Page 38 - Drumul_socialismului_1969_08

2 DUMINICĂ 10 AUGUST 1969

LUCRĂRILE CONGRESULUI AL X-LEA AL P .C .R .

Din cuvîntul partici panţilor la discuţii

Tov. lonn lehim , delegat a) samblul trăsăturilor care de­ voltarea proprietăţii socialiste, Noi, scriito rii, a spus tov. determ inat creşterea rolului structori, constructori in spi­ nile ce ne revin pe lin ia sp ri­ naţional va asigura, în pro­
organizaţiei judeţene de pâr­ finesc personalitatea unei na­ a re la ţiilo r şi norm elor de con­ Zaharia Staneu, delegat al or­ M arii A dunări Naţionale, po­ rit, solidari nu numai în căr­ jin ir ii a ctiv ită ţii gărzilor pa­ po rţii crescîndc, echilibrarea
tia ilacau. a apreciat câ Ra­ ţiu n i şi se exprim ă in p arti­ vieţuire specifice conştiinţei şi ganizaţiei de partid a m uni­ triv it a trib u ţiilo r sale consti­ ţile noastre, dar şi cu fiinţa triotice şi a pregătirii tinere­ balanţei de energie, va redu­
portul prezentat dc tovarăşul cu la rită ţile vie ţii ei politice, moralei comuniste, a libertă­ cipiului Bucureşti, sîntem in ­ tuţionale. Se poate spune câ noastră fizică, profund sensi­ lu lu i pentru apărarea patriei. ce consumul de combustibil
Nicolac Ceauşescu întăreşte economice, sociale şi spiritua­ ţii cetăţeneşti. tru totul de acord cu Rapor­ prin im portanţa problem elor bilă şi concretă, cu revoluţia Vom acorda şi pe v iito r toa­ clasic şi va da totodată, un
şi mai m ult sentimentul în ­ le, naţionalism ul este politica In cadrul m ăsurilor luate tul ce ne-a fost prezentat şi discutate, prin marele număr istorică care a cuprins aceas­ tă atenţia educării m ilita rilo r nou avînt cercetărilor de pro­
crederii in viito ru l fe ricit al inegalităţii între naţiuni şi na­ pentru adincirea democraţiei sintem bucuroşi câ în largul de legi adoptate, prin caracte­ tă ţară, şi P artidul Comunist in sp iritu l ideologiei m arxist- fil. a plica ţiilo r izotopilor, ra­
patriei noastre. După ce a în ­ ţionalităţi, politica dezbinării şi socialiste, un loc deosebit de lui cuprins s-a găsit loc şi pen­ rul tem einic şi cuprinzător al Român şi C om itetul său Cen­ leniniste, al p o liticii partidu­ d ia ţiilo r nucleare şi ale altor
făţişat puternica dezvoltare contrapunerii lor, asupririi r»i im portant il ocupă reglemen­ tru o justă apreciere asupra p regătirii si dezbaterilor, lu ­ tral, care, aplicînd învăţătu­ lui nostru. tehnici specifice. folosite în
cunoscută de judeţul Bacău in dom inării unei naţiuni de că­ tările legislative pe baza că­ m uncii noastre literare si, crările M arii A dunări N aţio­ ra m arxist-leninistâ îndrumă Asemenea tuturor celor ce prezent în cele mai d ife rite
urma aplicării p o liticii de in­ tre alta, a dezvoltării unei ţări rora s-a îm bogăţit activitatea de asemenea, câ s-a găsit loc nale, din u ltim ii patru ani, întreg acest proces de e d ifi­ muncesc de la oraşe şi sate, domenii de activitate econo-
dustrializare socialistă a tării, pe seama alteia M arii A dunări Naţionale, a şi pentru o caldă chemare că­ sint cele mal rodnice şi mai care socială şi morală. a întregului popor, m ilita rii micâ-socialâ.
vorbitorul s-a ocupat de o se­ D^zvoltînd eu precădere in ­ C onsiliului de Stat, a Consi­ tre scriitori, adresată de partid, profunde din întreaga a c tiv i­ Tov. Dobrcscu \ Mîu, de­ forţelor noastre arm ate spri­ Pe lingă efortul m aterial
rie de aspecte p rivin d realiza­ dustria noastră socialistă, ca liu lu i de M in iştri, precum ş: prin glasul secretarului său tate parlam entară de după e- legat al organizaţiei judeţene jină pe deplin politica externă deosebit din partea statului
rea planului de inve stiţii şi factor determ inant al progre­ actul de constituire a F rontu­ general. liberaiea ţă rii de sub jugul de partid Iaşi, a relevat că a partidulu i şi guvernului de şe impune o strînsâ şi susţi­
creşterea eficienţei economice. sului genera] al ţă rii, condu­ lui U nităţii Socialiste. Au spo­ După ce a am intit cîteva din fascist. metamorfoza de profunzim e dezvoltare a prieteniei şi a li­ nută coordonare a tu tu ro r fac­
El a subliniat că producţia rea­ cerea partidului acordă o im ­ rit, în acelaşi tim p. a trib u ţiile frumoasele rezultate obţinute Ln sp iritu l celor arătate în p rin care a trecut întregul edi­ anţei frăţeşti cu ţările socia­ to rilo r care concură la reali­
lizată trebuie să crească pro­ portanţă deosebită agriculturii, şi autonomia funcţională ale de scriitori, vorbito ru l a spus: R aportul C om itetului Cen­ ficiu social al României, a liste. a colaborării cu toate zarea prevederilor program u­
centual mai repede, in com­ ca ram ură de bază a economiei consiliilor populare. Măsuri literatura noastră se dezvoltă tra l va trebui ca Marea A d u ­ smuls laşul din încremenirea-i statele, indiferent de orindui- lu i nuclear. O parte im portan­
paraţie cu fondurile fixe re­ socialiste — a spus tov. N i- corespunzătoare au fost luate în chip fe ricit şi merge spre nare Naţională şi C onsiliul de ce părea eternă, transform în- rea lor socială, de apărare a tă a cercetărilor de susţinere
zultate din investiţii. Or, pînă colae Giosan, delegat al orga­ pentru respectarea strictă a v iito r pe acelaşi drum — al Stat, paralel cu dezvoltarea du-1 din acel „dulce tîrg ", în- păcii în lume, dau o înaltă a acestui program îi revine
în prezent, cel puţin în jude­ nizaţiei judeţene de partid legalităţii în activitatea unor construcţiei socialiste — pe a ctivită ţii legislative, să-şi e­ tr-un organism economic şi preţuire e forturilo r neobosite In stitu tu lu i de fizică atomică
ţul Bacău, din cauza unor Teleorman. organe de stat, cum sînt secu­ care merge întregul nostru xercite şi mai activ funcţia de cu ltu ra l-ş tiin ţific complex. în şi rodniciei a ctivită ţii depuse al C om itetului pentru energie
cheltuieli exagerate făcute ritatea, m iliţia , procuratura şi partid, întregul nostru popor, control asupra mersului dez­ arterele căruia pulsează dina­ de conducerea partidului nos­ nucleară.
pentru construcţia de clădiri, $i în acest an, cu toate câ justiţia. către aceeaşi ţintă strălucitoa­ vo ltă rii economice şi sociale, m ism ul propriu industrializă­ tru pentru întărirea u n ită ţii V o rb ito ru l a prezentat uncie
hale, sedii şi alte spatii nepro­ iarna prelungită şî precipita­ re, către comunism. Trebuie a m odului de «aplicare a legi­ rii socialiste. A g ricu ltu ra ju ­ ţâ rilo r socialiste, a m işcării propuneri. Consider — a spus
ductive. valoarea producţiei a ţiile abundente din ultim a pe­ Ca unul din m em brii cei mai să mărturisesc însă câ mai lo r ţării, a p o litic ii statului deţului oferă, de asemenea, comuniste si muncitoreşti, a el — că cercetarea ştiin ţifică
crescut mai încet deeit valoa­ rioadă au provocat greutăţi in vechi ai partidului, care am sînt. printre scriitori, şi mai nostru. imaginea transform ărilor pe forţelor antiimperiaUste. orientată va ciştiga în eficien­
rea globală a fo ndurilor fixe. desfăşurarea lu cră rilo r agrico­ avut de suferit de pe urma ales printre noii sosiţi în rîn- In continuare, vorbitorul care socialism ul le-a im prim at Vă asigur că m ilita rii de ţă, o dată cu reglementarea,
O rezervă im portantă de spo­ le, recolta de grlu va satisface m ăsurilor represive, luate în durile noastre, şi unii care în­ s-a referit la intensa a ctivi­ universului rural. Aproape lfl toate gradele — slrins u n iţi in prin lege, a sistem ului con­
rire a producţiei- o constituie necesităţile economiei, iar la mod abuziv îm potriva unor cearcă să meargă pe lingă tate internaţională desfăşura­ m ii de apartamente nou con­ ju ru l partid ulu i şi guvernului tractelor de cercetare şi cola­
îm bunătăţirea coeficientului porumb, floarca-soareluî, sfe­ activişti de partid şi de stat, drum ul nostru — sau chiar tă de partid. întregul nostru struite din fondurile statului, — vor face totul pentru a în­ borare tehnico-ştiintificâ. In
de schim buri al u n ită ţilo r in ­ clă de zahăr. precum şi la perm iteţi-m i să-mi exprim de­ merg pe lingă drum ul nostru. popor — a spus el — dă o din care mai m ult de jum ăta­ făptui neabătut sarcinile cele con diţiile în care ştiinţei ii
dustriale Propunem ca înain­ fructe şi struguri, se poate a- zaprobarea cea mai energică A firm însă cu toată răspun­ înaltă preţuire .şi susţine e­ te numai in u ltim ii trei ani, revin din hotârîrile acestui is­ sint încredinţate sarcini deo­
te de a se aproba construcţia precîa eâ vom obţine produc­ îm potriva abuzurilor şi ilega­ derea, în faţa Congresului al fo rtu rile neobosite, activitatea au făcut ca laşul să capete toric Congres. îşi vor perfec­ sebite prin plan de stat, m ise
de noi u nităţi, să se analizeze ţii mai m ari decît cele de pînă lită ţilo r comise pe tim p ul cînd X-lea, în faţa conducerii supe­ internaţională laborioasă a dim ensiunile urbanistice ale ţiona necontenit activitatea şi. pare necesar să se stabilească,
modul in care sint folosite ca­ acum. Trebuie să recunoaştem era în viaţă Gheorghiu-Dej. si rioare de partid, câ m ajorita­ conducerii p artidului şi sta­ unui oraş modern. E xprim înd împreună cu întregul popor, tot prin lege, forme cuvenite
pacităţile de producţie în în ­ însă deschis câ rezultatele pu­ lotodatâ să aduc m u lţu m irile tea covîrşitoare a scriitorilo r tului nostru, personal a tova­ încă o dată recunoştinţa noas­ vor strâjui cu bărbăţie m arile de cointeresare pentru parte­
treprinderile existente. Folosi­ teau fi si mai bune dacă am mele conducerii partidului — care trăiesc şi care lucrează în răşului Ceauşescu, orientată tră profundă pentru g rija pe cuceriri ale socialism ului, li­ neri şi de stim ulare m ateria­
rea mai m ultor schim buri arc fi folosit mai bine puternica si in prim ul rînd tovarăşului România socialistă sînt pro­ consecvent spre înţelegerea care conducerea partid ului şi bertatea. independenţa şi su­ lă a celor mai valoroase cer­
avantaje economice incontes­ bază m aterială, rezervele şi Nicolae Ceauşescu — pentru fund ataşaţi partidului, sînt între popoare, spre asigurarea statului o acordă dezvoltării veranitatea scumpei noastre cetări ştiinţifice. Pentru a
tabile. posibilităţile existente în fie ­ înlăturarea din viaţa de partid unei păci trainice în lume. Aş economice a judeţului nostru, p a trii — Republica Socialistă realiza valorificarea cerce­
care unitate. a practicilor din trecut. in deplin acord cu partidul n utrim convingerea că vom fi
Relevind roadele bune date nostru, hotârîţi să realizeze a­ dori să remarc faptul câ, în România ! tă rilo r este necesar ca şi in ­
In raportul Com itetului Cen­
In continuare, vorbitorul a
de aplicarea m ăsurilor pentru tral, precum şi în cuvîntul u­ subliniat im portanţa F rontu­ cea literatură şi acea arlâ s p iritu l acestei p o litici, Marea şi în continuare beneficiarii u­ Avem toată convingerea câ dustria. la rîndul ei, sâ m ani­
perfecţionarea conducerii şi lui U n ită ţii Socialiste. Crearea pe care o aşteaptă de la noi Adunare Naţională a adus o nei asemenea atenţii, pentru prevederile documentelor Con­ feste m ult mai mare interes
sporirea pe mai departe a po­
organizării muncii in econo­ nor delegaţi la Congres se c ri­ Frontului — a spus el — a co­ partidul, pe care o aşteaptă contribuţie sporită la dezvol­ ten ţia lu lui industrial al laşu­ gresului sînt pe deplin re a li­ faţă de asimilarea noului. A ­
mie, vorbitorul a propus ca tică pe drept euvlnt neajun­ respuns unei necesităţi obiec­ de la noi constructorii socia­ tarea re la ţiilo r interparlam en­ lui. zabile şi le susţinem din toată precierile făcute de tovarăşul
paralel cu aceste măsuri să se surile ce mai există în dome­ tive, cerinţei de a fi atraşi <n- lism ului. pe care o doreşte şi tare. inim a — a spus tovarăşa Floa­ secretar general cu p rivire la
procedeze operativ la crearea niul agriculturii. Doresc să ir-o măsură mereu mai mare o aşteaptă de la noi întregul De-a lungul întregii sale e­ In continuare, vorbitorul a rea Barbu. delegată a organi­ cercetare şi cercetători, la s ti­
cadrului legal care să perm i­ subliniez in faţa Congresului toţi oamenii m uncii la condu­ nostru popor. Sîntem in total xistenţe de aproape o jum ăta­ subliniat însemnătatea deose­ zaţiei judeţene dc partid Tele­ lul nostru de muncă şi la li­
tă ea noile form e organizato­ hotârirea noastră, a celor care cerea statului, fiin d astfel o acord cu politica internă a te de secol, — a subliniat apoi bită a ideilor din Raportul orman. nele practic] negative trebuie
rice şi de conducere să se va­ activează în agricultură, de a expresie vie a participării d i­ partidului nostru, asa cum ne-a vorbitorul — P artidul Comu­ prezentat de tovarăşul Nicolae In Raportul prezentat de to­ grabnic sâ ne determine să lu ­
lo rifice operativ şi eficient. le înlătura. V orbitorul a înfă ­ recte a maselor celor mai largi fost ea înfăţişată de către se­ nist Român a purtat neabătut, Ceauşescu privin d asigurarea varăşul Nicolae Ceauşescu se ăm măsuri urgente de e lim i­
In continuare, vorbitorul a ţişat pe larg m ăsurile ce vo r la dezbaterea şi adoptarea de­ cretarul general al partidului, cu eroism, steagul luptei pro­ unui curs mai hotărît m ăsuri­ atrage atenţia câ va trebui sâ nare a lor. măsuri urgente de
spus: avind in vedere specifi­ fi luate pentru îndeplinirea ciziilo r asupra problem elor de şi sintem, de asemenea. în to­ letare revoluţionare, al luptei lor ce vize«nză perfecţionarea ne preocupăm pentru a gos­ reînnoire şi modernizare a în ­
tregii noastre concepţii despre
cul judeţelor cu teren deluros sarcinilor stabilite privin d a­ interes general, manifestare tal acord cu politica externă pentru unitatea muncitoreas­ conducerii economiei şi a vie­ podări mai bine pâm întul, sâ-1 munca de cercetare în tara
— cum este şî cazul ju d eţu lui menajarea pentru irig a ţii, in ­ pregnantă a dezvoltării si a- a partid u lui nostru comunist, că. pentru independenta şi ţii sociale, în genere prom o­ lucrăm mai bine şi după me­ noastră.
varea unor forme mai simple
tensificarea acţiunii de
ch i­
Bacău — propunem să se acor­ mizare şi diversificare a me­ d in cirii democratismului orîn- a statului nostru socialist. suveranitatea patriei, pentru şi mai suple, menite sâ fa c ili­ tode noi. Cunoscînd posibilită­
de o mai mare atenţie asim ilă­ d u irii noastre. Frontul U nită­ România noastră este un stat propăşirea şi fericirea poporu­ teze drum ul de la actul de­ ţile noastre de a face investi­ Generaţia de scriitori, din care
rii unor noi tip u ri de maşini canizării ag ricu lturii, pro fila ­ ţii Socialiste îşi va aduce con­ m ijlociu ca num ăr de locui­ lui. S-au îm p lin it, nu de m ult, cizional. la actul în fă p tu irii. ţii sporite, precum şi a ju to ­ fac parte de la începutul porni­
si tractoare necesare lu c ră ri­ rea şi specializarea ferm elor, tribuţia din ce în ce mai e fi­ tori. Dar România a început 25 de ani de cînd s-a pus ca­ Consider — a spus el — câ ru l pe care il vom p rim i din rii ei — a spus tov. Siito
dezvoltarea creşterii anim ale­
lor în v ii şi livezi, pe terenu­ lor etc. cientă la adîncirea democra­ să devină în Jumea contempo­ păt luptelor fratricide din si­ repetatele îndem nuri adresate partea statului prin credite, Andras, delegat al organizaţi­
rile in pantă, cit şi pentru ex­ tism ului o rin d u irii socialiste, rană un stat im portant, prin nul clasei muncitoare, prin de conducerea partid ului în prin cantităţi sporite de îngră­ ei judeţene dc parlid Mureş—a
tinderea mecanizării lu c ră ri­ Trâgînd învăţăm inte din ac­ marea sa forţă morală, prin realizarea Frontului Unic această p rivin ţă n-au avut în­ şăminte, ierbicide. insecto-fun- fost legată cu trup şi suflet de
lo r in cadrul sectoarelor zo­ tivitatea desfăşurată pinâ a­ ia educarea socialistă a oame­ neclintirea cu care ca slujeş­ Muncitoresc, eveniment de că suficient ecou în rîn d u l gicide, prin num ărul mare de viaţa şi năzuinţele poporului,
n ilo r m uncii. în sp iritu l dra­
inmânuneherea şi
seamă in
otehnice Ş tiut fiin d faptul câ cum — a spus el — ne vom gostei fată de Datria noastră te cele mai înalte, cele mai a r­ coordonarea d e către partidul organelor vizate. tractoare şi maşini agricole, de luptele sociale şi politice
proiectarea, realizarea proto­ îndrepta toată atenţia spre socialistă, faţă de P artidul Co­ zătoare. cele mai nobile idei com unist a tu turor forţelor putem afirm a cu tărie câ da­ din ţara noastră, de politica
tip u rilo r, omologarea noilor mărirea contribuţiei şi în tă ri­ munist Român, pentru creşte­ si idealuri ale poporului ro­ muncitoreşti şi progresiste în Referindu-se la activitatea că adăugăm la acestea price­ P artidului Comunist Român.
ideologică, vo rbitorul a spus :
tip u ri de maşini şi tractoare rea sp iritu lu i de răspundere al rea conştiinţei politice şî c iv i­ mân, dar şi ale tuturor celor­ lupta pentru eliberarea ţă rii suflul înnoitor care străbate perea şi hărnicia noastră, ale Pentru mine problema lite ra ­
tu rii înseamnă legătura in d iv i­
durează m ulte luni sau chiar specialiştilor in folosirea m ij­ ce. El va m ilita neabătut pen­ lalte popoare de sub jugul fascist. Crearea cooperatorilor, ale celorlalţi lu ­ dului cu comunilatea. înseam­
în prezent întreaga viaţă şi
ani de zile. propunem sim pli­ loacelor m ateriale şi realizarea tru întărirea coeziunii naţiu­ p artidului unic muncitoresc, activitate a p artid u lui nostru crători din agricultură vom nă trăirea soartei m u lţim ii în-
ficarea operaţiunilor de asim i­ sarcinilor de producţie, în îm ­ nii noastre socialiste, pentru Intre noi. scriito rii, pot fi la la temelia căruia au stat u n i­ ne obligă la o reevaluare a reuşi să smulgem pâm întului Ir-o singură soartă, p riv ită ca
lare, sporirea operativităţii bunătăţirea asistenţei tehnice unitatea de m onolit a între­ un moment dat divergenţe de tatea com uniştilor şi socialiş­ conţinutului, a metodelor u ti­ recolte m ult mai bogate, sâ o treaptă singuratică, dar le­
pentru trecerea la producţia in toate unităţile agricole so­ gului nostru popor în ju ru l * păreri cu p rivire la o carie tilo r din România, voinţa ne­ lizate in munca de propagan­ depăşim prevederile de spori­ gate indisolubil de treptele
de serie a acestora. cialiste, precum şi în înd ru ­ sau alta. divergenţe de păreri strămutată a întregii noastre re a producţiei agricole.
marea gospodăriilor ţărăneşti. partidului, al C om itetului său ru p rivire la munca unuia sau dă, cultură, invâţâm înt, astfel Dacă la posibilităţile noastre vie ţii înaintaşilor noştri. Socot
In prim a parte a cu vin tâ rii Vom lua măsuri ferme pentru Central, in frunte cu tovară­ altuia dintre noi — între noi clase muncitoare — a prefaţat in cit sâ form ăm oam enilor că tot ce se discută la acest
sale. tov. Janos T'azekas, de­ şul Nicolac Ceauşescu. pot exista polemici ; acestea, momentul istoric al trecerii !a capacitatea de a gîndi crea­ se va adăuga şi un sp rijin for înalt are o insemnâlate
legat al organizaţiei judeţene ‘ perfecţionarea stilu lui de m un­ Tov. Vasile Vîlcu. delegat al într-o viaţă literară vie sint edificarea o rin d u irii socialiste. tor şi independent mai mare din partea organe­ deosebită pentru dezvoltarea
de partid Harghita, s-a ocupat că al C onsiliului Superior al organizaţiei judeţene de partid inevitabile. Dar unitatea noas­ A m considerat necesară rea­ Tov. gcncral-coloncl Ion lor agricole, atunci roadele lite ra tu rii nonf.lir,c.> Congresul
de* unele problcme! ale indus­ ,_AggicuUur.iL. al d ire cţiilo r a- Constanţa, a spus: In anii ca­ tră este desâvîrşîtâ atunci cînd m intirea acestor evenimente, loniţâ, delegat al organi­ vor fi mai bune. Eu subscriu al IX -lea a deschis o eră nouă
grieole şi al celorlalte organe
trie i uşoare, sector care in u l­ teritoriale. A sig ur Congresul re au trecut de la încheierea este vorba de partidul nostru deoarece ele evidenţiază une­ zaţiei judeţene dc partid din toată inim a la indicaţia şi în viaţa spirituală a ţă rii *
tim ii ani s-a bucurat dc o deo­ cooperativizării a g ricu ltu rii şi comunist, atunci cînd este vo r­ le elemente originale ale dru­ Alba, a spus : Doresc sâ sub­ dată de secretarul general al a descătuşat forţe noi in loa
sebită atenţie din partea p a rti­ câ vom munci cu pasiune şi Îndeosebi după cel de-al IX - ba de patria noastră, de apă­ m ului si luptei care au dus la liniez atenţia pe care partidul partidului ca lucrătorii orga­ te genurile artei ; prin resta
devotament pentru dezvolta­
dului şi guvernului. V o rb ito­ rea continuă a a griculturii lea Congres, partidul a desfă­ rarea şi păstrarea roadelor măreţele succese dobîndite de a acordat-o şi o acordă asi­ nelor agricole sâ fie prezenţi bilirea norm elor cu adevărat
ru l a relevat câ fiin d prevă­ şurat o amplă activitate pen­ noastre revoluţionare. p a rtid ul nostru comunist, de g u ră rii capacităţii de apărare mai m ult în un ită ţile noastre leniniste în viaţa de partid,
zută să se dezvolte în perioa­ noastre socialiste, pentru pro­ tru consolidarea continuă a Tov. Zoe Dumitrescu-Buşu- clasa noastră muncitoare. în a ţâ rii, în tă ririi forţelor noas­ şi sâ ne ajute mai efectiv în prin lărgirea şi adîncirea de­
da anilor 19G6—1970 într-un gresul şi propăşirea patriei cooperativelor agricole. N ic i­ lenga, delegată a organizaţiei glorioasa lo r ascensiune. tre armate. Arm ata populară organizarea m uncii şi aplica­ mocraţiei socialiste a creat o
ritm mediu anual de 9,5 la noastre. odată agricultura cooperatistă judeţene de partid Braşov, Mărturisesc o adeziune de­ — creată, educată şi condusă rea m ăsurilor agrotehnice. A ­ atmosferă profund prielnică
poate să fie
gricultura nu
sută, prin e fo rtu ri susţinute ‘ Ca prim-seeretar al U niunii n-a p rim it din partea p a rti­ a subliniat câ cea mai expre­ plină şi entuziastă la. litera şi de partid — se situează în condusă prin h îrtii şi decizii, pentru înflorirea unei lite ra ­
s-a reuşit ca acest ritm să a­ Tineretului Comunist, aş vrea dului şi statului un ajutor atît sivă form ă a recunoştinţei fe­ sp iritu l R aportului prezentat de rîndul m a rilo r noastre înfăp­ oricît de juste ar fi ele. A ici tu ri moderne in sensul cel
tingă anual 11,2 la sută, ceea să dau glas, in forum ul su­ de substanţial ea acela de care m eilor faţă de partid este ade­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tu iri revoluţionare Formată se cer măsuri concrete, opera­ mai bun al cuvintului. In a­
ce echivalează cu o producţie prem al partidului, sentimen­ s-a bucurat în perioada de du­ ziunea totală pe care ele o la concluziile şi proiectele sa­ din fii de m uncitori, ţărani, tive, pentru câ orice întirzie- ceşti «nni şi-au luat zborul ge­
suplim entară pe cinci ani de tu lu i de profundă gratitudine pă Congresul al IX -lea al par­ manifestă faţă de politica in­ le de viito r, la politica in te r­ intelectuali, fără deosebire de re se soldează cu pierderi în ­ neraţii tinere cu talente sclip i­
32,3 m iliarde lei. R itm u rile al generaţiei tinere pentru tidului. Marea m ajoritate a ternă şi externă a partidului, nă şi externă a partidului, ia naţionalitate, devotată fără semnate de recoltă. De aceea, toare şi legate profund de
stabilite pentru perioada u r­ g rija şi preocuparea perm a­ prin care vedem cum, pe zi ce toate generalizările şi conclu­ m argini intereselor naţiunii prezenta permanentă a specia­ năzuinţele n a ţiunii române şi
mătoare sint pe deplin re a li­ nentă a partidului, a condu­ cooperativelor s-au dezvoltat trece, noţiunile de libertate, ziile sale, m îndru de a mă nu­ române, cauzei socialism ului liş tilo r la faţa locului este ab­ ale na ţio n a lită ţilo r din ţara
zabile şi datorita fap tului că, cerii sale, personal a tovară­ în această perioadă pe o linie independenţă, progres, prospe­ măra printre m em brii unui şi păcii, armata este pavăza solut necesară. noastră
in urm ătorii cinci ani. M inis­ şului Nicolae Ccauşescu, faţă continuu ascendentă. Rezulta­ ritate capătă un plus de sub­ asemenea partid, m îndru de a de neînfrînt a cuceririlor so­ In tot ce am realizat, noi Am «nscultat din nou cu sa­
terul Industriei Uşoare va de tineret, pentru îndrumarea tele obţinute demonstrează jus­ stanţă. Sintem alături do con­ avea în fruntea lui şi a ţâ rii cialiste, a independenţei şi l i ­ vedem înţelepciunea p o liticii tisfacţie — a continuat vo rb i­
p rim i un fond de 16 m iliarde continuă, plină de solicitudine, teţea concluziei partidului, po­ ducerea noastră de partid în ­ noastre întregi, un asemenea bertăţii patriei. p a rtid ulu i nostru. efortu rile torul — acclc pasaje ale ra­
lei pentru investiţii, construind a a c tiv ită ţii organizaţiei noas­ triv it căreia cooperativa agri­ cleştată într-o titanică luptă conducător — a spus * Iov. Ca şi in celelalte domenii m ateriale ale statului nostru portului uncie se conslată re ­
peste 60 de noi obiective. E- tre revoluţionare — a spus tov. colă reprezintă forma de pro­ Nicolac Brcban, delegat al ale vie ţii sociale şi de stat, o- socialist, care ne-au purtat zolvarea m arxist-leninistâ a
xistâ premisele obţinerii în Ion Iliescu, delegat al organi­ prietate socialistă, dc organi­ pentru soluţionarea eficientă a organizaţiei judeţene dc partid rien târile şi sarcinile trasate mereu grija în toţi aceşti ani. problemei naţionale de către
întreprinderile noastre a ace­ zaţiei judeţene de partid Ilfov. zare a m uncii şi a producţiei, complexelor probleme pe care Brăila. de Congresul al IX -lea si Pentru lot ceea ce face p a rti­ P artidul Comunist Român. In ­
loraşi perform anţe tehnice şi A cţiunile iniţiate de partid adoptată de ţărănimea din le ridică edificarea noii so­ Cu deosebire în u ltim ii ani, C onferinţa Naţională a p a rti­ dul nostru în folosul poporu­ tr-adevăr, aceasta este una din
economice pe care le realizea­ în vederea îm bunătăţirii acti­ România, care se dovedeşte pe cietăţi. pentru înlăturarea di­ Congresul al IX -lea mareînd dului au avut o im portanţă lui. m em brii cooperatori m-au realizările de seamă ale p a rti­
ză industria celor mai avan­ v ită ţii educative in rîndul ti­ deplin corespunzătoare carac­ ficu ltă ţilo r. a obstacolelor, distinct acest început de no­ holâritoare pentru întărirea rugat să aprob. în numele lor, dului nostru. Perioada trecerii
terului noilor relaţii ale orin-
sate ţări. neretului. a creşterii a trib u ­ d u iiii noastre si care îşi va pentru promovarea unor în­ uă etapă, rolul conducător al arm atei. Crearea C onsiliului hotârîrile pe care le va lua de la capitalism la socialism
pentru
noiri
extraordinare,
In continuare, vorbitorul s-a ţiilo r şi îm bogăţirii form elor menţine valabilitatea in în­ păstrarea va lorilor supreme partidului a devenit din ce A părării, num irea in funcţiei Congresul partidului. care reprezintă ridicarea na­
o prit asupra problemei naţio­ şi metodelor de muncă ale U­ treaga perioadă dc construire ale poporului român pe toate în ce mai pregnant, mai ne­ de comandant suprem al fo r­ Oamenii de ştiinţă din ta­ ţiu n ii române pe o treaptă
nale. Poziţia adoptată de-a niu n ii T inerelului Comunist a societăţii socialiste si ele tre­ planurile de existentă si con­ cesar Niciodată puterea şi ţelor arm ate a secretarului ra noastră, împreună cu între­ ca lita tiv superioară, asigură
lungul întregii sale existenţe şi-au dovedit eficienţa şi ju s ­ cere spre comunism ştiinţă. prestigiul p artidului nu au fost general al Com itetului Cen­ gul popor, anim aţi de un fie r­
de P artidul Comunist Român teţea. Considerăm rezultatele Evidenţiind succesele înre­ mai m ari. niciodată autoritatea tral al partidu lui constituie o binte patriotism , «n spus Iov. acelaşi proces şi pentru naţio­
faţă de problema naţională — obţinute pinâ acum ca un prim Noul statut sub al cărui sa mai deplină, niciodată ge­ nouă şi elocventă confirm are Ursii Ioan. delegai al organiza­ na lită ţile conlocuitoare. Sallul
a spus ci — atitudinea sa con­ pas in aplicarea hotâ rîrilor si gistrate in u ltim ii ani, trebuie semn sc desfăşoară viata fe­ niul său mai în flo rito r. $i cînd a creşterii ro lu lui conducător ţiei judeţene dc parlid Cluj, calita tiv în acest proces de
să arăt câ in agricultura coo­
secventă faţă de cerinţele so­ in d ica ţiilo r partidului ; c riti- peratistă au continuat să se m eilor în istoricul pătrar de spunem partid, spunem ţara, al partidului. sînt hotârîţi să-şi pună tot ta­ ridicare social-culturală şi in
ciale şi naţionale ale naţiona­ cile justificate exprim ate de menţină uncie neajunsuri. Se­ veac. nl cărui bilanţ îl facem pentru că la noi, şi, cu deo­ Raportez Congresului câ a t­ lentul şi puterea lor de crea­
lită ţilo r conlocuitoare consti­ conducerea partidului la adre­ rioase râm îneri în urmă sînt în acesle zile, a îngăduit o im ­ sebire în anii din urmă, par­ mosfera de muncă creatoare ţie în slujba realizării mă­ acelaşi tim p a naşterii adevă­
tuie una din cele mai frum oa­ sa stilu lu i şi metodelor de presionantă declanşare de fo r­ tid u l şi ţara au devenit una, prezentă pe toate fro n tu rile reţului program elaborat de ratei fră ţii s-a cristalizat o
se pagini ale istoriei noastre muncă ale U niunii Tineretu­ mai ales în zootehnie, legum i­ te acţionînd pe toate târîm u- istoria şi prezentul au deve­ construcţiei socialiste este pro­ partid. dată cu eliberarea defin itivă
cultura. pom icultură si v itic u l­
contemporane. P artidul nostru lui Comunist îşi păstrează va­ tură, unde vor trebui depuse n lc Participarea femeii la răs­ n it una. năzuinţele străm oşilor prie şî a c tivită ţii din u n ită ţi­ Realizările ş tiin ţifice şi a patriei, in luptele comune
a considerat dintotdeauna in ­ labilitatea ; în direcţia e lim i­ e forturi deosebite, atît de că­ punderea solidară a naţiunii noştri, ale m arilor şi neînfrânţi­ le şi m arile unităţi m ilitare. tehnice remarcabile, la care pentru puterea populară şi
ternaţionalism ul proletar o nării lip su rilo r şi slăbiciuni­ tre cooperative, cit si de către socialiste ii va dezvolta in i­ lo r bărbaţi care ne-au lăsat Ostaşii ţârii, fie câ poartă sau sîntem «nstâzi m artori şi păr­
idee călăuzitoare a întregii şale lor criticate avem de depus în organele agricole centrale şi ţiativele. îi va spori curajul această ţară, se logodesc cu taşi. au cristalizat în conştiin­ construcţia socialistă. Voinţa
activită ţi, un element organic continuare e forturi stăruitoare. judeţene. Subliniez câ toate şi încrederea în sine. Iar Con­ prezentul, sub ochii noştri. nu carnetul roşu de comunist, ţa m a jo rită ţii popoarelor un unanimă a com uniştilor din
al po liticii sale Istoricele vic­ Pot să declar în fata Con­ prevederile din documentele siliul Naţional, ca si comito- Ca oameni care activăm în se socotesc ?i sînt cu to ţii principiu fundam ental : anu­ tara noastră cuprinde nu n u ­
to rii ale partidului nostru in gresului că ceî peste 2 300 000 Congresului referitoare la a- lele şi comisiile de femei vor domeniul c u ltu rii putem apre­ ostaşi credincioşi ai partidului. me câ cercetarea ştiin ţifică mai pe m em brii de partid, ci
rezolvarea problemei naţiona­ membri ai U niunii T ineretului gricullura cooperatistă sint trebui să se dinamizeze, n- cia în deplină cunoştinţă de Sintem hotârîţi sâ ridicăm organizată şi d irija tă devine, întreg poporul nostru, pe ro ­
bandonînd orice inerţie şi in-
le. experienţa sa deosebita de Comunist se consideră ostaşi pe deplin realizabile. U niunile cauză roadele ?i im portanţa pe o treaptă mai înaltă orga­
bogată in acest domeniu se r i­ devotaţi ai partidului, m ili­ cooperatiste, consiliile dc con­ trînd intr-o colaborare cît se acestui rol crescut al condu­ în condiţii adecvate, o puter­ mâni şi m aghiari, germani şi
dică la rangul de exemplu in ­ tanţi activi pentru înfăptuirea ducere ale cooperativelor -n- poate de eficientă cu celelalte cerii şi îndrum ării de partid nizarea m uncii in toate com­ nică forţă de producţie şi to t­ sîrbi şi oameni de alte graiuri,
ternaţional. Crearea consiliilor program ului său dc constru­ grieole. specialiştii şi ţăranii organizaţii obşteşti şî cu m i­ in sferele a ctivită ţii noastre, partim entele organism ului m i­ odată un element extrem de ţărani, m uncitori, intelectuali,
n aţionalităţilor conlocuitoare ire a socialism ului şi comunis­ cooperatori işi exprim ă ade­ nisterele de resort. Trebuie să progresele m ari care s-au în­ litar, sâ perfecţionăm activita ­ im portant al p o litic ii interna­ tineri şi bâtrîni, întreaga fa­
rezervele
începem a învinge
constituie o întregire a egali­ m ului pc pâm întul României. ziunea lor totală faţă de orien­ registrat. mai ales după Con­ tea de conducere, de îndrum a­
tă ţii politice a naţionalităţilor, Uniunea Tineretului Comunist tarea si modul cum este con­ mentale ale unora care nu se ţionale, al securităţii şi inde­ m ilie a R epublicii Socialiste
opun făţiş, dar consideră pro­
care constă in prim ul rînd în consideră drept cea maî în al­ cepută în documentele Con­ movarea fem eilor un lucru cu gresul IX , in toate com parti­ re şi control, s tilu l de muncă pendenţei naţionale Consta­ România. Ca membru modest
participarea directă la condu­ tă datorie dc a forma din rîn- gresului dezvoltarea viitoare mentele creaţiei şi s p iritu a li­ al com andanţilor, statelor ma­ tăm cu mare bucurie câ D irec­ al acestei fa m ilii mă ataşez la
cerea tre b u rilo r ţâ rii, la exer­ durile sale v iito ri m em bri ai a agricu ltu rii noastre coope­ totul secundar. tă ţii româneşti. jore şi organelor de partid, sâ tivele Congresului subliniază voinţa sa, exprim îndu-m i to­
citarea puterii. P artidul şi gu­ partidului. Considerăm de da­ ratiste. Folosesc p rile ju l care mi După ce a relevat necesita­ prom ovăm metode tot mai e­ rolul uriaş pe care îl va juca
vernul aplică şi vor anlica toria noastră, a U niunii Tine­ In continuare, vorbitorul a s-a oferit de a lua cuvîntul în talul meu acord cu politica
neabătut şi în v iito r politica retului Comunist şi U n iunii acest înalt for al partidului, tea dezvoltării forţei şi valo­ ficiente in procesul instructiv- ştiinţa în anii urm ători, în internă şi externă a p a rtid u ­
naţională justă, m arxist-leni- A sociaţiilor Studenţeşti, să ne apreciat im portanţa principa­ pentru a exprim a deplina a­ rii morale a scriitorului, a educativ, să asigurăm folosirea dezvoltarea economică, în în ­ lu i nostru, cu program ul lu ­
nistâ. asigurînd consecvent aducem propriul aport, să con­ lelor prevederi ale documen­ probare a maselor largi de fe­ om ului de artă, vo rbitorul a cu sp irit gospodăresc a m ij­ treaga viaţă socială. minos pe care-1 va stabili a­
traducerea eî în viaţă Putem tribuim activ la formarea m ul­ telor Congresului in domeniul mei din patria noastră faţă de spus : noi, scriito rii, 'noi înşi­ loacelor puse la dispoziţie. Ne Introducerea energiei nu­ cest congres de im portanţă is­
afirm a hotărît câ naţionalită­ tilaterală a noilor generalii de a griculturii şi a înfăţişat o se­ politica internaţională a p a rti­ ne trebuie să devenim con­ vom îndeplini întru totul sarci­
ţile conlocuitoare susţin fără Specialişti, profund devotaţi rie de măsuri pe care le vor dului. înalta lo r apreciere dată cleare In c ircu itu l economic torică.
rezerve politica internă si ex­ socialismului, cauzei pa rtid u ­ Întreprinde uniunile coopera­ a ctivită ţii neobosite a condu­
ternă a partidului si guvernu­ lui şi poporului nostru. tiste pentru aplicarea acestor cerii partidului, a statului, pen­
lui. politica de prietenie şi co­ Cu acest prilej: a spus in prevederi în ce priveşte pro­ tru dezvoltarea re la ţiilo r Româ­
laborare frăţească promovată continuare vorbitorul, as vrea filarea şi specializarea pro­ niei cu' ţările socialiste, cu
în re laţiile e» toate ţările so­ să exprim adeziunea unanimă ducţiei, îm bunătăţirea stilu lu i toate ţările lum ii, pentru în­
şi metodelor de muncă
ale
cialiste. eu întreaga mişcare a organizaţiei noastre, a între­ uniunilor, creşterea gradului tărirea coeziunii mişcării co­
comunistă si muncitorească in ­ gului tineret la activitatea in ­ de participare la lucru a coo­ muniste si m uncitoreşti, a u-
ternaţională. convinşi câ ea co­ ternaţională a partidului şi sta­ peratorilor. îm bunătăţirea con­ n ilâ ţii tuturor forţelor revo­
respunde pe deplin intereselor tului. Acţionînd în spiritul tinuă a form elor de organiza­ luţionare ale epocii.
poporului nostru, intereselor p rin cip iilo r care călăuzesc po­ re şi re trib uire a m uncii, dez­ Tov. Ştefan Voilcc, de­
generale alo cauzei socialis­ litica externă a partidului. U ­ voltarea democraţiei coopera­ legat al organizaţiei judeţene
m ului. asigurînd înflorirea c- n iu nea Tinerelului Comunist tiste. consolidarea economică dc partid D olj, a abordat vi­
connmică. socială şi culturală întreţine relaţii tovărăşeşti cu a cooperativelor agricole, dez­ nele aspecte privind dezvol­
a întregii târî. toate organizaţiile de tineret voltarea acţiunilor tntcrcoope- tarea continuă a o rin d u irii
noastre de stat Adîncirea ne­
Este ştiut — a relevat vor­ din ţă rile socialiste, cu orga­ raliste ctc. întreruptă a democraţiei socia­
bitorul — câ luarea în consi­ nizaţiile tineretului comunist M ilitîn d cu toată hotârirea liste — a spus vorbitorul —
derare a p a rticu la rită ţilo r is­ din întreaga lume. pentru traducerea in viaţă a este o condiţie obiectiv nece­
Trăsătura fundam entală a
torice şi naţionale in procesul m ăsurilor cuprinse în. docu­ sară pentru ca statul socialist
construirii socialismului nu întregii activităţi legislative ce mentele Congresului — a sub­ sA fie în măsură a răspunde
înseamnă stimularea tendinţe­ a urm at după Congresul nl linia! apoi vorbitorul — uniu­ im perativelor epocii noastre.
lor naţionaliste, de izolare na­ 1 X-lea, a spus tov. D um itru nile cooperatiste. întreaga Este un m erit al conducerii
ţională. de separatism naţio­ Fclrescu. delegat al organiza­ noastră ţărănim e îşi exprimă, partidului eă după Congresul
nal. M arxism ul nu a pus ni­ ţiei dc partid a m unicipiului totodată, adeziunea lor depli­ al IX-lea şi C onferinţa N aţio­
Bucureşti, o constituie preoru
ciodată semnul egalităţii între nă faţă de politica externă, nală, în cadrul perfecţionării
parea partidului pentru apă­
naţional si naţionalist In tim p rarea o rin d u irii noastre socia­ m arxist-lcninislâ a partidului conducerii întregii vie ţi soci­
ce naţionalul semnifică an­ liste, întărirea statului, dez­ nostru. ale. a in itia t măsuri care au Deleaati fa Congres, într-una din pauzele lucrărilor.