrico­ bieetive .» început in condi­ în această perspectivă vorbea ţe lu lu i său suprem : îm bună­ rală. va fi un moment cu a-
facerea tot mai bună a nevoi­ tetice — 13,1— 14,6 la su­ re reclamă mobilizarea unor le, a diversifica sim ţito r gama ţii derogatorii. Aceste defec­ despre necesitatea dezvoltării tăţirea v ie ţii tu tu ro r oam eni­ devârat crucial pe drum ul r i­
lo r societăţii. Industria • m ij­ tă. Paralel cu industria forţe din cele mai diverse do­ de a ctivită ţi, a executa lucră­ ţiu n i, cărora li s-au adăugat invâţâm m lului politehnic. As­ lo r m uncii, a întregului popor. dicării gradului de cultură şi
loacelor de producţie are, de­ chim ică de bază. vom dez­ m enii : proiectare, industria rile la tim p şi de calitate, a adesea lip su ri în organizarea tăzi ar fi cu atît mai m ult o abe­ V-au fost prezentate aici am­
sigur, im portanta ei, ca o con­ volta şi diversifica chim ia furnizoare de m ateriale şi u­ reduce cheltuielile de produc­ şantierelor, in asigurarea u ti­ raţie ca cineva să-şi imagineze plele măsuri ce vor fi înfăptui­ civiliza ţie al poporului nostru,
d iţie sine qua non a in fâ p tu irii tilaje, întreprinderile de exe­ ţie, pentru ca în v iito ru l a­ lajelor, m aterialelor, ca şi a câ este posibil, pe de o parte, te in anii v iito ru lu i cincinal în moment a cărui sem nificaţie
reproducţiei lărgite. In con­ fină — producţia de coloranţi, cuţie, u n ită ţile agricole bene­ propiat să devină u nită ţi ren­ m u ncitorilor constructori, au sâ promovezi progresul tehni- direcţia creşterii ve n itu rilo r poate fi fnţeleascâ dacă se are
d iţiile in care în economia de medicamente si altele. ficiare, un şir de organe de tabile. dus la im provizaţii, la dese co-ştîînţific, iar, pe de altă populaţiei dc la oraşe şi sate, in vedere fie numai şi faptul
modernă are loc o interde­ Crearea de produse noi, p rin stat centrale şi locale, o ex­ Preocupindu-se permanent schim bări de soluţii, la pre­ parte, sâ m enţii intacte num ă­ sporirii vîn zărilor de m ărfuri, câ in urm ă cu un sfert de se­
pendentă şi interferare tot fructificarea in modul cel cesiv de minuţioasă coordo­ de dezvoltarea si întărirea lungirea, uneori extrem de ru l de oameni folosiţi în pro­ dezvoltării a cţiu n ilo r social- col România număra incâ m i­
mai avantajos
m a te riilo r
a
mai pronunţată a ra m u rilo r prim e de care dispunem, a nare a tu tu ro r a cţiunilor, o continuă a form elor socialiste m ult, a duratei lu c ră rilo r şi ducţie şi structura lor pe me­ culturale, extinderii construc­ lioane de analfabeţi. A m p litu ­
ce produc mijtoace de pro­ organizare deosebit de bine din agricultură, p artidu l şi la scumpirea costului lor, la serii şi specialităţi. Adaptarea ţiei de locuinţe şi îm bunătăţi­ dinea acţiunii impune, fireşte,
ducţie cu cele ce produc bu­ experienţei şi potenţialului pusă la punct. Insist şi eu a­ statul nostru au in acelaşi în tîrzie ri in darea în fu n cţiu ­ o serioasă pregătire a tutu ro r
n u ri de consum, mai m u lt ca ş tiin ţific al ţârii, va trebui să supra acestor cerinţe, deoare­ tim p în vedere faptul că gos­ ne $i atingerea param etrilor forţei de muncă la schim bări­ r ii a ctivită ţii în domeniul edi- c o n d iţiilo r, începînd cu baza
le intervenite în producţie a­
litar-gospodăresc.
oricînd proporţiile dintre a ­ devină un titlu de onoare ce pinâ acum au fost destule podăriile personale ale mem­ proiectaţi. pare deci ca o necesitate a dez­ Evident, însemnătatea obiec­ m aterială, asigurarea cadrelor
ceste două m ari subdiviziuni pentru chim iştii noştri — a­ cazuri cînd. datorită lacunelor b rilo r cooperatori şi cric ale Este tim p ul ca sarcinile tra­ didactice* corespunzătoare şi
ale industriei nu trebuie Insă ceasta fiin d cheia succesului organizatorice, sarcinile de ţăran ilo r necooperativizaţi din sate de pa rtid in legătură cu v o ltă rii economice. Problema, tive lo r pe care ne propunem pinâ la modernizarea procesu­
considerate ca fixe, date o da­ într-o lume în care industria zonele de deal şi m unte pot m odul de pregătire şi desfă­ într-adevâr, nu este simplă, dar sâ le atingem in domeniul n i­ lu i instructiv-educativ.
chimică înregistrează progre­ lărgire a suprafeţelor irigate societatea socialistă dispune velului de trai se reliefează şi In ve stiţiile in sfera .învăţă-
tă pentru totdeauna, ci pot nu au fost în întregim e înde­ participa intr-o măsură mai şurare a lu c ră rilo r de investi­
varia de la o perioadă la alta, se uluitoare plinite. Pentru a folosi cu bu­ mare la ridicarea producţiei ţii să fie integral Îndeplinite. de posib ilită ţi superioare de a mai bine în contextul ansam­ m în tu lu i. chiar dacă nu au o
b lu lu i de măsuri pe care par­
va
o rezolva. Statul nostru
in funcţie de cerinţe. In pro­ Orientarea spre moderniza­ ne rezultate sistemele moder­ agricole şi in special a efec­ Experienţa ţă rilo r dezvoltate trebui sâ o privească cu toată tid u l le va întreprinde în toa­ eficienţă imediată şi nem ijlo­
iectul de D irective este v iz i­ re şi valorificarea superioa­ ne de irig a ţii, trebuie sâ pre­ tivelor şi producţiei animale, sub raport economic arată câ, cită, sînt totuşi foarte renta­
bilă tendinţa, im prim ată în ră a resurselor călăuzesc şi gătim din tim p a tit cadrele la satisfacerea cerinţelor popu­ în genere, pregătirea unei lu ­ seriozitatea, sâ asigure, pe ba­ te sferele v ie ţii sociale şi care, bile. deoarece rodesc )a scara
u ltim ii ani, de apropiere a prevederile pentru industria capabile sâ le asigure func­ laţiei de produse agroalim en- cră ri de in ve stiţii se face în­ za unei temeinice cunoaşteri a finalm ente, vor avea ca rezul­ întregii ţâri şi pentru un tim p
ritm u rilo r de creştere a pro­ dc exploatare şi prelucra­ ţionarea. c it şi cele chemate tare De aceea, statul va acor­ t r u n tim p care reprezintă do­ nevoilor fiecărui sector, d iri­ tat crearea unor condiţii me­ îndelungat. Aş vrea să relev
ducţiei m ijloacelor de produc­ re a lem nului. Sensul p rin ­ sâ aplice regulile agrotehnice da s> în v iito r acestor gospo­ uă tre im i din întreaga p eri­ jarea corespunzătoare a forţei reu mai favorabile pentru îm ­ însă necesitatea ca ele sâ fie
ţie şi a b unurilor de consum, cipal spre care vor tre­ specifice c u ltu rilo r irigate. dării credite, asistenţă tehnică oadă rezervată a c tiv ită ţii de de muncă, precum şi re ca lifi­ plinirea personalităţii umane gospodărite mai raţional, în
tendinţă determ inată de nece­ bui îndreptate eforturile In ce priveşte mecanizarea de specialitate, le va s p rijin i in ve stiţii, construcţia ince- cările cc sc impun, tinîndu-se in sensul cel mai deplin al cu- acord cu nevoile reale ale so­
sitatea ce s-a făcut şi se mai în această ram ură este — lu c ră rilo r agricole, D irectivele în procurarea sem inţelor de pînd, in m ajoritatea r â u r i­ seama, c it mai m ult cu p u tin ­ vîntulu i. cie tă ţii noastre. Bunăoară, tre ­
face încă sim ţită de a e chili­ aşa cum s-a mai spus — spo­ urm ăresc diversificarea aces­ soi, in valorificarea produse­ lor, numai după ce toate pro­ ţă. de situaţia personală a ce­ Tovarăşi. buie asigurată — aşa cum s-a
bra mai bine dezvoltarea in ­ rirea ponderii lem nului indus­ teia şi extinderea ei In toate lo r oblinute. blemele de proiectare, apro­ lo r în cauză. Trăim o epocă in care ştiin ­ arătat in Raportul C om itetului
dustrială şi a economiei în tria liz a t in totalul ca n tită ţii ram urile producţiei, mai ales Progresul m u ltila te ra l al vizionare şi organizare au In aplicarea p o liticii de ţa se dezvoltă în lr-u n ritm fără Central — o mai bună propor­
ansamblu, a lichida răm ine- de masă lemnoasă exploatată, in sectoarele în care există patriei, intensificarea legătu­ fost soluţionate. dezvoltare economică şi soci­ precedent şi este omniprezen­ ţionare între form ele de invă-
rea in urmă a industriei u ­ extinderea fabricaţiei produ­ râm îneri în urmă. Este ilus­ rilo r dintre întreprinderile, In zilele noastre, factorul ală a patriei, de creştere a e fi­ tă în viaţa societăţii. C uceriri­ ţâm înt, cum ar fi diferitele
şoare şi alim entare. A stfel, selor cu un grad superior de tra tiv pentru creşterea gra­ ram urile şi zonele ţâ rii, de­ tim p exercită o presiune foar­ cienţei m uncii în toate dome­ tip u ri de licee, asigurindu-se
în perioada 1971-1975, pro­ prelucrare. dului de mecanizare faptul că term ină sporirea sistematică te puternică asupra întregii niile, partidul nostru prom o­ le ştiinţei şi tehnicii accelerea­ dezvoltarea liceelor de specia­
ducţia industriei m ijloacelor Cerinţele crescînde pe care în 1975 agricultura va dispu­ a nevoilor de transport şi a e­ vieţi economice, pretutindeni vează neabătut prin cip iu l ză în mod considerabil pre­ litate. principala sursă de ca­
de producţie urmează să le ridică program ul de inves­ ne de 120 000-123 000 de trac­ xigenţelor în ce priveşte v i­ există o veritabilă întrecere cointeresării materiale. Cointe­ facerile in d iferitele planuri dre cu pregătire medie pentru
crească cu 9—10 la sută In me­ ale existenţei sociale, deschid
tiţii productive, construcţia dc toare. suprafaţa de teren ara­ teza. prom ptitudinea, siguran­ pentru a cîştiga tim p. In cc resarea sc dovedeşte o proble­ mereu in faţa societăţii per­ activitatea economică şi soci­
die anual, iar a industriei bu­ locuinţe şi obiective social- bil, v ii si livezi ce revine la ţa şi confortul. Această ram u­ priveşte ţara noastră, proble­ mă deosebit de im portantă in ală. De asemenea, o parte mai
n u rilo r de consum cu 7—n la culturale, reclamă, — cum aţi un tractor ajungînd la 85 ha ră a cunoscut — aşa cum s-a ma se pune cu a tit mai m utt, construirea noii o rîndu iri, o spective noi. Prezenţa ştiin ţe i mare a in ve stiţiilo r destinate
sută, faţă de 12,6 la sută şi văzut — dezvoltarea in d u stri­ faţă de 107 ha în 1969 văzut — în anii construcţiei iar în domeniul in v e s tiţiilo r ea pîrghie indispensabilă pentru la fiecare pas, în viata cotid i­ invâţăm întului sc cere alocată
respectiv 10,-1 la sută Intre anii ei m aterialelor de construc­ G radul de intensificare a socialiste o puternică dezvol­ capătă un caracter şi mai acut. a valorifica in iţia tiva , capaci­ ană. rolul ci ca forţă de im ­ pentru dotarea şcolilor cu apa­
1966—1970, de 15,7 la sută şi ţii. In cincinalul v iito r această producţiei agricole este apre­ tare şi modernizare. Nu este In această perspectivă, ne apa­ tatea de creaţie şi energia fie­ pulsie dc prim rang, cu ca­ ratură modernă. Interesantă
10.5 la sută în perioada 1961 — ram ură işi va spori producţia ciat din ce în ce mai m u lt insă mai puţin adevărat câ în re întreaga însemnătate a in ­ cărui colectiv, a fiecărui om racter exploziv, au devenit o din acest punct de vedere m i
1965. cu 76—84 la sută. asigu- in funcţie de chimizarea ei. anum ite p rivin ţe există şi ră- d ica ţiilo r cuprinse în Rapor­ al m uncii, a stim ula participa­ realitate atît de palpabilă, in ­ se pare sugestia de a se orga­
După cum aţi văzut, r it ­ rîndu-se în acelaşi tim p V olum ul de îngrăşăminte chi­ m îneri în urmă, o proporţio­ tul general în ce priveşte con­ rea lor la opera dc dezvoltare cit chiar omul care nu are un niza laboratoare care să deser­
m u ri superioare celui pc an­ diversificarea sortim entelor, mice puse la dispoziţia agri­ nare insuficient de satisfăcă­ centrarea in ve stiţiilo r către o­ economică şi socială. nivel deosebit de cunoştinţe vească mai m ulte şcoli, sau
sam blul industriei vor cu­ creşterea mai accentuată la c u ltu rii va spori de la 658 000 toare in tre d iferitele forme de biectivele dc prim ă urgenţă, Trebuie sâ observăm, de a lt­ îşi dă seama de ea din cc în chiar, de pildă, un in stitu t de
noaşte in continuare ram urile acele m ateriale care asigură tone în 1969 la două milioane transport A ţi luat cunoştinţă şi in prim ul rind către şantie­ fel, câ această participare nu ce mai m ult Este un fenomen învâţâm int superior şi un al­
de bază — energetica, meta­ uşurarea construcţiilor şl r i­ tone în 1975, o dată cu liv ra ­ de im portantele măsuri ce rele in continuare, m a te riali­ este exclusiv un rezultat al care dezvoltă nemăsurat în­ tul de cercetări ştiinţifice.
lurgia, construcţiile de m a­ dicarea continuă a ca lită ţii rea unor cantităţi însemnate se prevăd pentru anii care zarea lo r într-o proporţie rid i­ cointeresării materiale. In so­ crederea oam enilor în forţele In întreaga reţea de şcoli şi
şini, chimia. Ceea ce caracte­ lor, promovarea concepţiilor dc crbicide. inseelofungicide vin în dom eniul transporturi­ cată in mijloace, productive, cietatea modernă asistăm la şi capacitatea lo r dc creaţie, facu ltă ţi trebuie sâ se urm ă­
rizează dezvoltarea acestor ra ­ constructive şi a tehnologiilor şi biostîm ulatori. lor, pentru ca acestea sâ t i­ mai precis in u tila je şi insta­ tendinţa tot mai manifestă dc le sporeşte in iţia tiva , cutezan­ rească cu perseverenţă perfe< '
m uri, ca de a ltfe l a întregii de lucru de mare productivi­ Asupra progresului agricul­ nă pasul cu nevoile econo­ la ţii care să fie conectate ra ­ identificare a oam enilor cu o- ţa dc a aborda cele mai com­ ţionarea procesului instructis,
economii în perioada urm ă­ tate şi economicitate, spori­ tu rii exercită o influenţă im ­ miei. Sporirea dotării tehni­ pid şi la param etrii sta b iliţi în biectivcle u n ită ţii în care m un­ plicate probleme. Pe bună ţin in d seama câ de calitatea
toare, este insă nu a tit creş­ rea gradului de industrializa­ portantă modul de zonare a co-materiale, modernizarea re­ .circuitul economic, dotarea o­ cesc. cu obiectivele mai largi dreptate s-a spus câ ştiinţa
terea cantitativă, cit mai ales re a lu cră rilo r pe şantiere. producţiei. Este notoriu faplul ţelei de drum uri, a p o rtu rilo r biectivelor economice cu echi­ ale progresului social, tendin­ contemporană adaugă om ului invâţâm întului depinde in mod
schim bările calitative, e xp ri­ îm bunătăţiri sensibile sini Si aeroporturilor, ridicarea e­ pamente de înalt nivel tehnic. ţă rczullînd din faptul câ. in o nouă dimensiune Socialis­ ho lâ rilo r însăşi calitatea cadre­
mate cel mai pregnant in îm ­ posibile şi necesare in indus- că nu num ai la scara unor re­ ficienţei economice, formează condiţiile dezvoltării bogăţiei mul dispune virtual de cele lor pe care Ie vom avea in v i­
bunătăţirile de structură, in iria b unu rilo r de consum. giuni întinse, dar chiar în fie ­ coordonate principale ale pro­ Este, desigur, foarte necesar sociale, satisfacerea interese­ mai largi posibilităţi pentru a ilo r. adică tocmai atunci cînd
sensul creşterii cu precădere, Pentru industria alim entara care unitate agricolă, există gram ului preconizat în acest ca in activitatea de proiectare, lor individuale trece din ce în incorpora în viaţa economică şi va fi nevoie de oameni din ce
in cadrul fiecărei ram uri, a se prevede o creştere meuie deosebiri de compoziţie a pă- domeniu. In sectorul de tele­ in alegerea u tila je lo r ce u r­ ce mai m u lt prin satisfacerea socială rondele g in d irii ştiin ­ in ce mai bine pregătiţi, capa­
acelor domenii strlns legate anuală a producţiei de m înlulu i. Planificarea şi o ri­ com unicaţii, urmează sâ se mează sâ fie produse sau achi­ unor interese colective. Socia­ ţifice şi tehnice şi a le va lo ri­ b ili sâ facă faţă în a ltu lu i nivel
de progresul tehnico-ştiinţiflc 6,2—7 la suiâ, iar pen­ entarea eficientă a producţiei lărgească capacitatea centra­ ziţionate. sâ fie desluşite chiar lism ul, în care au fost lich id a ­ fica in folosul tu tu ro r celor ce atins in dezvoltarea ştiinţei şi
,contemporan, caro asigură va­ tru industria uşoară de 7— agricole presupun să se ţină lelor telefonice autom ate u r­ şi d irecţiile dezvoltării tehni­ te antagonismele generate de muncesc. Este insă — in tr-u n tehnicii. In cadrul am plelor
lorificarea superioară a resur­ 7,7 la sulă. In acord cu e­ seamă de aceste deosebiri, de bane, concomitent cu conti­ cii. sâ fie cunoscute pe un ter­ proprietatea capitalistă asupra anume sens — numai un a­ discuţii ce se poartă pe plan
selor m ateriale şi a capacită­ voluţia cererii de consum, va p ro filu l propriu fiecărei ma­ nuarea lu cră rilo r de automa­ men cit mai îndelungat nou­ m ijloacelor de producţie, in vantaj potenţial, întru cît ma­ mondial cu p riv ire Ia per­
ţii tehnice a forţei de muncă, cro sau microzone. Este o sar­ tizare şi instalare de noi ca­ tăţile susceptibile să apară. terializarea lu i im plică. r.el fecţionarea metodelor de
ridicarea p rod u ctivităţii m un­ spori sim ţito r volum ul măr- cină d ificilă şi, desigur, de b lu ri telefonice în dorpeniul In cadrul institutelor de pro­ care statul aparţine celor ce mai adesea, o temeinică cu­ studiu, sc conturează cu
tu rilo r de folosinţă îndelunga­
cii sociale. tă — aparate de radio, tele­ durată, care solicită, înainte telefoniei interurbane. iectări în prim ul rin d . dar şi muncesc, oferă cadrul optim noaştere a stadiului atins de claritate ideea câ invâ-
procesului de identificare a
Obiectivele
si sarcinile cu­
de orice, o studiere atentă a
Opera de industrializare a vizoare, aparate electrice dc terenurilor. prinse In proiectul de Direc­ în cadrul organismelor econo­ intereselor individuale cu cele ştiinţă pe plan mondial, conco­ ţăm intul. şi mai ales cel su­
ţă rii, accentuata modernizare uz casnic şi altele ; va trebui tive p rivin d dezvoltarea şi mice, se impune organizarea generale, dc direcţionare a ac­ m itent cu extinderea sistema­ perior. trebuie să cultive ap ti­
a tu tu ro r ra m u rilo r economiei dezvoltată puternic fabrica­ Se cunoaşte rolul ,pe care-1 modernizarea ra m u rilo r pro­ unei serioase a ctivită ţi de do­ tiv ită ţii tu tu ro r spre îm p lin i­ tică a cercetării ştiin ţifice pro­ tu d in ile v iito rilo r specialişti
naţionale, ridicarea generală ţia articolelor de faianţă, sti­ îndeplinesc in agricultura ducţiei m ateriale ridică, fireş­ cumentare asupra celor mai rea ţe lu rilo r colectivului că­ p rii. Tocmai acestea sînt d i­ către investigaţia ştiin ţifică .
a gradului de cultură şi bu­ clă şi porţelan, care în pre­ noastră întreprinderile agri­ te, numeroase şi variate pro­ noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­ ruia îi aparţin şi ale societă­ recţiile în care partidul şi sta­ Aceasta corespunde cerinţelor
năstare a poporului nostru an­ zent nu acoperă toate solici­ cole dc stal. ca puternice nu­ nicii in domeniul respectiv, tul nostru orientează e forturile producţiei moderne, care. în­
grenează un consum to t mai tă rile pieţei. O dală cu creşte­ clee ale socialism ului la sate, bleme economice şi tehnice urm ărind concom itent ca cei ţii în ansamblu. oam enilor de ştiinţă. credinţând m aşinilor aspectele
mare de energie electrică, a rile cantitative prevăzute, tre­ ca m ari producătoare de ce­ )a nivelul fiecărei, ram uri şi cc lucrează în aceste sectoare Viaţa arată câ form ele şi Istoria om enirii învederează ru tin ie re ale-^oifuncii intelec­
chiar al fiecărei întreprinderi
cărei producţie, se ştie, trebu­ reale, carne, lapte şi alte pro­ sâ albă pregătirea profesiona­ metodele dc cointeresare ma­ ca o axiomă faptul câ ştiinţA tuale. solicită .jn. jn âsurâ cres-
buie
să se asigure — după
ie să fie pregătită totdeauna cum s-a indicat — o mai ma­ duse. M ăsurile luate în ultim a în parte, reclamă serioase e­ lă corespunzătoare, sâ fie me­ terială nu pot fi universal-va- veritabilă este aceea care slu­ cîndâ cadrelor de specialişti o
fo rtu ri. dar sînt pe deplin re­
în avans. Prevederile din pro­ re varietate a sortim entului, perioadă in acest sector au alizabile. Cadrele de conduce­ reu la curent cu tot ceea ce e labile. ele variind dc la o eta­ jeşte creşterii gradului de cu­ activitate de creaţie. M erită
iectul de Directive, stabilind in prezent încă sărac, o seri­ însemnat o mai bună soluţio­ re din toate sectoarele econo­ nou. pă la alta. in funcţie principal- noaştere şi dc dominare a na­ sâ stea mai m u lt în atenţie,
creşterea producţiei de ener­ oasă ridicare a calităţii. N u­ nare a problem elor legate de miei naţionale, toţi cei ce In mod specia] aş dori sâ mente de cuceririle ştiinţei şi tu rii de către oameni, progre­ rum s-a mai spus. formarea
gie electrică — de Ia 34,8 m i­ mai în acest fel industria bu­ planificarea şi organizarea muncesc vor trebui sâ elabo­ subliniez câ înfăptuirea pro­ tehnicii, de pătrunderea lor in sului general al societăţii De de deprinderi practice şi pre­
liarde kW h In 1970 la 55-57 n u rilo r de consuni va putea m uncii, sporirea autonomiei reze şi să înfăptuiască acele gresului tehnic va trebui sâ producţie. Au o im portanţă în aceea, partidul a insistat şi in ­ gătirea întregului tineret pen­
m iliarde in 1975, iar a puterii să lichideze realmente râmî- în treprind erilor şi ferm elor de măsuri care să ducă la a tin ­ aibă loc in măsură din ce in această p rivin ţă şi m o dalităţi­ sistă asupra necesităţii ca tru a sc integra c ît mal rapid
instalate cu 5 400-5 800 M W nerile in urmă, sâ ţină pasul stat, creşterea cointeresării gerea scopurilor propuse, con- ce mai mare pe scama resurse­ le in care oamenii m uncii au în producţie, în tr-o activitate
(din care aproxim ativ o tre i­ m ateriale a lucrătorilor Con­ lor interne de capacitate crea­ fost obişnuiţi sâ fie rem une­ cercetarea ştiin ţifică sâ fie în­ socială utilă.
me va fi in hidrocentrale) — cu nevoile şi exigenţele cres- stituie o realizare demnă de sacrîndu-şi puterea de creaţie tivă şi, im p licit, în măsură raţi. Aşa de pildă, in ţările dreptată spre soluţionarea pro­
Si energia creşterii forţei eco­
cinde ale cum părătorilor.
Aş
se înscriu tocmai pc lin ia a­ dori sâ subliniez că perfecţio­ relevat faptul că beneficiul nomice a României socialiste. descresclndă pe seama im por­ socialiste unde în trecut, sub blem elor legate n em ijlocit de Marea anvergură a progre­
cestor necesităţi. pe ansamblul acestor unităţi tu lu i de inteligenţă. In pre­ vechiul regim, a fost larg râs- producţia m aterială, dc dezvol­ sului ştiinţei şi tehnicii, apari­
narea a c tiv ită ţii în acest do­ a crescut de la circa 418 m i­ tarea economică şi socială a ţia unor noi ram uri şi subra-
Este indeobşte cunoscută meniu se impune cu a tit mai lioane de lei în 1965 la aproa­ Tovarăşi, zent, pentru acest im p o rt sîn- pîndit sistemul m uncii salari­ patriei. In acest spirit, proiec­ m u ri de producţie im pun, ca
însemnătatea pe care o are m u lt cu cit bunurile de con­ pe 1.6 m iliarde de lei în 1960, După cum ştiţi, între facto­ lem nevoiţi sâ plătim un preţ ate. acesta, golit dc conţinutul tul de D irective defineşte pre­ o cerinţă permanentă pentru
producţia de metal intr-o e­ suni, îndeosebi cele agroali- sim ultan cu scăderea sensibi­ r ii prin cipa li ai creşterii eco­ rid ic a t; la o seric de instalaţii său capitalist, poate şi trebuie cis obiectivele majore ale cer­ toţi cei ce muncesc, îm prospă­
conomic modernă. In 1975 ţa ­ mentare, sint câulatc pc piaţa lă a num ărului de în tre p rin ­ nomice o însemnătate esenţia­ complexe destinate mai ales sâ fie folosit în îm prejurările cetării ştiin ţifice în urm ătorii tarea cunoştinţelor. O ricit de
ra noastră urmează să produ­ externă şl pot avea, prin u r­ deri care mai lucrează cu lă o au investiţiile. Capacita­ chim iei, m etalurgiei, construc­ noi. ale lic h id ă rii exploatării bine pregătit ar fî cineva, du­
că de aproxim ativ trei ori mare, o pondere im portantă pierderi. Baza tehnicâ-male- tea de a investi se află într-o ţiei de maşini, costul docu­ om ului dc către om. ca un ani Pentru întărirea bazei ma­ că nu-şl însuşeşte ce e nou si
mai m ult oţel dccît in 1965. in exportul ţă rii. rialâ de care dispun şi care relaţie dialectică cu stadiul m entaţiei, licenţei, tehnologici, instrum ent principal de co­ teriale a cercetării şi îndeosebi im portant pentru domeniul in
N otabil este faptul că în mod Dezvoltarea intensă, in rit­ va fi sim ţito r sporită, expe­ dezvoltării economice, precum asistenţei tehnice ajunge la interesare m aterială. După pentru dotarea laboratoarelor
deosebit va creşte producţia m uri înalte a ind ustriilor pre­ rienţa şi priceperea specialiş­ Si cu n ive lu l de pregătire cu l­ 20-25 la sută din totalul chel­ cum a arătat experienţa, calea cu aparatură modernă, statul care activează, nu va putea
sortim entelor cu caracteristici lucrătoare ridică o serie de tilo r şi m uncitorilor din în­ turală şi profesională a oame­ tu ie lilo r pentru achiziţionarea pentru a asigura cointeresarea va aloca în continuare im por­ răspunde exigenţelor. In per­
superioare, ponderea o ţe lu ri­ probleme privin d lărgirea ba­ treprinderile agricole de slat, nilor. Cu c it acestea sînt mai u tila ju lu i. Or — aşa cum s-a — înţeleasă ca unitate a două tante fonduri de investiţii. spectiva v iito ru lu i cincinal
lor aliate In producţia totală zei p ro prii de m aterii prime. fac posibil ca in v iito r aces­ avansate, cu a tit se creează şi arătat — ţara noastră dispune la tu ri inseparabile: stim ulare Creşterea contribuţiei ş tiin ­ sint necesare măsuri pentru
de oţel sporind de la 5,6 la Raportul C om itetului Central tea sâ obţină producţii şi be­ resurse, şi p osibilităţi mai de cadre valoroase, cu sp irit şi răspundere — este a condi­ ţei la soluţionarea sarcinilor policalificarea şi recalificarea
sută in 1965 la 10 la sută in a arătat cc măsuri trebuie lu ­ n e ficii mai m ari, să devină m ari pentru investiţii, iar u ti­ inventiv dezvoltat, care într-o ţiona cit mai slrîns venitu rile construcţiei socialiste depinde unui num ăr sporit de oameni,
u ltim u l an al cincinalului v ii­ ate pentru identificarea unor toate şi din ce in ce mai m ult lizarea lor are drept consecin­ serie dc domenii ale tehnicii fiecăruia de rezultatele m un­ într-o măsură considerabilă pentru înnoirea sistematică a
tor. Remarc, de asemenea, noi rezerve industriale de ţi­ unităţi model în ce priveşte ţă o nouă am plificare a d i­ s-au afirm at prestigios pc are­ cii depuse, dc contribuţia la de accelerarea procesului dc cunoştinţelor profesionale ale
sporirea greutăţii specifice, în ţei, gaze, m inereuri de fie r şi organizarea, metodele de cul­ m ensiunilor economiei naţio­ dezvoltarea economică sau so­ valorificare a rezultatelor cer­ m uncitorilor, ţăranilor, ca şi
cadrul bazei de metal, a pro­ neferoase, cărbuni şi alte sub­ tivare a pâm întului şi de nale. na internaţională. Este im pe­ cială in domeniul dat. Dacă cetării. Nu este un secret pen­ ale specialiştilor dc toate cate­
ducţiei de alum iniu, de la stanţe m inerale utile, precum creştere a anim alelor. pro­ In v iito ru l cincinal vom rios necesar ca potenţialul dc acesta este prin cip iu l general, tru nim eni câ în această p ri­ goriile. In cazul specialiştilor,
107 000 tone în 1970 la şi pentru darea lor rapidă în ductivitatea muncii şi renta­ continua alocarea unei părţi creaţie al celor cc muncesc in num itorul comun al cointere­ vinţă se plăteşte încă m u lt tr i­ de exemplu, se cere extins
180 000-200 000 tone în 1975, exploatare, pentru valo rifica ­ bilitatea însemnate ilin venitul naţio­ sectoarele dc ronrcpţic. ca şi sării in orice sector dc activi­ but birocratism ului, inerţiei, aşa-num itul sistem de recicla­
concomitent cu creşterea gra­ rea din ce în ce mai bună a nal, in ju ru l a 2U-30 la sută. în producţie să fie considera­ tate. nu înseamnă insă câ exis­ fric ii dc greutăţile inerente pe re. prin form e de învâţâm int
dului de prelucrare, mărirea resurselor naturale. C it p ri­ Cooperativele agricole dc pentru acumulare. în prim ul bil mai m ult şi mai bine folo­ tă o singură manieră, un sin­ care le determină aplicarea i- consacrate, cum sint cursurile
sim ţitoare a producţiei de cu­ veşte baza de m aterii prim e producţie, care deţin locul cel rînd pentru in vestiţii destina­ sit . gur sistem dc a o realiza. D im ­ dcilo r noi. Vor trebui luate postuniversitare, precum şi
pru, plum b şi zinc, precum şi pentru industria bunurilor de inai im portant în agricultura te reproducţiei lărgite Modul In activitatea de investiţii măsuri care sâ asigure trans­ alte form e despre care a v o r­
a elementelor de alia j. ţării, au obţinut în ansamblu de repartizare a in ve stiţiilo r din ţările dezvoltate sc rem ar­ potrivă. o cointeresare reală
consum, ea va fi extinsă pe succese in dezvoltarea şi con­ reflectă fidel efo rturile pentru im plică form e diversificate în punerea neînlîrziatâ în prac­ bit. azi dimineaţă, tovarăşul
Aşa cum aţi p u tu t constata, seama progreselor ce urmează că o to t mai adincâ întrepă­ raport cu specificul ram urii, tică a oricărei descoperiri, in ­ N irolae Ceauşescu.
industria construcţiilor dc ma­ să fie realizate in celelalte ra­ solidarea lor eeonomlco-orga- a asigura dinam ism ul şi echi­ trundere a corectării ş tiin ţifi­ subram urii şi chiar al fie­ ve n ţii sau inovaţii de natură Concom itent cu pregătirea
Jiizalorică, în sporirea
lib ru l economiei, o structură
pro­
şini — căreia revoluţia ştiin - m u ri industriale, precum şi în ducţiei vegetale şi animale, modernă si eficientă a pro­ ce şi proiectării ; există, de a­ cărei unităţi, dc unde ne­ sâ aducă îm bunătăţiri efective şi perfecţionarea cadrelor, este
ţifico-tehnicâ ii accentuează şt agricultură. ca şi a ve n itu rilo r cooperato­ ducţiei. Aşa cum atit de con­ semenea, tendinţa de îngemă­ cesitatea unei preocupări in tehnică, economie şi în v ia ­ im portant să 6e asigure o bu­
mai m u lt ro lu l in progresul rilo r. Este grăitor că în 1968 vingător a arătat R aportul nare a proiectării şi execuţiei. largi şi stăruitoare pentru ţa socială. nă utilizare a lor, p o triv it c a li­
economic general — işi va Tovarăşi. faţă de 1965 proprietatea ob­ C om itetului Central tratin d a­ Ţinînd scamă de faptul câ şi C ondiţiile în care sc desfă­ fic ă rii pe care o au. Aceasta
spori producţia în v iito ru l cin ­ A tenţia prim ordială acorda­ ştească ce revine în medie la cest im portant capitol, numai in tr-u n caz, şi in tr-a ltu l efec­ aplicarea acelor form e care sâ şoară producţia modernă, ca şi este cu a tit mai necesar cu cit
cinal în medie cu 11,5— tă de partid industriei se îm ­ 100 ha teren arabil s-a m ărit astfel, num ai p rin dezvolta­ tele sînt cit se poate de favo­ fie c it mai bine adaptate ce­ loalc celelalte a ctivită ţi din so­ in prezent, pentru îndeplinirea
p a rticu la rită ţilo r
rin ţe lo r şi
12 la sulă anual. Şi mai bină organic cu preocuparea cu peste 35 la sută, valoarea rea in tr-u n ritm c it mai ac­ rabile, ar fi u til ca această ex­ fiecărui sector şi fiecărui loc cietate, ridică înalte exigenţe unor sarcini care nu im plică
rapid se vor dezvolta subra- consecventă pentru accelera­ produselor livrate organizaţii­ celerat posibil a întregii eco­ perienţă să fie studiată cu cea de muncă. Sc înţelege câ ;n faţă de pregătirea, de compe­ cunoştinţe deosebite, se mai
m urile ei moderne — cum rea procesului dc dezvoltare lor socialiste a crescut cu 25.5 nom ii, se creează un suport mai mare atenţie şi in ţara tenţa celor chemaţi să le rea­
sînt : industria electrotehnică intensivă şi modernizare a a- la sută, ia r veniturile băneşti solid pentru îm bunătăţirea noastră, câutlndu-se soluţiile nici un caz socialismul nu lizeze. Specific zilelor noastre folosesc cadre cu pregătire su­
perioară, ceea ce, evident, re ­
(15—17 Ia sulă), industria elec­ g ric u ltu ril. Aşa cum s-a ară­ totale ale cooperativelor cu v ie ţii om ului. adecvate, în măsură sâ dură poale accepta o cointeresare este faptul câ buna form aţie prezintă o pierdere pentru so­
tronică (17— 19 la sută), pro­ ta t şi in Raportul general, in 28,6 la sută. P roporţiile tot mai largi pe la ridicarea pe un plan su­ care i-ar aduce pe oameni în profesională nu mai poate fi cietate. Există cazuri cînd in ­
ducţia m aşinilor-unelte (12,5— stabilirea lin iilo r de evoluţie Pe drept cuvint s-a s u b lin i­ care le-a căpătat activitatea perior a m uncii în domeniul situaţia de a trăi fără sâ mai apanajul unui num ăr restrins
15 la sută), precum şi mecani­ a a g ricu ltu rii pentru a n ii u r­ at însă în Raportul Comite­ de in ve stiţii în anii construc­ in v e s tiţiilo r — de maximă im ­ muncească. N a tu rii şi scopuri­ de oameni, ci se impune ca o gineri sau economişti, in Joc
ca fină. Referindu-ne doar la m ători, pornim de la im por­ tu lu i Central că u nită ţile coo­ ţiei socialiste au dus la acu­ portanţă pentru dezvoltarea e­ lor socialism ului le corespunde cerinţă generală, ca un a trib u t sâ lucreze in sectoare de con­
cîleva din obiectivele stabilite tanta deosebită pe care o a ­ peratiste din agricultură dis­ mularea unei preţioase expe­ conomică şi socială. acea cointeresare capabilă sâ obligatoriu pc întreaga scară a cepţie. proiectare sau in dome­
in acest domeniu, a m intim că xe această ram ură a economi­ pun de m ari rezerve, a căror rienţe în m aterie de p la n ifi­ Tovarăşi. stimuleze în permanenţă co­ fu n cţiunilo r. In acelaşi tim p, n iu l organizării producţiei, sînt
se proiectează sporirea fa b ri­ ei în condiţiile României, sco­ valorificare face posibilă creş­ care, finanţare, proiectare şi U nul din factorii principali lectivele dc oameni ai m uncii, devine absolut necesară o a- u tiliz a ţi In m unci adm inistra­
caţiei de u tilaje tehnologice pul u rm ă rit fiin d acela de a terea pro d u ctivită ţii m uncii şi execuţie a lucrărilo r. Nu este care condiţionează progresul pc toţi m em brii societăţii pen­ dîncire a competenţei, în sen­ tive, funcţionăreşti.
complexe, maşini şi agregate fru ctifica mai larg rezervele a randam entelor la hectar, a însă mai puţin adevărat câ o economic îl constituie realiza­ tru j desfăşura o activitate in ­ sul creşterii volum ului de cu­ Ş tiinţa şi învăţâm întul din
de mare tehnicitate, cu pa­ de sporire a producţiei, a asi­ num ărului de anim ale şi a serie de neajunsuri din eco­ rea unor indici lo t mai înalţi tensă. constructivă, in folosul noştinţe asim ilate din dome­ ţara noastră au avut dc-a lu n ­
ram etri tehnico-cconomici su­ gura m ărirea contribuţiei a­ producţiei lor. Sporirea cu nomie îşi au geneza în modul de eficienţă in (oale sectoarele întregii societăţi, deci şi al lor n iu l de specialitate al fiecăru­ gul tim p u lu i s lu jito ri pasionaţi
periori şi un grad rid ica t de g ric u ltu rii la progresul întregii 35-40 la sută a producţiei glo­ defectuos de desfăşurare a u­ v dc activitate. R aportul Com i­ personal. ia, ca şi din domenii adiacen­ şi de prestigiu, parte din ci
automatizare, dezvoltarea pro­ economii naţionale, la creşte­ bale prevăzute în D irective nor lu crări de investiţii. In tetulu i Central a exam inat Asemenea considerente nu te. cu reputaţie în întreaga lume.
ducţiei de electronică indus­ rea venitu lui naţional şi a n i­ cere e fo rtu ri stăruitoare şi Raportul prezentat de tovară­ m u ltiplele aspecte sub care sc stat la baza îm bu n ă tă ţirilo r Se înţelege câ natura şi cu­ Capacitatea profesională, spi­
trială. astfel Incit să asigurăm velulu i de trai al poporului. m ăsuri eficiente pentru folo­ şul Nicolae Ceauşescu s-au prezintă această problemă in aduse in u ltim ii ani sistem ului antum ul cunoştinţelor trebuie ritu l patriotic şi dragostea faţă
introducerea echipamentelor Avem în vedere, de aseme­ sirea în mod intensiv a în tre ­ reliefat principalele deficien­ actualul stadiu al dezvoltării de salarizare şi norm are a sâ se afle in raport direct pro­ de popor care animă intelec­
electronice in toate ram urile nea, faptul că agricultura es­ gului teren agricol pentru ţe în acest domeniu. Doresc noastre economice. indicînd m uncii în industrie. precum porţional cu răspunderile cu tualitatea sint o chezăşie că
economiei, organizarea pro­ te şi va râm îne m ult tim p în­ m ai buna utilizare a bazei să mă refer şi eu în acest căile de urm at, m ăsurile cc şi in întreprinderile agricole care sînt investiţi oamenii. şcoala şi ştiinţa românească
ducţiei de scrie a m ijloacelor că una dintre cele mai p re ţi­ tehnico-m ateriale şi a forţei sens la anum ite aspecte care trebuie luate pentru ridicarea de stat. Cunoaşteţi câ in de­ Cei ce exercită fu n c ţii de con­ vor continua sâ aducă o con­
tehnice de calcul. D iversifi- oase surse de produse pentru de muncă. Cooperativele îşi mi se par a nu fi lipsite de p rodu ctivită ţii m uncii. îm bu­ cursul acestui an, noul sistem trib u ţie de înaltă valoare la
cînd producţia industriei con­ export. vo r putea m ări s im ţito r po­ interes. Deşi de m ulte ori s-a nătăţirea ca lită ţii produselor, de salarizare a fost aplicat in ­ ducere, bunăoară, trebuie sâ înaintarea societăţii pe calea
stru cţiilo r de maşini, nu ne Proiectul de D irective pre­ te n ţia lu l economic şi avutul insistat asupra necesităţii de reducerea continuă a preţului tr-o serie dc ram uri şi sectoa­ fie titu la rii unei competenţe socialism ului.
propunem să realizăm Insă o vede, cum ştiţi, ca în perioada obştesc p rin profilarea pro­ a se chibzui cu în a lt sim ţ de f'o cost Subscriind întru totul re ale vieţii economice şi so­ înalte şi ai unei bogate expe­
gamă prea largă de sorlim en- 1971-1975 sâ se obţină o pro­ ducţiei, dezvoltarea ferm elor răspundere atunci cînd se cer Ia consideraţiile şi aprecierile ciale. urm înd a fi generalizat rienţe in sfera de muncă res­ Tovarăşi,
te, ci — aşa cum s-a mai spus ducţie agricolă globală cu specializate pentru producţia Si se cheltuiesc fonduri de in ­ făcute, aş vrea sâ mai adaug pinâ la finele anului. M u ta ţi­ pectivă, oameni care dispun de După cum ştiţi, una din tră­
— numai acele produse care circa 28—31 la sulă mai de lapte, carne, crearea unor vestiţii. lotuşi constatăm încă cîtova elemente. ile ce se produc in organizarea suficiente in fo rm a ţii şi au ca­ săturile lu m ii contemporane o
se justifică din punct de ve­ marc faţă dc media ani­ sectoare de prelucrare şi se- destule m anifestări de uşu­ şi tehnica producţiei ca rezul­ pacitatea de a le selecta şi in ­ reprezintă accentuarea inter­
dere economic a tit In fabrica­ lor 1966-1970. Creşterea va fi m iindustrializare a d ife rite lo r rin ţă In solicitarea fondurilor, In raport este subliniată im ­ tat al progresului tchnico-şti- terpreta judicios, de a exam i­ dependentelor reciproce din­
ţie. c it şi în exploatare. realizată p rin tr-u n ansamblu -produse agricole, extinderea la stabilirea destinaţiei, ca şi portanţa pe caic o arc repar­ in ţific. nivelul de calificare al na cu pricepere şi într-o largă tre ţâ ri şi popoare, extinderea
perspectivă problem ele pe care
tizarea cit mai judicioasă a
Baza im portantă de m aterii de măsuri şi acţiuni între ca­ a cţiunilor şi a c tivită ţilo r in- la utilizarea lor. Nu peste tot forţei de muncă în activitatea cadrelor in continuă creştere sînt chemaţi sâ le soluţioneze. şi ram ificarea considerabilă a
prim e existente In ţară, cerin­ re lărgirea şi modernizarea tercooperatisle. Fondurile pro­ s-a înţeles câ la in v e s tiţii_ se economică şi socială Proble­ arată câ problema cointeresă­ A asigura în toate sectoarele legăturilor de colaborare din­
ţele crescînde de produse chi­ sim ţitoare a bazei tehnico- p rii dc investiţii, ca şi credi­ poate recurge num ai după ce rii m ateriale colective, cît şi tre state. Acest proces obiectiv
mice pentru consumul intern materiale a ag riculturii, spori­ tele ce vor ti acordate de că­ au fost epuizate toate cele­ ma trebuie să stea in mod Iio- individuale trebuie să se afle şi la toate n ive lu rile o compe­ a fost sesizat în fazele lui in ­
şi p o sibilităţile de export au rea num ărului cadrelor de tre stat vor trebui utilizate lalte m odalităţi de sporire sau tâ rit in atenţiunea noastră. permanent în atenţia şi preo­ tenţă corespunzătoare, a nu cipiente incâ de M arx şi En-
form at punctul de plecare în specialişti şi ridicarea gradu­ mai judicios şi orientate spre m odernizarea producţiei. Tre­ Producţia modernă, creşterea cuparea noastră. lăsa loc pentru diletantism re­ gels. Iată ce scriau ei în Ma­
stabilirea obiectivelor p rivin d lu i de calificare a lu crători­ realizarea unor lucrări cu o buie spus, de asemenea, câ, masivă a dotării tehnice a prezintă o necesitate obiectivă, nifestul P artidului Comunist :
industria chimică. Această ra­ lor eficientă economică ridicată. deşi prin noua metodologie a- m uncii şi mai ales extinderea Dezvoltarea generală a so­ inexorabilă a progresului so­
mură, care în anii construcţi­ In mod special se impune O im portantă contribuţie la doptafâ în elaborarea actua­ autom atizării determină în cietăţii socialiste, creşterea bo­ cietă ţii moderne Nu este nici „Locul vechilor necesităţi, sa­
ei socialiste a cunoscut un atenţiei programul dc irig a ţii, creşterea produci iei agricole, lu lu i cincinal şi defalcorea mod fatal o m obilitate foarte găţiei m ateriale şi spirituale o exagerare in a afirm a câ tisfăcute prin produsele ţâri
ritm de creştere de-a dreptul p o triv it căruia suprafeţele ir i­ la consolidarea sectorului co­ lui din capul locului pc ani. aecenluatâ in sfera forţei de reprezintă, tovarăşi, cum bine astăzi competenţa trebuie să respective, i) iau necesităţi no
pentru satisfacerea cărora
spectaculos, urmează să-şi spo­ gate se vor m ări pînă la sfîr- operatist. ca şi la deservirea m inistere sî întreprinderi, muncă dc toate categoriile, ştiţi, premisele esenţiale pen­ pătrundă prin toţi porii a c tiv i­ nevoie de produse ale fă îh
Silul v iito ru lu i cincinal dc ponulatiei săteşti aduc între­ s-au creat condiţii pentru pre­ m obilitate înţeleasă fireşte nu tru satisfacerea intereselor in­ tă ţii economico-sociale.
rească producţia in viito ru l ca fluctuaţie — fenomen nedo­ dividuale. pentru ridicarea n i­ După cum aţi văzut, in tr-o
peste trei ori faţă de prezent. prinderile pentru mecanizarea gătirea din tim p a lu cră rilo r
cincinal în medie cu 13—14 In fiecare an vor trebui exe­ a g ricu ltu rii. Organizarea, în- de investiţii, această pregătire rit —, ci ca un proces dc tre ­ velului de (rai. P artidul nos­ astfel de optică abordează
la sută anual. Producţia de în­ cutate în medie lucrări de ir i­ cepind din anul trecut, pe a în tîrziat lotuşi In numeroa­ cere a unor oameni din tr-o în­ tru a aşezat acest adevăr la Raportul general problemele