Page 36 - Drumul_socialismului_1969_08

SIMBATA 9 AUGUST 1*69

LUCRĂRILE CONGRESULUI AL X-LEA AL P.C.R.

Din cuvîntârile participanţilor la discuţii Şedinţele secţiunilor

După ce a subliniat modul Din raportul prezentat Con­ reri, el a înfăţişat pe larg ex­ perior celui prevăzut de D i­ sive a im perialism ului, pentru, reprezintă pentru Industria u­ pe probleme
profund democratic în care a gresului reies sarcini deose­ perienţa pozitivă, dobînditâ de rectivele Congresului al IX - apărarea păcii, dc solidaritate şoară etapa cu cea mai rodni­
fost pregătit si în care se des­ bite pentru industria con­ C.A.P. din Stoicâneşti. lea. trainică cu popoarele care că şi mai intensă activitate.
făşoară Congresul, tovarăşul structoare de maşini, creşterea In procesul general de a fir­ Continuînd lin ia de indus­ luptă pentru libertate şi pro­ Pentru cincinalul urm ător sînt
D um itru Popa. delegat al or­ şi diversificarea producţiei de mare a ştiinţei româneşti, a trializare socialistă, prevederi­ gres, cu toate forţele a nliim - alocate în continuare im por­
ganizaţiei de partid a m unici­ u tila je tehnologice care să a­ spus tovarăşul M iron Nicoles- le D irectivelor Congresului al perîaliste ale lum ii contempo­ neşti pentru această industrie. ale Congresului
tante mijloace m ateriale şi bă­
piului Bucureşti, a spus : In sigure necesarul intern de a­ cu, delegat al organizaţiei dc X-lea deschid noi şi largi per­ rane.
acest cadru are o valoare p rin ­ gregate energetice de mari partid a m unicipiului Bucu­ spective industriei chimice. A ­ Am reţinut cu o deosebită Problemele care se pun deci
cipială luarea in discuţie, de puteri, de instalaţii şi utilaje reşti, Academia RepubLcii ceastă ram ură porneşte în satisfacţie din documentele pentru perioada urm ătoare
către conferinţele judeţene de pentru industriile metalurgică, Socialiste România a jucat, în noul cincinal cu o structură a prezentate Congresului, a spus sînt de altă natură. Trebuie Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
partid, a candidaturii pentru chimică, uşoară, de locom oti­ ultim ele două decenii, rolul u­ producţiei larg diversificată, în continuare vorbitorul, că făcut, în ritm accelerat, un
funcţia de secretar general al ve si vagoane, pentru dezvol­ nui stim ulator şi accelerator, în cadrul căreia se regăsesc dezvoltarea societăţii noastre salt calitativ în toată a ctiv i­ a participat la lucrările Secţiunii
C om itetului Central al p a rti­ tarea transporturilor, precum rol întemeiat pe tradiţia ei toate subram uiile chim ici mo­ va avea şi in v iito r drept tatea noastră, care să perm i­
dului. Hotârîrea C onferinţei şi asim ilarea de u tila je şi in ­ centenară şi pe un prestigiu deme, capabile să satisfacă coordonată fundamentală asi­ tă valorificarea la m axim um
extraordinare a organizaţiei stalaţii pentru realizarea pro­ de nedezminţit. B ilanţul făcut cerinţele variate de produse gurarea unei puternice dezvol­ a im portantelor m ijloace care pentru problemele ideologice
de partid a m unicipiului Bucu­ gram ului nuclear naţional. Co- recent de u nităţile noastre de chimice ale întregii economii. s-au alocat, să ridicăm s im ţi­
reşti de a propune, la Con­ leclivul Uzinei de construcţii cercetare îm i dă tăria să a firm Producţia industriei chim ice tă ri a forţelor de producţie, tor, în ultim ă instanţă, e fi­ şi cultural-educative
gres. realegerea in această de maşini din Reşiţa — ca că lin ia definitorie a m uncii va creşte in v iito ru l cincinal, realizarea unui am plu pro­ cienţa economică a întregii
funcţie de înaltă răspunderea de allfel şi alte colective de desfăşurate în instituţia noas­ p o triv it prevederilor D irective­ gram de investiţii. Com uniştii, noastre activităţi.
tovarăşului Nicolae Ceauşescu muncă — işî regăseşte precis tră a fost aceea a unui pro­ lor, cu 85-92 la sută la nive­ toţi oamenii m uncii din jude­ Industria uşoară este prin P o triv it regulam entului de d u irii sociale şi de stat
izvorăşte din recunoaşterea u- conturate în documentele pre­ gres continuu, a unui efort în ­ lul anului 1975, faţă de 1970, ţul Argeş, au aprobat cu de­ excelenţă o industrie cu va­ desfăşurare a lu cră rilo r Con­ prezidată de tovarăşul Janos
nanimâ a rolului proeminent, zentate Congresului lin iile d i­ cununat de rezultate demne corespunzător unui ritm me­ plină convingere continuarea rietate mare de sortimente. gresului. vineri seara au în ­ Fazekas ; Secţiunea pentru
a contribuţiei sale deosebite rectoare ale dezvoltării acti­ de preţuire si de stimă. diu anual de 13-14 la sută, su­ acestei orientări de im portan­ Nu este de conceput o produc­ ceput dezbaterile în cadrul ce­ problemele ideologice şi cultu-
la vasta operă de construire v ită ţii de viito r. Ne exprim ăm Referindu-mâ la aspecte po­ perior ritm u lu i mediu al pro­ tă şi sem nificaţie prim ordială, ţie de mare serie în detrim en­ lor unsprezece secţiuni pe ral-cducative — prezidată de
a noii orînduiri, dă glas sen­ hotârîrea fermă de a îndepli­ zitive, nu intenţionez să acre­ ducţiei celorlalte ram uri in ­ acordîndu-m î m andatul de a tu l sortim entelor şi al varie­ probleme ; Secţiunea pentru tovarăşul Paul Niculescu-M i-
tim entelor de dragoste şi cal­ ni în mod exem plar sarcinile ditez ideea că oamenii de ş ti­ dustriale. Industria chimică va exprim a aici a tît aprobarea tă ţii. Realizarea acestui impe­ probleme de industrie — pre­ zi) ; Secţiunea pentru proble­
dă preţuire pe care i le poar­ de mare răspundere ce ne re­ inţă din Academie au fă c u t1 continua sâ-$i îmbunătăţească lo r fără rezerve, cît şi anga­ ra tiv economic este posibilă zidată de tovarăşul Ilie V e rd e t; mele statutare, ale a c tiv ită ţii
tă partidul, întregul nostru vin in acest sens. totul sau că munca lor este structura, acordîndu-se p rio ri­ jam entul ferm de a îndepli­ Secţiunea pentru probleme ele şi v ie ţii interne dc partid —
popor. Am fost investiţi, ast­ Tovarăşul M îhai Chira, de­ scutită de scăderi. Noi nu tră ­ tate petrochim iei, iar în ca­ ni toate sarcinile ce decurg numai prin profilarea în tre ­ construcţii şi transporturi — prezidată de tovarăşul V irg il
fel cu -un mandat plin de legat al organizaţiei judeţene im cu un sentiment facil de drul acesteia, producţiei de din realizarea practică a a­ p rin d e rilo r şi a secţiilor. De prezidată de tovarăşul Chivu T ro fin ; Secţiunea pentru poli­
sem nificaţii şi responsabilita­ dc partid Prahova, şi-a e x p ri­ satisfacţie, ci, din contră, sîn- îngrăşăminte, de fire şi fibre cestei politici. acest deziderat vom ţine sea­ Stoica ; Secţiunea pentru pro­ tica internaţională a p a rtid u­
te. mat acordul fată de ritm u rile tem adine convinşi că v irtu ţi­ sintetice, cauciuc sintetic, ma­ In cuvîntul său, tovarăşul ma la stabilirea dim ensiunilor blemele a g ricu ltu rii şî s ilvicu l­ lu i şi statului — prezida­
şi p ro filu lu i noilor unităţi pe
Raportul C om itetului Cen­ propuse în D irective în ce p ri­ le ştiinţei naţionale nu au fost teriale plastice şi răşini sin­ Peterfi Islvan, delegai al or­ care urmează să le construim tu rii — prezidată de tovarăşul tă de tovarăşul Ion G hcor­
tral, a spus vorbitorul, ridică veşte dezvoltarea industriei pe deplin fructificate. Credem, tetice. ganizaţiei judeţene dc parlid in anii v iito ri. Iosif Banc ; Secţiunea pentru ghe Maurer.
drept una din problemele fu n ­ şi, în mod deosebit, a ram u­ în acelaşi tim p, că unii fac­ V orbito ru l a abordat de a­ C luj, a abordat pe larg d ife ri­ problemele de conducere, pla­ In scara zilei de ieri. la lu ­
damentale ale a c liv itâ tii eco­ rilo r de bază, prin tre care si to ri din sfera economiei au semenea problema colaborării te aspecte ale rezolvării pro­ Ceea ce impresionează şi nificare şi finanţare a econo­ crările Secţiunii pcnlru p ro ­
nomice, creşterea eficienţei şi cca de prelucrare a ţiţe iu lu i datoria să ni se alinieze în strînse între institutele de blemei naţionale în ţara noas­ mobilizează pe omul de ş tiin ­ m ici — prezidată de tovarăşul blemele ideologice şi cu ltu ra l-
a re n ta b ilită ţii în toate uni- în care lucrează şi el. V o rb i­ autocritică, recunoscînd astfel cercetări ale Academici, între tră. El a subliniat că oamenii ţă în cel mai înalt grad din Manea Mânescu : Secţiunea educative a participat tovară­
lâ ţile A preciind realist ceea torul a relevat o serie de re­ insuficienta preocupare pentru catedrele de specialitate din m uncii — rom âni, maghiari şi D irectivele Congresului al X - pentru problemele sociale şi şul Nicolae Ceauşescu. secre­
ce am obţinut pînă în pre­ zultate obţinute de organiza­ aplicarea practică a c u c e riri învâtâm întul superior si cele de alte naţionalităţi — au lea este arhitectura lor nivel de tra i — prezidată de tar general al partidului.
zent in organizarea ştiin ţific ă ţia de partid Prahova şi în ce lor progresului ş tiin ţific o bţi­ de cercetare ale M inisterului p rim it cu satisfacţie şi depli­ profund ştiin ţifică , echilibrul tovarăşul Gheorghe Apostol ; La şedinţele secţiunilor iau
a producţiei şi a m uncii, ne priveşte urm ărirea sistematică nut prin eforturile proprii de Industriei Chimice în vederea nă aprobare Tezele şi preve­ legic al dinam icii dezvoltării Secţiunea pentru problemele parte delegaţii şi in v ita ţii ia
dăm seama şi mai clar că în a realizării in ve stiţiilor, a dă­ cercetare. concentrării e fo rtu rilo r pentru derile proiectului de D irecti­ m ultilaterale a economiei, a re la ţiilo r economice interna­ Congres. In prim a şedinţă au
exploatarea acestui complex rii în funcţiune a noilor in ­ Dezbătînd Tezele şi proiec­ soluţionarea In termene cit ve, socotindu-le ca în tru ch i­ progresului general, al socie­ ţionale — prezidată de tova­ luat cuvîntul numeroşi dele­
domeniu ne găsim încă în sta­ stalaţii $i atingerea înainte tul de D irective pentru Con­ mai scurte a sarcinilor pre­ parea p ro p riilo r năzuinţe, a tă ţii socialiste, a spus Nicolae răşul Gheorghe Râdulescu ; gaţi care au dezbătut pe larg
diile începutului. In mod deo­ de termen a capacităţilor de gresul al X-lea al partidului, văzute In planul cincinal. căror realizare va asigura Tcodorcscu, delegat al organi­ Secţiunea pentru problemele problemele înscrise pe ordinea
sebit trebuie criticat faptul că producţie proiectate. Prezidiul Academiei, îm preu­ Ocupindu-se de unele pro ­ creşterea continuă a nive lu lu i zaţiei de partid a m unicipiu­ p regătirii forţei de muncă, a de zi a Congresului al X-lea
m inisterele economice au sub­ Delegatul organizaţiei jude­ nă cu com itetul de partid au de trai m aterial şî cultural al lu i Bucureşti. cadrelor. învăţământ şi ştiinţă al P.C.R.
apreciat această acţiune, nu ţene dc partid Braşov, tovară­ in iţia t o amplă acţiune de de­ bleme ale agriculturii, tovară­ întregului popor. Ş tiin ţe lor matematice le re­ — prezidată de tovarăşul Le- Lu cră rile în cadrul secţiuni­
i-au im prim at continuitatea şi şul Ghcorghe Pană, s-a ocu­ fin ire de către unită ţile noas­ şul M îhai Telcscu, delegat al vin două m ari obiective com­ onte Răutu : Secţiunea pentru lor vo r continua sîmbătă du-
organizaţiei judeţene dc partid
profunzim ea necesară, nu au pat. printre altele, de proble­ tre de cercetare a p o sib ilită ţi­ Rezolvarea m arxîst-leninis- plexe interdisciplinare : e xtin ­ problemele dezvoltării orîn- pă-amiază.
u rm ărit obţinerea eficienţei mele fo losirii judicioase, cu lor de participare activă la e­ Tim iş, a subliniat că în dez­ tă a problemei naţionale, a derea a p lica ţiilo r matematice
voltarea acestei im portante ra­
m axim e posibile, p o triv it stu­ randam ent superior, a capaci­ laborarea şi înfăptuirea pro­ m uri a economiei naţionale se spus cl, are ca fundam ent po­ în economie, program p rio ri­
d iilo r elaborate. tă ţilo r de producţie şi de re­ gram elor prioritare, aflate, pe fac puternic sim ţite m ăsuri­ litic faptul că partidul înde­ tar, in care m atem aticienii au
rolul principal pe care urm ea­
In contextul preocupărilor ducerea continuă a cheltuie­ bună dreptate, în atenţia con­ le adoptate în u ltim ii ani de plineşte ro lu l de forţă p o liti­ ză să-l îm partă cu econom iştii; Congresul al X-lea
societăţii,
că conducătoare a
permanente manifestate de lilo r materiale, subliniind u­ ducerii de partid şl de stat. C om itetul Central in direcţia iar ideologia sa, marxism -le-
partidul nostru pentru moder­ nele lipsuri şi propunind mă­ şi extinderea tehnicii de cal­
nizarea economiei, cercetarea suri de înlăturare a acesto­ In cuvîntul său tovară­ perfecţionării conducerii şi ninism ul, include ideile fră ­ cul şi crearea progresivă a sis­
p la n ific ă rii producţiei, a ex­
tem ului naţional de prelucra­
ştiin ţific ă s-a bucurat de o a­ ra. Considerăm, a spus el. că şa M aria-M agdalcna Fanbank. tin d e rii m ecanizării şi c h im i­ ţiei între toti cei ce muncesc. rea datelor, promovarea ciber­ al P.C.R. în atenţia
delegai al organizaţiei jude­
tenţie sporită. Capitala dispu­ organele economice centrale, ţene dc parlid Satu Mare, zării, a ad încirii democraţiei Tovarăşul Eugen Barbu, de­
ne, în prezent, de un detaşa­ C onsiliul Economic trebuie a arâlat că oamenii m uncii cooperatiste. Exercitlndu-şi ro­ legat al organizaţiei judeţene neticii şi in fo rm aticii în pro­
ment im portant de cadre ş ti­ să ia măsuri in vederea per­ clin judeţul Satu M are — lu l conducător în economia ju ­ dc partid Braşov, abordînd ducţie şi gestiune, obiectiv
in ţifice care-şi desfăşoară ac­ fecţionării m odului de sta b ili­ români, maghiari, germani şi deţului, com itetul judeţean de problema ro lu lu i Şi locului destinat să creeze $i să dez­ opiniei publice
tivitatea In cele mai diverse re şi planificare a capacităţi­ de alte naţionalităţi — în partid acordă o tot mai ma­ s criito rilo r în societatea noas­ volte baza m aterială şi meto­
ram uri şi domenii ale ş tiin ­ lor de producţie, precum şi a frunte cu com uniştii, intr-o re atenţie studierii re a lită ţii tră, a spus : In România to ii dele moderne a c tivită ţii de
ţei. Rezultatele obţinute în u l­ evidenţei folosirii lor, întrucît frăţească unitate, dau o înal­ din agricultură, hotărîrile a­ s c riito rii au urm at partidul în conducere şi planificare şi ca
tim ii ani au adus o contribuţie in prezent nu există un sis­ tă apreciere înţelepciunii cu doptate constituind rodul u­ străduinţa lui de a schimba atare strîns legat de prim ul, internaţionale
însemnată la rezolvarea unor tem clar şi eficient de in d i­ care partidul nostru, Comite­ nor investigaţii largi, am ănun­ faţa României şi faptul că la ca un a u xilia r indispensabil.
probleme im portante impuse catori. tu l său Central, promovează o ţite, al consultării activului de acest Congres organizaţiile*din Sînt ferm convins, a spus
tovarăşul Eduard Eiscnburgcr,
de dezvoltarea economiei politică ştiinţifică, realistă, in partid şi a unui mare num ăr ţară au propus pe cîţiva d in ­ detecat al organizaţiei judeţe­ U.R.S.S. Ceauşescu. In corespondenţă
noastre. In comparaţie cu po­ In numele celor care l-au deplină concordantă cu năzu­ de specialişti asupra căilor de tre ei in organele de condu­ se atrage atenţia, printre alte­
s ib ilită ţile m ateriale şi uma­ delegat la Congres, vo rb itorul inţele si aspiraţiile de progres creştere a producţiei de ce­ cere confirm ă înalta preţuire ne de p a rlid Braşov, că nu e- le, asupra acelui pasaj din ra­
ne dc care dispune m unicipiul a aprobat istorica hotărîre a şi prosperitate ale poporului. reale, legumicole şi zootehni­ de care se bucură în rîndul xistâ pe întreg cuprinsul pa­ port în care se aralâ câ siste­
Bucureşti se constată încă Plenarei din aprilie 1968 a ce, a sporirii eficientei econo­ maselor. M uncitorii, ţăranii şi trie i om cinstit care să nu în ­ MOSCOVA 0 — Corespon­ mul mondial socialist nu tre ­
CC. al P C R cu p rivire la
m ulte răm înerl în urmă, iner­ reabilitarea unor activişti de Referindu-se pe larg la suc­ mice in u n ită ţile agricole. Lu- intelectualii văd în m in u ito rii cerce o adincâ satisfacţie la dentul Agerpres. Laurenţiu buie considerat un bloc în ca­
ţie în cadrul unor institute şi seamă ai partid ului care au cesele obţinute de fabrica de înd în considerare crite riile condeiului nişte prieteni apro­ gîndul că e chemat să pună Duţâ. transm ite : Toate ziarele re statele se contopesc in ­
întreprinderi p riv in d orienta­ căzut victim ă unor fărădelegi. confecţii „M ondiala" din Sa­ legate de satisfacerea cerinţe­ piaţi. ei aşteaptă de la lite ­ um ărul la făurirea viito ru lu i centrale sovietice apărute v i­ tr-un tot. renunţînd la suve­
rea. eficienţa şi m aterializa­ tu Mare. vorbitoarea a spus lo r m em brilor cooperatori şi rat o radiografie exactă a su­ stră lu cit al României, pe care neri, continuă să publice am ­ ranitatea lor naţională Este
rea cercetării. Trebuie să spu­ Din proiectul de D irective că ele se datorcsc, in prim ul utilizarea forţei de muncă, fle tu lu i contemporan. înfăţişa­ îl prefigurează acest Congres. ple relatări cu p rivire la des­ evidenţiată, de asemenea, a-
nem in această privinţă că la se desprinde că la sfîrşitul v ii­ rînd, faptului că organizaţiile considerăm că avem condiţii rea precisă a frescei Români­ Acest sentim ent îl trăiesc cu făşurarea lu cră rilor Congresu­ rea parte in care se cere în ­
nivelul m unicipiului nu s-a torului cincinal cooperativele de partid pe secţii se ocupă pentru a trece la stabilirea ei socialiste, cu um brele si intensitate si oamenii muncii lui al X-lea al P artidului Co­ lăturarea încordării existente
s im ţit în suficientă măsură .agricoie de producţie trebuie cu înalt sp irit de răspundere unor p ro file de producţie cu lum in ile ci, cerind s criito rilo r de naţionalitate germană, ală­ m unist Român. Ziarul „P rav- între partide.' Ih'^ordare care
s p rijin u l C onsiliului Naţional să obţină o producţie globală de problemele producţiei, de un grad mai înalt de specia­ curaj cetăţenesc. viziune o- tu ri de (ra ţii lor români, de da", organ al C om itetului Cen­ are de m ulle ori cauze subiec­
al Cercetării Ş tiin ţifice în co­ mai mare cu 35-40 la sută fa­ îm bunătăţirea stilu lu i si meto­ lizare decît cel actual. biectivâ, absenţa m istificării. cei aparţinînd celorlalte naţio­ tral al P.C.U.S, publică un re­ tive. Corespondenţa aprecia,
ordonarea şî concentrarea fo r­ tă de cei cinci ani anteriori, delor lor de muncă. îşi exer­ S-au mai spus in adunarea n a lită ţi conlocuitoare. portaj dc la corespondenţii săi zâ râ este demnă de atenţi
ţelor ştiin ţifice pentru rezol­ a spus tovarăşul D um itru I, cită dreptul de control asupra In euvîntarea sa, M ihai Te- noastră unele lu cru ri despre Cred câ nu este exagerat speciali la Bucureşti in titu la t propunerea ca Congresul s«
varea problem elor pe care le Tudosic, delegat al organiza- tu tu ro r sectoarelor de a ctivi­ lescu a subliniat preocupări­ răspundere în munca fiecăru­ dacă a firm că rezolvarea in „Perspectivele dezvoltării e­ dea mandat C om itetului Cen­
le permanente ale partidului
ridică economia. Se impune ţici judeţene de partid O lt, tate. reuşesc să desprindă mai nostru pentru întărirea u n i­ ia şi dacă e vorba de aşa ce­ sp iritu l m arxism -leninism ului conomiei naţionale". tra l al P.C.R. pentru ca in
pentru v iito r ca organizaţiile Consider că aceste sarcini pot bine esenţialul din com plexi­ va. in ce-i priveşte pe s crii­ a problemei naţionale în ţara Referindu-se la raportul nici un caz în rezolvarea deo­
de partid din institutele noas­ fi îndeplinite şi chiar depăşi­ tatea problem elor pe care le tă ţii sistem ului socialist mon­ tori, rămîne o singură răs­ noastră, garantarea de drept prezentat de tovarăşul Ion sebirilor de păreri politice sau
dial şi a m işcării comuniste
tre de cercetări, com uniştii te, în tru cît baza tehnico-matc- ridică viaţa. şi muncitoreşti internaţionale, pundere : aceea de a înapoia Si de fapt a deplinei egalităţi Gheorghe Maurer în faţa Con­ ideologice sâ nu sc angajeze
din conducerea lor să orien­ rialâ a a g ricu ltu rii se va dez­ In cuvîntul său, tovarăşul pentru a asigura întărirea re­ poporului cintecele sale. din în toate dom eniile v ie ţii so­ pe lin ia blam ării sau condam­
teze întregul potenţial de ca­ volta şi moderniza, se vor a­ A lexandru Boabă, delegat al la ţiilo r cu toate ţările lum ii. vecii vecilor,. în forme perfec­ ciale. constituie una din cu­ gresului cu p liv ire la D ire cti­ nă rii altui partid frăţesc, ci
re dispun acestea spre ram u­ menaja noi terenuri în vede­ organizaţiei judeţene dc partid Îm preună cu ceilalţi delegaţi ţionate, a spori cultura nea­ ce ririle fundam entale ale so­ vele planului cincinal pc a­ sâ militeze pentru rezolvarea
rile şi dom eniile ştiinţei le­ rea irig ă rii, vor spori cantită­ Neamţ, a spus : Rezultatele din judeţul Tim iş — a spus m ului nostru în forme noi. a cialism ului. nii 1971-1975 şî lin iile direc­ acestora pe calea d iscuţiilor
gate nem ijlocit de dezvoltarea ţile de îngrăşăminte chimice, obţinute in economia noastră el în încheiere — am fost spus delegatul în încheiere. V orbitorul şi-a exprim at, toare ale dezvoltării economi­ de la partid la parlid. de Ia
economiei naţionale. ram uri se vor construi noi complexe naţională sini o strălucită con­ îm puternicit să exprim depli­ Tovarăşul Ion Crăciun, de­ de asemenea, deplinul acord ci naţionale pe perioada 1976­ conducere la conducere. Re­
în care se pot obţine rezulta­ pentru creşterea şi îngrăşa- firm are a justeţei p o liticii na aprobare faţă de politica legai al organizaţiei judeţene şi sprijin faţă de politica in ­ 1980, ziarul relevă că ..in Ra­ ferindu-se la abordarea pro­
te imediate în producţia ma­ rea anim alelor, fabrici pentru partidului de industrializare externă consecventă a p a rti­ de partid Mureş, a ream intit ternaţională a partidului, pă­ port sînt expuse sarcinile fie­ blemelor internaţionale de câ-
terială. furaje combinate, se va inten­ socialistă, de dezvoltare cu dului. faţă dc activitatea m ul­ că la Congresul al IX -lea s-a trunsă de g rija pentru întă­ cărei ram uri a construcţiei so­ Ire v o rb ito rii la Congresul al
Oamenii muncii români, sifica activitatea de cerceta­ prioritate a acelor ram uri ca­ tilaterală desfăşurată pe plan m enţionat faptul că industria rirea continuă a poziţiei pa­ cialiste. căile şi mijloacele de X -lca al P.C.R., trim isul zia­
germani, maghiari, sîrbi şi de re. re determină modernizarea în­ internaţional. uşoară înregistra la acea dală trie i noastre pe plan m ondi­ îndeplinire a acestor sarcini, ru lu i „Rude Pravo*1 sublinia­
alte naţionalităţi din judeţul Referindu-se la dezvoltarea tregii economii. P rintre aces­ uncie râm încri in urmă faţă al. a cauzei socialism ului in form ele şi metodele de orga­ ză acea parte în care se ara­
Caras-Severin. a spus tovară­ sectorului zootehnic, vorbito­ tea se numără fără îndoială Doresc să subliniez, a spus de dezvoltarea a lto r ram uri lume. nizare a muncii şi conducerii tă câ România rămîne un
şul Ion M ircea Popa. delegat ru l a spus printre altele : Cu şi industria chimică, ram ură tovarăşul Ghcorghe Năslase. ale economiei naţionale şi s:au economiei naţionale". membru activ al sistemului
al organizaţiei judeţene dc diferite ocazii mi-a fost dat care ocupă un loc de frunte în delegai al organizaţiei judeţe­ prevăzut atunci măsuri con­ ★ In încheiere, ziarul ..Prav- socialist mondial.
partid Caraş-Severin, aprobă s i aud. din partea unor tova­ im presionantul tablou al în ­ ne dc partid Argeş, unitatea crete privind accelerarea lic h i­ Toţi vo rb ito rii au dat glas da” menţionează câ tovarăşul
întru totul documentele ce se răşi, că în cooperativele a g ri­ fă p tu irilo r din u ltim ul sfert de organică dintre politica in te r­ dării acestei râm îneri in u r­ dorinţei com uniştilor, a tu tu ­ Ion Gheorghe Maurer şî-a ex­
al Polonia
prezintă la cel de-al X-lea cole sectorul zootehnic n-ar fi veac. Este grăitor, în această nă a partid ulu i de dezvoltare mă. ror oam enilor m uncii — ex­ prim at convingerea câ hotârî-
Congres, vâzînd în ele tablo­ rentabil şi de aceea n-ar tre­ privinţă, faptul că industria m ultilaterală a societăţii sn» prim ată în conferinţele jude­ rile Congresului al X-lca
ul măreţ $i lum inos al Româ­ bui să ne batem capul cu dez­ chimică se situează în actua­ cialiste şi politica sa externă, Subliniez că industria uşoa­ ţene de partid al căror man­ P.C.R. vor întări voinţa oame­
niei socialiste, al dezvoltării voltarea acestei ram uri de lu l cincinal pe prim ul loc în îndreptată spre dezvoltarea ră a p rim it in acest cincinal dat îl reprezintă — ca tova­ n ilo r m uncii dc a sluji cu ab­
ei în v iito rii ani — perioadă producţie. Să-mi fie permis să ce priveşte dinamica produc­ colaborării si cooperării cu fonduri de in vestiţii — circa răşul Nicolae Ceauşescu să fie negaţie cau2a dezvoltării m ul­ VAR ŞO VIA — Coresponden­
în care va avea loc o perfec­ spun de la această tribună că ţiei. obţinîndu-se în anii 1966- ta rile socialiste frăţeşti, a u­ 12 m iliarde lei — de două ori reales în înalta funcţie de tilaterale a României Socialis­ tul Agerpres, I. Dumitraşcu,
ţionare continuă a întregului 196R un ritm mediu anual de n ită ţii cu parlidele comuniste mai m ult decît in toţi anţi an­ secretar general al C om itetu­ te. transm ite : întreaga presă cen­
mecanism economic, politic şi asemenea păreri sînt cu totul creştere a producţiei globale şi m uncitoreşti, de luptă hotă- Totodată. ..Pravda" publică trală poloneză continuă sâ in ­
social. greşite. In sp rijin u l acestei pă­ de peste 19.5 la sută, ritm su­ rîtâ îm potriva p o liticii agre­ teriori. Aceşti ani (1966-1970) lui Central al partidului. euvîntarea rostită la Congres formeze — în corespondenţe
de tovarăşul K. F. K atu- prop rii sau in relatări ale a-
sev. eondueâtorul delegaţiei genţici de presă poloneze
P.C.U.S. şi salului adresat P.A.P. — despre desfăşurarea
lu c ră rilo r Congresului al X-
C o n t in u a r e a re p o rta ju lu i din p a g in a I Congresului al X-lea de că­ lea al P artidului Comunist
Comitetul
Central
tre
al
P.C.U.S.. arâtînd c i p a rtic i­ Român. Ziarul „Trybuna Lu-
panţii la Congres le-au subli­ du", organ al C C. al P M.U.P.,
niat în repetate rîn d uri cu relatează despre conţinutul ra­
aplauze. portului prezentat de tovară­
şul Ion Gheorghe M aurer p ri­
Salut pionieresc. venind cu flori Să ne trăiască tara. că-i bogată, vitoteo partidului ş! stolului în Emil Bodnoroş - ca în funcţia de din Mourîtius, Roshad Ainjed, In ştirile referitoare la des­ vind D irectivele planului cin ­
Pentru Congresul zece al ctitc.zurii, Vitează şi cinstită pe pamint, anii următori, spre a da o nouă cea moi mare răspundere in membru ol Biroului Politic ol Co­ făşurarea lu cră rilo r de joi ale cinal 1971-1975 şi cele ale
Să ne trăiţi, iubiţi conducători, Şi fie cn viaţa noastră toată strălucire noţiunii noastre socia­ partid, cea de secretar general, mitetului Centrol ol Porlidului Congresului, ziarele sovietice planului de perspectivă a eco­
Să ne trăiască comuniştii tării! Să fie. drag partid, un legă mint ! liste. şi - atît prin exemplul, cît sâ fie ales tovarăşul Nicolae Comunist Irakian. Albert Buch- evidenţiază câ delegaţii care* nomiei naţionale pe perioada
şi prin participarea noastră acti­ Ceauşescu'1. (Aplauze puternice, mann, membru ol Comitetului au luat cuvînlul au aprobat, 1976-1980.
Un sfert de veac trecu de cind. din praguri Să crească timpul tării noastre tineresc vă — să dăm o nouă contribu­ prelungite). Central ol Porlidului Comunist in numele organizaţiilor lor Ziarele poloneze subliniază
Porneam cu-a libertăţii chezăşie. In numele frumos al o m e n ir ii— ţie Io procesul de clorifieore din Urîndu-i din toată inimo tova­ din Germania, core o înmînot de partid, raportul prezentat adeziunea deplină a tuturor
Şi ihumfa-vor veacuri după veacuri f.a tot ce am rostit se iscălesc, mişcareo comunistă şi muncito­ răşului Bodnoroş grobnico însă* Prezidiului scrisoarea de solul o de tovarăşul Nicolae Ceauşescu v o rb ito rilo r faţă de politica
Prin comunista noastră Românie. Prin noi, toţi pionierii României. rească internaţională. Io soluţio­ nătoşire, propunem să dăm curs CC. ol Partidului Comunist din la prim ul punct al ordinii de internă şi externă a p a rtid u ­
narea morilor probleme care o rugăminţii pe core el ne-o odre- Germania către cel de-ol X-leo zi. precum şi planul dezvoltă­ lu i şi a statului. Cele două
confruntă, Io întărirea unităţii şî sot-o - o Încheiat preşedintele Congres ol P C R , Vincenzo An- rii continue a economici na­ ziare poloneze de dupâ-amia-
Preşedintele şedinţei, in nume­ crărilor Congresului şi îşi expri­ participa la lucrări. Exprimîndu-şi coeziunii ţărilor socialiste. şedinţei. sanelli, membru ol Direcţiuni! ţionale. prezentat de tovară­ zâ. „Expressv Wieczorny*’ şi
le delegaţilor şl invitaţilor a spus: mă adeziunea deplină, hotârîrea regretul că nu se poote aha în Ca delegat io Congres din Delegaţii la Congres au apro­ Partidului Socialist Itolion ol U­ şul Ion Gheorghe Maurer. „K u rie r Polski", publică, dea-
„Sini convins za exprim senti­ şi voinţa unanimă de □ traduce această solă, câ nu poate lua parteo organizaţiei judeţene de bat propunerea cu puternice o- nităţii Protetore. Momi Kouyate, semenea, re latări ale raportu­
mentele dv. mulţumind organi­ în violă, neabătut, hotărîrile ce '/or parte direct la maiele eveni­ portid loşi, tovarăşul Emil Qod- plouze. director în Ministerul Afacerilor lu i prezentat de tovarăşul
Externe al Republicii
Guineea,
zaţiei de pionieri pentru meso- fi adoptate de ocest înolt lorum ment ol Congresului, tovorăşu! noras roagă Congresul să dele- Au rostit apoi cuvînlări de sa­ din portea Partidului Democrat Ceho­ Nicolae Ceauşescu.
jul adresat Congresului, pentru ol partidului. Bodnaraş ne roagă să-l con­ qe pc unul din tovarăşii săi de lut tovoroşii : Irodj Eskandari,
cuvintele calde, pătrunse de dra­ In continuarea dezboterilor ou siderăm olături de noi. cu luptă şi activîtote core să-l oiu- membru al Biroului Executiv, se­ din Guineea. Rognar Arnalds,
goste faţa de partid şi foţo de luot cuvîntul tovarăşii Vasile Vîl- mintea şî cu inimo. deplin soli­ te sosi pootâ îndeollnî mondo- ctelor ol Comitetului Centrol ol preşedintele Partidului Alianţa Franţa
Delegaţii şi invitaţii ou sub­ slovacia
polrio socialisto, expresie o re­ cu, membru ol Comitetului Exe­ dar cu toote hotărîrile pe core tul de delegat io Conqres. Ală- Partidului Tudeh (populor) din Populoră din Islando
cunoştinţei copiilor pentru viola cutiv ol C C ol P.C.R. preşedin­ le vom lua - o comunicat pre­ turînd in acest scop delegaţia Iran. Evremond Gene, secretor
fericită de core se bucura, a în­ tele Uniunii Naţionale a Coope­ şedintele şedinţei. Tovarăşul nr, 1 emisă de orgonizoţîo jude- generol. al Partidului Comunist liniat în repetote rînduri cu vii PARIS 8 — Corespondentul
crederii lor neţărmurite în oii- rativelor Agricole de Producţie, Emil Bodnoras arată în scrisoo- ţeonâ de partid laşi. tovarăşul din Guadelupa. Henry Trub, oplouze cuvîntârile rostite de PRAGA 8 — Coresponden- Agerpres, A l. Gheorghiu.
zonturile luminoase pe care le delegol ol organizaţiei judeţene rea so că oprobâ în întregime Emil Bodnoroş arată că votează: membru ol Biroului Politic, ol conducătorii delegaţiilor p o fid e ­ lul Agerpres. Eugen lonescu. transm ite : L ucrările celui
Raportul Comitetului Central ex­
de-al X-lea Congres al P arti­
deschide partid ut Urăm din toa­ de portid - Constonţo. Zaharia pentru toate măsurile orqonizo- Partidului Muncii din Elveţia. lor comuniste şi muncitoreşti. transm ite : Cotidienele centra­ dului Comunist Român conti­
tă inimo pionierilor din Repu Stancu, preşedintele Uniunii Scrii­ pus de tovarăşul 1 Nicolae torice necesore bunei desfăşurări Pete» Saidi Syovelwa, membru ol In numele delegaţilor şi învî- le cehoslovace, apărute vineri, nuă sâ stea in atenţia
celelalte
Ceauşescu, precum şi
btica Sociolistă România succe­ torilor, delegol ol organizaţiei de a Congresului ; pentru Directive­ Comitetului Naţional Executiv ol toţilor. preşedintele şedinţei a continuă să relateze pe larg presei franceze. „ L ’H um anile".
se tot moî mari lo învăţătură. în partid o municipiului Bucureşti. ropoorte prezentote în codrul le Congresului privind dezvolta­ Uniunii Naţionale Africane din odresol mulţumiri oaspeţilor pen­ despre desfăşurarea lu cră rilo r organul P artidului Comunist
Congresului : el îşi exprimă acor­
formarea lor ca viitori cetăţeni, Zoe Dumitrescu-Buşulengo, vice­ dul deplin cu tnote documentele rea României socialiste in pe­ Tangonixo-Tonzonio. Julia Arevo- tru saluturile adresate Congre­ celui de-al X-lea’ Congres al Francez, informează în cores­
temeinic pregătiţi, cu un înalt preşedintă o Consiliului Naţionol Congresului core stabilesc direc­ rioada următoare : pentru măsu­ lo, membru ol Comitetului Cen- sului. P.C.R. Sub titlu l „A l X-lca pondenţa de la trim isu l său
nivel de cultură, copobili să du­ ol Femeilor, delegată o orgoni- ţiile fundomentole şi obiectivele rile privitoore la îmbunătăţirea trol ol Partidului Comunist, din In incheiereo şedinţei plenare Congres al P.C.R. continuă1', special despre începerea dis­
că moî departe măreaţo operă rotişi judeţene de portid - Bra­ de bază ale politicii interne şî Statutului partidului ; pentru ra- Uruguoy. preşedintele Comisiei de vineri s-o dot citire mesaju­ ziarul ..Rude Pravo" organ al cu ţiilo r generale la principa­
de edificare o socialismului şî şov. inlernotionole a partidului în poortele secţiunilor ce vor fi pre­ de control, Hans Kalt, membru lui de salut odresot Conaresu- CC. al PC. din Cehoslovacia, lele rapoarte, precum şi des­
comunismului pe pămintut Româ­ Tovarăşul Ion Ursu. preşedin­ perioodo următoore. zentote şi discutote io Conores; ol Biroului Politic, secretar ol Co­ lui ol X-îeo ol Portîdului Comu­ inserează un amplu reportaj p ic saluturile unor delegaţii
niei tele şedinţei, o onunţat că Pre­ pentru rezoluţia generolă o Con­ mitetului Centrol al Partidului nist Român din parteo Consiliu­ dpspre şedinţele din ziua a străine invitate la congres.
zidiul Congresului o primit o scri­ Tovarăşul Bodnaros se decidă gresului : pentru alegerea nou­ Comunist din Austria, Claude Jo- lui National al Partidului Comu­ doua a Congresului.
Şedinţa de dupo-aivnozâ o deplin solidor cu Conoresul în „Rude Pravo" publică o co- ..L’H um anite1' publică texlul
fost prezidată de tovarăşul Ion soare din partea tovarăşului Emil stabilireo morilor obiective de lui Comitet Centrol şi o Comisiei nes, vicepreşedinte ol Partidului nist din India. Mesajul a fost resDondcnţă a trim isu lu i său integral al salutului frăţesc a­
Ursu, core o enunţat că pe o- Bodnaraş, membru al Comitetu­ Construire în continuare o Româ­ Centrale de Revizie pe bazo pro­ Comunist din Australia, Martin primit cu vii oplouze de cei pre­ la Bucureşti în care arată câ dus Congresului de către şeful
dreso Congresului, o tovarăşului lui Executiv, ol Prezidiului Per­ punerilor conferinţelor judeţene, Gunnar Knutsen,' membru su­ zenţi. atenţia observatorilor şi a delegaţiei P.C.F., Andre Vieu-
manent ol CC. ol P.C.R., vice­ niei socialiste ; în alegerea căii ole comisiei de propuneri o pleant al Prezidiului Comitetului gu^t
Nicolae Ceauşescu au sosit în­ de urmat pentru o putea afir­ delegaţiilor străine la Con­ In fo rm a ţii, comentarii şi fn-
că 1 235 scrisori şî telegrame preşedinte ol Consiliului de Stol, ma cu nouă vigoare şi o ridica Congresului şî o discutării can­ Central al Portîdului Comunist Lucrările Congresului continuă gres continuă sâ fie reţinută to g ra iii consacrate Congresu­
prin core organele şi organizaţii­ delegol ol organizaţiei judeţene rolul conducător ol partidului în didaţilor in Conores. din Norvegia, Leetooraj Chun- sîmbătă dimineaţo. de o serie de teze im portante lu i sînt inserate şî în ziarele
le de partid, colective de oa­ de partid — loşi, care. d o lori tă socîetoteo noostră : în odoptorea „Votez dîn tootă inima - ora­ dramun, preşedintele Comitetului din raportul prezentat m ie r­ „L e Fîgaro". „L 'A u ro re ",
meni oi muncii ureozo succes lu­ stării sănătăţii sole, nu poate hotărîrilor core vor călăuzi aclî- lă în scrîsoorea so tovarăşul Centrol al Partidului Comunist (Agerpres} curi de tovarăşul Nicolae „Com bat" şi „Paris Jour".
TIPARUL t întreprinderea poligrafică Huoedoara Deva 14 063