Page 4 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 4
Pag. 4 ^ DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 1 AUGUST 1969
declaraţiile făcute de tovarăşul
Nicolae Ceausescu în cadrul con vor- R. Nixon a sosit la New Delhi
B A N G K O K 31 (Agerpres) din Asia de sud-est şi re la ţi
Preşedintele Statelor Unite, ilor bilaterale. preşedintele
grupul de profesori americani Richard Nixon. şi-a încheiat S U.A.. împreună cu persoane
vizita oficială întreprinsă tim p
le care-1 însoţesc, a părăsit joi
de trei zile în Tailanda. După
dimineaţa Bnngkokul. In ace
o scrie de întrevederi avute eaşi zi. Richard Nixon a sosit
cu conducătorii lailandezi, con la New Delhi. (India-) etapa
sacrate exam inării situaţiei urm ătoare a turneului său.
poporului american. Ceea ce dori sâ vă pun o altă în tre
dorim. es(e sâ spuneţi numai bare, la care de altfe l aţi răs Salvadorul a început
M i adevărul despre România ; sâ puns în parte Este oare posi
o prezentaţi aşa cum este în bil ca socialismul si capitalis
realitate mul sâ coexiste in mod paş retragerea trupelor
lele iicesle?. în ţara noastră nic in lumea viito ru lu i ? Da
preşedintele SU.A., Richard In scurta dumneavoastră v i că răspunsul este da. ce con
Nixon. zită, aţi putut vedea ceea ce cesii sau acomodări reciproce sale din Honduras
Sper că vizita pe care dum s-a realizai în u ltim ii ani în trebuie sâ facă fiecare dintre
neavoastră. profesori din Sta România pe drum ul construc cele două sisteme pentru. q W ASHINGTO N 31 (Ager- /ost adoptate tre i rezoluţii care
ţiei socialiste — in dezvoltarea
tele Unite, o faceţi în Româ industriei, cu ltu rii, ştiinţei. în- putea trăi în pace şi colaborări pres). — Guvernul Salvadoru pun capăt luptelor dintre Sal
nia. va fi o contribuţie la mai vâţâm inlului, a nivelului rle lui a început m iercuri retra vador şi Honduras.
buna cunoaştere şi conlucrare viaţă al poporului. Tot ceea TO VARĂŞUL gerea trupelor sale din te ri Retragerea trupelor salva-
intre oamenii de cultură şi în- M C O LA E CEAUŞESCU : to riile hondurienc ocupate în doriene din te rito riile ocupa
vntnm înt din ţările noastre, la ce înfăptuieşte poporul român Problema oslo ceva mai com cursul confruntării armate de te a fost confirm ată m iercuri
cauza înţelegerii şi prieteniei în construcţia socialistă este plexă. Desigur, noi sîntem : • . ■ : • : • clanşate la 14 iulie — a anun seara prin telegramele trim i
destinat sâ asigure creşterea
intre popoare. partizanii coexistenţei paşnice
bunăstării tutu ror celor ce ţat Galo Piaza, secretarul ge se de preşedintele Salvadoru
In acest s p irit doresc sâ sa muncesc, şi în acelaşi timp, sâ intre ţâri cu orinduiri sociale neral al OS.A. Declaraţia lui lui. Fidel Sanchez Hernandez,
lu t vizita pe, care o faceţi ui servească dezvoltării prieteni diferite şi apreciem că. atît.i . J a d r w -v , marchează încheierea reuni şi şeful de stat major, gene
România, e fo rtu rile dumnea ei şi colaborării cu toate po tim p cit in lume vor exista unii consultative a m in iştrilo r ralul Guzman. după întîlnîrea
voastră pentru pace şi priete poarele lum ii. Spuneţi despre state cu regim uri deosebite, R. S. CEHOSLOVACA, Cartiere de locuinţe moderne in nordul oroşului Progo. de externe ai ţâ rilo r membre lor cu reprezentanţii autorită
nie între popoare poporul român că doreşte să-şi este necesar ca între ele sâ so ale Organizaţiei Statelor Ame ţilo r hondurienc. care a avut
A luat cuvintul apoi prof. făurească o viaţă fericită, sâ stabilească relaţii de colabo ricane convocată special în loc în aceeaşi zi într-o regi
JEROME DAVIS. care a spus: trăiască liber, să meargă pe rare şi cooperare in toate do vederea aplanării conflictului une de graniţă, in prezenta
Aş dori, înainte de toate, să calea socialism ului — pe care m eniile de activitate, ca p ro Intervenţia şefului dintre cele două ţâri In cursul observatorilor c iv ili şi m ilita i i
apar
blemele litigioase care
vă mulţumesc în numele tu tu şi-a ales-o şi pe care o consi sâ fie rezolvate pe calea tra acestei reuniuni a OS.A. au ai O S A.
ror m em brilor delegaţiei a deră calea menită sâ-i asigu tativelor şi înţelegerii. re-
mericane Noi apreciem m ult re prosperitatea, progresul — nunţindu-se )* folosirea forţei.
căldura şi prietenia pe care sâ convieţuiască în pace şi delegaţiei române
ne-a arâtat-o poporul român şi prietenie cu toate popoarele. In cc priveşte coexistenţa
sîntem recunoscători O ficiului Fâcînd aceasta veţi contribui intre socialism şi capitalism , CURIER • CURIER • CURIER
National de Turism pentru tot la dezvoltarea prieteniei în aceasta este o altă problemă
ce a făcut pentru noi. Sîntem tre popoarele noastre, la cauza P artidul Comunist Român, noi, în Comitetul
deosebit de bucuroşi că dum păcii în lume. com uniştii români, pornim de
neavoastră, unul dintre m a la concepţia că orînduirile so
n i conducători ai luptei PROF. JEROME D AV IS : ciale nu sînt veşnice. Istoria pentru dezarmare
pentru pace din lume, ne-aţi — şi dumneavoastră ca profe In lre guvernele R.P.D. Co
p rim it astăzi. , Vom fi foarte fericiţi, dom sor cunoaşteţi bine aceasta — reene şi R epublicii M aurita- GO RKI 31 (Agerpres). — In cadrul Zilei României
nule preşedinte, sâ facem totul a demonstrat că. mai devreme nia a fost semnal un plan dc
Am cîteva întrebări de pus pentru promovarea colaborării sau mai tîrziu, orice societate colaborare culturală pc anii de la Festivalul de muzică contemporană din ţările so
In numele delegaţiei noastre. între Statele Unite ale Am eri- trebuie sâ dispară si sâ făr ă GENEVA 31 — Corespon nile îndreptate spre întărirea 1969-1970. Sc prevăd schim cialiste europene, pc o estradă amenajată în aer liber
Sem inarul nostru, al profe cii şi România loc alteia. superioară din dentul Agerpres, H Liman, securităţii generale. inclusiv buri şi colaborare bilaterală pc malul Volgăi. a avut Ioc recent, in prezenţa a peste
sorilor am ericani pentru pace G rupul meu m-a însărcinat punct de vedere al organizării transm ite : in şedinţa de joi a cele din sfera dezarm ării, tre în domeniile in vâţâm m lului, 3 U0O de spectatori, un concert de muzică simfonică
consideră că războiul din V ie t să vă adresez mai m ulte între sociale. Noi avem convingerea Com itetului pentru dezarmare buie sâ sc conjuge cu măsuri cu ltu rii, artelor, sănătăţii pu românească. Programul concertului a cuprins lucrări de
nam este un lucru negativ, că bări ; iată una dintre acestea: că pînă la urmă capitalism ul cei doi copreşedinţi, după eficace de consolidare a secu blice, sportului, presei şi in Ocorgc Enescu. Teodor Rogalski. Sabin Drâgoi. Anatol
S utele U nite trebuie să-şi re Care este cea mai mare. cea trebuie sâ facă loc socialismu consultarea celorlalţi membri, rită ţii pe plan regional. form aţiilor. V iciu si Paul Constantinescu. Festivalul, organizat in
tragă trupele din Vietnam mai im portantă problemă so lui în întreaga lume Aceasta s-au pus de acord asupra lă r Ca ţară europeana. Republi oraşul Corlei, este consacrat centenarului naşterii lui
im ediat şi în mod necondiţio cială care preocupă România este o legitate rare nu poate gim Com itetului prin in vita ca Socialistă România, care a ♦ © ♦ 1.cn in
nat, în conform itate cu acor In momentul de faţă ? fi înlăturată, dar problema rea la lucrările sale a Argen cunoscut din plin urgia celor ★
dul de la Geneva din 1954. Ca trebuie rezolvată de forţele tinei, Iugoslaviei, Marocului, două războaie mondiale, eslc Janos Kudar. prim secretar O reuniune literară consacrată îm p lin irii a 150 dc
re este poziţia guvernului ro TO VAR ĂŞU L sociale proprii, de poporul Olandei, Pakistanului şi Unga vita l interesată in crearea u al C.C. al P.M.S.U., l-a p ri ani dc la naşterea iui Nicolae Bălceseu şi a 80 de ani
mân în această p rivin ţă ? riei. nui clim at de pace şi coopera m it joi pe Franz M uhri, pre dc la moartea lui Mi hait Eminescu a fost organizată la
N IC O LAE CEAUŞESCU: din fiecare ţară In acest mod din Comitetul re îri Europa. în realizarea se şedintele P.C. din Austria, Hanoi (R.D Vietnam) de Comitetul pentru relaţiile cul
Apreciem că viito ru l este al transm ite agenţia M TI. In
t o v a r ă ş u l pentru dezarmare vor fa cu rită ţii europene. turale cu străinătatea. Despre viaţa şi creaţia celor
Un răspuns scurt este g*reu socialism ului, al com unism u ce parte 26 de stute. cursul convorbirii desfăşura
N IC O LAE CEAUŞESCU: de dat, dar aş dori să arăt că lui. al societăţii rare nu va In intervenţia sa, şeful dele Sarcina imediată şi perma te cu acest p rile j au fost a- două mari personalităţi a vorbit Hguyen Tan Dac dc
problema principală, obiecti mai fi îm părţită in bogaţi si gaţiei române, ambasadorul nentă. edificarea securită bordalc sarcini actuale ale la Facultatea dc litere.
Nu doresc să se considere vul principal care stă astăzi săraci ; realizarea acestui ideal ţii europene necesită eforturi
ca un amestec în seminarul în faţa poporului român este al om enirii depinde de fiecare Nicolae Ecobescu, a adresai susţinute, concrete, din partea m işcării comuniste şi m unci
dumneavoastră, dar trebuie sâ cel al dezvoltării rapide a felicită ri noilor state membre tuturor ţârilor, o politică acti toreşti internaţionale, precum
popor, dc forţele progresiste
declar că sînt de acord cu forţelor de producţie, al dez din fiecare ţară Noi. fiind co ale Com itetului pentru dezar vă de dezvoltare a contactelor şi probleme de interes co Un nou „E l Dorado !" La Un grav accident feroviar,
mun pentru cele două p a rti
concluzia lui. vo ltă rii industriei, agricultu rii, m unişti. dorim , desigur, ca a- mare şi a exprim at convinge între state, explorarea cu per de. numai două luni după des care s-a soldat, p o triv it unor
rea că ele işi vor aduce o con
In ce priveşte poziţia guver ştiinţei, crearea condiţiilor ma ccst ideal sâ se realizeze cit trib u ţie constructivă la pro severenţă şi răbdare a tuturor coperirea unui filon diaman- prim e in form a ţii, cu 35 de
nului român, este cunoscut că teriale şi culturale pentru un mai repede, dar în America gresul negocierilor de dezar p o sib ilităţilor convergind spre ♦ © ♦ tifer pe m alurile riu lu i Caro- m orţi şi 20 de ră n iţi, s-a
ni din statul vcnezuclean Bo-
produs m iercuri noaptea. în
de la început ne-am pronunţat nivel de viaţă ridicat In acest c! depinde de dumneavoastră, mate realizarea ei. livar, in apropiere s-a în fiin tre localităţile Tctovo şi
îm potriva acestui război, pen sens s-a desfăşurat activitatea dc ponorul american. Abordînd problemele de De cea mai mare im portan La Alger au continuat joi ţat o aşezare cu 8 000 dc lo G ostivar din sudul Iugosla
tru încetarea lui, pentru re tra de pînâ acum a partidului fond aflate in atenţia Comite ţă ar fi. în aocsi sens. lichida lucrările simpozionului con cuitori şi num ărul acestora
gerea trupelor S U.A. din V ie t nostru şi a guvernului : aceas TROF. JEROME D AVIS : tului, vorbitorul a subliniat că rea blocurilor m ilitare, desfiin sacrat cu ltu rii africane. Dez este in creştere. Aşezarea a viei — anunţă agenţia Ta-
niung. Un tren de persoane
namul de sud, astfel ca po ta va fi şi problema care va Vă sîntem foarte recunoscă România a m ilita t şi m ilitea ţarea bazelor m ilita re situate baterile au loc in cadrul a
porul vietnamez sâ poată ho sta în centrul dezbaterilor tori, domnule preşedinte, pen ză neobosit in favoarea dezar pe teritoriu l altor state, retra trei comisii. p rim it denumirea dc San s-a ciocnit de trei vagoane
tărî singur asupra dezvoltării Congresului al X-lea al P a rti tru expunerea insDirată si. în gerea trupelor străine în lim i Prima comisie. prezidată Salvador dc Paul. Au fost cisternă, care coborau cu
sale — inclusiv asupra proble dului Comunist, care se va acelaşi tim p. plină de in fo r m ării generale, cale sigură pen tele graniţelor lor naţionale, de reprezentantul Senegalu extrase şi vindutc deja dia mare viteză, nesupraveghea
mai
mante în valoare dc
te, pe un sector in pantă, fi
tru a elim ina d e fin itiv p rim ej
mei u n ifică rii — fără nici un deschide la B august. Congre maţie. pe care ne-aţi făcut-o. dia de război din viaţa socie crearea de zone denucleariza- lui. examinează problema u- m ulte milioane dc dolari. U ind desprinse de la un tren
amestec dinafară Şi astăzi sul îşi propune să traseze pro Dacă înţelegem poziţia dumnea tăţii. Situăm — a spus el — jn te. Ca şi pînă acum. tara noas n itâ ţii cu ltu rii africane. nul din aceste diamante cîn- de marfă. 1
avem aceeaşi poziţie. Noi con gram ul dezvoltării României voastră. considoraţi că socialis centrul preocupaţilor şi acţiu tră înţelege să-şi aducă în Cea dc-a doua comisie, pre târeşte 12 carate.
siderăm că cu cit se va a ju n pînă în 1980. în aşa fel încîl. mul si comunismul vor înlo n ilo r pc care comunitatea mon continuare întreaga sa contri zidată dc reprezentantul N i Din cauza căldurilor şi se
ge mai repede la încetarea pe baza dezvoltării susţinute cui în ultim ă instanţă capita dială de naţiuni trebuie sâ Ic buţie. alături de celelalte sta geriei, examinează probleme cetei care se fac resim ţite de
războiului, la retragerea tru a forţelor de producţie, sâ ne lism ul in lumea întreagă, dar întreprindă neîntîrziat, efec te, la cauza destinderii, păcii referitoare la interdependen ♦ © ♦ mai m ult tim p. în Finlanda
Provincia tailandezâ Chan-
pelor, cu a tit va fi mai bine putem apropia din punct de că. între tim p. trebuie să tră şi securităţii în Europa. ţa dintre cultura A fric ii şi (aburi a fost devastată dc
in
pentru interesele păcii gene vedere economic şi cultural im în pace şi înţelegere tuarea unor măsuri concrete In continuare, ambasadorul lupta popoarelor ei pentru li puternicele inundaţii care au izbucnit numeroase pînă
in direcţia dezarmării nucle
cendii care au distrus
rale. de ţările avansate ale lum ii. Vă m ulţum im foarte m ult are. singurul m ijloc radical N. Ecobescu a declarat că bertate şi unitate, iar cea au avut loc în această parte acum 800 hectare de păduri.
dc-a treia, prezidată dc re
PROF. JEROME D AVIS : pentru contribuţia pe care o de a evita pericolul unei con România a susţinut .şi susţine prezentanţi aî Camerunului a ţă rii in urma p loilo r to Pc alocuri, focul ameninţă
PROF, JEROME D AVIS : aduceţi la înţelegere, la pac*.
Care consideraţi că este cea flagraţii atomice. necesitatea p ro h ib irii experien — legătura dintre cultura şi renţiale cc nu au contenii să cuprindă şi unele locali
Vă mulţumesc m ult. domnu mai mare piedică în calea rea TO VAR ĂŞU L Refcrindu-se la sarcinile ţelor subterane cu arma nu dezvoltarea social-economicâ tim p dc trei zile. A u to rită ţi tăţi rurale. Populaţia civilă
cleară, fiind convinsă că o a
şi unită ţi m ilitare depun mari
le au luai măsuri pentru a-
le preşedinte. Vreau să spun lizării păcii in lumea de as M C O LA E CEAUŞESCU: C om itetului pentru dezarmare, semenea măsură va contribui a continentului negru. jutorarca populaţiei din re e fo rtu ri pentru izolarea şi
că sîntem cu to ţii foarte fe ri tăzi ? Intr-adevăr, noi apreciem că reprezentantul român a spus : giunile sinistrate.
ciţi că preşedintele Nixon va pînâ la victoria socialism ului ..Paralel cu examinarea unor de o manieră substanţială la ♦ O * stingerea incendiilor.
veni în ţara dumneavoastră TO VARĂŞUL în întreaga lume oamenii tre măsuri cu caracter preventiv, frînarea cursei înarm ărilor nu Este exclus ca acordul
cleare. îndeosebi în ceea ce p ri
Sper că veţi reuşi cu acest NICOLAE CEAUŞESCU: buie sâ lucreze şi să trăiască eforturile Com itetului trebuie veşte dezvoltările ei calitative p rivind retrocedarea Okina- Camera Reprezentanţilor
p rilej sâ-1 convingeţi de juste in pace. dar şi dună victoria sâ fie constant d irija te spre w ci să includă acceptarea u- Comunicatele m ilitare (S.U.A.) a aprobat m iercuri
ţea po liticii dumneavoastră, de După părerea mea. principa com unism ului tot în pace tre negocierea unor acorduri vi- Tn legătură cu dem ilitariza nci prezenţe nucleare am eri difuzate la Saigou men proiectul dc lege prin care
faptul că această poziţie tre la piedică în calea instaurării buie sâ trăiască, tot împreună zînd distrugerea treptată şi. rea te rito riilo r submarine, am cane in insulă — a declarat ţionează o scrie de cioc se alocă suma dc 4.2 m ilia r
buie proclamată şi de Statele păcii este politica ţâ rilo r care trebuie să colaboreze .Sîntem in final, elim inarea completă basadorul N. Ecobescu a spus prim ul m inistru japonez. Ei- de dolari destinată învăţă-
Unite ale Am ericiu Sper. de nu doresc, sau nu acceptă în partizanii colaborării paşnice a m ijloacelor termonucleare că folosirea acestei zone nu saku Sato. la sfîrşilu l În tre niri în vecinătatea zonei m in tu lu i pe anul fiscal 1969
asemenea, că veţi continua să că, sâ recunoască dreptul la intre popoare şi dorim sincer de ducere a războiului. Pen mai în scopuri paşnice consti vederii cu secretarul de stat dem ilitarizate .şi în re 1970 — anunţă agenţia UPI
în tă riţi prietenia cu America. independenţă şi dezvoltare li sâ lărgim relaţiile eu poporul tru aceasta, este nevoie sâ se tuie. in opinia delegaţiei ro al S.U.A., W illiam Rogers. giunea de deltă, soldate Aceeaşi agenţie menţionează
Dacă aveţi sugestii cu privire beră a altor popoare, care duc, american, eu Statele Unite ale depăşească fnzy declaraţi vă. mâno. condiţia indispensabilă C onvorbirile celor doi oa cu pierderi uşoare dc că în dezbaterea Camerei
ambele părţi. Pentru a
la căile pe care noi am putea într-o formă sau alta. o p o li A m erîriî pâşindu-se pe lârîm ul realiză unei rodnice cooperări in te r meni de stat au constituit a Reprezentanţilor se află în
contribui la întărirea priele- tică de dom inaţie asupra a l As dori să vă rog sâ transm i rilo r practice naţionale in arest domeniu De doua etapă a tratativelor ja- doua oară în ultim a sâp- prezent problemele in te g ră rii
niei cu România vă rugăm să tor state Pentru a se ajunge teţi din partea mea. a poporu In epoca noastră în 11 -o lu legaţia română se declară în pono-amcricane în problema lămînâ. artileria am eri in şcolile americane şi cau
ne spuneţi Noi sîntem gala sa la instaurarea unei păci tra i lui român, rele mai bune urări me a interdependentelor, pa mod hotârît în favoarea între retrocedării O kinaw ci. cancă a efectuat un bom zele care au determ inat în
bardament asupra unor
facem totul pentru acest ţel. nice este necesar sâ se pună de prosperitate corpului didac rca si securitatea internaţio- p rinderii unor măsuri energice porţiuni ale zonei demi u ltim ii ani tu lb u ră rile din ti
capăt pentru totdeauna poli tic din Statele Unite. întregu nalâ sînt indivizibile .Securi care să prcînlîm pine m ilita ri nde centre studenţeşti.
t o v a r ă ş u l ticii de dom inaţie asupra a l tatea universală constituie. în zarea solului şi subsolului ma litarizate. ♦ O *
P o triv it unei hotă rîri a gu
Pe de altă parte,
la
M C O LA E CEAUŞESCU: tor naţiuni, sub orice formă lui popor american Vă urez, ultim a analiză, totalitatea sis rin vernului francez începînd de Saigon s-a anunţat că Intre Guineea şi M aurita-
s-ar exercita aceasta ; să se a dumneavoastră, m ullâ sănăta tem elor regionale de securita Din acest punct de vedere la 1 august, tarifele Ia con nia există o deplină Identi
In ce priveşte influenţarea sigure respectarea deplină a te şi fericire ! te colectivă. Asa fiind, a rţiu - — a spus vorbitorul — apre sumul de gaze şi electricita un nou grup dc m ilita ri tate dc vederi fn problemele
americani, in total 2 750
politicii S.U.A în Vietnam, du egalităţii în drepturi, a suve ciem că proieclul dc tratat te folosite pentru uzul casnic de oameni, urmează sâ internaţionale şi cele ale A-
pă părerea mea. sarcina revi ranităţii. a independenţei na prezentat de delegaţia U niunii vor spori cu 4 la sută. A părăsească vineri V ie t frlcii.se arată în comunicatul
ţionale. sâ se instaureze rela
ne poporului american, deci şi ţii de colaborare între popoa Alegeri generale în Gibraliar Sovietice, rare propune inter ceasta este a Ircia majorare namul de sud Cu aceş comun dat p u b licită ţii Ia Co-
dumneavoastră ; noi vă urâm zicerea tuturor a ctivită ţilo r în decurs de 20 dc luni. Pe nakry Ia încheierea vizitei
sâ obţineţi rezultate cit mai re. în toate domeniile de ac m ilitare, oferă soluţia cea mai de altă parte, după cum a tia. numărul m ilita rilo r oficiale a preşedintelui Mok-
în
retraşi pînâ acum
bune, sâ reuşiţi sâ convingeţi tivitate. G IB R A LT A R 31 (Agerpres) tanic. a condus pînâ acum co completă .şi mai eficientă nunţă M inisterul Economici conform itate eu liotârî- ta r Quld Daddah. Cele două
conducerea SU.A. să înceteze — M iercuri au avut loc în Gi- lonia. Competenţele celor 15 Ambasadorul N Ecobescu a şi Finanţelor, indicele preţu rrn preşedintelui Ri- ţâri, se spune fn comunicat,
cit mai grabnic războiul din PROF JEROME DAVIS : b ra lla r alegeri generale, pre membri ai Parlam entului se expus apoi poziţia României cliard Nixon se va rid i- j sînt hotârîte sâ-şi dezvolte fn
Vietnam. Desigur, apreciem ca văzute în constituţia prom ul vor lim iţa la probleme de or faţă de problema interzicerii rilo r la 250 de articole dc ca la 10 300 de oameni. continuare cooperarea fn
şi opinia publică internaţiona înţeleg că Statele Unite ar gată la .3 mai I9li9. Au votat din local, urm înd ca în pro arm elor chimice şi bacteriolo bază a continuat sâ crească toate domeniile : politic, eco
lă are un rol im portant in a trebui să dezvolte comerţul cu aproape 71 la sulă din cei blemele de politică externă şi gice El a relevat că guvernul In luna iulie. nomic, social şi cultural.
cest sens România, cu China, cu toate 14 445 de alegători înscrişi. cele de apărare sâ hotărască român abordează această
In ce ne priveşte, vom ex ţările lum ii ; prin aceasta ar P o trivit rezultatelor oficiale. guvernul britanic. chestiune prin prisma poziţiei
pune. ca şi în trecut, poziţia ajuta la promovarea păcii Asociaţia pentru propăşirea Oricare va fi configuraţia sale de principiu, conform că
legii, CURIER • CURIER • CURIER
noastră, punctul nostru de ve dre ptu rilor civile, al cărei pre noului guvern, se pare că po reia toate armele de nim icire
dere asupra căilor pentru so t o v a r ă ş u l şedinte este prim ul m inistru ziţia G ibraltarului în disputa în masă. fără excepţie, trebuie
luţionarea războiului din V iet NICO LAE CEAUŞESCU: Joshua Hassan. nu a obţinut dintre Marea B rilanie şi Spa sâ fie scoase în afara
nam. ca şi a altor conflicte m ajoritatea, deţinînd doar 7 nia, care revendică suverani excluse din arsenalele m ilitare
Desigur, aceasta presupune j din cele 15 Incuri din noul tatea asupra acestui teritoriu,
de pe glob ale statelor.
In legătură cu dezvoltarea ca Statele Unite — ca orice parlament Guvernatorul colo va rămîne neschimbată
stat al lum ii — sâ ducă b po- | niei britanice urmează sâ cea
re ia 'iilo r dintre ţările noastre htieâ de egalitate în drepturi ră actualului prini-m inistru sâ
ţin să arăt că România a nu cu toate naţiunile, sâ meargă
formeze un guvern, dar. p o tri
trit .şi nutreşte sentimente de pe linia com erţului şi colabo vit observatorilor. este im pro
prietenie faţă de poporul ame rării tehnico-ştiinţifice cu toa P R E T U R I L E
rican ; între popoarele noas te ţările, inclusiv cu China, babil ca acesta sâ reuşească
tre nu au existat niciodată li cu România. Noi apreciem că in încercarea de a constitui un
tig ii şi sperăm sâ nu existe guvern m ajoritar, în condiţiile
politica de colaborare, de dez in care grupul ..Isola11 cc a DE CUM PĂRARE Şl V IN Z A RE LA LEGUME — FRUCTE
nici de acum înainte. A preci cucerii. 3 mandate, intenţio
voltare a legăturilor economi
em că sînt condiţii bune pen nează să se ralieze cu P a rti In ziua de 31 iulie 1969, în şedinţa biroului permanent al C om itetului executiv ol C onsiliului popular judeţean au fost stabilite, prin decizia
ce. tehnico-ştiinţiLce este sin
tru dezvoltarea şi mai largă dul integrăm cu Marca B ri nr 281/20 LF, preţurile ferme de cumpărare şi preţurile plofon de vînzarc la legume -- fructe, valabile pentru com erţul socialist.
gura politică raţională caic tanic. care a obţinut 5 locuri.
a re la ţiilo r de colaboraie în
poate servi păcii şi securităţii Noul parlam ent va înlocui
tre România şi SU.A. Adunarea Legislativă care. PREŢ FERM CUMPĂRARE PREŢ PLAFO N V1NZARE
Vă m ulţum im pentru acti internaţionale prezidată de guvernatorul b ri n i M f iw i -----
In tră in vigoare Ext ra I a II-a Intră in vigoare Extra I a n -a
vitatea pe care o desfăşuraţi PROF, JEROME DAVIS :
şi o veţi desfăşura pentru a
Cred că răspunsul dumnea
face ca România sâ fie cit mai voastră a fost foarte util. Aş Situaţia A rdei gras kg. 5 V III ora 0.01 3,35 2,00 1.95 0 V III ora 0 5.00 4.00 3,00
bine cunoscută în rlndu rile Ardei lung ,. 1 V III ora 0,01 — 2.70 2,00 2 v in ora 0 — 4,00 3,00
C arlofi vară „ 1 V III ora 0.01 — 0.80 0.00 4 V III ora 6 — 1.40 1.10
respectivă au fost comise în din Sudan Castraveţi salată 1 V III ora 0,01 1.20 0.90 0.70 2 v i i i nra 0 2.10 1,65 1.35
1,20
2 V III nra 0
1 V III
1.90
ora
0.01
t.5ft
Conopidă
3.00
Orientul Apropiat juna iulie o scrie de acte dc Ceapă uscată arpagic .. 1 V III ora 0.01 — 1.80 1.40 4 V III ora 0 — 2,50 2.00
2.50
.3,00
sabotaj îm potriva Israelului. Ceapă uscată de apă .. 1 V III ora 0.01 — 1,70 1,30 4 V III ora 0 — 2.90 2,30
★ K H A R T U M 31 (Agerpres)
TEL-AV IV 31 (Agerpres) — DAM ASC 31 (Agerpres) — Haehem Aboud A lia. membru Ceapă verde cu frunză 2 V III ora 0
V III
1.40
Fn purtător dc cuvint m ilita r „Şase avioane inamice au ata al Consiliului comandamentu retezată l 1 V III nra 0.01 — 0.80 — 2 V III nra 0 — 2.50
ora
0,00
0.01
1.05
isrnclian. citat de agenţia cat m iercuri la ora 14,00 (ora lui revoluţiei sudaneze, a n- Morcovi rădăcină 1.80 1.50 1.20
France Presse, a declarat că locală) poziţiile un ită ţilor niinţat râ peste 40 de persoa P ătrunjel rădăcină cu ora 0.01 — 1.50 1.20 2 V III ora 0 —.
frunză
m iercuri „avioane israclicne noastre din regiunea de nord ne. între care 22 m ilita ri, nu Păslîrnac rădăcină fără .. I v i i i 2.50 2.00
;m bombardat poziţii ale gru a fro n tu lu i11, a declarat un fost arestate sub acuzaţia de frunză 1 v i i i ora 0.01 — 1.20 0.00 2 V III nra fi —
p urilor de comando din regi purtător de cuvint m ilita r si a fi participai la un complot — — — 4 V II] ora fi 2.90 2.00 1.G0
unea montană Hormon la fro n rian. preluat de agenţia Fran îm potriva regim ului actual din Koşii vară 5 V III ora n.oi 3.00 2.30 1,70 0 V III ora 0 2.30 1.80
tiera sirinno-1 ibanezâ". ce Presse ..Avioanele noastre Sudan, transm ite agenţia MF.N Vinele „ 1 V III ora 0.01 — 1.80 1.40 2 V III ora 0 4.80 3,80 2.90
—.
Ţelină rădăcină cu frunză
3.00
2.40
Purtătorul dc cuvint a in d i de vînâtoare au interceptat într-o telegramă din Kharlum Pepeni verzi — — — — 2 v m ora fi — 3.00 2.25
cat că ţoale avioanele israc aparatele israelienc şi le-au El a plecizat râ este în curs Pepeni galbenî „ — — — — 2 V III ora 0 — 4,50 3.50
licne s-au întors la bază şi că obligat sâ se întoarcă spre ba dc desfăşurare o nnehelă duuâ Struguri gr. A * 1 V III ora 0.01 ■1.40 3,50 2.55 2 V III ora 0 7,30 fi.00 4.30
această acţiune a fost între zele lor", a arătat purtătorul care persoanele arestate vor fi
prinsă întrucît din regiunea de euvînt. deferite justiţiei
XJJPA&L&i Xateeprîaâere& rallţfattel Buo»doar&>DevA A i new