Page 33 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 33
Dm nnenţ^ forumuluisuprem -
înălţător program al dezvoltării a
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ!
Realism ştiinţific, principiali
tate şi cutezanţă revoluţionară
Istoria um anităţii, în mer fapta, pentru că, aşezate te m ii şi m ii de fire la posibi
sul ei im placabil înainte, meinic şi pentru totdeauna lită ţile reale şi la necesităţi
filtrează cu o extraordinară pe acest piedestal, nobilele le imperioase ale rid ică rii
putere de selecţie infinitalea şi generoasele idei ale p a rti bunăstării tu turor fău ra rilo r
ideilor şi acţiunilor, le cîn- dului com uniştilor rom âni bunurilor m ateriale dc pc
lăresle in balanţa celei mai şi-au găsit strălucite c o n fir pâm întul românesc.
perfecte im p a rţia lită ţi şi le mări şi îm p lin iri în viaţa u Căile şi m odalităţile de a
aşează după ordini şi p rio ri nui popor ce urcă viguros atinge c il mai repede şi cit
tăţi riguroase. In uriaşa re treaptă cu treaptă, spre mai bine cu putinţă ţelurile
tortă a vie ţii materiale şi culm i de bunăstare şi fe ri propuse sinfi în viziunea ş ti
spirituale, ea trece totul prin cire. Ne stau m ărturie 25 de in ţifică a partidului, legale
focul m istuitor al confruntă ani arzători şi lumuHuoşi pe nem ijlocit de e forturile în
rii cu adevărul, cu re a lită ţi schelele ed ificiului socia tregii noastre naţiuni socia
le vie ţii sociale Şi nicioda list. conştiinţa inepuizabile liste, de înflorirea şi dezvol
tă n-a permis ca m arile şi lor noastre energii dătătoare tarea fo ite i şi coeziunii unei
realele valori să fie im puri- de încrederi nestrămutate in naţiuni în care partidul co
ANUL XXI. NR. 4 541 SIMBATA 9 AUGUST 1969 4 PAGINI, 30 BANI ficate de zgura celor false. ceea ce nâzuun sâ fim. In m unisl constituie forţa poli
D im potrivă, istoria işi exer sîm burele de pnrpurâ al Ra tică conducătoare, propulso-
cită statornic suprema-i in- portului, în jaloanele îndrăz rul la scară mereu a m p lifi
delelnicire, alegînd metalul neţe ale program ului politic cată a energiilor creatoare
U nobil al m a rilo r idei şi fap elaborat de Congres, nă ale poporului.
Definind cu claritate pro
te, depunîndu-le în tezaurul zuinţele noastre işi au gram ul în flo ririi m u ltila te ra
im u n i cmtfsmi al stim abile capitaluri de pros abnegaţia, in hărnicia şi zentat de tovarăşul Nicolae
în
talentul
şi
trăinicia
societăţii umane ca pe ine
le a patriei. Raportul pre
entuziasmul unui popor dor
peritate, civilizaţie şi progres
m
i
nic să se ridice pe sme şi de
social.
lu m ii că partidul şi poporul
sine stătător în ierarhia Ceauşescu reafirm ă în [aţa
Dacă în acest conlext şi
după aceste c rite rii ar fi ca mondială a naţiunilor. în român nu concep această
dezvoltare izolai de
Ardoarea năzuinţelor
marea
Al PARTIBUIII COMIilH ROMAN sau fără de partid, să .jude gemănate de partid cu un com unitate a ţâ rilo r socialis
fiecare dintre noi, cetăţenii
comunişti
României de azi.
profund sim ţ al m ăsurii şi
te şi a m işcării comuniste si
muncitoreşti internaţionale.
proporţiilor, cu cerinţele ge
Raportul
prezentat
căm
Acordind preţul inevalua-
nerale ale progresului con
al
Congresului
X-len
al
rem arcabil
temporan sînt
partidului de secretarul său
n ită ţii patriei, păstrării neal
general, tovarăşul Nicolae sintetizate în vastul program bil independenţei şi suvera
— ■ninirzii.' nTi^r^iiM'uiMiînrr^nBUfcaBBnianiM— BMB^apniagaBMa— wmmBqMmiJtMrjT'.-jLTATWk. u jy—aw LgJMMwi m h b u — m a i Ceauşescu. sufletul şi ra ţiu economic, in perspectiva c in terate a personalităţii şi
nea noastră se contopesc in cinalu lu i şi deceniului urm ă dem nităţii naţionale, în tă ri
Lucrările celui de-ol X-leo mâni core şi-au adus obolul de deţene de partid Teleorman. membru ol Comitetului Executiv ...In sunetele trompetelor pio tr-un ferm. unanim şi im tor. program al cărui obiec rii păcii şi cooperării între
Congres o) Portidului Comunisl singe Io opâroreo Marii Revolu Ion lliescu, prim-secretar al Co Naţional ol Partidului Comunist niereşti işi fac apariţia in sală presionant sufragiu. tiv fundam ental este lă rg i na ţiuni egale în drepturi, se
rea şi perfecţionarea conti
cretarul general al p a rtid u
Romon o u continuo! în cursul ţii Socioliste din Octombrie, a mitetului Central al Uniunii Ti din Moreo Britonie. Badomîn purtătorii de cuvint oi celei mai Acordăm prin aceasta in nuă a bazei tehnico-male- lui. prin cuvintul său p lin d c
dimineţii de vineri cu dezbolert Republicii Ungare o Sfoturilor, in neretului Comunist, delegat a! Lhamsuren, membru supleont ol tinere generaţii a României. Sînt vestitura noastră deplină şi riale a ţâ rii, făurirea societă patos revoluţionai, a ridicat
generale la Roportul C. C. ol 1919, ai aceloro core s-ou olo- orgonizoţiei judeţene de partid Biroului Politic, secretar ol Co din nou clipe emoţionante. Bă conştientă unui document ţii socialiste m ultila te ra l dez la cote şi mai înalte presti
P.C R . prezentat de lovoroşul turot cu arma în mîno luptei pro Ilfov, Dumitru Petrescu, vicepre mitetului Centrol ol Partidului ieţi şi lete. cu obroji îmbujo- program atic la fundam entul voltate giul internaţional al partidu
Micoloe Ceauşescu, cu privire la letariatului pentru libertate, îm şedinte al Consiliului de Stat al Popular Revoluţionar Mongol, P. roţi. urcă Io prezidiu, oferind cu căruia stă neclintită uriaşa Ne propunem ritm u ri înal lui comunist, al României
octivitoteo partidului in perioodo potriva Io seismului şi imperialis Republicii Socioliste România, Sundaroyya, secretar generol ol dragoste Hori t o v a r ă ş u lu i forţă a realism ului său ş tiin te de dezvoltare, creşterea socialiste.
dintre Congresul ol IX-leo şi mului în Spania, Franţa. China delegot ol organizaţiei de portid CC. ol Portidului Comunist din Nicolae Ceauşescu, membri ţific. analiza cu m axim a lu intensă a forţelor de produc Aşezat pe temelia rem ar
Congresul al X-leo si sorcinile si Coreea, oi foştilor luptâlori în a municipiului Bucureşti. India (marxist). Louis Von Geyt, lor Prezidiului Congresului, ciditate şi profunzim e a tu- ţie naţionale, crearea unei c- cabilelor în fă p tu iri dintr-un
de viitor ale partidului, precum grupele de porlizanî din lugo- membru al Biroului Politic ol conducătorilor delegaţiilor de lurnr fenomenelor societăţii conomii avansate, a unei in sfert de veac de rodnice st
de
tendinţelor
noastre şî
şi Io celelolle documente supu slavio Cehoslovocio, Polonia şi Tot în şedinţa de dimineoţo Partidului Comunist dm Belgia. peste hotare. De Io tri dezvoltare a lum ii contempo dustrii şi a gricu ltu ri moder eroice e forturi, cu perspecti
se Congresului. Belgia, oi tinerilor voluntari, oi ou rostit cuvînlări de salut tavo Cuvîntările rostite de conducă buna Congresului, se înalţă, cris rane. înalta principialitate ne. nu m inaţi de a m biţii de va clară a v iito ru lu i în fa
Delegaţii şi invitaţii ou intim- uteciştilor şi oi tuturor celor core roşii Josef Kempny, secretar ol torii delegaţiilor partidelor co talin, salutul organizaţiei pio m arxist-leninistă şi cutezan şarte şi dorinţe iluzorii. Ra ţă naţiunea română îşi făp-
pinol cu îndelungi oplouze pe la chemarea Partidului Comunist Comitetului Central al Partidului muniste şi muncitoreşti ou fost niereşti. Sint cuvinte i.nonpote, ţa revoluţionară cu care se portul secretarului general tuieşte destinul, mai mîndră
tovarăşul Nicoloe Ceousescu. oe Român au participat la războiul Comunist dm Cehoslovocio, Ma- subliniate în repetate rînduri cu pline de iubire şi recunoştinţă, scrutează v iito ru l naţiunii al partidului ne faoe conşti .şi mai sigură pe forţele sa
ceilalţi tovarăşi din Prezidiul Con antifascist în rlndurile armotei rîo Zamorano, membru ol Comi vii aplauze de toţi cei prezenţi pe core le adresează portidului noastre socialiste. enţi de uriaşele noastre po- le ca orieînd. luînd ca
gresului. precum şi delegoţiile de române Toţi trăiesc în aceşti siei Politice a Partidului Comu copiii ţării, schimbul de mii ne ol Sintem încrezători în tot tenţe m ateriale şi umane pc suprem judecător al pro
peste hotare participante Io Con ani. împreună cu generoţio de nist din Chile. Kurt Tîedke, mem în solo Congresului. constructorilor sociolismului. câta ceea ce .secretarul general al care să le valorificăm cu p riilo r ginduri şi fap
gres. ozi o comuniştilor, sotisfacţio în bru ol Comitetului Central ol In numele delegaţiilor şî in partidului — fiu l cel mai m axim um de beneficiu, ser- te filele de aur ale v ii
făptuim tuturor idealurilor pen Partidului Socialist Unit dîn Ger- vo duce mai departe, spre ori* vindu-ne de impunătoarele toarei sale istorii. Sint f i
Şedinţele de dimineoţo ale tru core portidul nostru 0 luptat, vitaţilor. tovoroşul Dumitru Popa, z.onturile comunismului, opero iubit de popor şi cel mai pîrghii ale progresului tehni- le în care întrezărim co n fir
Congresului ou lost prezidote de monio, core a înminot prezidiu preşedintele şedinţei, o adresat înălţătoare o părinţilor lor şi ca credincios ponorului — ne-a co -stiin ţi(ie contemporan mat cu certitudine măreţul
tovorâşii llie Verdeţ şi Dumitru neobâtut dintoldeouno - con- lui scrisoarea de salut o CC înfăţişat de la înalta trib u Cutezanţa cifrelor, e x p ri program po litic al p a rtid u
Popa. struireo socialismului pe pomin- ol P.S.U.G. către cel de-ol X-lea mulţumiri oaspeţilor pentru sa re se vo bucuro de binelocehle nă a forum ului suprem al mată în creşterile ca n tita ti
tul României. Congres ol PC R , Fronk Stanley, luturile odresote Congresului. comunismului. com uniştilor. pentru că în lui. crezul înflăcărat şi în ă l
Intimpinot cu aplauze, o luat Tovarăşul Valter Romon, in nu ve şi calitative. în moder ţător al Raportului prezen
cuvintul tovoroşul Gheorghe mele delegaţiei de vechi m ili întreaga sa istorie. cuvîn(ul nizările şi perfecţionările e tat de secretarul general in
Apostol, membru al Comitetului tanţi. a dot glos sentimente Venim in inimă cu viitorul Să împlinim tradiţia hoqaîă, partidului s-a identificat cu conomice, este ancorată prin faţa Congresului partidului
Executiv, ol Prezidiului Perma lor lor de profund polnotism şi Moi, luminoasa (urii prinunară. Să-i creştem faima către viitor.
nent al C.C. ol P C R , preşedin internaţionalism sociolisl. simţă Acum cind, pi'in partid, inlref/ poporul
tele Consiliului Central ol Uniu Vorbeşte la tribună, despre ţară. Răspundem deci. cu-ncredere chemării.
minte core onimă întregul nos
nii Generale a Sindicolelor din tru portid şi popor. In vise. aripi mari ni se deschid —
Romănio, delegot ol orqanizotiei In numele delegaţilor şi invi Sint şi părinţii noştri aici în sală, Sintem copii, insă copiii ţării,. O irezistibilă
judeţene de părtid ’Golatî A taţilor Io Congres, tovarăşul llie Şi-nruţătorii noştri, sint aici Copiii gloriosului partid Cadenţa marilor
vorbit apoi tovarăşul Ion Ichim, Verdeţ. core prezida şedinţo, râs- Tovarăşii rare muncesc cu fală
prim-<ecretar ol Comitetului ju punzind salutului veteranilor, a Să creştem liberi, luminaţi, voinici. Moi. muncitorii patriei de tniine, agregate siderurgice;
deţean Bocău ol PC R., dele- spus : Mulţumim delegoţiei ve Planarii ei şi cărturarii ei. chemare spre înainte
qot al orgamzoţiei judeţene de teranilor mişcării muncitoreşti şi Şi pentru pionieri c-0 sărbătoare V'oni da recolte muri de-oţel şi piinr S irierurgişlii hunedoreni :
portid Bocău. Cind spre ai patriei conducători Pătrunşi de comunistele idei. înregistrează în aecslc 7.i- i
revoluţionare din Romănio pen-
.. Moment de adincă semnifi Uu solului odresot Congresului, Sosim să le-oferim cu incintore Ic unul dîn cele mai rorlni- i
T o ţi s in lc m c h e m a ţi, l n i r - u n fel
caţie Asistento se ridică şi in- pentru evocoreo convingătoore Vii (jind frumos intr-un buchet cu flori. Soldaţi iU r ii rom fi dacă se. cere. cc b ila n ţuri in înlrcccrc. ! sau flHul, sA s u b s c rie m In h r o n i Im b o ld u l pc care ni-1 dA c h e
timpină cu însufleţite oplau/e, n luptei de eliberare socială şi Deşi ni-i pacea ţelul cel mai drait, Angajam entul lor ca în zi- : cu l c d if ic A n i nuii s u c ic iă ţl. p c m r u m a rea cc ni s-a Adresat dc la
i n b u n a m a r e lu i f o r u m al pai u d u
cu profundă emoţie, delegaţia naţională dusă de poporul nos Istoria prin vîrsta noastră (rece, Socialismul, el ne dă putere lele desfăşurării Congrcsu- i cA lim p u l pc ciii'L-1 Ir â u n este o lui. e d eosebii. Ne s im ţim î n
veleromlor mişcării muncitoreşti tru, de clasa muncitoare, in frun Istorici, anii noştri se călesc, Să f'im sub steaţi, r/c-oni fi chemaţi sub stcaj lui sA obţină coi mai in a lţi I Ire z is tib ila u -n la tic spre in a in to . d a to r a u cu în tre a g a noa stră f lln -
lA ,sj f i m d c n im de s a r c in ile ce
s p ie progres, p e n tru fie c a ic d i n
şi revoluţionare din Romănio co te cu comuniştii, o bogalelo' De.-aceeo astăsi, spre Conţ/resul zece, indici (chnico-economici se i tre noi. D ;tr ceea ce ni se cere ni se p u n )n ia(â Noi n c -a m
re oduce Congresului solului l'oditii de solidaritate internaţio Aducem cald. salut pionieresc. Aşa iie-au inrăfal în răţătorii, înfăptuieşte la ţoale m arile i iiouA. g c n lo y ilo r , cre d o.T o acc.i s im ţit şi nc s im ţim m e re u în d a
p u n te pc c a ic a vem d a to ria sâ u
mult incercotelor generaţii de nali stă ale portidului nostru cu Ih'vinfii care ne-au crescut la sin, agregate siderurgice. Ra- i e rc âm in t r e t i m p u l A/.l şi t i m to ra ţi fnţâ de cel cc ne-a cre a t
c o n d iţiile dc a
in v â ta . de a nc
comunişti oi României, core au 1npl° proletariatului, a forţelor Români, mai/hrarî, (lennani, ca înfrăţite .Tşn ne-au învăţat conducătorii poartele de producţie din 1 pul M i m t . «cel lia n t d in tr e pro specializa, de a nc n u m ftra p r in tr e
prim ele 7 zile ale lu n ii au- ;
înfruntat duşmanul de dosă, or- progresiste de pretutindeni împo ramuri. Partidului Comunist Român. gust consemnează depăşirea j /.om ul şi v i it o r u l in d u s tr ie i n o a s c o n s tr u c to r ii noii s ocietăţi. în ţe le p
tre socialiste.
£ d r u m u l cc t r e
c u v in t u l
d m
c iu n e a d e s p rin s a
gonele sale de represiune şi triva exploatării si reocţiunii, in Copiii de jic-al patriei me)ea<i sarcinilor de plan cu 2.1(57 ; buie să-l d e s c h id e m sp re d e z v o l p a r t id u lu i ne-a fnsi m e re u cA-
fascismul pe tnote fronturile de vedereo înfăptuirii idealurilor lor Cintăm frăţeşte sub aceleaşi flamuri. Tovarăşului Ceauşesru. conducătorul, tone aglomerat. f>f>0 tone ; tarea Oazei de m a te r ii p r im e d e lAuzâ, p e n tru câ acest c u v in t s-a
N ic o lae
to v a r ă ş u l
luptă, portîcipînd la marile ac rle libertate şi progres, pentru Şi-ncelaşi comunist partid ni e draq. Moi ii urăm. după străbune Ir ni. fontă, (571 lone oţel M artin. ; s p re «-arc s u b lin ia In R a p o rtu l a fin i m e re u h u r - o o r g a n ic * s lm -
bioz.â cu fa p ln .
Ceauşescu
Ari — cind il inconjonră ini ren po porţii
ţiuni internaţionaliste ole closei sublinierea octivităţii pe core o Şi inimile ţării noost re-ut rpi/i — R.10 tone lam inate fin ite şi p re z e n ta t la cel de-a i \ '- l c a C o n C e rc e iA rlle geologice, ce le avem
muncîtoore si portidului nostru, duce portidul nostru in vedemo Ciulind, ne zboară visul vultineşte. .110 tone hlum uri şi ţaglc ; gres al p a r t id u lu i. a r A tin d c it dc de În tr e p r in s în u n n â l o r i l ani,
necesar e ,,*A sc Im bunAtAţcascA
p la n u r ile pe ca re le -a m în to c m it
alături de closo muncitoare şi întăririi unităţii mişcării comu Spre comunism ne cheamă un ideal. Să ne trăiască. In mulţi ani eu ţara. de relaminare. A c tiv ita te a de ce rc e ta re şi e.vplo- p e n tr u v i it o r u l c in c in a l. p e n tru
rave g e iiio g lrA . s l se a s ig u re I n
alte partide, în numeroa niste şi muncitoreşti internaţio Că-n anii noştri qenrros rodeşte Fin credincios al scumpei Românii. In acest „ritm " de lucru ; ve s tiga re a m a i c u p rin z A to a re h r e v i it o r u l m u n c ii n oa stre, .şl de fa p t
se ţări. Se află în delega nale. Cuvintul Comitetului Central. Şi c.mnunismul. t isul tuturora, accelerat îşi înscriu activi- ; z e rv e lo r s u b s o lu lu i (Arii noastre'*, p e n tru v i it o r u l In d u s tr ie i noastre,
au
g h id e x a c tita te a si c l a r v i z i u
ţie reprezentanţi ai vechi Să-l urce tot mai sus pe temelii 1 taica loatc secţiile de bază ; In ju d e ţu l n o s tru , d is p u n e m de nea acestui c u v in t. P e n tru cA el
lor militanţi revoiutionori ca In continuoreo dezbaterilor ou Mc nnţ/ajăm să învăţăm cu toţii, ale com binatului, Iar dorin- : m a r i b n g â |n s u b te ra n e . P â m ln lu ) c ln tA r c ş ie azi cel m a l m u lt In
acesta ro m â n e s c d in tr e J iu si Critj
v ia ţa noAStrâ.
re ou luol parte la creoreo luot cuvintul tovarăşii Janos Fa* La al ştiinţei rod .să fim părtaşi. Privind cum steai/uî roşu. ca-n baladă ţa fermă a fiecărui siderur- ; e u n a d e v A ra t te z a u r al U r i i . Cer-
Partidului Comunist Romon, a :ekos. membru ol Comitetului E Să fim nepoţii demni şi strănepoţii Cutezători ne flutură pe cuhni, gist este de a păstra aceas- i ce tA rlle n o a s tre geo lo gice pun In MARIN STANCU
Ai celor mai de scamă-naintaşi. e v id e n tă re zerve le de su b s ta n ţe şeful serviciului geologic de la
cărui înliinţore o dat un nou xecutiv ol C C ol P.C R , vice Mutrini respect şi stimă, totodată, tă cadenţă dinamică în lot i : m in e r a le u tile re pot a s ig u ra n e întreprinderea de explorări
tim pul anului.
sens virtuţilor nobile, tradiţiilor preşedinte ol Consiliului de M i Cu Mircco. Ştefan şi Matei Corr-inul, Şi pentru comuniştii-ntrrţ/ii funii. c e s a ru l la o bunA p a rte d in c e miniere Hunedoara-Deva
ro m â n e ş ti.
r in ţe le
In d u s tr ie i
de luptă ole poporului român, niştri, delegat ol organizaţiei Cu Dnja, Vioria, Tudar nc-nrudim, Şi pentru ţările socialiste
ole cfosei muncitoare pentru li judeţene He partid Harghita. Cu comunişt ii ce-ndurară chinul Aceeaşi draqostc nutrim.
bertate socială şi independent Nicolae Giosan, preşedintele Prin anii crunţi, visînd un vis sublim. Cu fiii lor. spre ţărmuri comuniste
Prin cint şi joc şi visuri ne-nfrăţim
naţională Se ofIo aici repreze . Consiliului Superior al Agricul Mesaje ale adeziunii depline
tonţi ai ocelor revoluţionari io- turii. delegot al orgonizoţiei ju Rălcescu. Eminescu, Vlaicu, ■— iată. (Continuare in pag. a 4-a)
Me. cheamă, mari, din nemurirea lor.
---------------- 1 la politica p a rtid u lu i
In Editura
politică Telegrame şi scrisori adresate
au apărut: Congresului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu
ION GHEORGHE
Colectivităţi puternice cum sint cele ale mine rele sfat al comuniştilor din Capitală, acolo unde
MAURER: rilor, siderurgicilor, constructorilor şi fiecare mun se elaborează programul făuririi societăţii socia
citor, ţăran sou intelectual in parte t/âiesc, în liste m ultilateral dezvoltate. Zeci şi zeci de scri
aceste zile, atmosfera înălţătoare a evenimente sori şi telegrame poartă in fiecare zi mesajul ade
lor cardinale din viaţa partidului şi a patriei. ziunii fierbinţi a Hunedorenilor la politica pa rti
Raport asupra Di Toate gindurile, toate inimile comuniştilor ale oa dului Şi statului, al stimei şi imensei preţuiri faţă
rectivelor Congresu menilor muncii de pe meleagurile Văii Jiului, H u de activitatea neobosită desfăşurată de secie*
tarul general al Comitetului Central, tovarăşul
lui al X-lea al Parti nedoarei şi Colanului, din Poiana Ruscâi sau Nicolae Ceauşescu, al angajamentelor responsa
Munţii Apuseni, din ţinutul Orâştiei şi al H aţe
dului Comunist Ro bile de a înfăptui neabătut hotâririle Congresu
gului, de pe Valea Mureşului, converg spre ma lui al X-lea al Partidului Comunist Român.
mân privind planul
cincinal pe anii 1971 „ E v e n im e n t de o rieoxebltA î n 1 RGfl a p a r ta m e n te şl o b ţin e re a a d n p ta şl sA lu p te eu InatA e n e r
s e m n ă ta te In v ia ţa p a r t id u l u i şl 350 000 lei e c o n o m ii la p re ţu l de gia p e n tr u r id ic a re a p a trie i n o a s
1975 şi liniile direc a h ia tu lu i n n s ir u smclatisi, C o n cost. scrisoa re a c o le c tiv u lu i de tre s c u m p e , N o m â n la so cia lista , pe
toare ale dezvoltării e- gresul Al X -le a a fosi im im p l n a t c o n d u c e re al T r u s t u lu i de c o n celo m a l (n alte c u lm i de c i v il i z a
s tr u c ţii Deva s p u n e : ,,ln n um e le
ţie şl p ro g r e s ".
de r o i c t i l v u l m in e i
I'e t r ila
n i
succese im p o r ta n te Iii m u ite â — c e lo r peste 6 20<i e o n s tru e io ri, asi A u scris p a r t id u lu i s e c r e t a ru
eonomiei naţionale pe se aratâ in te le g ra m a AdresatA g u r a m C o n g re s u l p a r t id u lu i, pe lu i g e n e ra l, c u v in te e m o ţio n a n te ,
C o n g re s u lu i, to v a r fiş u lu l N ic o lae U u m n e a v o a s tiA , s tim a te lovarâşa p lin e dc ccit m a i sin c e ră şt a u
perioada 1976-1980. Ceauşescu. de cAtre c o m ttc iu l de N lro lA e Ceauşescu, câ nu v o m t e n t i c i e â ld u râ sufletească, m u n
d ir e c ţie al E.M . Mctrila. S-au e x p re c u p e ţi n ic i un e fo rt p e n tru
tra s în plus, In 7 lu n i, 7 *2R tone re a liz a re a a n g a ja m e n te lo r luate c ito r i. te h n ic ie n i şi in g in e r i. ţă
64 pag. 1.25 lei dc rA r b u n c , a foni riepAşit p la n u l p e n tr u a n u l 1960 de a preda peste ra n i. p ru fe s u ri, m o d ic i, j u r iş ti, o s
p r o d u c tiv ii Aţii m u n c ii cu 7 la au- p la n tn»;.\ 40 a p a rta m e n te , a d e taşi, zeci şl zeci de o a m e n i de
tA şl s-au re aliz at 735 nflO lei b e păşi p r o d u c tiv ita te a p la n ific a ta cu cele m a i d if e r ite p ro fe s ii „ A d u n
n e fic ii s u p lim e n ta re . .Ne angaJAm 1,5 la sutâ şl a lacc e c o n o m ii 1a - In h u c u r la re m l- o e x p r i m r e c u
r u toatA p u te re a noastră dc d ă ţA de s a rc in a p r e ţ u iţ ii dc cost in n o ş tin ţa cc o p u r t ă m C o m ite tu lu i
r u ir e de a s u s ţine p r in m tntcA ti- v a lo a re dc incâ 150 OOU Ici". C e n tra l. D u m n e a v o a s tră p e r s o
VIRGIL TROFIN : n a ş a n p c râ de d esA virşlre a c o n T e le g ra m a « d r e s a u de c o m it e nal. s tim a te to v a ră ş e N i« o ln c
Ceituşc.scu, în tr e g u lu i p a r tid , e m o
s tr u c ţie i socialiste sp re care oe lu i de d ire c ţie al celei m a i m a r i
cAlAuzeşie cti i n le le p d u n e P a r tid u l u n itâ ţ i In d u s tria le a j u d e ţu lu i — ţia p r o fu n d ă a u n u i c o le c tiv h a r
C o m u n is t R o m â n ". C o m b in a tu l s id e r u r g ic H u n e d o a ra n ic şl e n tu z ia s t, r a r e se p re o c u p ă
Raport cu privire E n e rg e iie ie n ii P a ro ş e o iu lu l. c a — Aroiâ : „ î n s u f l e ţ i ţ i dc h o l A r ţ r r * cu r e s p o n s a b ilita te de în fă p tu ir e a
n ob ile!
m e n ir i în c r e d in ţa te de a
re ut m a re a în tre c e re au liv r a t dc a c in s ti m a re le e v e n im e n t cit a p r in d e l u m in ile a rte i In In im ile
la modificările ce se m ilio a n e d c k W h e n e rg ie e le c tric ă Itol succese In m u u r â , m a m fe s tin - m i n e r i lo r " — şi-a În c h e ia t s c ris o a
tn plus .sistem ului n a ţio n a l, e x p r i d u -ş l in iţia tiv a şi ene rg ia c r e a to a rea p ersonală p r o fe s o ru l l ’ e tru
propun a fi aduse ma In scrisoa re a adresatA C o n re, N ld e ru rg iş tii h u n e d o re n i şl-au S to lca n. d ir e c to r u l T e a tr u lu i de
g re s u lu i n iî n d r ia p e n tru i m p o r t a n în d e p lin it şi depâşit a n g a ja m e n te s ta l ..Volea J iu lu i" .
ţa ce se acordă şt p e rs p e c tiv e le
Statutului Partidului de d e z v o lta re care se a s ig u ra e- le luate. C a n tita te a de m e ta l şi ...S e n tim e n te , b u c u r ii. a de ziu ne
la m in a te re a liz a tă peste p re v e d e
n e rg e iie ii ro m â n e ş ti.
p re c u m şl
Comunist Român. c e lo rla lte r a m u r i ale e c o n o m ie i şi rile p la n u lu i de stat este e c h iv a to ta lă la în tre a g a p o litic ă in te rn ă
şl e x te rn ă a p a r t id u lu i şl m a i a
se angajeazA sâ-şi in te n s ific e c- lentă cu p r o d u c ţia pc 45 zile ale les h otA rîre a de a se ded ica f ie
a n u lu i 1938. A d r p s in d d m a d in c u l
fo r t u r i le p e n tru a r â s p u n d e cu I n i m il o r u n fie r b in te sa lu t C o n g r e care c o le c tiv , fie c are c o m u n is t,
32 pag. 0:75 lei cinste s a r c in ilo r r e le v o r re ven i s u lu i, s id e r u r g iş lii h u n e d o r e n i Işi fie c a re cetăţean cu to i cc are m a l
c o n
b u n unei ope re m ă re ţe —
d in Istorice le d o c u m e n te ce vor e x p r im ă h o iA rlre a «Ip a-şi c o n s a
Aspect din sală în timpul desfăşurării lucrărilor Congresului al X-lea al P.C.R. cra io a te fo rţe le In f;1 pi u ir ii p r o s tru c ţia d e p lin ă şi m u ltila te r a lă a
fl a do p ta te . s o c ia lis m u lu i pe p â m în tu l R o m â
F a p o rtln d d lre a In fo lo iln ţă â g r a m u lu i tn s u fle ţllo r ce se va a- niei.