Page 35 - Drumul_socialismului_1969_08

t
SIMBATA 9 AUGUST 1969

CUVÎNTAREA TCVARÂŞULUi GHEORGHE APOSTOL Raportul Comisiei de validare

PREZENTAT DE TOVARĂŞUL

S tim aţi tovarăşi. lui său de în flo rire m ultilate­ iectaţi sau altele, unde rezul­ formarea opiniei de masă in ­ îm preună cu întregul popor,
rală a României socialiste. tatele valoroase ale cercetării transigente faţă de manifestă­ m ilioanele de m em bri ai sin­ GHEORGHE VA SILIC H I
Ta preajma celebrării unui Sporirea im portanţei so­ ştiinţifice, menite să ridice n i­ rile celor tentaţi să obţină cit dicatelor acordă totala lor a-
sfert de vrac. fără egal tn ciale a clasei muncitoare, ca velul tehnologiilor aplicate, mai m ult de la societate şi să deziunc a ctivită ţii desfăşurate
Irccutu) popprului nostru. şi cerinţele participării active slnt le n t-introduse în produc­ dea cit mai puţin, se înscriu pe plan Internaţional de P arti­ S tituaţi tovarăşi. m odului în care îşi îndeplineş­ Hc partid, de stat şi economi­
Congresul al X-lea al P artidu­ a poporului la conducerea tre ­ ţie. Toate acestea constituie in mod firesc în menirea sin­ dul Comunist Român şi de gu­ te sarcinile încredinţate de că. precum şi un marc num ăr
lui Comunist Român prefigu­ b u rilo r ţă rii — problemă fu n ­ canale prin care sc scurge ve­ dicatelor. vernul R epublicii Socialiste Conferinţele extraordinare partid şi popor in funcţia de de com unişti tineri care se n-
rează un v iito r rntuziasm ant. damentală a dezvoltării demo­ n itul naţional, o parte din Trebuie să dezvoltăm am bi­ România. care va fi orientală ale organizaţiilor judeţene de secretar general al P artidului firm â cu energic, pasiune şl
partid şi conferinţa organiza­
Adoptăm programul fă u ririi craţiei socialiste — determină fondurile ce ar putea servi a- ţia profesională ' in sp iritu l şi în v iito r spre asigurarea con­ ţiei m unicipale de partid Comunist Român şi de preşe­ <-unipotenţă în înfăptuirea po­
societăţii socialiste m ultilate­ cu necesitate şi creşterea ro­ oum ulârii şi consumului. dem nităţii m uncii, cu a tit mai d iţiilo r externe pentru des­ Bucureşti, care au avut loc In dinte al C onsiliului de Stat al litic ii partidului nostru.
ral dezvoltate, cu sentimentul lu lu i şi a trib u ţiilo r sindicale­ Nu este, cred. nevoie să fie m ult cu cît democratismul c- făşurarea nestingherîtâ a o­ perioada iunie-iulie a.c., au R epublicii Socialiste România. Din totalul delegaţilor. 87.10
unei covirşitoare responsabili­ lor în societate. aduse prea m ulte argumente conomic, care dă libertatea de perei paşnice de construcţie dezbătut Tezele C om itetului Tovarăşi. la sută sînt rom âni. 8.62 la
tăţi istorice, eu conştiinţa fap­ Viaţa a demonstrat că s-au pentru a demonstra că efortu­ in iţia tivă în muncă, în organi­ m ultilaterală a socialism ului. Central «al P artidului Comu­ V erificînd documentele con­ sută maghiari. 2,30 la sută ger­
tu lu i că lucrările noastre sint justifica t pe dc-a-nlregul mă­ rile partidului şi statului nos­ zarea şi conducerea producţi­ In sp iritu l internaţionalis­ nist Român şi proiectul de D i­ ferinţelor organizaţiilor ju d e ­ mani. î«ar 1.98 la sută sînt din
înconjurate de respiraţia şi în ­ surile adoptate de Conferinţa tru de a introduce în toate ra­ ei. presupune sî obligaţia mo­ m ului proletar, al nobilelor rective pentru Congresul al X - ţene de partid. Comisia de va­ rîn d u l celorlalte naţionalităţi
Naţională a partid ului pentru m urile economiei naţionale p rin cip ii de politică externă
crederea întregului partid, în ­ rală de a folosi această liber­ Icu al P.C.R. lidare a constatat că norm e­ conlocui!oarr, coca cc cores­
tregului popor, care au dat creşterea rolului politic-soeial cuceririle ştiinţei sî tehnicii tate p rin lr-o temeinică pregă­ promovate de partidul şi sta­ Dînd o înaltă apreciere prac­ le de reprezentare stabilite dc punde întocmai com poziţia
tul nostru cu înaltă responsa­
documentelor Congresului al sindicatelor, prin participa­ contemporane, de a extinde tire profesională şi un s p irit tic ii profund democratice în­ Com itetul Central pentru ale­ naţionale a P artidului Comu­
fundam entul trainic al înţe­ rea lor directă la soluţionarea mecanizarea si automatizarea înalt responsabil. b ilita te faţă dc destinele so­ cetăţenită în modul de lucru gerea delegaţilor la Congresul nist Român.
cialism ului şi păcii în lume,
lepciunii şi voinţei lor colec­ problem elor complexe alo con­ — la tu rile cele mai dinamice Elanul în muncă, disciplina al partidu lui nostru. îndeo­ al X-lea al pa rtidului s-au La Congres participă 421 fe­
tive. strucţiei economice, sociale şi ale creşterii p roductivităţii si conştiinciozitatea înseşi nu Uniunea Generală a Sindica­ sebi după Congresul al IX-lea. respectat întocmai. Pc baza mei. adică 21.99 la sută din
O expresie grăitoare a uni­ culturale. m uncii — trebuie să fie îm ple­ pot fi pe deplin valorificate în lelor va dezvolta în continu.a- de a asigura participarea efec­ normei de reprezentare — un totalul delegaţilor.
tite eu preocuparea cea mai
tă ţii şi coeziunii poporului In Chemate să-şi trim ită re­ asiduă faţă dc utilizarea cu producţie dacă conducerile u- re re la ţiile m ultiple şi fructu­ tivă «a întregului partid la e- Heleg.at la 1 000 mem bri de D intre delegaţi. 20 poartă
ju ru l partidului, al conducerii prezentanţii în comitete de d i­ m axim um dc foloase economi­ n itâ ţilo r economice nu asigu­ oase pc care le întreţine cu laborarca şi înfăptuirea p o liti­ partid — au fost aleşi un nu­ înaltul titlu dc „Erou al M un­
sale, au c o n slilu il o aprobarea recţie. consilii de adm inistra­ ce a tuturor resurselor de spo­ ră condiţii tehnico-m ateriale, organizaţiile sindicale din 110 cii sale. conferinţele judeţene măr dc 1 015 tovarăşi, cores­ cii Socialiste". J 504 sint de­
deplină şi satisfacţia profundă ţie, consilii ştiin ţifice şi sena­ rire u eficienţei m uncii so­ un regim de lucru favorabil ţâri de pe toate continentele, au dezbătut cu competenţă si punzător efectivului p a rtid u ­ coraţi cu ordine şi m edalii ale
plinind pe prim plan cu ltiva ­
cu care toţi cetăţenii ţâ rii au te universitare. în colegiile m i­ ciale desfăşurării ritm ice, economi­ rea prieteniei şl colaborării cu răspundere documentele puse lui. care la HI mai 1909 era statului nostru. 22 sînt laureaţi
salutat holârîrea unanimă a nisterelor şi în guvern, orga­ îm părtăşim eu toţii convin­ coase si înalt productive a sindicatele din ţările socia­ în discuţie şi. in lum ina «aces­ de 1915 232 mem bri de partid. ai Prem iului de Stat, 291 sînt
conferinţelor judeţene de nele si organizaţiile sindicale gerea eâ factorul principul al a ctivită ţii consacrate îndepli­ listo. tora, au analiz.at activitatea Ca rezultat al creşterii ra i­ deputaţi în Marea Adunare
partid de a se propune Con­ s-au aflat in faţa unor răs­ creşterii eficienţei economice n irii sarcinilor de plan M ilitîn d pentru respectarea economică şi socială din jude­ d u rilo r p a rtid u lu i. I«i acest Naţională, iar 1 021 — deputaţi
gresului realegerea tovarăşu­ punderi inedite, care com por­ este progresul lehnie. conside­ Organizarea locului de m un­ strictă a p rin cip iilo r egalităţii ţele respective, au făcut pro­ Congres participă cu 314 dele­ în consiliile populare. Un nu­
lui Nicolac Ceauşescu în func­ tau o îm bunătăţire şi re p ro fi­ rat o condiţie a puterii com­ că — acest microcosmos unde în drepturi, respectului reci­ puneri pentru îmbunâtâţire«a gaţi m«aî m u lţi declt la Con­ măr de 805 delegaţi au absol­
ţia de secretar general al lare substanţială a întregii lor petitive în lupta pentru cali­ se Inlîlnese om ul. maşina şi proc şi neamestecului în tre­ continuă a a ctiv ită ţii de parlîd gresul al IX-lea. v it şcoli superioare de stat,
P artidului Comunist Român. activităţi. tate. desfăşurată acerb pe pia­ obiectele m uncii — este sus­ b u rile interne ale centralelor şi de stat. judeţene de La Congres sînt prezenţi 05 an titlu ri ştiin ţifice şi aca­
Conferinţele
Aceasta este voinţa neclin­ C onsiliul Central al U niunii ţa mondială ceptibilă dc m ari şi continue naţion.ale. sindicatele din partid, aprobînd documentele 1 910 delegaţi ; lipsesc m otivat demice O mare parte a dele­
tită a tu tu ro r com uniştilor, a Generale a Sindicalelor, com i­ Introducerea (clin icii şi teh­ îm bunătăţiri. Nu se poale vor­ România vor acţiona şi dc a­ puse în discuţie, au p rile ju it f> delegaţi. gaţilor l.a Congres au absol­
întregii naţiuni — supremă şi tetele u niu nilo r pe ram uri nologiei avansate, extinderea bi de o organizare superioară cum înainte pentru restab ili­ în acelaşi tim p o puternică Din totalul delegaţilor. 007 v it d iferite şcoli şi cursuri de
vibrantă recunoaştere a înal­ profesionale, consiliile terito­ autom atizării şi m ecanizării a producţiei şi a muncii, de o rea u n ită ţii m işcării sindicale manifestare a adeziunii un«n- sînt de provenienţă m unci­ partid.
telor v irtu ţi înmănuncheate in riale şi comitetele sindicatelor proceselor de producţie, schim­ fundam entare ştiin ţifică a nor­ mondiale, adudndu-şi co n tri­ nîmo a com uniştilor, a tutu ro r tori, din care 400 lucrează Delegaţii aleşi pentru Con­
fiin ţa lui, legată p rin lr-o tra i­ se găsesc acum. spre deosebi­ bările rapide ce au loc în melor de producţie şi de ser­ buţia la întărirea solidarităţii oam enilor m uncii faţă de po­ n e m ijlocit în producţie. iar gresul al X -lea al P a rtid u lu i
re de situaţia anterioară Con­ viciu, dc o folosire raţională a
nică osmoză aleclivâ şi de idei ştiinţă si tehnică im plică o te­ intcrnaţion.ale a celor ee m un­ litica Internă sj externă a ceilalţi sînt activişti de partid, Comunist Român reprezintă
cu masele largi, o vibrantă re­ gresului al IX -lea al partidu­ m einică şi continuă pregătire dotării tehnice şl forţei de cesc, in lupta lor pentru li­ p a rtidului, a hotărîrii lo r de a ai organizaţiilor de masă si organizaţiile de partid din in ­
cunoaştere a contribuţiei sub­ lui, în miezul problem elor a forţei de muncă. A utom ati­ muncă într-o întreprindere bertăţi sindicale, democratice transpune în viaţă progr«amul obşteşti. 301 sînt ţărani. 274 dustrie, agricultură, ştiinţă, în-
stanţiale pe care o aduce la dezvoltării economice şi soci- zarea nu numai că aduce o e­ rare arc dereglată aprovizio­ şi o viaţă mai bună, îm potriva de dezvoltare m u ltilaterală a sint ingineri şi tehnicieni din vâtâm int şi cultură, din toate
conceperea şi înfăptuirea po­ al-culturale şi acţionează cu conomie de posturi de m un­ narea tehnico-m nterială. im perialism ului, colonialism u­ o rîn d u lrîi socialiste ce va fi industrie si agricultură. 132 dom eniile de activitate, care,
litic ii noastre interne şi ex­ mai m ultă eficacitate pentru că dar. în acelaşi tim p, cre­ M ăsurile hotârîte ec vor fî lu i şi ncoeolonialism ului. pen­ adopbat de Congresul al X-lea sînt profesori şi învăţători. 09 avînd m andatul tu tu ro r orga­
terne soluţionarea lor. ează altele de natură diferită. luate pentru înlăturarea prac­ tru pace. securitate şi progres al P artid u lui Comunist Ro­ oameni de ştiinţă, artă şi cu l­ n iz a ţiilo r judeţene dc partid,
Doresc să exprim la această Deşi procesul de perfecţio­ In viito ru l apropiat sc esti­ ticilo r greoaie şi complicate social. mân. Tn cadrul conferinţelor tură. 45 sint o fiţe ri ai Forţelor al întregului popor, îşi vor u-
tribună — ea vechi tovarăş nare a m uncii sindicatelor se mează că in ţă rile cu o econo­ în sistemul de aprovizionare s-a apreciat în mod deosebit Arm ate ale ţă rii noastre, iar duce aportul la dezbaterea
să
lehnieo-m alerialâ trebuie
măsura luată de conducerea
de luptă al em inentului nos­ află in plină desfăşurare, se mie avansată, din zece mese­ fie conjugale cu mutarea cen­ Tovarăşi. 77 din alte categorii de inte­ problem elor înscrise pe o rd i­
partid u lu i de a se discuta si
tru secretar general, pe care poale afirm a că ele au înţeles rii. opt vor fi noi. necunoscute tru lu i dc greutate al m uncii desemna din rîndul celor mai lectuali sj funcţionari. nea de zi. Ia adoptarea docu­
11 cunosc de mai bine de trei conţinutul şi amploarea noilo r astăzi. Se poate afirm a că o­ In încheiere, mă declar in ­ A nalizind compoziţia dele­ mentelor Congresului care vor
a lribuţîu nî şi responsabilităţi m inisterelor în întreprinderi tru totul de acord cu documen­ buni com unişti candidaţi pen­ trasa căile dc dezvoltare şi în ­
decenii în activitatea revolu­ ce le au în viaţa ţâ rii, trccînd mul m uncii va constitui m iine — acolo unde se hotărăşte tele supuse dezbaterii fo ru ­ tru organele de conducere ale gaţilor după vechimea in
ţionară — m indria pentru fap­ un univers total revalorificat. soarta producţiei m ateriale şi m ului suprem al partidului şi partidului. partid reiese că 199 sînt mem­ flo rire a patriei noastre socia­
tu l că Partidul Comunist Ro­ cu bine examenul pa rticipării Tinînd seama de această unde este necesar să se inter­ mă angajez, in numele U niu ­ Exprîm înd voinţa tu tu ro r bri de partid cu stagiu din liste în anii v iito ri.
mân a dai ţă rii şi contempora­ nem ijlocit la luarea deciziilor tendinţă, vedem necesar ra vină operativ pentru rezolva­ n ii Generale a Sindicatelor, sâ com uniştilor. a întregului ilegalitate faţă de 171 c iţi au Tovarăşi.
neităţii un asemenea condu­ de im portanţă naţională si lo­ sindicatele să aducă o con­ rea problem elor majore, care depunem toate e forturile pen­ partid, toate conferinţele ex­ participat la Congresul al IX - Comisia de validare, anali-
cător de partid şl om de stat. cală. dovedindu-se o forţă ac­ trib u ţie sporită la crearea u ­ depăşesc competenţa condu­ traordinare ale organizaţiilor lea şi faţă dc 113 e lţi au p a rti­ zînd documentele conferinţelor
C alităţile remarcabile ale tivă în elaborarea şi în fă p tu i­ nor condiţii tot mai bune de cerii u n ită ţilor economice. tru a înfăptui, în deplinătatea Judeţene de partid, diseutînd cipat la Congresul al V U I-lca ; extraordinare ale organizaţii­
rea p o liticii interne şi externe lor, istoricele hotârîri ce vor 035 au o vechime în partid
R aportului prezentat de tova­ pregătire a noilor cadre, de Un factor Im portant al creş­ [întărirea C onferinţei organi­ lor judeţene de partid şi ale
răşul Nicolac Ceauşcscu, pro­ a partidului şi statului nostru. perfecţionare şi specializare a te rii p ro d u ctivită ţii în indus­ fi adoptate de Congresul nl zaţiei m unicipale de partid Intre 21—25 ani. iar 1 081 piuă C onferinţei organizaţiei de
funzimea analizei ştiin ţifice B ilanţul strălucit al realiză­ celor existente pentru j fi ca­ tria modernă este disponibi­ X -lea al P artidului Comunist Bucureşti, s-au pronunţat ^ la 17 ani vechime în partid. parlid a m un icip iu lu i Bucu­
m ultilaterale a întregii vieţi rilo r obţinute în cei trei ani pabile să stâpineasrâ tclin ira litatea de lucru, cu alte cu­ Român, care vor deschide unanim itate pentru alegerea Din tolalul delegaţilor aleşi. reşti. a constatat câ la alege­
politice, economice, social-eul- ni cincinalului actual — în fă ­ modernă cu care este înzestra­ vinte a-1 plasa pc om ul m un­ tovarăşului Nicolae Ce.auscscu 150 an vîrsfa piuă la 30 do rea delegaţilor pentru Congres
turale, robusteţea solu ţiilo r ţişat in Raportul C om itetului tă continuu economia noastră cii în condiţiile de eficacitate perspective înălţătoare m uncii în funcţia de secretar general ani. 058 între 31 şi 40 ani. 70.*» s-au respectat întocmai S tatu­
p rivind evoluţia României in Oenlrnl — precum si succe­ naţională, să obţină de la ea cele mai favorabile pentru şi vie ţii tu tu ro r cetăţenilor al p a rtidului. Această hotârî- între 41 şi 50 de ani. 207 între tul p a rtid u lu i şî normele de
deceniul v iito r atestă m a tu ri­ sele deosebite dohîndito în în ­ m axim um dc randament. muncă, a-1 menţine in tr-o bu­ ţâ rii, ascensiunii poporului re reprezintă o vie manifesta­ 51—60 ani. iar 115 peste 00 de reprezentare stabilite de Co­
trecerea socialistă desfăşura­ re a stimei si p re ţu irii deose­
tatea de concepţie şi de acţi­ tă în cinstea Congresului al Ca să se poată dezvolta şi nă stare fizică sî psihologică. român spre cote superioare de ani. Rezultă din dalele pre­ m itetul Central. Ţ inînd seamă
une a p a rtidului, purtător ac­ să ţină pasul eu civilizaţia, o Este .ştiut că dotarea cu teh­ civilizaţie, bunăstare şi fe ric i­ bite pe care partidul si po­ zentate că la Congres participă de «aceasta, supunem spre ,a-
tiv şi garant al intereselor ş» X-lea al partidului şi a celei naţiune trebuie să-şi v a lo ri­ nică modernă a noilor între ­ re. (Aplauze puternice, prelun­ porul nostru o dau a ctivilă h i un num ăr însemnat de comu­ probare Congresului al X-lea
năzuinţelor fundamentale ale de a 25-n aniversări a elibe­ fice ideile novatoare, in te li­ prinderi, rculilarea şi m oder­ gite). revoluţionare desfăşurate de nişti cu o îndelung«atâ şi bo­ al PC.R validare,a mand.alr-
Întregului popor. ră rii patriei, incorporează şi genţa de care dispune S int nizarea vechilor uzine au dus tovarăşul Nicolae Ce«nuşeseu. gată experienţă în activitatea lo r celor I 915 delegaţi.
contribuţia însemnată a sin­
înfăptuirea pla n urilor noas­ dicalelor. marcată concret prin cunoscute aptitu d in ile de cre ­ la îm bunătăţirea continuă a
tre de dozvciltare, în întreaga aţie ale poporului nostru, m a­ co n d iţiilo r dc lucru ale oame­
epocă de construcţie socialistă acţiuni în s p rijin u l organiză­ rile sale resurse de in v e n tiv i­ n ilo r m uncii din industrie. In
pe care am strâbâtut-o, per­ rii superioare a producţiei şi tate. demonstrate de ilustre acelaşi tim p, desigur, posibi­
spectiva în d e p lin irii si depă­ a m uncii, fo lo sirii judicioase co n trib u ţii la patrim oniul şti­ lită ţile «actuale dc dotare so­
şirii prevederilor Congresului n potenţialului tehnic şi li­ inţei şi tehnicii mondiale. cială a unor- întreprinderi nu
al IX -lea confirm ă justeţea man. va lo rifică rii unor im ­ De bună seamă, in asigura­ sînt pc măsura dorinţei noas­ je trebuie să-şi aducă contri­
portante resurse interne ale CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI buţia. mai m u lt decît pînă
lin ie i politice generale a în tre p rin d e rilo r şi ram u rilor rea progresului tehnic al eco­ tre de a asigura peste tot şi
P artid u lui Comunist Român, economiei naţionale. nom ici moderne un rol p ri­ într-un tim p scurt o am bi­ acum, şi M in isterul Industriei
care se distinge prin consec­ mordial şi considerabil îl are anţă optimă de lucru. Putem C onstrucţiilor de M aşini.
venţă m arxist-lrn inistâ şi rea­ Exercitarea rolului polii îe- cercetarea tehnică şi ş tiin ţifi­ realiza acest deziderat num ai PETRU ROMAN Perfecţionarea la tu rii teh­
lism. prin s p irit viu. creator, soeial al sindicatelor in socie­ că. integrată în procesul de după deplina fructifica re a nologice şi tehnice a procesu­
p rin lr-o imensă capacitate de tatea noastră, sarcinile şi în ­ ansamblu al reproducţiei so­ in ve stiţiilo r productive, numai lu i de producţie atrage după
datoririle tot mai complexe ce
m obilizare şi organizare a c- le revin, subliniate eu deplină cialiste ca una din cele mai prin e fo rturi susţinute pentru sine necesitatea perfecţionării
nergiilor naţiunii. im portante faze ale acesteia. creşterea eficienţei economice delegat al organizaţiei judeţene şi a la tu rii organizatorice. In
claritate de către tovarăşul cadrul m ăsurilor luate de
Locul pc care îl ocupă p a rti­ N irolae Ceauşcscu în Raportul Dar. pe lingă activitatea de în toate ram urile economiei partid pe lin ia perfecţionării
dul in viaţa ţârii, ca centru cercetare, un făgaş fe rtil al naţionale, concretizată p rin ­ conducerii economiei, a luat
vital al întregului nostru sis­ prezentat Congresului, impun sp iritu lu i de creativitate îl lr-o accentuată sporire a be­ de partid Hunedoara fiin ţă — cu caracter experi­
tem social, ca exponent fidel îm bunătăţirea substanţială a constituie şi larga mişcare de n eficiilor. mental — Centrala cărbune­
al clasei muncitoare şi al a li­ form elor de organizare şi a masă a inventatorilor, inova­ Asumîndu-şi îndatorirea de lui Petroşani, de care aparţin
a ţilo r ei — ţărănimea, inle- metodelor de lucru. înlătura­ to rilo r sî raţionalizatorilor a explica oam enilor muncii bazinele carbonifere Valea
leclualitalea. celelalte pături rea unor stări dc inerţie, spori­ Im portanţa acestei m isrări necesitatea inexorabilă a a- Este o cinsle Heoşebitâ pen­ tM creşierea 1n ritm accentuat tria liz â rii socialiste. In acest Jiu lu i, A nina şi Tebea, cen­
m uncitoare—. precum şi rolul rea răspunderii şi competen­ pentru sporirea productivităţii ccslor eforturi, sindicatele vor tru mine să pot exprima de la e p roductivităţi muncii. context industriei m iniere ii trală care realizează aproa­
ţei cadrelor de conducere. în ­
p a rtid ulu i de forţă politică tărirea legăturii lor eu masH<* m uncii sociale rezultă şi din conlucra in acelaşi tim p mai această înalta tribună u Con­ Ne exprimăm recunoştinţa revin im portante sarcini. pe 41 la sută din pro­
conducătoare în societate — economiile postealculale în activ cu organele economice şi gresului sentimentele de în­ pentru deosebita grijă pc caro In cele ce urmează vă rog ducţia de cărbune «a ţârii. Fă­
de oameni ai muncii credere si satisfacţie, de entu­
recunoscut cu raţiunea şi eu coloare de 2.2 m iliarde lei. de stat în vederea îm bunătă­ ziasm şi mîndrie cu care mi­ conducerea partidului nostru, perm iteţi sâ mă refer ră a «avea încă premise spre
inim a de întregul popor şi Tovarăşi. realizate în cei trei ani ai ac­ ţirii continue a c o n d iţiilo r de nerii Văii Jiului au dezbătut lovarfişul Nicolae Ceauşcscu la cîteva probleme legale de a face o apreciere completă
consfinţit în C onstituţie — an tualului cincinal prin aplica­ muncă şi dc viaţă ale salaria­ Tezele pentru Congresul al personcl. o manifestă perma­ activitatea industriei carboni­ asupra noii form e aflate în
fost dobîndite prin m eritele De capitală însemnătate rea a circa 00 000 de invenţii, ţilo r participind aşa cum X-lea al partidului, proiectul nent fală dc munca şi vla|a fere In an ij care au trecut experimentare, putem a firm a
sale nepieritoare în lupta du­ pentru realizarea dezideratu­ inovaţii şi raţionalizări. arată Raportul Com itetului de Directive privind planul m inerilor din Valea Jiului. s-au făcut e forturi deosebite de pe acum câ centrala este
să pentru eliberarea naţiona­ lui întregii noastre nu'ţiunj de Pornind Ho Ia considerentul Central — la elaborarea mă­ cincinal ne anii 1071—1075 şi Cartierele noi cu locuinţe con­ pentru mecanizarea m uncii în o unitate economică bine în­
lă şi socială a poporului ro ­ a apropia România de nivelul că inovaţia Lehnico-şliinţificâ surilor privind sistemul de sa- fortabile, împortanielc aşeză­ subteran Cu toate acesle.a chegată, câ în cadrul acesteia
mân, în vasta activitate des­ statelor cu economie avansată este în economia modernă o lnriznre, îm bunătăţirea asis­ lin iile directoare alo dezvoltă­ minte soclal-cullurale puse la mai sînt operaţii care necesi­ sc aplică mai consecvent p rin ­
făşurată in anii construcţiei so­ este creşterea. în ritm susţi­ sursă im portantă pcnlm m er­ tenţei sociale şi a protecţiei rii economiei naţionale pe dispoziţia m inerilor. uşurarea tă un mare volum de muncă. cip iu l conducerii colective,
cialiste. nut. a productivităţii muncii. sul înainte al producţiei na­ m uncii, precum şi a altor la­ perioada 197G— 1980 Adeziunea eforturilor si creşterea secu­ De aceea, sarcina prevăzută sporind operativitatea rezol­
deplină (ală de conţinutul a­
Rolul partidului ca forţă Dată fiin d complexitatea si ţionale. sindicatele îşi propun tu ri ale nivelului de trai «al cestor documente porneşte din rită ţii muncii în subteran, în proiectul de D irective p ri­ vării problem elor ridicate de
politică conducătoare a sorie- m ultitudinea factorilor ce să contribuie la crearea unui celor ce muncesc. ronvinoerea că drumul indicat creşierea continuă c nivelului vind planul cincinal pc anii activitatea complexă a unită­
lâ ţii nu are un conţinut sta­ concură la sporirea producti­ clim at cît mai receptiv faţă de In spiritu l p o liticii sociale dc partid pentru dezvoltarea de trai material si cultural 1971— 1975 de concentrare a ţilo r din subordine. E xperi­
tic. ci evoluează dinam ic, creş­ v ită ţii m uncii, im i propun ca ideile novatoare in institute­ a partidului şi stalului, sindi­ tării noastre In deceniul ur­ sint exemple grăitoare de ma­ e fo rtu rilo r pentru creşterea mentăm în prezent form e noi
te continuu In întreg procesul în cuvînlu! meu să mă opresc le de cercetări ştiinţifice, in catele vor acţiona pentru fo­ mător răsoundo în cel mai terializare a acestei griji. O gradului de mecanizare, în ­ de conducere la n ivelul ex­
de făurire a noii orindu iri, cu doar asupra cilorva probleme întreprinderi, centrale indus­ losirea integrală şi judicioasă înalt orc.d aspiraţiilor de bună­ dovada a aprecierii dc care deosebi la lucrările grele care ploatării — unită ţi cu gestiu­
puterea unei legităţi generale specifice economiei noastre triale şi ministere, ncordînd a fo ndurilor alocate m iniste­ stare. Ilberlalo sî fericire ale se bucură munca m inerilor a solicită un volum mare de ne economică proprie. Sîntem
a construcţiei socialismului si naţionale, care se pun cu a- sp rijin pentru materializarea relor. în scopul fin a n ţă rii ac­ întregului popor Tomân. fost şi cinstea deosebită de a muncă, este deosebit de ac­ permanent preocupaţi de a p li­
tuală penlru industria carbo­
comunism ului cuilute in etapa actuală şi generalizarea lor mal ope­ ţiu n ilo r dc îm bunătăţire a Proqramul propus ne des­ r.vca, in ultim ii trei ani. d* niferă In actualul cincinal carea form elor de conducere
colectivă şi dc îm bunătăţirea
S ubliniind unirea organică După rum se cunoaşte. în rativă c o n d iţiilo r dc lucru şi deser­ chide nerspecliv«i construcţiei două ori în m ijlocul noslru. s-au făcut p rim ii paşi spre eficienţei a ctiv ită ţii de condu­
existentă între partid si clasa u ltim ii ani am obţinut un Prin reprezcnlanţii lor în vire socială din întreprinderi, unei economii moderne, baza­ în Valea Jiului, pc tovatăşnl mecanizarea complexă a ex­ cere.
muncitoare. Raportul Com ite­ ritm înalt de sporire a pro­ consiliile ştiin ţifice din in sti­ organizaţii economice şi in sti­ tă ne folosirea larc/â o cuce­ Nicolac Ccauşescu tracţiei dc cărbune in m i­ Din prevederile proiectului
tu lu i Central pune în evidenţă d u ctivită ţii m uncii. Har spo­ tutele de cercetări, sindicale­ tu ţii. Prin eonii olul obştesc ririlo r revolulici tehnico-şliin- M anifcstîndu-şi dragostea si nele din Valea Jiului. De a­ de D irective p rivin d planul
sporirea rolu lu i clasei m unci­ rul de producţie realizat pe exercitat asupra unor servicii tiflce contemporane, pe o înal­ încredere.a deplină faţă de semenea. in uncie mine de cincinal pe anii 1971— 1075
toare de forţă socială conducă­ seama ei nu ne poate pe de­ le vor faec, de asemenea, de­ publice, sindicatele se vor în ­ tă nroductivitale a muncii so­ partid, m inerii Văii Jiu lu i nu lig n it lucrează cu succes revin Centralei cărbunelui
toare. ca expresie a unei rea­ plin m ulţum i. In tim p ce în m ersurile necesare pentru a g riji. de asemenea, de ridica ­ ciale. avînd ca lei asinureTea in tim p in a t Congresul al X- complexe de mecanizare în a- Petroşani sarcini deosebite
lită ţi şi a unei tendinţe o- ţă rile cu o economie avansată, apropia cercetătorii nu numai rea c.ilită ţii asistenţei medica­ unui înalt nivel de bun.lslare Ica cu rezultaie deosebite, re­ baiaje privin d creşterea extracţiei
birctive a dezvoltării noastre ridicarea productivităţii asi­ dc producţie, în general, dar le. a odihnei şi tr.atamentului sl civilizaţie întregului noslru flectate în obţinerea p e ste La mina Lupeni, unde gra­ de cărbune, perfecţionarea
sociale U rm ind cursul evo­ gură 80-90 la sută din sporul balnear, de perfecţionarea de­ popor. Raportul prezentat de sarcinile de plan a peste dul de mecanizare a tăierii şi proceselor tehnologice de pre­
lu tiv. determ inat de masiva producţiei globale induslrialc. şl de eei mai inventivi ingi­ servirii comerciale a populaţi­ tovarăşul Nicolae Ceauşcscu. 50 000 lonc cărbune net. 26 în c a ru ri; in abataje a depăşi r parare în vederea obţinerii,
industrializare socialistă şi de la noi proporţia respectivă neri, tehnicieni si m uncitori ei şî. îndeosebi, a aprovizio­ Tezele sî Directivele supuse milio.nne lei producţie globa­ ^0 la sulă. s-a o b ţinui o creş­ in cantităţi sporite, a unor
modernizarea ag ricu ltu rii, ca­ este. in prezent, dc circa 60 de înaltă calificare din în tre ­ n ă rii cu bunuri de larg con­ dezbaterii Conaresulul consti­ lă, 5.3 m ilioane lei economii tere im portantă a productivi- sortim ente superioare de căr­
re va deveni o variantă a in ­ prinderi. de activitatea cercu­ sum. tuie. prin conţinutul lor ştiin­ la cheltuielile de producţie lă ţii muncii. In abatajele me­ bune, nVurirca producţiei de
la sulă. Prevederea proiectu­
dustriei. clasa muncitoare va lui dc D irective cn pe această rilo r inovatorilor Considerăm Sub conducerea organizaţi­ ţific. Teallst sl mohllizetor. do­ M in e rii Văii Jiu lu i au p ri­ canizate producţia pe abataj cărbune cxjcsificabil, dezvolta­
constitui. In viilo r, m ajorita­ enle. în v iito ru l cincinal, să ilo r de partid, sindicatele vor cumente de o excepţională în ­ m it cu bucurie şi unanimă a- si productivitatea m uncii au rea fa ln ic a H ţJ x ic h e tc lo r de
dez.june propunerea ca tova­
tea populaţiei active a ţârii. râ avantajele unei astfel de face lot ce depinde de ele crescut intre 30 şi 100 la su­ cărbune destinate uzului cas­
se obţină 72-77 la sută din semnătate teoretică şi practică răşul Nicolae Ceauşcscu. fiu tă. in intrcag.a mină produc­
Sc produc, de asemenea, sporul producţiei globale, are colaborări vor îi reciproce, pentru înfăptuirea program u­ pentru partidul si poporul nos­ iu b it al poporului nostru, nic. Aceste prevederi asigură
schimbări calitative radicale o im portanţă vitală pentru ştiinţa înrâdâeinîndu-se mai lu i de dezvoltare a industriei tru. Drumul ascendent pe ca­ conducător încercat, care a ţia este ritm ică, colectivul m i­ dezvoltarea accentuată în cin-
nei fiin d
fruntaş pc bazin.
cinnlul v iito r a bazinelor car­
in nivelul pregătirii ei profe­ progresul rapid al economiei adine în producţia bunurilor noastre socialiste, de m oderni­ re îl vom parcurge în etapa dovedit înaltă responsabilita­ S-au acum ulat suficiente cu­ bonifere Valea J iu lu i. A nina
naţionale materiale. zare si propăşire rapidă a în ­ următoare constituie o conti­ te. abnegaţie şi dăruire in
sionale. tehnice, ştiin ţifice sî noştinţe şi o vastă experien­ şi Tebe.n Ne aşteaptă o ac­
Pe deplin interesate in spo­ tregii economii a ţâ rii, cale nuare firească a aplicării cu fruntea partidului şi stalului. ţă cu sâ se treacă de la mc- tivita te intensă, m u ltila te ra ­
culturale, se dezvoKâ continuu In accepţiunea partidului
rirea venitului naţional prin sigură de sporire a venitului consecventă a botăririlor Con­ s«a fie reales în funcţia dc < ani/unea unor operaţii izolate lă. care im pune mobilizarea
şi se im prim ă dom inant, în economisirea de muncă soci­ nostru, factorul determ inant gresului al IX-lea. a rezullfile- secretar general al C om itetu­ la mecanizarea complexă a tu tu ro r forţe lo r în dom eniul
toate sferele vie ţii sociale, ală. de care depinde dezvolta­ al creşterii eficienţei m uncii naţional, de ridicare generală ior pc care poporul nostru ţe-a lui Centrai al P a rtid u lui Co­ procesului de extracţie a căr­ cercetării, proiectării, organi­
m unist Român. Susţinem cu
concepţia sa despre lume şi rea m ultilaterală a in d ivid u ­ sociale îl constituie omul — a nivelului de tra i m aterial şi obţinut în construcţia socialis­ loalâ încrederea această pro­ bunelui. S au creat condiţii ca zării şi conducerii producţiei.
spiritual «îl oamenilor m uncii
viaţă, sp iritu l ci de discipli­ lui si a societăţii, ea sl a stan­ a cărui capacitate de creaţie, mului sub conducerea Partidu­ punere cu convingerea că în anii care urmează să se în ­ Sîntem hotărîţi ca adeziu­
dardului de viaţă, sindicatele — creatorii tuturor valorilor lui Comunist Român. cheie «acţiunea de generaliza­ nea noastră plenară faţă de
nă şi organizare ce o caracte­ energic şi pricepere în folosi­ prezenta tovarăşului Nicolac re a mecanizării complexe în
consideră că trebuie să se an­ de civilizaţie ale m ăreţului e In aplicarea sarcinilor trasa­ program ul propus de pa rtid
rizează. rea m ijloacelor dc producţie Ccauşescu în fruntea p a rti­ industria carboniferă la toate — de construcţie a unei eco­
gajeze cu o contribuţie dc p ri­ dificiu pc care îl înălţăm. te de cel de-nl IX-lea Con- dului este o garanţie a
Clasa muncitoare îşi exerci­ reprezintă cheia dc boltă a nre* privind dezvoltarea pro­ minele care întrunesc condi­ nom ii moderne, a unei indus­
mă im portanţă la obţinerea u- aplicării cu consecvenţă a po­ ţiile corespunzătoare.
tă rolul de forţă socială con­ n rî accentuate creşteri a pro­ progresului economic şi social. Tovarăşi, ducţiei de cărbune, e-.i fost litic ii de construire a so­ tr ii puternice şi a unei a g ri­
In acest sens. elaborarea de
ducătoare a societăţii noastre ductivităţii. Conştiinţa socialistă, dorin­ alocate pentru bazinul ravbonl- cialism ului. de apărare a in ­ călre M inisterul M inelor a u­ c u ltu ri avansate, de ridicare
socialiste pe o
României
-a
p rin avangarda sa revoluţio­ Tnainte de toate se impune ţa de a contribui cu (ontâ ca­ Fxprim îndu-şi adeziunea fpr Valoa Jiului importante dependenţei şi suvernnilâţii ţâ nui program concret de dota­ treaptă superioară de progres
Investiţii pentru construcţia de
nară — P artidul Comunist Ro­ să valorificăm integral dota­ pacitatea profesională la dez­ deplină la spiritu l şi manifes­ mine noi. dezvoltarea si mo­ iii noastre, de ridicare a re corespunzătoare a m inelor şi civiliza ţie — sâ o concreti­
României pe culm i tot mai
zăm prin traducerea în viaţă
mân — şi p rin organele pute­ rea tehnică, deoarece între voltarea societăţii, la în flo ri­ tă rile concrete ale p o liticii dernizarea minelor în produc­ înalte ale civiliz«aţiei. va contribui la rezolvarea în mod exem plar a sarcinilor
problemei asigurării m inelor
r ii de stat Sn care deţine pre­ gradul dc înzestrare a între­ rea patriei, se afirm ă ca forţă noastre externe constructive, ţie. In anii IOC*— Î96P, au fost Aşa cum s-n subliniat în cu cadre stabile, l j crearea cc ne revin din «acest pro­
ponderenţa, iar prin sindicale, p rinderilo r şi nivelul de creş­ de em ulaţie în muncă. principiale si consecvente, aolicale imporlante măsuri teh- Raportul C om itetului Central, bazei penlru creşierea. în con­ gram.
care sînt organizaţiile el de tere a productivităţii m uncii Cultivarea in rîndurile sala­ oamenii m uncii români, ma­ nire si organizatorice. care în documentele supuse dezba­ tinuare. in ritm accentuat a Asigurăm Congresul câ m i­
an creat condiţii penlru cres-
masă cele mai largi, participă nu există un raport corespun­ ria ţilo r a a titu d in ii înaintate ghiari. germani si de alic na- leica producţiei de cărbune la terii Congresului, pivotul pro­ p roductivităţii m uncii, o dală nerii Văii Jiu lui vor înfăptui
gresului general al societâţii
cu îm bunătăţirea şi uşurarea
la elaborarea tuturor măsu­ zător. Avem încă întreprinderi faţă de muncă. dezvoltarea ţio n .ililă ţi, c.ire în indestructi­ nivelul prevăzut de actualul noastre îl v«i constitui în con­ condiţiilo r de muncă din sub­ cu toată însufleţirea şi în v ii­
lo r politica p artidului de edi­
rilo r privind dezvoltarea eco­ rare nu folosesc la întreaga s p iritu lu i dc autoexigenţă şi bilă frăţie şi unitate acţionea­ plan cincinal Realizări impor­ tinuare politica m arxisl-lcni- teran De asemenea, sc vor ficare a României socialiste
nomiei şi c u ltu rii ţâ rii şi ac­ capacitate maşinile, utilajele răspundere in folosirea deplin ză pentru înflorirea patriei tante au lost oblinulc şi pe li­ nistă dc industrializare so­ crea premise pentru creşterea moderne, câ îşi vor consacra
ţionează neabătut pentru În­ şl instalaţiile dc înaltă tehni­ productivă a tim pului legal de comune, denumesc Partidul nia dotării minelor cu utilaje cialistă. Valorificarea mai e- eficienţei economice a a ctivi­ loate forţele şi capacitatea de
ficicntă a resurselor naturale
tăţii în industria carboniferă
făptuirea lin ie i politice gene­ citate din dotare, care ating lucru, a m aşinilor, m ateriilor Comunist Român — partid al şi instalaţii de tehnicitate rid i­ ale ţâ rii constituie o premisă La această acţiune dc genera­ muncă realizării m ăreţului
patriei
program al în flo ririi
rate a p a rtidului, a programu­ eu intîrzicre param etrii pro­ prime şi m aterialelor, ca şi dem nităţii. cată, ceea ce a avut ca rezul- necesai â a realizării indus- lizare a mecanizării in abata- noastre socialiste.