Page 34 - Drumul_socialismului_1969_08

SIMBATA 9 AUGUST 1969

LUCRÂRilE SULUI AL X-LEA AL P.C.R

CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI PAUL NiCULESCU-MIZIL Salutul delegaţiei veteranilor

Tovarăşi. cerinţe fundamentale, care «c rale progresiste ale poporului menelor şi proceselor de arză­ — este p a rtid ul din tara res­
In deplin acord cu aprecie­ condiţionează şi se influenţea­ român şi ale naţionalităţilo r toare actualitate pentru a ofe­ pectivă, poporul respectiv,
rea cuprinsă in Raportul de ză reciproc, trebuie să le răs­ conlocuitoare Ea trebuie să ri concluzii leorelice, a preco­ sint fo ru rile statutare de con­ mişcării muncitoreşti
activitate al C om itetului Cen­ pundă astăzi — in condiţiile educe masele în sp iritu l in ­ niza soluţii caic s.â slujească ducere ale partidului, organe­
tra l, doresc, in prim ul tind, societăţii moderne — întreaga ternaţionalism ului proletar, a) practicii sociale, să ducă la o le conducătoare constituţiona­ 9 9
să sublime?, uriaşa Însemnă­ muncă de educaţie desfăşura­ prieteniei şi solidarităţii fră ­ cunoaştere mai aprofundată a le ale stalului. In spi­
tate a acestui Congres pentru tă de partidul şi statul nostru'. ţeşti cu popoarele ţă rilo r so­ fenomenelor din .societate, să ritu l aceleiaşi unităţi şi soli­
viata partid u lu i şi poporului Această concepţie porneşte cialiste, cu lupta com uniştilor, poală fi folosite în elaborarea d a rită ţi internaţionaliste, par­
nostru, a docum cnlelor-pro- de la ideca fundam entală că a clasei m uncitoare şi a tu tu ­ p oliticii. tid u l nostru se pronunţă şi si revoluţionare din România
gram aflate in dezbaterea sa. socialismul se bazează pc ror popoarelor pentru lib e rta ­ Este neîndoielnic câ — aşa acţionează cu hotârîre pentru
care deschid perspective cum ştiinţă, pc cultiirA . că orin- te şi dreptate socială cum s-a «irâtat in Raportul to­ dezvoltarea re la ţiilo r de co­ t 9
n-a mai cunoscut istoria a- duirea noastră socială. spre O rganizaţiile de partid, de varăşului Ceauşescu — se im ­ laborare frăţească cu toate
cesteî tari. o etapă hotâritoa- a-şi afirm a în practică supe- masă şi obşteşti au datori,» sâ pune o analiză serioasă a si­ partidele comuniste şi m unci­
rc In procesul fă u ririi socie­ riorilatea asupra c a p it.ilismu- se ocupe îndeaproape de dez­ tuaţiei. precum şi adoptarea toreşti, cu toate forţele revo­
tă ţii socialiste m ultilateral lui. trebuie să integreze o r­ voltarea re la ţiilo r noi, socia­ unor măsuri de reorganizare luţionare, democratice şi an-
dezvoltate liste. dintre oameni, de înră­ şi îm bunătăţire a a c tivită ţii de tiim perialiste — tovarăşii noş­ rostit de to varăşu l
ganic lo t ce este mai înaintat, tri de idealuri şi de luptă
A nalizind activitatea e x­ tot re făureşte omul mai pro­ dăcinarea p rin cip iilo r eticii co­ rercetare din ştiinţele sociale. pentru făurirea lu m ii noi !
cepţional de bogată in toate digios in creaţia materială şi munisto si echităţii socialiste, Desigur câ pentru stim ula­ Aşa cum este cunoscut,
dom eniile vie ţii sociale desfă­ spiritualâ sâ promoveze un sp irit comba­ rea cercetării independente, p a rtid ul nostru acordă o deo­ VA LTER RO M AN
şurată de Com itetul Central, O deficienţă serioasă în ac­ tiv îm potriva concepţiilor m is­ sînt de cea mai marc im por­ sebită im portanţă p rin c ip iilo r
de Întregul partid după Con­ tivitatea educativă constă in tice. retrograde, a ideologici tanţă dezbaterile ideologice, de bază ale re la ţiilo r din
gresul al IX -lca. precum înţelegerea ei unilaterală, străine, a m cn t.ilitâ ţilo r îna­ confruntările libere de opinii. mişcarea comunistă — por­ Dragi tovarăşi,
şi bazele principiale şi ra­ sim plistă, de către unii ac­ poiate oare contravin norm e­ P artidul nostru încurajează şi nind a tît dc la Interesele lipsesc, nu mai sînt p rintre noi. târirca politica profund inter-
ţiu n ile practice ale p o liticii tivişti — fie în sensul redu­ lor de convieţuire din sociela sprijină asemenea dezbateri în poporului român, cît şi de la Cu un sentim ent de profun­ M orm intele lor, risipite pe tot naţionalistâ a p a rtid u lu i nos­
întinsul Europei, sînt tot atî-
noastre. Raportul tovarăşu­ cerii m uncii de propagandă tea noastră. sp irit ş tiin ţific, fără teama câ. necesităţi istorice de ordin dă emoţie aducem salutul nos­ tea sim boluri ale solid a rită ţii tru. îndreptată spre întărirea
lui Nieolae Ceauşescu consti­ la autom atismul repetării u ­ R eferitor la amploarea bazei în discuţii, ar putea apare şi general, de la realitatea câ tru fierbinte Congresului al iniei naţionale, venerate de u n ită ţii şi coeziunii m işcării
tuie un document în care-şi nor teze politice schematice m ateriale a a ctivită ţii politico- îdei eronate In tr-o confrun­ am ajuns la un stadiu in X-lea al P artidului Comunist cei pentru a căror cauză s-nu comuniste şi m uncitoreşti —
găsesc o strălucită expresie sau lozinci cu caracter gene­ idcologice si culturale de ma­ tare de opinii acest lucru este care această problemă prezin­ Român. je rtfit com uniştii şi antifasciş­ cauză fundam entală a m unci­
trăsăturile liniei generale a ral. fie în sensul că însuşirea să. doresc sâ subliniez câ una inevitabil — iar fără discuţii, tă o însemnătate hotârîtonrc tii romani to rilo r, a com uniştilor de pre­
p a rtid u lu i nostru — aborda­ cunoştinţelor tehnîco-.ştiinţi- din sarcinile cele mai im por­ fără controverse nu s-ar nutea pentru întreaga dezvoltare a Sînlcm o delegaţie de vechi tutindeni. Considerăm câ are
rea problemelor in sp irit ficc. culturale ar epuiza con­ tante este folosirea ei în mod ajunge In infirm area părerilor m işcării noastre. Znsuşi pro­ m ilita n ţi ai pa rtidului, de ve­ Tovarăşi. o deosebită însemnătate faptul
m uncito­
terani ai m işcării
rr^site. In reliefarea adevăru­
ş tiin ţific , fidelitatea fală de ţinutul acestei activităţi. Or. polivalent, m ult mai intensă, lui. cesul de creştere a sistem u­ reşti dintre care unii au par­ câ la baza întregii sale p o li­
adevărurile m arxism -lcninis- in concepţia sus am intită a elim inarea tendinţelor de fâ rî- lui mondial socialist, a mişcă­ ticipat la întemeierea p a rti­ Toate aceste fapte, pc cave tici, partidul nostru aşează
m ului şi aplicarea lor crea­ p a rtid u lu i, nostru, nivelul po­ m iţarc excesivă, care duc la P artidul nostru ecre. în ace­ rii comuniste, filtra re a noii dului. iar a lţii, de-a lungul de­ le-am evoc.it. vorbesc cu eloc­ trainic p rin cip iile m arxism -le-
toare în funcţie de particula­ litic nu ponte fi p riv it deta­ dispersarea forţelor. încetinind laşi tim p. cercetătorilor din experienţe istorice din u lti­ ceniilor. au luat parte eu în­ venţă despre bogata istorie ninism ului şi internaţionalis­
rită ţile specifice ţă rii noas­ şat de nivelul c u ltu rii : am­ în acelaşi tim p procesul de domeniul ştiin ţelo r sorînlo sâ mele decenii au selectat şi flăcărată dăruire la lupta cla­ inlernaţionalistă. de luptă a m ului proletar, ale respectu­
tre, precum şi de condiţiile bele laturi se cer a fi îm b i­ creştere calitativă. $i aici. ca ia parte a rtivâ la discuţiile in ­ cristalizat bazele principiale sei noastre muncitoare a pro- proletariatului, «i poporului lu i reciproc, e galitâţii depline
fiecărei clape, capacitatea de nate strîns in procesul unitar ş« in tonte dom eniile, trebuie ternaţionale în dom cdiul gîn­ ale acestor rela ţii — respec­ J Ictanntuluj din alte ţâri. a p o ­ nostru — istorie care începe in drepturi, respectării drep­
a elabora cele mai po trivite al a ctivită ţii educative — co­ sâ se manifeste un mai puter­ d irii politieo-soriale. sâ urm ă­ tiv p rin cip iile m arxism -leni I poarelor pentru eliberarea cu m u lt in urmă încă cu fiii tului inalienabil al fiecărui
6oluţli pentru prosperitatea m unistul trebuie să fie un nic s p irit gospodăresc, o m ii rească şi sâ analizeze în spirit nism ului şi internaţionalism u­ j naţională şi socială poporului român care s-*iu partid de a-şi elabora de sine
naţiunii noastre socialiste şi m ilita n t politic hotărît şi. to t­ eficientă utilizare n fon durilor critic curentele dc idei produ­ lui proletar, ale independen­ Prin componenţi» ci. această je rtfit pe baricadele Comunei stătător linia politică, strate­
înaintarea ei neintreruptâ pe odată. un om cult. instruit, şi mi Poarelor existente. se pc plan universal de gîndi- tei. egalitâţii, neamestecului delegaţie este o ilustrare vie. din Paris Se poate spune că gia şi tactica revoluţionară
calea progresului şi civilizaţiei. receptiv faţă de toate va lo ri­ In cadrul general al a ctivi­ roa contemporană. M arxism ul in treburile interne, dreptu­ deosebit de convingătoare, a la toate m arile mişcări revo­ Considerăm câ numai pe baza
însusi nu s-a născut din sine.
lui fiecărui partid de a ho­
Tovarăşi, le cunoaşterii umane tă ţii educative prezintă o deo­ si nici nu se poate dezvolta in tărî de sine stătător asupra im presionantelor tra d iţii dc luţionare ale clasei m uncitoa­ acestor p rin cip ii se poate clădi
C om itetul Central al p a rti­ In acelaşi tim p. cunoştinţe­ sebită im portanţă creşterea sine — fără contactul viu cu tot întregii sale a ctivită ţi. Este luptă internaţionalist.1) desfă­ re internaţionale a participat, o unitate trainică a m işcării
dului a acordat o mare aten­ le de specialitate nu sînt su­ preocupării organizaţiilor de readuce nou procesul cunoaş­ incontestabil câ recunoaşterea şurată de poporul nostru, de in u -u n fel sau altul, şi prole­ comuniste şi m uncitoreşti, a
ţie m uncii ideologice şi a des­ ficiente in sine şi nu conduc partid pentru inform area poli­ terii întem eietorii m arxism u­ acestor p rincip ii gâseşle te­ clasa m uncitoare din Româ­ tariatul din ţara noastră, re­ tu tu ro r fo rţe lo r antiim peria-
făşurat o intensă activitate fn mod spontan la o concep­ tică a maselor. In u ltim ii ani lui ne-au dat strălucite exem­ ren lo t mai larg — aşa cum nia de-a lungul întregii sale voluţionarii români listc
pentru formarea şi dezvoltarea ţie ştiin ţifică despre lume : s-au făcut m ari progrese In a­ ple de prelucrare şi însuşire a ilustrează o serie de m ani­ existenţe. Aceste tra d iţii nobile au fost
conştiinţei socialiste a oameni­ ele se cer sădite în terenul cest domeniu — un exemplu tot ce era înaintat la vremea festări din viaţa mişcării co­ Avem aici, prin tre noi, ciţi- ridicale la un nivel mai înalt, D ragi tovarăşi.
lo r muncii. Sint cunoscute mă­ fe rtil al unui mod de gindire inspirator fiin d însuşi stilul respectivă Cu atît mai m ult muniste internaţionale, in clu­ va din m iile şi m iile de m ili­ prin crearea p artidului mar-
surile luate pentru avintul în- înaintat, al filozofici noastre de muncă al conducerii de par­ astăzi, nvînd toată încrederea siv recenta Consfătuire de la tanţi revoluţionari români ca­ xist-lem nist. a partidului nos­ Nouă vechilor m ilita n ţi re­
văţâ m in lu lu i de toate gradele m aterinlist-dialeetire. A gre­ tid. caracterizat prin consul- în forţa si superioritatea ideo­ Moscova a partidelor comu­ re au participat la Marea Re­ tru comunist, care a condus voluţionari, care numărăm an»
P artidul dezvoltă o largă ac­ fa. pc fondul general al ata­ lare.i largă a maselor şi in fo r­ logiei m arxiste, nu ne temem niste, care. în pofida m inusu­ voluţie Socialistă din Octom­ cu pricepere şi curaj lupta cla­ m u lţi de luptă .şi muncă în
tiv ita te proprie de educaţie şamentului ferm al com uniş­ marea lor deschisă, activitate sâ cerem ideologilor noştri să rilo r cunoscute, a p rile ju it — brie şi au contribuit, cu arma sei muncitoare, a maselor rin d u rile p a rtid u lu i, ne-a fost
p rin învâtăm inlul de partid — tilo r şi întregului popor faţă Întemeiată pe cunoscuta idee se afirm e în arena luptei ideo­ aşa cum s a arătat în Rapor­ în mină. la apărarea tin ârulu i muncitoare din România pen­ dat sâ participăm activ la în­
care cuprinde aproape două dc idealurile com unism ului a lui Lenin care sublinia râ logico. să intensifice d iscuţi­ tul general — un schimb li­ stat sovietic, pe fro ntu rile tru răsturnarea puterii ex­ făptuirea revoluţiei populare,
m ilioane de oameni şi dispune cunoştinţe de specialitate tot ,un stat este puternic prin ile si dialogurile teoretice ber de păreri, a elaborat o războiului c iv il Este cunoscut ploatatorilor. pentru apărarea, la construirea socialism ului in
de un puternic corp de lectori mai aprofundate — acesta este conştiinţa maselor. EJ este pu­ Bineînţeles. corolarul perm a­ platform ă de luptă antiim pe- ecoul puternic pe care l-a a- alături de m uncitorim ea dc ţara noastră, sâ avem fericirea
şi propagandişti eu înaltă c a li­ im perativul etapei actuale, d i­ ternic atunci cînd masele şliu nent este poziţia ideologică rialislă , a consemnat în docu­ v u l in ţara noastră Marea Re­ pretutindeni, a cauzei lib e rtă ­ dc a vedea indcplinindu-se v i­
ficare — şi, în acelaşi tim p. recţia de bază pe caic n pre­ totul, eind sînt in stare să Ju­ fermă, clară, sp iritu l m ilitan t, mentul final p rin cip iile de voluţie Socialistă din Octom ­ ţii popoarelor, a progresului sul pentru care am înfru n ta t
desfăşoară o vastă muncă po li­ conizează m uncii ideologice dece totul şi rînd fac totul in com bativ fată de ideologia b.iză ale re la ţiilo r din mişca­ brie. cît şi puternica şi im ­ social şi păcii în lume teroarea ile g a lită ţii, beciurile
tică. educativă, in rîndul m a­ Congresul al X -!cn f mod conştient". străină, dc ideile retrograde, rea rom unislă — inclusiv ide- presionanta mişcare de solida­ Este un m otiv de profundă siguranţei, tem niţele şi lagă­
selor ; dispunem de un sistem Trebuie ca în activitatea cu­ idealiste ra dezvoltării re la ţiilo r cu rizare a proletariatului român, m îndrie şi dc mare satisfac­ rele. visul pentru care m ulţi
dezvoltat de cluburi, cămine In întreaga lor activitate rentă a tu tu ro r organelor şi toate partidele participante cu cauza prim ei revoluţii so­ ţie pentru noi toţi faptul că dintre noi şi-au vărsat singe-
ideologică. organizaţiile de organizaţiilor de partid sâ se După părerea noastră, poa­
culturale şi alte aşezăminte şi sau nu la intîlnire . deschizînd cialiste din lume. mişcare ex­ aceste tra d iţii au fost co n ti­ le. şi-au je rtfit viata.
partid trebuie să aibă în ve­ înrădăcineze practica dezba­ te niciodată ca în zilele dc
in s litu lii cultural-artistice A astfel posibilitatea a firm ă rii prim ată sub cele mai d ife rite nuate cu o nouă strălucire de
dere că o trăsătură fundam en­ terii cu masele a tu tu ro r pro­ astăzi, în care au apărut ali- Luăm parte azi la edificarea
crescut num ărul ziarelor cen­ lea probleme complexe le­ unei noi unităţi, mai înalte forme şi care şi-a găsit expre­ către partidul nostru în sfer­
trale. locale si al p u b lica ţiilo r tală a evoluţiei societăţii noas­ blem elor esenţiale pe plan !o- gate de prefacerile revoluţio­ şi mai trainice. între p a rti­ sia cea mai înaltă prin p a rti­ tul de veac ce a trecut de la noii societăţi socialiste in ca­
social-culturale, au fost în fiin ­ tre este dinam ism ul m utaţiilor ral. a tuturor deciziilor mal nare pe harta politică a lu ­ dele comuniste ciparea nem ijlocită a revolu­ eliberarea ţării. drul căreia poporul nostru îşi
făureşte an dc an. prin munca
ţate ziare in fiecare judeţ, iar din structura culturală a popu­ im portante — aşa cum proce­ m ii, de construcţia o rin d u irii Desigur, esenţial este ca a­ ţio n a rilo r şi dem ocraţilor ro ­ Continuarea consecventă a sa harnică şi entuziastă, o via­
acolo unde trăiesc şi naţionali­ laţiei, care se manifestă atît dează conducerea partidulu i socialiste in 14 ţân. de im ­ ceste p rin cip ii sâ-şi găsească mâni. alături de revoluţionarii acestor tra d iţii îşi găseşte ex­ ţă tot mai îmbelşugată, lot mai
tă ţi conlocuitoare — de ase­ in creşterea masivă a num ă­ pe plan naţional Fiecare a cti­ p lica ţiile şi efectele m ultiple aplicarea în viaţă sâ fie rea­ ruşi. ta lupta pentru triu m fu l presia a fit în rezolvarea justă, fericită
menea. ziare şi publicaţii in ru lu i inginerilor, tehnicienilor vist eu muncă de răspundere ale revoluţiei lehnico-şlnnţifi- lizate fiecare integral şi to t­ cauzei lui Lenin. îm potriva in ­ m arxist-leninistâ a problemei
lim b ile «acestora. O largă râs- şi altor intelectuali proveniţi trebuie să participe la a ctivita ­ cc, de m odificările interveni­ odată. considerate ca un lot tervenţiei im perialiste, pentru naţionale pe plan intern, cît Ce poale sâ dea o satisfac­
pîndirc au cunoscut radioul şi direct din rîn d u rije oam eni­ tea politică dc masă sâ fie un te in condiţiile naţionale şi unitar, din cm c nici unul nu apărarea revoluţiei. şi în intre.iga politică pe care ţie mai mare unui luptător re­
televiziunea Trebuie relevate lo r m uncii, cît şi fenomenul propagandist fervent al p o liti­ internaţionale ale luptei pen­ poate lipsi, nu poate fi în ­ pa rtid ul si stalul nostru o des­ voluţionar decît sentim entul
Sînt prezenţi aici luptători
rolul activ at organizaţiilor dc dc masă al creşterii gradului cii partidului, sâ se întilnens- tru socialism, pentru pace — călcat fără a afecta conţinutul care au participat in 1919, ală­ făşoară în domeniul vie ţii <‘â visurile sale cele mai sfin ­
tuturor, fără a dăuna intere­
eâ sistematic eu m em brii fie
partid in conducerea şi desfă­ de precâtirc profesională si poate niciodată ca azi nu s a selor şi influenţei m işcării co­ tu ri de sute şi m ii de a lţi internaţionale Noi subscriem te de odinioară s-au Îm p lin it,
şurarea întregii munci ideo- culturală al clasei muncitoare partid, cu oamenii m uncii pen­ impus cu ntita forţă necesi­ cu toată fiin ţa noastră la a- câ speranţele de ieri s-au
si ţărănim ii, al întregii popu­ tru a-i inform a asupra preo- muniste După părerea noas­ luptători. în cadrul tinerei a r­ transform at in rt^ Iltâ ţile m i­
logico-educative. contribuţia de euDârilor noastre, a lăm uri te tatea de a p rivi m arxism -le- tră numai astfel se poate asi­ mate ungare. Ia apărarea cu­ ceastâ pnliticâ, ne exprim ăm
seamă a organizaţiilor obşteşti, la ţii m cîurîle po liticii partidului ninisnuit ca o ştiinţă vie, nc- gura înfăptuirea m isiunii is­ c e ririlo r revoluţionare ale Re­ adeziunea şi sp rijin im hotărit nunate ale zilelor dc astăzi ?
participarea la această a c tiv i­ Lin ia partidului nostru de nostru incorsetatâ de nici un fel de torice de a uni şi conduce cu pu blicii Ungare, a sfa tu rilo r toate acţiunile pe care le în Dăm o înaltă preţuire poli­
tate a cadrelor de bază ale ridicare culturală a întregu­ canoane, dc a concepe m ar­ succes masele în construirea Anim ate de un înalt s p irit de treprinde partidul nostru, ca tic ii revoluţionare consecven»
p artidului, aportul preţios al lui popor se înscrie în proce­ O sarcină de rea mai mare xism ul nu ea o disciplină in noii societăţi. îndeplinirea solidaritate faţă de poporul detaşament activ, com bativ al te şi ciarvâzâtOfire a P artidu­
in le lc ctiu ililo r de prestigiu, va­ sul necesar al evoluţiei spre însemnătate a organizaţiilor care s-a epuizat procesul cu­ înaltelor responsabilităţi ce vecin, masele muncitoare ce­ m işcării comurysle şi m unci­ lui Comunist Român, a condu­
loroşi oameni de cultură, cer­ comunism care conduce la de partid este perfecţionarea noaşterii. căci însăşi viaţa pe revin com uniştilor faţă de le mai largi din ţara noastră toreşti internaţionale, al m iş­ cerii sale. politică ce stă la te­
cetători, cadre didactice, perspectiva, deschisă de M arx a ctivită ţii de propagandă. a care m arxism ul o reflectă es­ poporul lor şi tnlodală faţă de s-au rid ica t cu hotărîre împo­ cării revoluţionare mondiale, melia construcţiei socialiste în
Sim pla evocare a m ultiple lo r şi Engcls. a lich id ă rii deosebi­ învăţă mînt ului polilicn-idenlo- te inepuizabilă Tocmai ma­ soarta socialism ului io întrea­ triva clasetor exploatatoare, a al luptei antiim perialiste din România, politică de aplicare
form e si m ijloace educative nu rilo r esenţiale dintre munca ,eie. Trebuie sâ asigurăm ca nifest înd receptivitate fa ­ ga lume burgheziei internaţionale care întreaga lume creatoare a p rin cip iilo r gene­
spune însă totul Esenţial este fizică şi munca intelectuală. invăţâm întul de partid să rea­ ţă ^ dc nou, faţă dc via­ In aceasta stă unul din iz­ acţionau pentru înăbuşirea re­ Este cunoscut câ în centrul rale ale m arxism -leninîsm nlui
că in trăsăturile înaintate care Si. fireşte, la aceasta se poate lizeze o abordare vie a proble­ ţă * partidele comuniste îşi voarele unan im ităţii cu care voluţiei proletare din Ungaria. «activităţii internaţionale a la co ndiţiile ţârii noastre dc
configurează fizionom ia p o liti- ajunge nu prin coborîrea si melor dezvoltării noastre so­ aduc. in lum ina experienţei poporul nostru aprobă şi s p ri­ Se află, de asemenea, în de­ p artidului si slatului nostru contribuţie viguroasă a po­
co-culturală, spirituală şi m o­ uniform izarea, ei. dim potrivă, ciale. rxlîrp in d u -se form ele şa­ lo r de luptă, propria c o n tri­ jin ă întreaga politică internă legaţia noastră o parte din cei sc află e fortu rile permanente, porului român — prin re a li­
rală «a oam enilor m uncii, in prin asigurarea unui nivel blonarde. rutin ie re .ra re trans­ buţie de gindire revoluţiona­ şi externă a partidu lui nos­ aproape 500 de voluntari ro ­ susţinute pentru dezvoltarea zările sale in economie şi c u l­
participarea lor tot mai activă t^a lt si m ultilateral de cu ltu ­ form ă inteligenţa in materie ră. Fireşte, p o trivit divcrsît.V tru. cu care toate organizaţii­ mâni. care. la chemarea p a rti­ prieteniei şi colaborării cu tură, prin construirea cu suc­
şi mai responsabilă la condu­ ră al tu tu ro r m em brilor socie­ inertă. închid idei frem âtînd ţii fie condiţii, este ine vitabi­ le partid ulu i au dat mandat dului nostru, au plecat sâ lu p­ toate ţările socialiste din Eu­ ces a socialism ului în patria
cerea tre b u rilo r obşteşti, în tă ţii Dezvoltarea electronicii, fie viaţă în rarapacea form ule­ lă interpretarea variată a u­ delegaţilor ca actualul nostru te in cadrul brigăzilor in te r­ ropa şi dc pc alte continente şa — la cauza socialism ului in
dezvoltarea u n ită ţii politice a autom aticii, ciberneticii şi al­ lor stereotipc. condnm nindu-le nor fenomene : acesta nu este Congres să însărcineze v iito ­ naţionale in războiul naţion.il Considerăm râ măsura adevă­ întreaga lume. la creşterea
naţiun ii noastre socialiste sînt to r ram uri ale producţiei m o­ la sclerozare şi vestejire P ro­ in sine un fenomen negativ, ru l C om itet Central să urm e­ revoluţionar ol poporului spa­ ratului internaţionalism în zi­ prestigiului şi a forţei de a-
incorporate, din plin şi roa­ derne cere în mod obligatoriu paganda fie partid trebuie sâ ci. dim ootrivâ. o expresie a ze ş» in v iito r această linie in niol şi care. cil preţul vieţii lele noastre o dă activitatea traeţic a ideilor socialiste.
dele acestei intense a ctiv ită ţi e- un m uncilor cu un grad supe­ ţină seama de nivelul schimbă­ m aturizării m işcării com u­ rela ţiile inlern«iţionale. ^ lor. alături de fiii alto r po­ pentru dezvoltarea solid a rită­ A lă tu ri de toţi com uniştii,
duentive desfăşurate de partid rio r dc cunoştinţe ţchniro-şlî- rilo r din conştiinţa oamenilor, niste. a crestei ii capaci­ Aş dori sâ sublimez că in poare. au înscris o glorioasă ţii. prieteniei şi colaborării ru dc întregul nostru popor, ne
Desigur, aceste rezultate tre ­ intifiee. aşa cum in viata sa­ ră îmbogăţească efectiv gindi- tă ţii de analiză şi gîn- elaborarea şi aplicarea liniei pagină fie luptă îm potriva fas­ toate cele 14 ţări rare form ea­ exprim ăm o dată mai m ult —
buie p rivite în sp iritu l dc în a l­ lu lu i mecanizarea. irigaţiile, rea cu idei înaintate, să des­ dire originală — esenţial f i ­ generale, ca şi în organizarea cism ului. opărind, pe pămin- ză sistemul mondial socialist, în faţa Congresului — con vin ­
tă exigenţă şi responsabilitate «'himizarea impun tnvâtâm m t chidă orizonturi largi si să ind ca deosebirile de vederi şi conducerea întregii a c tiv i­ tui Spaniei, cauza dem ocraţi­ gerea nestrămutată că m un­
caracteristic p artidului nostru, ci cultură, cunoştinţe ş tiin ţifi­ stimuleze capacitatea fie orien­ sâ nu ducă la manifestări dc tăţi a p a rtid u lu i şi slatului. ei. lib ertă ţii, independentei şi ru toate partidele comuniste c ito rii. ţăranii, intelectualii,
încordare a rela ţiilo r. P artidul
insuflinri
şi m uncitoreşti, ru forţele re­
tare
independentă,
p iin prisma noilor sarcini şi ce pasiune si dăruire de sine in nostru este adeptul unor largi m erite deosebite revin tova­ păcii în Europa şi în lume. voluţionare antiim perialiste toţi oamenii m uncii, indiferent
obiective, a necesităţii de a se Din toate acestea decurge ne­ discuţii tovărăşeşti, argum en­ răşului Nieolae Ceauşescu In Sînt p rintre noi revoluţio­ rare luptă, in condiţii şi cu de naţionalitate, vor asigura,
elim ina neajunsurile si lip s u ri­ cesitatea stringentă ca organe­ lupta pentru socialism. tate fără anateme, etichetări toţi aceşti ani tovarăşul nari caic s-au dus in îndepăr­ într-o strinsâ unitate. în fă p ­
le care mai persistă în a c tiv i­ le si organizaţiile partidului, Acesta este spiritul în care si blam ări, in sp irit construc­ Ceauşescu a im prim at a c tiv i­ tatul continent asiatic pentru m ijloace diferite, pentru pro­ tuirea obiectivelor stabilite dc
tatea ideologică şi educativ^ dc la comitetele judeţene pină rondurerea fie partid abordea­ tiv. fără a sc institui aprio­ tăţii colectivului nostru de a lupta, alături de poporul movarea ide a lu rilo r de pace partid, care deschid noi şi lu ­
In actuala fază a construcţiei ta organizaţiile de bază. orga ză problemele teoretice ale ric adevăruri absolute, ci conducere trăsături de înaltă chinez. în războiul de apăra­ sj progres ale om enirij — acti­ minoase perspective patriei
dezvoltării noastre socialiste.
socialiste, o dată cu dezvolta­ nizaţiilc sindicale şi dc tine­ confruntîndu-sc teoria cu exigenţă şi responsabilitate, re îm potriva agresiunii impe­ vitate căreia partidul nostru noastre socialiste, poporului
rea şi modernizarea bazei tch- ret. celelalte organizaţii ob­ Definirea sî caracterizarea cta practica — a rb itru l suprem al dinamism şi sp irit de in iţia ti­ rialism ului japonez., pentru ii consacră toate forţele român.
vă. mereu proaspăt, manifes-
nico-m alerialc. cu maturizarea şteşti. comitetele dc cultură şi pclor înaintării societăţii noas­ adevărului Din propria noas­ lin d stăruinţă şi perseveren­ triu m fu l revoluţiei chineze P artidul şi poporul nostru
tre. căile de m aturizare a rela­
re la ţiilo r de producţie socialis­ artă. ministerele dc speciali­ ţiilor- socialiste, perfecţionarea tră experienţă am învăţat, a- ţă faţă fie aplicarea practică a In delegaţia noastră se află. ţşi exprim ă solidaritatea sa Tovarăşi.
te şi perfecţionarea form elor tate, să acorde cea mai mare form elor de conducere a vie ţii sa cum s-a arătat în Rapor­ deciziilor adoptate şi mai pre­ de asemenea, reprezentanţi ai deplină cu e forturile pentru c- In această sală a Congresu­
de conducere a vie ţii ccono- atenţie creşterii gradului dc eronom ire si sociale, raportu­ tul C om itetului Central. cît sus de orice, urm ărind neobo­ celor peste 300 de comunişti manciparc naţională si socială lui, ca şi in organizaţiile unde
mico-sociale. cu adinciroa m u l­ pregătire profesional-cult ura­ rile dintre clase in condiţiile dc greşită şi dăunătoare a sit ca întreaga politică a par­ şi antifascişti rom âni care au «ile tinerelor state, cu Jupla po­ ne ducem activitatea dc zi cu
tilaterală a democraţiei orin- tă a oam enilor m uncii, propa schim bărilor survenite in fost practica condam nării şi tidulu i să corespundă necon­ luptat în detaşamentele de poarelor care sc ridică pentru zi. ne în tîln im com unişti de
d u irii noastre, trebuie să p ri­ gării în mase a cunoştinţelor structura societăţii, rolul n a ţi­ b lam aţii altor partide. De a- diţionat intereselor vitale ale partizani din Franţa îm p o tri­ scuturarea jug ulu i colonial toate vîrslele. Dar nici vîrsta
vim in tr-u n mod calitativ lelinico -ştiinţificc şi economi­ unii şi evoluţia fu n cţiilo r s t i­ rcea consider in tru lotul jiu ­ na ţiunii noastre socialiste, ale va ocupaţiei hilleriste. pentru pentru cucerirea şi apărarea <le om nici virsta de com u­
nou şi problema conştiinţei ce. să se ocupe cu perseve­ lu lu i în socialism, re a liz a m tă propunerea de a se da poporului român din care fa­ eliberarea Europei de robia independenţei lor naţionale, nist, nu ridică între noi pe­
socialiste renţă de problemele rid ică rii unită ţii poporului si dezvolta­ mandat C om itetului Central cem parte, pentru care m un­ fascistă. îm potriva im perialism ului, a reţi despărţitori. Muncim «ală­
P artidul nostru făureşte substanţiale a ca lifică rii teh­ rea ro lu lu i conducător al par­ ca în rezolvarea deosebirilor cim şi trăim , pentru care c- S int prezenţi în delegaţia neocnlonialism ului S int cu­ tu ri. ostaşi ai aceleiaşi cauze
concomitent a lit premisele nice a m uncitorilor şi agrozo­ tid ului. adincirca democratici fie păreri să nu se angajeze xistăm intereselor generale noastră o parte din numeroşii noscute solidaritatea şi s p riji­ devotaţi aceluiaşi ţel — socia­
m ateriale cit si cele spirituale otehnice a ţărănim ii. îm pros­ socialiste, căile de soluţionare pe lin ia blam ării sau con­ ale cauzei socialism ului. Doresc, fii «ii poporului şi «ii p a rtid u ­ nul activ pe care poporul ro ­ lism ul şi comunismul.
ale societăţii socialiste m u lti­ pătării şi m odernizării siste­ a eonlraflietiilor ee apar in so­ dam nării a ltu i partid frăţesc, fie asemenea, sâ relev in fu ­ lui nostru care au înfru nta t mân îl dă luptei eroice a po­ Asigurăm Congresul că vom
lateral dezvoltate. premise matice a cunoştinţelor specia­ cialism problemele re la ţiilo r ci sâ m iliteze pentru rezol­ zia de spirit înnoitor, de gîn- pe ocupanţii h itle rişti luptînd porului vietnamez îm potriva sluji nestrăm utat, ru devota­
aflate intr-o unitate şi in te r­ liştilo r. îngrijindu-se r it mai d in tre ţările socialiste, din m iş­ varea acestora pe calea dis­ dire originală, rolul său de în detaşamentele de partizani im perialism ului american, pen­ ment. cau2a căreia i-am în ch i­
acţiune dialectică. Dezvolta­ îndeaproape dc problemele carea comunistă internaţiona­ cu ţiilo r de la partid la par­ seamă în abordarea proble­ din Iugoslavia, din Cehoslova­ tru apărarea dreptului său sa­ nat întreaga noastră viată,
rea conştiinţei reprezintă o şcolii. în prim ul rînd de con­ lă — iată numai cilcva din tid. de la conducere la con­ melor teoretice actuale, de cia. din Polonia, din Belgia. cru de a hotărî singur asupra idealurile pe care le-am urmat
legitate, impunindu-se ca o ţin u tu l procesului «Ic învâţă- m ultitudinea problem elor în ducere — aceasta fiin d meto­ cea mai marc însemnătate, ea Fac parte din delegaţia destinelor sale. fără nici un ineâ din adolescentă şi pe ca­
caracteristică esenţială şi ne­ m lnt de loatc gradele. care partidul nostru îsi aduce da justă, principială, cores­ si în continua dezvoltare a noastră reprezentanţi ai tine­ amestec dinafară. re Ic vedem înfâptujndu-se as­
cesară a procesului construc­ Avind în vedere dezvoltarea contribuţia dc gindire origina­ punzătoare atît cerinţelor de re la ţiilo r internaţionale ale rilo r voluntari, ai utecişlilor Poporul nostru este solidar tăzi sub înleleapta şi cla rvă ­
ţiei socialiste — proces do continuă a ro lu lu i conducător lă După părerea mea perioa­ progres în gîndirea politica, partidului şi sLatului nostru şi ai tu tu ro r celor care, la che­ eu lupta tu tu ro r popoarelor zătoarea conducere a parlidu
creaţie istorică raţională care a) partidului în toate dom eni­ da rare a urm at Congresului cît şi intereselor u n ită ţii şi Pentru toate acestea tovară­ marea P artidului Comunist care îsi apără libertatea şi lui
coeziunii
ţâ rilo r
socialiste,
presupune participarea con­ ile vie ţii sociale, procesul să­ :d IX -lea este rea mai fertilă m işcării comuniste. şul Nieolae Ceauşescu se bu­ Român, au participat cu ero­ E xprim ăm sentimentele
ştientă a celor mai largi ma­ nătos de creştere permanentă din întregul răstim p de la el­ Ideca p o triv it căreia unita­ cură de cea mai înaltă pre­ ism, col la cot şi in frăţie de dreptul la independenţă, fiind noastre de Încredere, de stimă
se ale poporului. Gradul ş» a rîn d u rilo r sale prin prim irea iberarea ţâ rii nu numai în do­ tea şi solidaritatea nu trebuie ţuire a partidului, a oameni­ arme cu ostaşii sovietici, la deplin convins câ un popor si dc înaltă preţuire, tovarăşii
eficienţa acestei participări de noi si noi detaş«imente de m eniul vie ţii materiale, ei si să fie afectate de diversita­ lo r muncii, a întregii noastre războiul antifascist, la luptele caic luptă pentru apărarea u­ lui Nieolae Ceauşescu. secretar
naţiuni socialiste I.itâ de ce
sint în lr-u n raport direct nu m uncitori, ţărani, intelectuali pe tărîm ul a c tivită ţii teoreti­ tea punctelor de vedere şi îndeplinesc mandatul încre­ crincene ale arm atei române nei asemenea nobile cauze nu genera! a) p artidului nostr»».
numai cu lărgirea democra­ din rin d u rile celor mai huni ce. al gîn dirii social-politice mi trebuie concepute în sen­ d in ţa t de organizaţia judeţea­ duse îm potriva m aşinii de figură strălucită de m ilita n t
tic i socialiste, ci şi cu nivelul fii ai poporului, problema e- La această activitate sint sul u n ifo rm ită ţii şi at redu nă Tim iş de a susţine reale­ război hilleriste, la m arile bă­ poate fi în frîn t de nici o fo r­ revoluţionar, dc conducător
ru llu ra l-ş tiin ţific al m em bri­ flocării partinice. înarm ării tu ­ chemate sâ aducă o mai mare cerii la acelaşi num itor, fo r­ gerea sa ca secretar general tă lii pentru eliberarea între­ ţă din lume. com unist încercat, patriot si
lor societăţii ; orîcit de largi turor com uniştilor cu concep­ contribuţie ştiinţele sociale. Nu mează una din coordonatele al C om itetului Centrat, cu gului teritoriu al ţâ rii şi, mai însăşi prezenţa Ia Congresul internaţionalist înflăcărat, ca-
ar fi structurile democratice ţia m arxist-leninistâ. însuşirii dorim sâ subapreciem progre­ de bază ale a ctivită ţii in ter­ convingerea mea profundă câ nostru a celor peste 70 dc de­ re-şj dăruieşte activitatea neo­
şi cadrul lor instituţional, cî- profunde a m odului de gincb- sele înregistrate in anii din naţionale a p a rtid u lu i nos­ departe, pentru eliberarea U n­ bosită p a rtidului, clasei m un­
re şi acţiune al partidului nos­ această realegere constituie c- legaţii ale partidelor com u­
nc râmîne in urmă ca nivel tru, a norm elor v ie ţii interne urmă in d iferite discipline so­ tru Tocmai aşezînd perma­ fectiv cea mai bună alegere gariei. Cehoslovaciei şi A u s tri­ citoare. poporului român, l i ­
de cultură şi cunoştinţe va ciale. dar o analiză a situaţiei nent deasupra oricăror deo­ pentru partidul şi poporul ei pină la victoria finală a­ niste şi m uncitoreşti, ale p a rti­ bertăţii patriei, măreţei cau­
putea participa tot mai puţin de partid se impun ca un o- nu poale să nu arate câ, in sebiri de vederi ceea ce uneş­ nostru. supra fascismului delor progresiste, dem ocrati­ ze a socialism ului şi com u­
la rezolvarea problem elor ob­ bîcctiv prim ordial at activilâ- ansamblul său. acest domeniu te partidele comuniste, por­ nism ului.
t.ii idcologico-cdueative a tu Tovarăşi. Se află, de asemenea, in de­ ce şi antiim perialiste este o
şteşti. într-o societate care este rămas sensibil in urmă şi nind întotdeauna de la ce Program ul elaborat de Con­ dovadă deosebit de elocventă Fic-ne îngăduit sâ ne adu­
exclude lot mai m ult diletan­ tu ro r organelor şi organizaţii­ are m ari datorii faţă de socie­ este comun, de la obiectivele gres cere organizaţiilor de legaţia noastră unii dintre cei cem urarea pentru desfăşura­
tism ul. em pirism ul, rudim en­ lor de partid. tate. P rincipalul neajuns con­ noastre fundamentale, P a rti­ partid să-şi dezvolte rolul care au a ju ta t poporul core­ a puternicelor re la ţii de so li­ rea în cît mai bune condiţii
tul de cunoştinţe In centrul m uncii c u ltu ra l- stă în faptul câ aceste ştiinţe dul Comunist Român m ilitea ­ conducător in toate sferele ean in războiul lui eroic pen­ daritate internationalîslă d in ­ a lu c ră rilo r Congresului, «îl*
Concepţia partid ului nostru educative dc masă trebuie si- nu îndeplinesc Încă dccit spo­ ză pentru re laţii de largă co­ vie ţii ideologice, pune in fa­ tru apărarea patriei tre partidul tjioslru şi întreaga cărui h o tâ rlri vor marca, cu
despre educaţia socialistă es­ luatâ permanent cultivarea radic şi într-o măsură pica re­ laborare frăţească cu toate la activiştilor, a tu tu ro r ce­ M u lţi a lţii din cei pe care mişcare comunistă şi m uncito­ certitudine, o nouă etapă is­
te expusă în Raportul tova­ dragostei neţărm urite a tu tu ­ dusă o funcţie fie cercetare statele socialiste — orienta­ lor ce lucrează în acest dome­ ii reprezintă delegaţia noas­ rească. toate forţele revoluţio­ torică în înălţarea edificiu lu i
răşului Nieolae Ceauşescu ca­ ror cetăţenilor, a tinerelului propriu zisă. fie prospectare a re de bază în politica noas­ niu sarcini de înaltă răspun­ m inunat al scumpei noastre
re arată că aceasta „im plică faţă de patria sorbii istă. ideen problem elor eonoetc ale dez tră externă Noi vedem dere care solicită pregătire tră se află în sală. ca delegaţi nare, antiim perialiste Prezen­ patrii. (V ii aplauze).
s lu jirii fără preget a poporu­ v o llâ iii societăţi» — cercetare in sistemul socialist mon­
atît cunoaşterea temeinică a temeinică, abnegaţie, pasiune şi in v ita ţi la gloriosul Con­ ţa lor la Congres este o grăi­ Slavă partidului, constructo­
ceea cc este valoros in dome­ lui Activitatea educativă tre­ care sâ-şi aibă finalizare se­ dial o comunitate dc sta­ şi exigenţă Fără îndoială câ gres al p a rtid u lui nostru. toare expresie a sentimente­ ru l m ăreţului şi strălucitoru­
buie sâ contribuie la întărirea
niul c u ltu rii, ştiinţei şi te h­ rială Predomină înrâ linsa de te libere, Independente şi su­ activul nostru de partid, toţi M u lţi însă din cei ce. urm înd
continuă a u n ită ţii şi frăţiei curaj in abordarea probleme­ verane. a căror colaborare in ­ lor de simpatic şi preţuire ce lui edificiu al României socia­
n icii contemporane, slănini- dintre poporul român si naţio­ lor. praetiea fetişizării unor ternaţional istă m ultilaterală com uniştii toţi m ilita n ţii im boldul conştiinţei lor comu­
rea deplină a profesiunii, cit nalităţi le conlocuitoare, rclic- teze preconcepute şi a Inte r­ se Irizează pe p rincioiul fu n ­ frontului ideologic îşi vor dă­ niste al id ealurilor internaţio­ unesc partidul nostru şi cele­ lis te ! (Aplauze puternice, pre­
şi însuşirea concepţiei filozo­ f;nd comunitatea intereselor pretării subiective a realităţii damental si He nezdruncinat rui întreaga lor energie în ­ lalte partide în lupta pentru lungite).
obiectivelor trasate
fă p tu irii
fice dosore lume si societate fundamentale ale lu lu ro r relor tn spiritu l acestor 1ezo. P a rti­ r î singurul în drept sâ deci­ de Congres. în flo ririi şi pros­ naliste în s p iritu l cărora au afirm area în lume a nobilelor Trăiască unitatea m işcării
a partidului nostru — mate­ re-si consacră forţele străluci­ dul cerc lucrătorilor arestuî dă asupra tuturor probleme­ perităţii patriei noastre socia­ fost educaţi de partidul nos­ idealuri ale socialismului, ale comuniste şi muncitoreşti in­
rialism ul dialectic si istoric rii acestor meleaguri, cinstind domeniu să întocmească studii lor fiecărei ţâri — economice liste. triu m fu lu i cauzei socia­ tru şi-au pus viaţa drept sta­ progresului social, ale demo­ ternaţionale ! (Asistenţa în
— formarea unei atitudini tra d iţiile înaintate, de Înotă care sâ pornească de la anali­ sau culturale, politice sau fie lism ului şi păcii în Jume (A ­ vilă in calea forţelor negre craţiei şi păcii
Picioare aplaudă
îndelung ;
cetăţeneşti înaintate. Acestor revoluţionară comună sî cu ltu ­ za obiectivă temeinică a feno­ apărare, interne sau externe plauze puternice, prelungite) ale reacţiunii şi fascim ului — Noi sp rijin im cu toată ho- Se scandează P.C.R.—P.C.R.),