Page 32 - Drumul_socialismului_1969_08

4 VINERI 8 AUGUST 1969

Raportul prezentat de tovarăşul RAPORTUL COMISIEI

ION GHEORGHE MAURER CENTRALE DE REVIZIE

prezentat de tovarăşul Constantin Pirvulescu

ment din vedere im portanta că aceste măsuri au fost conce­ m urilor de producţie şi a eco­ jarea întregii a ctivităţi în
lor. ca hazâ a unor legături pute şi adoptate nu sub presiu­ nomiei in ansamblu, devenind sensul impus de cerinţele o­
m ultilaterale — politice, ştiin ­ nea unor situaţii nefavorabi­ din ce în cc mai m ult cen­ biective ale dezvoltării gene­ Dragi tovarăşi, care. periodic, au analizat te necesar sâ se asigure de
ţifice. culturale — între state, le. ci în condiţiile unei dezvol­ tre puternice de analiză si rale a ţării activitatea organelor şi orga­ către toate orcanele de partid
a înţelegerii şi apropierii între tări economice sănătoase, pe prognoză economică Fii este, Pornind de la asemenea ra­ In anii care au trecut de la n iza ţiilo r de partid, m inistere­ şi de stat, de către toate orga­
relor mai îndepărtate şi alt* popoare, a instaurării unui c li­ o linie continuu ascendentă. aceasta nu diminuează obliga­ ţiuni, conducerea p artidului Congresul al IX-lea al p a rti­ lor şi in s titu ţiilo r centrale, in nizaţiile de partid aplicarea
clim atelor celor mai variate. în mat de destindere şi pace in Astăzi, după un an si opt luni ţia organelor centrale dc a în ­ şi statului a adoptat, în urmă dului, poporul nostru. sub acest domeniu im portant de cu consecvenţă in viaţă a ho-
locul vechii izolări locale si lume. de la Conferinţa Naţională, tări m u ltilateral controlul asu­ cu maj bine de doi ani, un conducerea înţeleaptă a p a rti­ activitate — au asigurat con­ tâ rîrii Secretariatului Comite­
naţionale şi al satisfacerii ne­ constatăm cu satisfacţie că tot pra u n ită ţilo r subordonate, dc program cuprinzător de dota­ dului său comunist, a înfăptu­ tinua îm bunătăţire a a ctivi­ tu lu i Central si Decretul Con­
cesităţilor cu produse proprii, Tovarăşi, (■cea cc s-a întreprins in prac­ a urm ări sistematic modul re a economiei naţionale cu it un amplu program de con­ tăţii de rezolvare a proble­ s iliu lu i de Stat privind m un­
se dezvoltă schimbul univer­ In cursul dezvoltării ei. o- tică, pe linia h o tâ ririlo r stabi­ cum se realizează planul n- echipamente de calcul. Tn a­ strucţie economică, socială şi melor ridicate prin scrisori si ca cu scrisorile şi audientele.
sal. interdependenta universa­ m rniron a putut multă vreme lite. dă rezultate pozitive. în ­ nua). a lărgi asistenţa te h n i­ cest cadru, proiectul de Direc­ politică a tării. audiente, au creat un cadru Este. de asemenea, necesară
lă a naţiunilor. Şi acest lucru e să trăiască si să evolueze fără dreptăţind aprecierea că m ă­ că şi economică, precum şi a tive prevede, aşa cum ştiţi, Desfăşurarea Congresului al mai larg de participare si Pe intensificarea controlului de
valabil a tît pentru producţia previziune, deşi dintotdeauna surile prevăzute sînt juste, v ia ­ interveni operativ in soluţio­ introducerea unor sisteme e­ X-lea al P artidului Comunist această cale a cetăţenilor la partid şi de slat la toate n i­
materială cit si pentru cea a năzuit să cunoască cr-i va bile. Nu putem fi decît de n- narea unor probleme care de­ lectronice de prelucrare a da­ Român, eveniment de rem ar­ rezolvarea a numeroase pro­ velele. tragerea la răspundere
spirituală* (K M o r* şi F. En- aduce viito ru l In lumea dc cord cu concluzia din Rapor­ păşesc competenţa sau posi­ telor de capacităţi diferite, cabilă însemnătate în viata bleme de interes general şi a acelora care nu rezolvă la
ccls. Opere, voi 4. Editura Po­ azi. situaţia este en totul alta : tul genera) că aplicarea unora b ilită ţile între p rind e rilo r si intre care şi mari. Se vor c- partid ulu i şi poporului român, personal. tim p şi cu răspundere proble­
litică 1983, pag 470) Astăzi, mai previziunea pe perioade cit dintre aceste măsuri trenează centralelor. chipa in mod p rio rita r cu ase­ în aceste m inunate zile pre­ Cetăţenii României socia­ mele ridicate de cetăţeni. Un
m ult dreît orieînd. fiecare ta­ mai îndelungate a devenit o însă. că ritm ul de elaborare Pe bună dreptate, in Rapor­ menea u tilaje organele de mergătoare sărbătoririi unui liste acordă o înaltă preţuire aport mai im portant poate şi
ră. indiferent de mărimea sa. necesitate în conducerea so­ a antelor norm ative caic să tul C om itetului Central s-a planificare centrale, sistemul sfert de veac de la în fă p tu i­ a c tivită ţii neobosite a condu­ trebuie sâ aducă presa centra­
de hogâtia de care dispune, de cietăţii. un a tribu t inseparabil le detalieze şi precizeze este arătat că modernizarea a cti­ inform aţional economic. cel rea actului istoric al eliberă­ cerii partidului. în frunte cu lă şi locală, radioul şi televi­
nivelul dezvoltării economice al po liticii. Intr-adevăr, dară lent. înaintarea mai viguroa­ v ită ţi de planificare vizează de aprovizionare şi desfacere, rii României de sub jugul fas­ tovarăşul Nicolac Ceausescu. ziunea prin publicarea mai re­
si sociale, de poziţia geografi­ privim lu cru rile in sfera eco­ să în direcţia m odernizării si toate compartimentele econo­ sistemul financiar-bancar. u- cist. ne readuce în memorie care promovează cu consec­ gulată a unor m ateriale de a-
că. este in mod obiectiv deter­ nom icului. constatăm că nu­ sporirii, eficienţei a ctivită ţii r- miei şi mai ales C om itelui ncle unităţi economice mari. m arile succese obţinute în o­ ventă stilu l de muncă nova­ nalizâ, prin poziţie critică fa­
minată să participe la sehim- meroase a etiviiâţi extrem de ronomice reclamă traducerea de Slat al P lanificării. Tnlr-a- institutele de cercetări si pera de edificare socialistă a tor. caracterizat prin contac­ tă de cei care încalcă legile
hul de valori mondial, să dea complicate şi costisitoare — în fapt. fără alte în tirzie ri, a devâr, dacă in viata econo­ proiectări Pentru a obţine ţâ rii, munca eroică, plină de te permanente $i nem ijlocite si normele de convieţuire .so­
şi să primească din ceea ce progresul tehnic, investiţii Ic. întregului program stabilit de mică a ţâ rii au existat greu­ m axim um de eficienţă în fo­ abnegaţie a clasei muncitoare, cu masele largi de oameni ai cială. prin urm ărirea eficienţei
reprezintă creaţia umană. Fap­ asigurarea bazri de m aterii partid pentru perfecţionarea tăţi. ele îşi au de m ulte ori losirea m aşinilor de calcul, a ţărănim ii şi intelectualităţii, m uncii, prin consultări direc­ m aterialelor publicate.
tul priveşte toate ţările, dar prime, pregătirea cadrelor — mecanismului economiei noas­ originea in insuficienta fu n ­ va trebui asigurată utilizarea a întregului nostru popor. te cu toii cei care participă ★
poate şi mai m ult ţările mici. pot fi realizate cu deplin suc­ tre naţionale. damentare a unora dintre de­ lor în comun producţiei Raportul prezentat Congre­ nem ijlocit la înfăptuirea p o li­ Comisia CentraJâ de Revi­
P articu larităţile
ticii partidului. Aceasta con­
care găsesc în relaţiile economi­ ces numai dacă sînt gîndîte şi In mod deosebit se cer in­ ciziile înscrise în planul de în zilele noastre impun, ca o sului de secretarul general al feră întregii a ctivităţi a zie. in perioada dintre cele
ce externe un element indispen­ organizate din tim p. pornin- tensificate eforturile pentru stat. în corelarea lor nu în ­ altă cerinţă obiectivă, aplica­ partidului, tovarăşul Nieolac P artidului Comunist Român două congrese, a u rm ă rit cu
sabil şi extrem de valoros du-sc dc la date certe, ş tiin ­ îm bunătăţirea planificării, dc totdeauna satisfăcătoare. Vo­ rea pe scară largă a p rin c ip i­ Ceauşescu, constituie o a n a li­ un caracter realist, o p ute rn i­ consecventă îndeplinirea sar­
pentru dezvoltarea lor rapidă, ţifice acumulate din practică, a*a manieră in cit planurile c- lum ul si valoarea cognitivă a ului m uncii şl conduceri! co­ ză ştiin ţifică , m ultilaterală a că bază de masă ; politica sa cin ilo r ce i-au revenit. Peri­
pentru sporirea continuă a bo­ din descifrarea tendinţelor pc laboratc să fie cît mai bine in fo rm a ţiilo r colectate de Co­ lective. Intr-adevăr, astăzi în ­ întregii noastre vieţi politice, fiin d în esenţă expresia sin­ odic, în şedinţele plenare, a
găţiei naţionale Autarhia, izo­ care le urmează diferitele fe­ ancorate în realităţi, perfci t m itelui de Stat al P lanificării treprinderile instituţiile , o r­ economice, cultural-sociale; el tetizată a g în d irii şi înţelep­ exam inat activitatea desfăşu­
larea unei ţări sau a unui grup nomene si procese. Fără ase­ sincronizate cu potenţialul trh - nu sint. deci. suficiente, iar ganizaţiile economice se gă­ înfăţişează un m inunai ta­ ciunii întregii noastre naţiuni rată în dom eniile m uncii sa­
de state de circuitul economic menea premise, mersul îna­ nico-cconomic şi uman. In lu ­ prelucrarea si analiza lor se sesc în faţa unor probleme blou al dezvoltării viitoare a socialiste le, a prezentat conducerii
mondial, ca si lim itarea rela­ inte al vieţii economice şi so­ mina experienţei, este cert că efectuează cîteodatâ in mod de o asemenea varietate. în- României, program ul însuflc- Scrisorile prin care oamenii partid u lu i propuneri privind
ţiilo r economice la anum ite ciale este. dacă nu imposibil, o bună planificare la nivelul necorespunzâtor. Pentru a r i­ cît este din ce in cc mai greu. ţito r care va dinamiza foita îm bunătăţirea a ctivită ţii fi-
în orîcr caz m ult îngreunat dica munca de planificare a creatoare a întregului popor m uncii se adresează Comile-
zone nu ar putea dceît să p ri­ Aceste raţionam ente au pre­ ram urilor de producţie si cu iar în cazul în tre p rinde rilor tulu l Central, m iile de angaja­ nanciar-gospodâreşti şi rezol­
veze ţă rile în ca viză de o sursă a tit mai m ult la nivelul eco­ economiei naţionale la n ive­ m ari cu desâvîrşire im posibil în anii ce vor urma. mareînd mente, propuneri şi sesizări, varea în mai bune condiţii a
potenţială de progres, să le în­ zidat la elaborarea capitole­ nomici naţionale depinde csen- lu l m arilor sarcini ce le avem ca un singur om. oricît dc — prin obiectivele şi dim en­ toate izvorăsc dintr-o înaltă problem elor ridicate de oa­
de îndeplinit, ar fi u til ca în
gusteze posibilitatea de a ţine lor din proiectul de Directive tialm ente dc modul in care cadrul acestei im portante in ­ vastă ar fi pregătirea şi expe­ siunile sale — o etapă superi­ g rijă şi responsabilitate soci­ menii m uncii prin scrisori şi
cadenţa cu revoluţia ş liin ţifi- referitoare la lin iile directoa­ este dimensionat si propor­ s titu ţii să fie grupate forţe rienţa lui, să lc poată cuprin­ oară in dezvoltarea societăţii ală faţă de prezentul si v iito ­ audienţe.
eo-trhniră contemporană şi de re ale dezvoltării economici ţional programul de activitate de şi eu a tît mai putîn dezle­ noastre rul patriei noastre socialiste. Participarea preşedintelui
naţionale în perioada 1976— care să poată desfăşura apro­
a folosi roadele ci. ia r in ul­ jOflO precum şi la spori al fiecărei unităţi economice fundate investigaţii ştiinţifice. ga cu competenţa şi prom pti­ Tovarăşi. Participarea directă a mase­ Comisiei la şedinţele Secreta­
timă instanţă. să le pună în în parte. Numai în măsura m In felul acesta instituţia noas­ tudinea dictate de exigentele lor largi de oameni ai m uncii ria tu lu i C om itetului Central a
situaţia de a rezolva tardiv si resurselor cnrrgclice şi elec­ rare in întreprinderi — celule tră centrală de planificare va v ie ţii economice. ^ Comisia Centrală de Revi- la rezolvarea problemelor ma­ înlesnit cunoaşterea directă a
cu o eficienţă redusă proble­ trificarea ţâ rii pînâ la sfirsi- de bază ale vie ţii economice reuşi. într-o m ult mai mare Se cunoaşte că în u ltim ii z.ie a desfăşurat o activitate jore ale a ctivită ţii economice, preocupărilor existente în fie­
mele propriei dezvoltări eco­ lul deceniului urm ător Sînt — se desfăşoară o aprofunda­ măsură, să im prim e un ca­ ani s-a lă rg it considerabil sfe­ susţinută pentru înfăptuirea sociale şi politice este puter­ care etapă şi axarea muncii
nomice si sociale schiţate aici. în mod succint, tă analiză a tu tu ro r c o n d iţii­ racter ş tiin ţific propriei sale ra de aplicare a p rin cip iu lu i sarcinilor sale statutare. A- nic evidenţiată şi de diversi­ Comisiei pe problemele ma­
principalele obiective pe care
Această realitate rezultă dc ne propunem să le atingem la lor de producţie, întemeiata a ctivită ţi si totodată să ofere conducerii colective în d ife ri­ plicînd în întreaga sa a ctivi­ tatea problem elor ridicate în jore ale a c tiv ită ţii partidului.
altfel din însăşi evoluţia co­ finele deceniului al optulea, pe o inform aţie exhaustivă de m inisterelor, centralelor, în­ tele verigi ale sistemului nos­ tate p rincip iu l muncii colec­ scrisori şi la audienţe*. In acest cadru, folosind expe­
tim economic si social. Esen­
m erţului mondial, din serioa­ sarcinile de bază a căror în­ la fiecare Ioc de muncă, exis­ trep rind erilo r indicaţii p re ţi­ ţia l este ca organele în fiin ţa ­ tive. Comisia a controlat sis­ Numai în anul 1968 s-au a­ rienţa cîştigatâ. Comisia Cen­
sele m odificări intervenite în deplinire poate duce la a- tă garanţia întocm irii unor oase pentru orientarea dez­ te să funcţioneze efectiv, să tem atic modul de realizare a dresat prin scrisori şi audien­ trală de Revizie va trebui să
ultim ele decenii în structura ccastn. programe de producţie ju d i­ vo ltă rii producţiei in concor­ fructifice din plin avantajele v e n itu rilo r partidului, de u ti­ ţe C om itetului Central un persevereze în rezolvarea cu
sa. în re la ţiile reciproce din­ cioase. cuprinzind indici ma­ danţă cu cele mai recente da­ unui asemenea mod de con­ lizare a fo n durilo r alocate num ăr de 208 300 cetăţeni, mai m ultă operativitate a sar­
tre parteneri. .Se şlie. de pildă, In lum ina realizărilor de xim i. dar realmente posibil de te ale ştiinţei şi tehnicii. A r pentru acoperirea ch e ltu ieli­ dintre care 97 Ia sută secreta­ cin ilo r ce-î revin.
pinâ acum si a perspectivelor ducere Aceasta depinde, de­
că înainte ţările cele mai a­ îndeplinit Evident că o astfel fi oportun să se studieze pro­ sigur. în prim u l rînd de în ­ lor. cum sînt gospodărite bu­ ru lu i general al partidului. In Tovarăşi,
vansate se hotărau în genere re se întrevăd, putem antici­ de analiză reclamă neapărat blema în fiin ţă rii în cadrul suşi felul în care sînt alcătui­ nurile materiale, modul în ca­ anul 1068 peste 2 000 000 de
greu să livreze .statelor mai pa că în 1980 configuraţia o- o contribuţie largă a colecti­ C om itetului de Stat al P lani­ te Componenta lor nu tre­ re organizaţiile subvenţionate cetăţeni s-au adresat organe­ îndeplinirea cu succes a
slabe echipamente tehnice şi conomîeî noastre naţionale, vului de salariaţi. Nu mcape fică rii a unui in stitu t de cal­ buie sâ fie întotdeauna ace­ de către partid folosesc fondu­ lor locale de partid şi de stat, program ului elaborat de Con­
alte mijloace care le puteau sub raportul n ivelului de dez­ îndoială că dacă in toate între­ cul şi prognoză economică. eaşi. ei adaptată 1 problem elor rile destinate a ctivită ţii lo r : in s titu ţiilo r centrale. presei, gresul al IX -lea confirm ă jus­
voltare şi al structurii, al in ­
practica e
In ştiinţa şi în
ajuta pe acestea să se ridice dicilor economici cantitativi şi prinderile noastre s-ar sta­ conomicâ din tarile dezvolta­ pe cave sînt chemate sâ le a ve rifica t felul cum au fost radioului si televiziunii. Sem­ teţea p o liticii m arxist-leninis-
cconomiceşte. Interesul era en tornici în mod efectiv un ase­ te îşi face loc tot mai m u lt rezolve. A rta constă în a gru­ rezolvate scrisorile oam enilor n ifica tiv si demn de subliniat te a partid ului nostru*, uriaşa
ţările mai puţin dezvoltate să ca lita tivi dc m axim ă expresi­ menea stil de lucru s-ar crea concepţia p o triv it căreia c ir­ pa — în fiecare caz. — şi a m uncii adresate C om itetului «sie faptul câ majoritatea ce­ sa forţă mobilizatoare, capaci­
fie menţinute în postura de vitate. se va apropia m ult dc premisele unei îm bunătăţiri cuitul producţie — desfacere regrupa — ori de cîte ori este Central lo r care se adresează prin scri­ tatea sa de a conduce proce­
client pentru produse indus­ aceea a unei socielăţi evolua­ radicale a muncii de p la n ifi­ trebuie considerai încheiat nevoie — pe oamenii cei mai Din analiza execuţiei buge­ sori si audiente fac propuneri sul de transform are revoluţio­
tria le de consum şi furnizor te din punct de vedere indus­ care şi pe celelalte trepte ale nu în momentul cind m ăr­ indicaţi prin pregătirea, expe­ tului rezultă câ datorită preo­ si sugestii constructive privind nară a societăţii. Ceea ce ca­
de m aterii prime. Acum state tria l. Dispunînd de o bază piram idei care formează eco­ fu rile au ajuns pe piaţă si rienţa si in fo rm a ţiile pe care cupărilor permanente pentru activitatea din industrie, con­ racterizează dezvoltarea socie­
puternic industrializate sint tehnico-m aterialâ laiRâ. dc o nomia naţională. s-a încasat contravaloarea lor. le deţin Este limpede că nu­ utilizarea mai chibzuită a strucţii. agricultură. trans­ tă ţii noastre în această etapă
determinate. în mod obiectiv, structură modernă a econo­ P osibilităţi sporite dc per­ ci abia atunci cind au in trat mai dacă toţi oamenii ce fondurilor băneşti şi m ateria­ porturi. aprovizionare şi servi­ este mersul continuu ascen­
să lărgească din ce în ce mai m ici. a ram urilor, subramu- fecţionare a m uncii dc plani­ în posesia consum atorilor şi compun un colectiv sînt le. precum şi creşterii renta­ cii pentru populaţie apărarea dent. puternicul dinam ism al
m ult gama produselor desti­ rilo r si a nom enclatorului de ficare şi a conducem a ctivită ­ satisfac exigentele lor Por­ competenţi, se pot angaja re­ b ilită ţii unor sectoare de ac­ leealitâtii socialiste. învâtâ- in lre g ii vieţi sociale-polilice
nate consumului productiv pe produse, de cadre cu o c a lifi­ ţii economice în general se nind de la aceasta, se orga­ ale dezbateri, se poate obţine tivitate. aplicării cu rezultate mînt. cultură si ştiinţă, pro­ Obiectivele şi sarcinile de ba­
bune a m ăsurilor legate de
care le pun în circulaţia in ­ care din re in ce mai bună. creează o dată cu înfiinţarea nizează studii am ănunţite a­ ca deciziile luate sâ fie re­ îm bunătăţirea organizării teri- bleme ale vie ţii interne de ză ale dezvoltării, economiei
ternaţională, ceea ce. tot in ţara noastră va fi în stare centralelor industriale. P rin supra cerinţelor de pe piaţă zultatul contribuţiei tuturor. torial-adm inistiatîve a ţârii, partid : critică lipsurile care naţionale în perioada 1971-1980
mai persistă în activitatea u ­
mod obiectiv, favorizează din sâ-şî acopere în tot maî mare aceasta se pun bazele unui şi asupra evoluţiei acestora, venitu rile p a rtid u lu i au cres­ nor ministere şi in s lilu tii sint strălu cit reliâfâle în ra­
ce in ce mai m ult progresul măsură nevoile, desigur m ult proces de organizare mai bu­ urm ârindu-sc ca volum ul, va­ As vrea sâ mai remarc că cut perm anent in tim p ce centrale, a unor organe de portul C om itetului Central
fo rţelor de producţie în ţările crescute peste un deceniu, să nă si specializare mai accen­ rietatea şi calitatea m ă rfu ri­ organele de conducere colecti­ cheltuielile au fost substanţi­ partid şi de stal locale. prezentat de secretarul gene­
râmase mai în urmă. O pon­ participe mai activ docît în tuată a producţiei, in stare lo r ce se produc să răspundă vă nu pot şi nici nu trebuie al reduse. Comisia Centrală ral. înfăptuirea acestui gran­
dere sporită capătă in comer­ prezent şi de pe o poziţie mai sâ-i asigure întreaga mobil unor nevoi reale, existente sâ constituie un teren de com­ de Revizie — pe parcursul Propunerile. sugestiile şî dios program va crea condi­
ţul exterior creaţiile g in d irii avantajoasă la diviziunea 'n- tatc impusă de ritm u l progre­ sau în curs dc form are Mal petiţie. unde fiecare ar fi in ­ a c tiv ită ţii sale — a exam inat observaţiilor critice făcute de ţiile necesare trecerii trepta­
ştiin ţifice si tehnice, aşa-numi- ternaţionalâ a muncii. sului tehnico-ştiinţific. C r 1 m ult. prin diverse mijloace, teresat sâ trium fe propriile periodic execuţia bugetului pe oamenii muncii au adus un a­ te spre comunism, sporind
păreri In cadrul lor este ne­
port preţios la elaborarea u­
tul comerţ de inteligentă. Aşa cum stiti. producţia in ­ ce li sc ccrc mai ales centra­ sc acţionează în direcţia cre­ domenii de activitate, a făcut contribuţia României la în tă ri­
dustrială va fi în 1900 dc 2—2.3 ării unor noi necesităţi de voie de un clim at in care nor hotârîri ale plenarelor Co­ rea sistem ului mondial socia­
In asemenea condiţii, şi ţi- lelor este ca. o data cu condu­ toate o piniile să fie ascultate propuneri şi sugestii menite m ite tu lui Central al partidu­ list la afirm area ideilor socia­
nînd seamă de amploarea si ori mui mare decît în 1970. cerea producţiei in în tre p rin ­ consum. O asemenea concep­ şi judecate cu atenţie, pentru sâ contribuie la folosirea ra­ lui. a unor legi care au fost lism ului în lume.
Vor căpăta o sensibilă dezvol­
ţie asupra producţiei se im pu­
forţa pe care au căpătat-o In tare toate ram urile industriale, derile aferente, să organiza, ne si în activitatea economi­ ca din confruntarea ideilor ţională a fond u rilo r băneşti si supuse anrobării M arii A d u ­ A p licind creator adevăruri­
zilele noastre lupta popoare­ munca dc cercetare ştiin ţific» că din ţara noastră, transpu­ şi punctelor de vedere sâ se a b unurilor m ateriale ale nări Naţionale : m ulte propu­ le generale ale învăţăturii lui
lor pentru eliberare naţională dnr mai ales cele de prim ă si dc proiectare, vizmd pcrTe, nerea ci in practică solicitînd desprindă ceea ce este real­ partidului. neri au constituit puncte valo­ Mar.x, Engels, Lemn, ale con­
şi consolidarea independentei însemnătate in revoluţia ştiîn- tionarca tehnologiilor dr fa ­ un ansamblu de măsuri bine mente u til şî în măsură sâ Cotizaţiile de partid consti­ roase de orientare şi sp rijin strucţiei socialiste şi practicii
lor. tot mai puţin cineva poa­ ţifico-tchnicâ si care valorifică bricaţie. asimilarea dc produse gîndite Evident că în socia­ servească progresul In sfîrşit tuie principala sursă în for­ în activitatea oreanelor de rev oluţionare mondiale la con­
cu o eficienţă superioară re­
te im pune altcuiva, datorită sursele naturale si umane ale noi. In acelaşi tim p ele smv lism nu numai că poate fi conducerea colectivă dă roa­ marea v e n itu rilo r partidului. partid şi de stat locale. d iţiile ţâ rii noastre, P artidul
re la ţiilo r economice, teliniea- chemate să prospectrze piaţa mai lesnicios aplicată. dar de în măsura în care se bizu- Sem nificativ in acest sens es­ Comisia Centrală de Revizie Comunist Român a adus şi »si
ştîîntifice sau culturale, o b li­ tă rii Producţia de energie r- internă şi externa să cunoa poate slu ji ca o pîrghie im ­ ie pe responsabilitatea in d iv i­ te faptul câ ponderea acesto­ apreciază câ a crescut compe­ aduce contribuţia sa creatoa­
lectrieâ se va cifra la 80—8.*>
gaţii pe care acesta nu le ac­ m iliarde kW h. asigurind creş­ râ cererea dc m ărfuri portantă de îm bunătăţire a duală atît in adoptarea deci­ ra este în continuă creştere. tenţa si grija cu care organele re la dezvoltarea tezaurului
ceptă. Tn nici un caz, aşa cum terea considerabilă a consu­ orienteze producţia in con», or a ctivită ţii economice şi de sa­ ziilor, c it şi în înfăptuirea In 1969. aproape jum ătaie din de partid, de stat si obşteşti comun al m arxism -leninism u-
în mod concludent demon­ m ului productiv şi al popu­ ■ U n ;A cu ea tisfacere în condiţii superioa­ lor. Iar o asemenea respon­ veniturile partidu lu i sînt asi­ rezolvă problemele ridicate lui. militează neobosit pentru
strează experienţa, o astfel de laţiei. A gricultura va ajunge Caracteristic pentru modul re a nevoilor populaţiei, de sabilitate poate exista num ai gurate din cotizaţii, faţă de prin scrisori şi audiente In restabilirea u n ităţii si creşte­
situaţie nu este posibilă pen- um *-e aplică în clapa actuală orientare a cererii de consum în condiţiile în care se asigu­ numai 22 la sută în 1966. A ­ anul 196H num ărul scrisorilor rea influenţei mişcării comu­
iru ţă rile socialiste, ale căror la un grad ridicat dc intensi­ itrln n p iu l fundam ental al cen­ in acord cu interesele gene­ ră o reală libertate de a de­ ceasta se datoreşte creştem Si sesizărilor rezolvate în te r­ niste şi muncitoreşti interna­
popoare, devenite pentru p ri­ ficare si va furniza cantităţi tralism ului democratic in or­ rale ale rid ică rii nivelului de cide. natural. în lim itele a tri­ continue a num ărului mem­ menul stab ilit prin hotâ- ţionale.
m ult sporite de produse ve­
b rilo r de partid, cît şi faptu­
ma oară în istorie stâpînc pc getale si animale. , , irea si conducerea eco- civilizaţie al societăţii. b u ţiilo r stabilite. lui câ în prezent com uniştii, rîrea Secretariatului Comite­ îndeplinind mandatul încre­
destinele lor. sînt hotârîtc Dublarea venitului naţional anmv i noastre este deplasare;! In îm prejurările dezvoltării Am inteam la începutul ex­ aproape în totalitatea lor. a- tului Central a fost de 91 la d in ţa i de Com itetul Central,
să-şi apere cu toate forţele li­ unnr a trib u ţii de la organele rapide a economiei naţionale, punerii de necesitatea exerci­ chîtă cu regularitate cotiza­ sută. delegaţia partidului nostru,
bertatea. m arile cuceriri revo­ în deceniul urm ător va per­ rntryile către unităţi ccono- tot mai numeroase şi comple­ tă m rolului conducător al Cu toate acestea. în acest participantă la Cunlătuirea in­
luţionare Astăzi, eind socia­ mite înfăptuirea. în continua­ ,f, r de bază Elaborarea dr- xe sint problemele cu care este p artidu lui în forme tot mai ţia de partid. asemenea, domeniu de activitate se mai ternaţională a partidelor co­
Au crescut, de
lism ul reprezintă o realitate re a unui vast program de in ­ . ut r are loc tot maî m ult a­ confruntat Consiliul de M i- perfecţionate. corespunzător veniturile realizate de E ditu­ m enţin şi unele neajunsuri. muniste şi muncitoreşti de la
vestiţii. paralel cu creşterea
vie pe mai bine dc o pătrim e însemnată a fondului de con­ ....... înde se realizează suma nişlrî. M ăsurile de îm bunătă­ p a rticu la rită ţilo r si cerinţelor ra Scînteia si presa locală — Astfel — aşa cum rezultă din Moscova, a reafirm at cu c la ri­
din suprafaţa globului, cînd sum. Poporul nostru va reuşi nmpetenţelor necesare, unde ţire a conducerii şi p lanifică­ fiecărei etape Se înţelege câ m ijloace puternice de in fo r­ analiza făcută de conducerea tate poziţia P artidului Comu­
există un puternic- sistem so­ să asigure premisele m ateria­ .... (ntîlnesc acei oameni care rii economiei naţionale, aşa aceste perfecţionări trebuie sâ mare si influenţare a mase­ partid u lu i — la unele organe nist Român fală de proble­
se manifeste şi în domeniul
cialist. nu este de conceput că le necesare realizării unui p rin inform aţiile cc le posedă cum au fost concepute, oferă economic, conducerea de către lor. de partid, de stal şi obşteşti mele ce pieocupă in prezent
popoarele ţâ rilo r socialiste ar înalt nivel dc bunăstare, c iv i­ •Unt in măsură să aprecieze guvernului condiţii m ult mai partid fiin d un factor esenţi­ M erită, de asemenea, sâ din judeţele ; Teleorman. Bo­ mişcarea comunistă şi m unci­
putea fi abătute în vreun fel , 1 n buîe făcut pentru bunul prielnice pentru exercitarea al al realizării integrale a fie evidenţiată preocuparea toşani. Brăila Prahova ; la u­ torească internaţională
sau altul de pc drum ul pe va re lizaţie si cultură mi r% al a ctivită ţii Desigur că eficientă a a trib u ţiilo r de sarcinilor stabilite în D irecti­ constantă a organizaţiilor si nele m inistere şi in s titu ţii cen­ Com uniştii, opinia publică
Tovarăşi,
trale. ca de exemplu : Indus­
merg Mersul vie ţii economice pu­ a i • ' proces trebuie îndru- înaltă răspundere ce-i revin, ve. De aici. obligaţia organe­ in s titu ţiilo r subvenţionate de trie i C onstrucţiilor de Maşini. din tara noastră au p n m it cu
ca organ suprem al adm inis­
Concepţia partidului si sta­ ne in evidenţă ea un imens n- mnt cu grijă, realizat p<o- traţie i de stat In anii trecuţi, lor şi organizaţiilor de partid către partid pentru raţionala M inelor. Industriei A lim enta­ legitim ă m indrie cuvintarea
tului nostru asupra re la ţiilo r vantaj al o rin d u irii socialiste r n .Mv. in asa fel incit, conco- el era. şi in anum ite p r.vin ţc de a întări controlul asupra folosire a fondurilor băneşti re. Industriei Uşoare şi tovarăşului Nicolae Ceauşescu
economice şi tehnico-şliinţifiue faptul râ ea oferă condiţiile n trn t cu acordarea de a tri- este şi astăzi, supraaglomer.it a ctivită ţii economice, de a şi m ijloacelor materiale, spo­ UCECOM. activitatea de so­ rostită la această consfătuire.
internaţionale, p rincipiile du­ rele mai bune atît pentru d i­ sporite, să sc asigure cn sarcini de mai mică im ­ s p rijin i eficient şi sistematic rirea v e n itu rilo r proprii, redu- luţionare a problem elor r i­ Cu deosebită vigoare şi însu­
pă care ne călăuzim în stabi­ namizarea forţelor dc produc­ m u re a răspunderii pentru portanţă Este cert că printr-o munca pentru înfăptuirea o­ cînd in acest fel, an de an, dicate de oamenii muncii nu fleţire întregul partid, poporul
lirea şi dezvoltarea acestor re­ ţie. r ît şi pentru adaptarea *a- ■ tea deciziilor adoptate întărire a rolu lui m inisterelor biectivelor propuse. Fireşte că subvenţiile de la partid. se desfăşoară la nivelul cerin­ Român şi-au exprim at depli­
la ţii au fost temeinic si cu­ drului organizatoric, a fo r­ CU priveşte organele centrale. si organelor centrale de sinte­ însesi organele de partid tre­ R ealizările obţinute asigura ţelor actuale Se manifestă în­ na adeziune faţă de conţinu­
prinzător argumentate în Ra­ m elor si metodelor dc condu­ , j ohîndesc. ca rezultat al ză economică. Consiliul de buie alcătuite din oameni cu acoperirea integrală a cheltu­ că aspecte de subapreciere a tul acestei cuvîntârî. fată de
portul general De asemenea, cere la cerinţele noi. , n . vârii de problemele prar- M in iştri va putea să-şi întă­ o bună pregătire de speciali­ ie lilo r p a rtidului din cotiza­ acestei a c tivitâ li. Unele orga­ politica m arxist-leninistâ a
vi s-au înfăţişat problemele ce U rm ărind valorificarea aces­ din un ităţile economice, rească şi mai m ult propriul tate şi un s p irit organizatoric ţiile încasate de la membru ne de partid, de slat şi ob­ P artidului Comunist Român,
se cer soluţionate în procesul tui avantaj, partidul se preo­ -i M ilitaţi incom parabil rnai rol in viaţa ţă rii, să se consa­ dezvoltat, sensibili şi recep­ săi. cit si din ven iturile pro­ şteşti nu acordă alentin cuve­ izvorîiâ din inalla sa p rin ci­
responsabilitate
pialitate şi
extinderii si perfecţionării ac- cupă stârnitor — nsa rum prea m ». i decît în trecut pentru a cre in mai mare- măsură stu­ tiv i la nou, cu o viziune mo­ venite din edituri, presă şi nită propunerilor şi sugestiilor pentru destinele socialismului
tiv ilâ ţii de comerţ exterior, bine se ştir — de perfecţiona­ rm ce n lra asupra sspeclcior d iu lu i problem elor de per­ dernă. înaintată asupra vie ţii alte a ctivităţi. valoroase prezentate de oa­ si păcii in lume
m ăsurile ce trebuie luate pen­ rea organizării, conducerii şi ru caracter mai general, a spectivă, să intervină cu au­ economice şi sociale. Raportăm Congresului câ menii muncii.
tru sporirea eficientei expor­ p la n ifică rii economici naţio­ ,i ,-ic o muncă fructuoasă toritatea sa în reglementarea întreaga activitate financiară Se mai intîlne.sc situaţii S tim aţi tovarăşi.
tului şi im portului, pentru nale. Perfecţionările preconi­ d r - »-nccpţîc privind dezvolta­ şi orientarea diferitelo r feno­ Dragi tovarăşi. şi gospodărească s-a desfăşu­ cind uncie cadre de conduce­
consolidarea prestigiului ţâ rii zate nu au un caracter con­ rea in perspectivă ram uri- mene de amploare ce au loc rat în deplină concordanţă cu re rezolvă puţine scrisori şi Aşa cum ni s-a înfăţişat prin
noastre pe pieţele externe. junctura^ cî se încadrează în- |or ,|e producţie. Diviziunea in economie, ca şi în celelalte După cum stiti, «n cadrul prevederile statutare şi cu ho- cereri, nu respectă programul analiza amplă făcută de Co­
C om itetului Central.
tâ ririle
N-aş mai avea de adăugat, tr-un proces permanent, rare nvin* ii între diferitele orga- compartimente ale organis­ amplei dezbateri care a pie- Bugetele anuale ale^ pa rtidu­ de prim ire in audiente. nu m itetul Central în raportul
eedat Congresul, prevederile
în cadrul acestui capitol, decit im plică studiul sistematic al n urne pc toate treptele eco­ m ului social. Se înţelege că proiectului de D irective au lui au fost judicios întocmite, clarifică problemele pină la prezentat Congresului, P a rti­
asemenea
circumstanţe
in
cîteva cuvinte p riv ito r la tu ­ fenomenelor noi or se contu­ nom >i naţionale, fiecare u r­ constituit şi ele obiectul u­ asigurînd fondurile băneşti si capăt, nedind răspunsul cuve­ dul Comunist Român sc pre­
rism ul internaţional. Am ploa­ rează în economic, oxam inarrn m ărind prin activitatea sa spe- vor fi mai bine fondate si nei deosebit de atente exam i­ mijloacele m ateriale necesare n it si competent celor care li zintă la încheierea p rim ului
mai operativ elaborate s« î n ­
,f A acelaşi obiectiv al drz-
rea deosebită pe care o cu­ critică n experienţei proptii. v itA riî. apare astfel rit >c tă ririle guvernului, actele nări din partea maselor celor a c tivită ţii organelor şi orga­ se adresează cu toată încre­ sfert de vrac de la eliberarea
derea. Astfel. M inisterul -Jus­
noaşte turism ul în lumea de r,i si cunoaşterea experienţei At, de logică, raţională, orn- norm ative pe care acesta este mai largi. Au fost form ulate n izaţiilo r de partid, desfăşu­ tiţie i din totalul scrisorilor patriei cu un bogat bilanţ de
azi a făcut din cl. cum prea ailo r ţări socialiste, asimilarea f i . lâ pentru fiecare orga- dator să le întocmească. cu acest p rile j numeroase pro­ ră rii unei rodnice actjvitatt p rim ite a rezolvat direct nu­ măreţe în fă p tu iri, cu un vast
hine ştiţi, pentru m ulte state, cuceririlor dobîndito pe nlan Conducerea a ctivită ţii eco­ puneri şi sugestii, care sint politice $i organizatorice. în­ mai 3 la sutâ l Uniunea Na­ program de dezvoltare m u lti­
un m ijloc im portant de spo­ mondial în domeniul stiintei ir. în parte si pentru econo­ nomice într-un stat industrial studiate cu atenţie Îm bună­ fă p tu irii program elor de pie- ţională a C A P, 14 la sutâ. iar laterală a patriei a cărui în­
rire a resurselor valutare. Aşn si tehnicii, al conducerii si or­ m în ansamhlu. modern, organizarea si d irija ­ tăţite şi completate pe baza gâtire şi perfecţionare siste­ M inisterul A facerilor Interne deplinire cu succes va duce la
cum arăta tovarăşul Nicolac ganizării. Nu putem să nu remarcăm rea producţiei în unităţi mari. lor. ca şi a concluziilor ce se matică a cadrelor 15 la sută. perfecţionarea o rîn d u irii so­
Ceausescu. peisajul si clima Cunoaşteţi ră ne baza îndi- ; că posibilităţile create dotate cu echipament tehnic voi' desprinde din lucrările A preciind rezultatele bune ciale şi de slat. va face sâ
tă rii noastre, numeroasele sta­ ra ţiilo r de principiu ale Con­ l in aceste perfecţionări in a- de nivel superior im plică în Congresului nostru. prim ind obţinute. Comisia Centrala de Mai sînt încă organe si o r­ crească continuu prestigiul
ţiuni de odihnă şi tratam ent gresului al IX -lea si în urma nli-urca principiului rcntralis- mod obligatoriu folosirea teh­ d e finitiva consacrare prin vo­ Revizie consideră câ este ne­ ganizaţii dc partid, fie stat şi patriei noastre în lume Ca
obşteşti care nu urmăresc a­
vechi m ilita n t — a cărui ac­
de Ia mare şi dc la munlc. mo­ unor studii aprofundate, a u­ M 'u i democratic sînt _ înr ă nicilor noi dc calcul şl prelu­ tul celui mai înalt for al par­ cesar ca şi în v iito r e fo rtu ri­ plicarea m ăsurilor stabilite tivitate in partid însumează
numentele valoroase de care nor largi si rodnice confrun­ v ii. folosite. Socotim în m - crare a. datelor, a m ijloacelor tid u lu i. Directivele vor deveni le sâ fie îndreptate spre re­ pentru înlăturarea neajunsuri­ jum ătate de veac — doresc
dispunem, ospitalitatea po­ tări de îdcî. Conferinţa N aţio­ ,-fClme Întemeiată critica la pc care le oferă descoperirile program ul de muncă al tutu­ ducerea în continuare a chel­ lor semnalate, nu manifestă ca. de la această înaltă trib u ­
porului român — sînt tot atî- nală a partidului din decem­ , lri <;a unor practici nnacro- ştiinţei contemporane în do­ ro r com uniştilor, al întregului tuielilor. gospodărirea cu .enia suficientă exigentă si nu trag nă a Congresului, sâ reafirm
tpa premise pentru intensifi­ brie 1987 a elaborat un pro­ rum sînt tutelarea mă­ m eniile m atem aticii, ciberne­ popor român pentru o nouă a fo ndurilor băneşti şi a bunu­ la răspundere, pe cei care tă­ adeziunea mea totală faţă rl**
carea. în anîî care vin. a turis­ gram unitar de măsuri eon- r im ii a întreprinderilor de râ- ticii. inform aticii, electronicii perioadă cincinală E xprim si rilo r materiale. îm bunătăţirea răgănează sau cercetează su­ întreaga politică a partidului
mului internaţional al Româ­ cretr pentru modelarea mai »rv ministere, tendinţa rondu- $i altoi' discipline. De utilizn- eu încrederea deplină câ ho- d ifuzării presei şi rentabiliză­ perficial scrisorile, dau răs­ nostru comunist
niei Fstc necesar să fie lu a i'1' raţională a întregului angre­ , , )r unor întreprinderi de ■ rea unor astfel de mijloace tă rîrile Congresului al X-lea rii tuturor publicaţiilor. punsuri form ale cetăţenilor Sîntem ferm convinşi câ o.
în continuare măsuri în ve­ nai al economiei naţionale. i pune la adăpost1' prin este între altele legală ela­ al partidului vor exercita o sau persecută pe cei care au biectivcle măreţe slabilite de
derea extinderii şi m odrrni- Fie nrivesc planificarea, sis­ itarea pentru orice fel de borarea mai m ultor variante puternică influenţă asupra Tovarăşi. făcui sesizări. Congres vor fi înfâptuile cu
zârii spaţiilor de cazare, o fo­ temul financiar si de errdiî. ,i -jj a avizelor şi aorobnri- de plan. fiecare ş tiin ţific fu n ­ tuturor celor cc muncesc în După Congresul al !X-lea Aceste neajunsuri nu consti­ succes, deoarece întreaga on-
lo sirii mai bune a spaţiilor aproviziona ren lrh n iv o-rv»n»r- 1 r forului superior Sînt «ol damentată. in cit planul să fie ţara noastră, vor întări voinţa activitatea p rivind rezolvarea tu it în m ulte cazuri m o tiv e z liticâ a oartîdului. activilni'M
existente, a îm bunătăţirii sub r'alâ. circ ii1 a t ia m ărfurilor, , |t< i fenomene care nrolife- rezultatul alegerii variantei Im de a sluji, cu ţoală dă ru i­ propunerilor, sesizărilor si ce­ cetăţenii sâ revină la scrisori­ neobosită a conducerii sa1?*,
toate aspectele a servirii tu ­ sistemul inform aţional econo­ . - t/ii hiror ralism ul. fuea dc optime Cu ajutorul arsenalu­ rea. cauza în flo ririi m ultila te ­ re rilo r oam enilor m uncii a le adresate iniţial. în frunte cu tovarăşul NicoTae
României socialiste,
rale a
riştilor. mic. preturile. cointeresarea ■ ■•»..■ m dcrr F.c|r tim nul ca lui modern al tehnicii de cal­ cauza vieţii lo r noi. constituit o preocupare per­ Pentru lichidarea lipsurilor Ceausescu. slujeşte pe do-a-n-
cul pot fi cunoscute şi urm ă­
In iţiin d acţiunile de lărgim materială, ca si ţoale celelalte ministprele si celelalte ocea­ rite în mod dinam ic tendin­ (La încheierea raportului. în ­ manentă a conducerii partidu­ m enţionate pentru continua tregul intereselor poporulu5.
ri ram ificare a schim burilor activităţi de rare depinde îm ­ ne economice centrale să sc ţele din economie, se poate treaga asistenţă sc ridică şl a* lui M ăsurile stabilite de ple­ îm bunătăţire a a ctivită ţii cauzei socialism ului şi păcii în
internaţionale ale ţâ rii noas­ bunătăţirea v ie ţii economice ...... reni roze asupra probleme­ interveni operativ pentru d iri­ plaudă îndelung). narele C om itetului Central — noastre in acest domeniu, es­ lume.
tre. nu pierdem nici un mo­ Vă este. dc asemenea, cunoscut lo r m aiorr aîr li ită i'li ra­
TIPARDL t întreprinderea poligrafică Hnoodoari-Deva i n*K
I /