Page 37 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 37
înălţătorul program al dezvoltării viitoare a societăţii româneşti polarizează, intr°o deplină unitate
de voinţă şi acţiune, energiile creatoare ale muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor hunedoreni
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ!
P a g i n a a ll-a
Relatări din cuvintul
delegaţilor la cel de al
X-lea Congres al
0R6AN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL POR SI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Partidului Comunist Român
IIICRĂRIIE m um ii III II X-IEA Nobile sentimente de dragoste, CONSTRUC
adeziune, preţuire şi TORII VOR FI
II PARTIDULUI COMUNIST IIII 1111 recunoştinţă pentru partid LA DATORIE
Telegrame şi scrisori adresate Congresului, Conduc de mai m u lţi ani
o brigadă de zugravi. In a-
ceastâ perioadă am avut p ri
Lucrările Congresului Partida Mişcării de Eliberore din Angola oi Comisiei Centrale de Revizie, membru ol Comitetului Central tovarăşului Nicolae Ceauşescu
lui Comunist Român, urmărite cu şi ol Partidului African ol Inde propus de Comisie. al Portidului Comunist Portughez. lejul sâ particip a lă tu ri de
un deosebit interes de intreago pendenţei din Guineea (Bissou), Pe baza celor stabilite. Comi Mosashi Ishibashî, membru al oamenii cu care lucrez la
ţara, prilejuiesc. în continuare, o Tore Forsberg, membru al Birou sia urmează să pregătească pro Comitetului Executiv, director ol finisarea a diverse construc
amplă şi creatoare dezbotere a lui Politic ol Partidului de stin punerile nominale. Biroului Internaţional ol Parti Studiind şi dezbătind Raportul C om itetului Cen nea : „De trei zile urmăresc ţii. Au fost lucrări care
documentelor de o excepţională gă - Comuniştii, din Suedia. S-o La dezbaterile generale au luat dului Sociolist din Japonia, Sam tral şi celelalte documente ale Congresului, urm ărind la televizor lucrările Congre s-au term inat repede, dar au
ooloare care stabilesc direcţiile dat apoi citire mesajului de sa apoi cuvintul tovarăşii : Ion Urşu, Noian, secretar generol adjunct cu maximă atenţie desfăşurarea lu cră rilo r sale. comu sului. In viaţa mea am avut fost şi din acelea care s-au
fundamentole ale politicii inter lut odresot Congresului de Co ol Partidului Muncitoresc Irlon- niştii. m uncitorii, ţăranii şi intelectualii din judeţ, ase de lucru cu m ulte partide, dar executat cu încetinitorul.
ne şi externe o partidului. în pe mitetul Central al Portidului Co prim-vicepreşedlnte ol Comitetu dez, Khalil Debs, membru su menea întregului popor, dovedesc prin faptele de m un mim ai partidul com uniştilor Pentru unele s-au găsit jus
lui pentru Energie Nucleară, de-
rioada următoare. prefigurează munist Peruvion. legot ol organizaţiei judeţene de pleant ol Biroului Politic al Co că, prin noile succese pe care Ic raportează, că au în face tot ccca cc spune. Tova tific ă ri, pentru altele...
dezvoltoreo înfloritoare, pe moi Cuvîntările rostite de conducă partid Cluj, Sută Andras, scrii mitetului Centrol ol Partidului ţeles im perativul de a-şi consacra forţele, capacitatea, răşul Nicolae Ceauşescu este Pe bună dreptate in Ra
departe, o patriei noostre socia torii delegoţiilor partidelor co tor, delegat al organizaţiei jude Comunist Libanez. Halii Ozgur, competenta, binelui public, intereselor generale ale un om ridicat din popor şi portul C om itetului Central
liste. muniste şi muncitoreşti, demo ţene de partid Mureş. şeful Secţiei de propagandă o naţiunii. Siderurgiştii hunedoreni. de exemplu, adaugă munceşte pentru binele po al P artidului Comunist Ro
Siinbătă dimineaţa, la relua cratice şi antiimperialîste şi me Preşedintele şedinţei o anun Comitetului Central ol Portidului in fiecare zi de congres sute dc tone de fontă, oţel «i porului. este un conducător mân prezentat de tovarăşul
Nicolae Ceauşescu la trib u
rea lucrărilor, delegaţii şi invî- sajul transmis Congresului au ţat că în dimineaţa zilei de sîm- Comunist din Turcia, Yussuf Os laminate la realizările rem arcabile de pînă acum, b ri foarte bun. La virsta mea am na celui de al X-lea Con
toţîi au primit cu puternice a- fost subliniate in repetote rîn- bătă o încetat din viaţă tovară man Samantar, secretor al Co gada com unistului Toma Safta de la mina Tcliuc a făcut pinâ acum 50 de zile- gres al partidului s-a am in
ptouze pe tovorâşul Nicoloe duri cu vii aplauze de toţi cei şul Constontin Porhon. vechi mi mitetului Central ol Uniunii De extras intr-o singură zi 458 tone de minereu de fier muncă la C.A.P. şi mă anga tit despre unele stări de
Ceauşescu. pe ceilalţi tovarăşi prezenţi. litant ol Portidului Comunist Ro mocrate Somaleze, Paul Verges, peste plan. în 6. 7 şi 8 august constructorii din Vulcan jez să fac încă 30 pinâ la s fir lu cru ri negative din dome
din prezidiul Congresului, pre Preşedintele şedinţei, tovară măn, primul preşedinte al Prezi secretor generol al Partidului şi Hunedoara au dat în folosinţă 20r> noi apartamente şitul anului*. n iu l construcţiilor. A udiind
cum si delegaţiile de peste ho- şul Gheorghe Pană, a mulţumit, diului Marii Adunări Naţionole Comunist din Reunion, James inainte de termen, colectivul Fabricii „Vîscoza" L u - D in scrisoarea adresată Con expunerea secretarului nos
lore participante la Congres. în numele delegoţilor şi invita a Republicii Populore Române. Stewart, secretor genera! adjuncf peni. a produs peste plan mai m ult de 1 100 kg fire gresului de către tovarăşul Ilie tru general ne-am pus în
In cadru! primei şedinţe, pre ţilor, pentru saluturile şi mesa Participanţii la lucrările Con ol Partidului Comunist din Ir- şi fibre dc mătase a rtificială , la „V id ra " .146 perechi Avram , inspector general al trebarea : „Oare am făcut
zidată de tovarăşul Gheorghe jul odresote Congresului. gresului au păstrat un moment lando de nord. şi Efrain Alva- mănuşi, iar Ia I.F. Orăştie s-au livra t în plus în schim Inspectoratului şcolar jude totul pentru ca sarcinile pro
Pană, ou luat cuvintul tovarăşii In. continuarea lucrărilor, şe de reculegere în memoria tova burile dc onoare peste 100 m etri cubi buşteni dc gater ţean, desprindem : „In atm o fesionale să fie duse la bun
Ştefan Voitec, membru al Comi dinţa plenară o fost prezidată răşului Constantin Porhon. rez, membru al Comitetului Exe ruşinoase. Ţ ăranii cooperatori, ajutatî de mecanizatori, sfera de puternică efervescenţă sfîrşit ?"
tetului Executiv ol C.C. ol P.C R.. de tovarăşul M ihai Telescu. cutiv ol Comitetului Centra! ol zoresc pentru a term ina recoltatul şi treieratul păioa- creatoare generată de lucrările Dacă analizăm prin pris
preşedintele Moni Adunări No- S-o anunţat că în ziua de 8 Cel de-al X-leo Congres ol Partidului Comunist din Ecuador. setor. Congresului, cadrele didactice ma cifre lo r am putea spune
ţionole. delegat al organizaţiei august o avut loc, sub preşe portidului o fost salutat in con Preşedintele şedinţei o mulţu Dăruindu-se cu abnegaţie pe fro ntu l m uncii, colec din .judeţul Hunedoara, unite dn. Brigada are un avans —
judeţene de partid Dolj, Nicolae dinţia t o v o r â ş u l u i Nicolae tinuare de tovarăşii : Mohamed tivele u n ilă tilo r economice, in s titu ţiilo r, organizaţiilor înlr-o singură voinţă şi un la lucrările pe care le exe
Breban, scriitor, delegat ol or Ceauşescu, şedinţa Comisiei pen Harmel, membru ol Biroului Po mit oaspeţilor pentru saluturile de masă şi obşteşti, personalităţi sau sim pli cetăţeni singur glas, işi exprim ă ata cută acum — de 16 zile, e-
gonizaţlel judeţene de partid tru pregâtireo propunerilor dc litic ol Portidului Comunist îu- adresote Congresului. Delegaţii adresează Congresului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. şamentul lor total fată de po fectuînd şi economii de ma
Brăila, Miu Dobrescu, prim-se- candidaţi în vederea alegerii or şi invitaţii ou subliniat cu oplaij- emoţionante mesaje de adeziune la întreaga politică litica internă şi externă a par teriale care însumează circa
cretar ol Comitetului judeteon ganelor superioore ale partidu nision, Julio Posada, membru al ze puternice cuvîntările de sa a partidului, in care so angajează să nu precupeţească tid u lu i şi statului, faţă dc pro 25 000 lei.
laşi ol P C R . delegat ol organi lui. Comisia o luat în discuţie Comitetului Executiv al Comite lut rostite dc reprezentanţii por- nim ic pentru a da viată program ului ce va fi adoptat. gram ul in su flc lito r sintetizat C hiar din cea de-a doua
zaţiei judeţene de partid laşi. şi a stabilit sâ supună aprobării tului Centrol ol Partidului Co in documentele Congresului. zi a desfăşurării lu crărilor
generol-colonel Ion loniţâ, mi Congresului numărul din care munist din Columbia, Giuseppe lidelor de peste hotare. „încadraţi in flu xu l entu sată cu 4.8 milioane lei (cu Dind expresie gîn d u rilo r şi Congresului ne-am strîns
nistrul forţelor armate, delegat să fie olcătuit Comitetul Central Lucrările Congresului conti ziasmului şi ataşamentului ge peste 2,3 milioane lei mai m ult sentim entelor noastre asigu îm preună şi am chibzuit a
ol organizaţiei judeţene de partid şi Comisia Centrală de Revizie. Renzi, membru ol Comitetului nuă. neral care în aceste zile insu-, decit prevedea angajamentul), răm Com itetul Central al supra a ctiv ită ţii noastre de
Alba, şi Floarea Barbu, preşe- Tinînd seama de sarcinile mari Central al Partidului Comunist fleţcşte inim ile m ilioanelor de se angajează : „Sintcm ferm partidului, pe Dumneavoastră viitor. In prim ul rlnd am
dinto cooperativei agricole de şi complexe ce revin Comitetului din San Marino, Sofia Ferreira, (Ager preş) oameni ai m uncii din întreaga hotâriti sâ ne aducem din plin personal, iubite şi stimate to hotârît ca sâ prezentăm la
producţie Cernetu, delegată o Central pentru înfăptuirea hotă- ţară. noi. m uncitorii, inginerii contribuţia la înfăptuirea cu varăşe Nicolae Ceauşescu. că recepţie numai lu c iă ri de
orgonîzotiei judeţene de partid rîrilor Congresului ol X-lea ol şi tehnicienii Uzinei de u tila i succes a sarcinilor ce ne revin nc vom consacra puterea dc bună calitate, iar tim pul dc
Teleorman. P.C R.. precum şi de creşterea e m inier Petroşani, adresăm, din din v iito ru l plan cincinal şi muncă, talentul. întreaga e lucru afectat producţiei, să-l
nergie creatoare în fă p tu irii cu
De la tribuna înaltului for ol fectivului partidului, comisia a Şedinţele secţiunilor toată inim a, un fierbinte salut dc perspectivă şi ne angajăm succes a po liticii P.C.R.. puse folosim la m axim um . Cînd
Partidului Comunist Romăn, au propus : Comitetul Central să fie Congresului al X-lea al p a rti in fata C om itetului Central, a in slujba dezvoltării şt în flo ri vorbim despre calitate în
adresot euvintor! de salut tova format dm 165 de membri, iar dului. urîndu-i succes deplin dumneavoastră iubite tovarăşe rii continue a patriei noastre. domeniul construcţiilor ne
răşii : Ib Morlund, membru al Bi numărul membrilor supleanţi ai pe probleme în desfăşurarea lucrărilor sale. Nicolae Ceauşescu. că nu vom România socialistă". gîndim la faptul că ori de
roului Politic, secretar ol Comi Comitetului Centrol să fie de Dorim ca prin acest salut ce-l precupeţi nici un efort pen Au adresat mesaje Congre cîte ori aceasta este neco-
tetului Central al Partidului Co 120. Comisia Centrală de Revizie adresăm celui mai inalt for al tru aceasta*. sului, secretarului general, cei
munist din Danemarca, Hristos să fie alcătuită din 45 de mem ale Congresului partidului să ne exprim ăm „In calitate de şef de b ri peste 3 500 cooperatori din respunzâtoare se irosesc
Petas, membru ol Biroului Poli bri. întreaga dragoste. adeziune, gadă la mina Deva — a scris cooperaţia meşteşugărească, pentru refacerea ei în afa
tic ol Partidului Progresist al Oa Pentru a putea pregăti propu preţuire şi recunoştinţă pen ier> Congresului m inerul Si- m em brii colectivului ş tiin ţific ră de forte de muncă şi can
menilor 'Muncii dm Cipru nerile nominale pe baza candi tru partid, pentru cel care prin mion Adam — am căutat în al M uzeului de istorie Deva. tită ţi apreciabile de m ateria
(A.K.E.L), Pedro Tadioli, membru daturilor stabilite de conferinţele Secţiunile pe probleme ale ţin u t cu căldură propunerea politica sa justă, înţeleaptă, permanenţă să fiu un comu colectivul D irecţiei regionale
al Comitetului Executiv ol Parti judeţene de partid. Comisia o celui de-al X-lea Congres al ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin lupta sa neobosită ne-a nist modei în realizarea şi de C.F.R.. organizaţia judeţeană le. De aici se creează risipa
P artidului Comunist
Romăn
dului Comunist din ' Argentina, supus aprobării Congresului nu şi-au continuat simbătâ du- sâ fie reales in înalla funcţie asigurat şi ne asigură în con păşirea sarcinilor de plan şi de peste 00 000 de m em bri a şi pierderea de tim p.
Marcelino dos Santos, membru mărul tovarăşilor ce urmează să pă-amiazâ lucrările. de secretar general al P arti tinuare o viată liberă, fe rici a angajamentelor luate, adu- U n iunii T ineretului Comunist. Sintem hotărîţi insă să
ol Consiliului Prezidenţial al Co fie aleşi în organele centrale ale dului Comunist Român, func tă şi demnă — arăta în tele eindu-m i astfel contribuţia „Asigurăm Congresul, pe dum respectăm întru totul in d i
mitetului Centrol ol Frontului E- partidului. Şedinţele secţiunilor au p ri ţie de mare răspundere pentru grama sa colectivul acestei u personală la traducerea în via neavoastră. iubite tovarăşe caţiile date de conducerea
liberorii din Mozombie, care o Congresul o oprobat în una le ju it o largă şi rodnică dez viito ru l României socialiste. zine care în întrecerea socia ţă a p o liticii partidului. B ri Nicolae Ceauşescu, că organi
V orbitorii şi-au manifestat
adresot Congresului ol X-lea ol nimitate, prin vot deschis, nu batere a problemelor cuprin acordul deplin faţă de docu listă a în d eplinit planul pro gada pe care o conduc a ex zaţia judeţeană U.T.C. îşi va pa rtid u lu i nostru, sâ facem
P.C.R. solutul comun ol Fron mărul de membri şi membri su- se pe agenda de lucru a Con mentele de covîrşiloare im por ducţiei globale în proporţie de tras peste sarcinile de plan înzeci eforturile, se va înca tot ce ne stă în putinţă
tului de Eliberore din Mozombie, pleonţi oi Comitetului Centrol şi gresului. Numeroşii delegaţi şi Ufl.H la sută al productivită 1 420 tone de minereu, iar pî dra organic în vasta muncă pentru a gospodări şi mai
in vita ţi care au luat cuvintul tanţă supuse Congresului, ele ţii m uncii de 106.1 la sută şi nă la sfirşitu l anului mă an
au dat o înaltă apreciere suc eonturind peispectivele lum i a obţinut peste 1.0 milioane gajez. în numele ei. să obţi desfăşurată de întregul popor raţional materialele şi u tila
ceselor obţinute de poporul noase ale propăşirii pe mai lei economii la preţul dc cost. nem o depăşire de peste 2 000 pentru îndeplinirea progra jele din dotare. Vom cere
nostru. sub clarvâzătoaiea departe a patriei noastre. Comuniştii, colectivul dc tone de minereu". m ului cc va fi adoptat, va de şi in continuare specialişti
Astăzi, 10 august, în jurul orei 10, pos conducere a partidului, în toa Au fost luate în discuţie as muncă de la Fabrica chimică La o discuţie purtată pe pune o muncă susţinută pen lor. cadrelor tehnice să gă
te domeniile vieţii sociale, e pecte concrete ale construcţiei Orăştie. raportînd Congresu tru ca fiecare organizaţie să
turile noastre de radio şi televiziune vor conomice, politice şi culturale, socialiste, din toate sectoarele lui depăşirea producţiei globa marginea documentelor Con devină un factor activ, capa sească soluţii noi de muncă
relevate în Raportul pre de activitate. Cu acest prilej, le cu 3,7 milioane lei şi a pro gresului. Gheorghe Vâidcan, bil să antreneze tineretul Ia care sâ ducă in fin a l la l i
transmite în direct festivitatea inaugură zentai de tovarăşul Nicolae au fost propuse măsuri menite ţăran cooperator din Romos. învăţătură, la muncă, la o in chidarea fenomenelor de r i
Ceauşescu. să ducă la ridicarea pe o ducţiei m arfă vindutâ şi înca în vîrstâ de 77 de ani. spu tensă activitate obştească".
rii Expoziţiei realizărilor economiei naţio treaplâ superioară a muncii, sipă, pentru reducerea cos
E xprim înd dorinţa comuniş în vederea în fă p tu irii cu suc tu rilo r încă foarte ridicate,
nale — E.R.E.N. ‘69. tilo r pe care îi reprezintă la ces a sarcinilor mari pe ca cum de a ltfe l sublinia in cu
Congres, toţi cei ce au luat re le trasează Congresul al Cu pasiune, entuziasm prin lam inarea la toleranţe vîntul său tovarăşul Nicolae
negative, cele 2,2 m ilioane de
cuvîntul au aprobat şi au sus X-lea. lei economii la preţul de cost Ceauşescu.
constituie chezăşia o b ţinerii Oamenii din brigadă, toţi
şi competenţă în v iito r a unor rezultate e salariaţii de la T.C. Deva
conomice şi mai bune.
Din cele 10— 10,5 m ilioane sînt stăpîniţi de dorinţa de
tone de oţel, prevăzute a sc a ridica pe noi culm i presti
Cu ju stifica t temei se sub sific ă rii producţiei. In prezent obţine în 1975, aproxim ativ o
liniază in Raportul prezentat definitivăm asimilarea proce treim e vor fi elaborate în giul de constructori ai socia
la Congies că o cale sigură a deului de lam inare a şenilei • cuptoarele hunedorene. o can lism ului. prestigiu concreti
în d e p lin irii program ului ce pentru tractorul de 4U CP. A
revine siderurgiei o constitu vem convingerea că lamina- titate im portantă va fi la m i zat prin m iile de edificii so-
ie „folosirea mai bună a capa to rii noştri vor face totul ca nată în secţia noastră. Ne cial-culturale şi construcţii
cită ţilo r de producţie, îndeo şi acest tip de tractor româ exprim ăm convingeiea că industriale ridicate in u lti
sebi a celor din sectoarele dc nesc sâ cucerească aprecieri s p iritu l de muncă dinam ic m ii 25 de ani in judeţ, ca
laminare, introducerea proce c it mai elogioase. Noi ne-am care animă pe la m inatorii urm are a p o litic ii ş tiin ţifice
că
noştri constituie chezăşia
deelor moderne in fabricarea propus ca şi în condiţiile la obiectivele măreţe ce revin
m etalului'*. m inării unei game sporite de m arxist-leniniste pe care o
In perioada care a tre profile să îndeplinim riguros siderurgiei vor fi îndeplinite promovează in toate dome
cut din acest an la agregatele şi la tim p sarcinile contrac în mod riguros, prin tr-o m un n iile de activitate P artidul
noastre indicii de utilizare au tuale, sortim entele p lanifica că pasionată, entuziastă şi Comunist Român, pe lin ia e-
crescut cu 1,73 la sută. Pe te. sâ acţionăm cu mai multă competentă.
această bază a fost posibilă perseverenţă în direcţia rid i VICTOR POP d ificâ rii socialism ului în pa
obţinerea peste prevederile cării eficienţei m uncii în toa secretarul comitetului de partid tria noastră.
planului a unei cantităţi dc te verigile producţiei. Redu de la laminorul de 650 mm
aproxim ativ 4 800 tone de La NICOLAE KOVACS
minate. Reiese că merită să cerea consumului de metal cu log. VALER1U MARTINEAC şef de brigadă.
acordăm acestei probleme Jn 125 tone. rezultatele obţinute şeful secţiei Şantierul I T.C. Deva
continuare toată atenţia şi
strădania.
Pe parcursul a nilor noi am
acumulat o bună experienţă La Termocentrala Mintia
şi în ce priveşte obţinerea u
nor randamente orare sporite.
Pe bună dreptate însă în do
cumentele prezentate la Con Obiective în avans faţa de grafic
gres se arată că în această
direcţie mai sînt încă resur
se şi posibilităţi insuficient Constructorii şi montorii de pe şontierul Ter formării stocului de combustibil pentru pornirea
valorificate. In sectorul nos mocentralei de lo M intia depun in aceste zile grupului nr. 1, de 210 megawaţi.
tru, de pildă, randamentele o strădanii deosebite pentru a termina execuţia Un important succes înregistrează şi colecti
rare ar fi m ult îm bunătăţite unor importante obiective, care condiţionează pu vul şantierului „Energoconstrucţia", După cum
dacă toate form aţiile de lu nerea la timp in funcţiune a primului grup ener ne-a comunicat inginerul Emilian Caracu, şeful
cru ar acorda toată nlentia getic. Colectivul şantierului „Energomontaj", im- şantierului, a fost terminat cu U zile moi devre
aspectelor legate de în tre ţi primind un ritm accelerat lucrărilor, a reuşit ca me sistemul de oducţîune a apei de la Mureş la
nerea şi utilizarea mai raţio la gospodăria de cărbune sâ inceapâ rodajele staţia de pompare. Noul sistem are o capacitate
nală a agregatelor, folosirea tehnologice cu trei 2ile înainte de termenul pre de transport de peste 100 000 metri cubi de apă
productivă a unei părţi cît văzut în graficul coordonator. Prin punerea în pe oră.
mai mari din fondul de tim p funcţiune a benzilor transportoare de la staţia In prezent se foc ultimele pregătiri pentru spă
calendaristic In perioada ce de descărcare s-a creat posibilitatea recepţîonârii larea chimică o cazanului nr. 1 şi glisarea Struc
urmează sarcinile noastre sînt in zilele următoare a unei canlitoţî de circa 80 000 turii superioare a celui de-al doilea coş de fum.J
deosebit de mobilizatoare si de tone de cărbune din Valea Jiului, necesar
UN GRUP DE DELEGAJI DIN JUDEŢUL HUNEDOARA, INTR-UNA DIN PAUZELE LUCRĂRILOR CONGRESULUI. din punct de vedere al diver care a ajuns lo cota de 37 metri inâlţime.