Page 40 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 40
4. DUMINICA 10 AUGUST 1969
CONGRESUL AL X-LEA AL P.C.R. încheierea Sesiunii CURIER
Sîmbătâ la ora 11,00 (ora lo
IN ATENUA OPINIEI PUBLICE Consiliului Economic gasalii a fost întrerupt pen
cală), traficul oraşului Na-
tru două
cel
minute, iar
420 000 dc locuitori ai săi au
păstrat un moment dc recu
şi Social al O.N.U. legere în memoria celor
70 000 dc oaincni care au pie
r it acum 24 de ani în urma
INTERNATIONALE bom bardam entului atomic.
In aceeaşi zi, peste 5 0(10 dc
persoane s au adunat in par
GENEVA 9 —
Corespon
Programele de acţiune in
dentul Agerpres, H. Lim an, ternaţională cu p riv ire la ti cul H ciw a (Parcul păcii) din
m artir,
ccnlrul acestui oraş
transm ite : Lucrările celei neret au constituit un p rile j unde a avut loc un m iting
de-a 47-a sesiuni a C onsiliu de dezbateri utile. S-au re comemorativ.
MOSCOVA 9. — Corespon nia. alianţa şi colaborarea cu dezbaterilor o constituie m a despre conţinutul telegramei lor. Ziarul scoate în evidenţă lui Economic şi Social al m arcat sugestiile avansate de
dcnlul Agerpres, Duţâ Lau- ţările socialiste şj solidarita rile sarcini economice ale v i transmise Congresului de că im portanţa pe care o acordă O N U. (E C O S O C .) au luat reprezentanţii Federaţiei Sin 4 0 4
renţiu, transm ite : Continuind tea cu toate forţele anliim pc- ito ru lu i deceniu. „O biectivul tre CC. al P.C. Chinez. P C R p rin cip iilo r de bază ale luat sfîrşit. In tim p ul lu cră ri dicale Mondiale, U N E S C O ., C onsiliul dc Securitate s-a
să oglindească lucrările Con rialisle ale păcii şi progresu acestui deceniu — relevă co Posturile dc radio şi televi re la ţiilo r din mişcarea comu lor. care au durat aproape o F.A.O., precum şi de reprezen în tru n it vineri pentru a con
gresului al X-lea al P artidu lui în lume. Acelaşi ziar rele respondentul din Bucureşti al ziune au continuat, de aseme nistă. p rin cip iilo r m arxism -ie- lună, participanţii au aprobat ta n ţii României, U niunii So tinua examinarea problemei
lui Comunist Român. presa vă că ..participanţii la discu ziarului — este dc a se apro nea. sâ relateze despre desfă ninism ului şi internaţionalis activitatea C om itetului pregă vietice. Bulgariei. Franţei, Iu N am ibiei (A frica dc sud-
sovietică publică relatări din ţie şi-au exprim at sprijinul pia lot mai m ult dc ţările cu şurarea lu cră rilo r Congresului. m ului proletar, aic indepen tito r al celui de al doilea de goslaviei etc Una din rezolu vesl). In cursul şedinţei a
Bucureşti, despre dezbaterile deplin faţă dc politica p a rti un înalt nivel dc dezvoltare denţei. egalităţii, neamestecu ceniu al N a ţiunilor U nite pen ţiile adoptate cu acest p rile j fost subliniată din nou nece
ce se desfăşoară la acest mă dului şi faţă dc propunerea ca economică". BELGRAD. — Corespon lui, în treburile interne, drep tru dezvoltare. Ei au constatat recunoaşte necesitatea înlă ri- sitatea în d e p lin irii rezoluţi
reţ for al com uniştilor ro tovarăşul Nicolae Ceauşescu „ L ’H um anilc" acordă un dentul Agerpres, Nicolae Plo- tului fiecărui partid de a ho- că. deşi s-au obţinut progre rii şi coordonării a ctivită ţilo r ei N aţiunilor Unite prin ca
mâni. Despre saluturile de sâ fie reales în funcţia de se larg spaţiu raportului prezen peanu. transm ite : Toate zia lârî de sine stătător asupra se în definirea cadrului ge E C O S O C. în domeniul a p li re a fost anulat mandatul
legaţilor de peste hotare. Ci cretar general al partidului". tat dc tovarăşul Ion Ghcorghc rele iugoslave dc simbâtâ au întregii sale activităţi. neral al strategiei şi obiective cării în practică a ştiinţei şi R epublicii Sud-Africanc asu
tehnicii prin
crearea
unui
tito rii sini inform aţi, de ase Toate ziarele centrale var- Maurei*, arâtînd râ din acest publicat ştiri şi coresponden lor deceniului, nu s-a ajuns la mecanism intcrguvcrnam enlal pra acestui teritoriu. P rintre
menea, despre cuvîntarca soviene inserează relatările a- raport, cit şi din numeroasele ţe din Bucureşti, consacrate SOFIA 9 — Corespondentul un acord asupra m ăsurilor vorbito ri au figurat repre
Un alt document recomandă
rostită de tovarăşul Paul genţici PAP despre desfăşu ru vîn lâ ri ale delegaţilor iese lucrărilo r celui de-al X-lea Agerpres. Ch. leva. transm ite: care sâ îngăduie atingerea a- convocarea C onferinţei N aţiu zentanţii Ungariei. Franţei şl
eostor obiective. îndeosebi in
N iculescu-M izil, in legătură rarea discuţiilor în cadrul în evidenţă câ industria a de Congres al P.C.R Toate aces lV^sa bulgară continuă sâ in domeniul com erţului şi dezvol n ilo r U nite asupra m ediului Paraguayului.
cu sarcinile ce revin organi Congresului al X-lea al P.C.R., venit ramura majoră a eco te materiale, am putea spune, formeze pe cililor» despre lu tării. uman hj Suedia. în 1972.
za ţiilo r de partid in domeniul despre propunerile de m o d ifi nomiei naţionale româneşti. au un num itor com un: sub crările celui de-al X-lea Con 4 0 4
a ctiv ită ţii ideologice şi cu l care a S tatutului partidului, Inform înd despre lucrările linierea s p rijin u lu i unanim a gres al P artidului Comunist Personalul însoţitor de
tural educative. cuprinse în raportul prezentat Congresului ..Lc Figaro" men cordat de către delegaţi poli Român. „Rnbotnicesko Dclo", bord al societăţii dc trans
precum sî celelalte ziare ccn-
„P ravda" subliniază in re in prima zi de tovarăşul V ir- ţionează euvîntârile de salut ticii interne si externe a p arti Irale inserează relatări despic po rtu ri aeriene „A lita lia " a
dului. precum şi asentimentul
portajul transmis de cores gil Trofin. ale unor reprezentanţi ai par tuturor delegaţilor ea tovară dezbaterile (are nu avut loc declarat o grevă de 21 ore.
pondenţii săi speciali că în tidelor frăţeşti Totodată, zia şul Nicolne Ceausescu sâ fie vineri pe marginea raportului Instalaţii şi baze americane G reviştii cer îm bunătăţirea
sala de şedinţe se discută de BER LIN 9 •— Coresponden rul remarcă câ veteranii m iş reales In funcţia de secretar prezentat de tovarăşul Nicolae salariilor, revendicare ce va
spre succesele obţinute 5n tul Agerpres. St. Deju. trans cării m uncitoreşti şi revolu general al partidului. C euişescu. face obiectul unor negocieri
ţară. despre problemele dez m ite : Continuînd sâ inform e ţionare şi pionierii an adus Knumerînd pe tovarăşii rare cu conducerea societăţii.
Iată cum sint exprim ate h-
vo ltă rii economiei naţionale. ze despre desfăşurarea lucră salutul lor Congresului în ceste idei în principalele zia au luat euvîntul în cursul zilei, bombardate de patrioţii
Ziarul reproduce pasajele din rilo r celui dc-al X-!ca Con m ijlocul emoţiei generale. dc vineri. în corespondenţă se 4 0 4
cuvântarea rostită de tovară gres al P artidului Comunist ..Combat" relatează despre re : „In aprecierea de pinâ a subliniază câ toţi delegaţii ca Preşedintele interim ar al
cum a lu cră rilo r — scrie zia
şul Glicorghe Apostol în care Român, presa din Republica dezbaterile asupra rapoartelor rul „Borba" — sint clare u r re au luat parte la dezbateri Indiei. Moliammed llid a ya tu -
sînt analizate metodele de Democrată Germană relatează prezentate, subliniind satis mătoarele : delegaţii acordă şi-nu exprim at întru totul a- sud-vietnamezi lah, a semnal simbâtâ pro
sporire a prod u ctivită ţii m un râ la cel mai înalt for al co facţia exprim ată de delegaţi un sp rijin fără rezerve Corni prnbarca faţă de in o o flu l pre iectul dc lege dc naţionaliza
cii, sarcinile sindicatelor In m uniştilor români continuă sâ faţă de întărirea legalităţii totului Central şi p o liticii pro zentat de tovarăşul Nicolae re a M din cele mai im por
organizarea a vîntului general ia cuvinlul delegaţi din partea socialiste, dezvoltarea muncii movate de acest organ condu Ceausescu. secretai general al SAIGON 9 (Agerpres). — -Saigon. La această bază mai tante bănci ale ţă rii, relatea
In muncă. organizaţiilor judeţene de colective si asigurarea p a rti cător : delegaţii cer in mod C C al P C R. In ullim ele 24 de ore unită m u lţi m ilita ri americani au ză agenţia Associated Press.
cipării tuturor celor re m un
Proiectul dc lege fusese a
„P ravda" redă atmosfera partid. Ziarele au publicat cesc la elaborarea şi în făptui expres ea şi in continuare Ziarele publică, de aseme ţile guvernului revoluţionar fost ucişi, iar numeroşi a lţii doptat anterior, in ambele
de entuziasm din sală. atunci mesajul de salut adresat Con rea po liticii partidului. Nicolae Ceauşcsru sâ fie secre ne.^ n corespondenţă BTA din provizoriu al Republicii V iet răniţi. I camere ale parlam entului, în
clnd participa n ţii la congres gresului de C C al P.S.U.G. si tar general nl partidului". Bucureşti. în care se referă ’a nam ului de sud şi-au' inten Pc de altă parle, s a înrc- B pofida opoziţiei din partea
au fost salutaţi de tovarăşul Icxtul salutului rostit de con LONDRA L. Uodescu. trans „D elegaţii care au vorbit )>înă ru vîn tă rilc rostite de şefii u sificai pvesiunile mai ales în g [strat o sporire a ra id u rilo r n reprezentanţilor a rip ii de
V alter Roman, In numele de ducătorul delegaţiei P.S U.G.. mite : C ontinuind sâ publice acum. au s p rijin ii deplin po nor (Jelrgaţii ale partidelor regiunea Saigonului, relatează avioanelor americane de bom- H dreapta ai P artidului Con
legaţiei veteranilor m işcării K u rt Tirdkc. relatări despre desfăşurarea ziţiile exprim ate in rapoartele comuniste şi m uncitoreşti par agenţia Associated Press. Şap bardam enl in zonele conlro- r gresului.
m uncitoreşti şi revoluţionare Radiodifuziunea şi televiziu lu cră rilo r celui de-al X-lea lui Nicolae Ceauşescu şi Ion ticipante la lucrările Congrc te instalaţii şi baze m ilitare late de guvernul revoluţionar 1
din România. Este reprodus nea din H.DG. au citat în ca Congres al P artidului Comu Gheorghe Maurei*, precum si sului. P rintre altele, se arată americane au fost .supuse u provizoriu al Republicii Viet- Jj ♦ 0 4
pasajul in care vorbitorul a drul jurnalelor lor pasajele nist Român, ziarele britanice propunerea conferinţelor ju câ in euvîntârile rostite pinâ nui tir combinat de rachete nam ului de sud. In noaptea ■ Ancheta judiciară cerută
subliniat şi faptul că revolu din salutul lui K u rt Tiedkc. de simbâtâ îşi informează c i deţene dc partid ca Nicolae acum s-a scos în evidenţă ne şi m orliere. iar pagubele p ri de vineri spre sîmbătâ avioa dc procurorul Edniund Dcnis
ţio n a rii şi democraţii rom âni care sc referă la succesele ob tito rii asupra discuţiilor la Ceauşescu să fie reales secre cesitatea în tă ririi u n ită ţii şi cinuite de aceste atacuri sînt nele americane au bombardat in legătură cu accidentul de
au participat nem ijlocit, ală ţinute de Republica Socialistă rapoartele prezentate şi asupra tar general al p artidulu i" — coeziunii partidelor comuniste calificate dc comandamentul în valuri succesive regiuni si autom obil suferit recent dc
„serioase".
drept
american
tu ri de revoluţionarii ruşi, la România. , mesajelor dc salut transmise relevă ziarul „Oslobodjenîe" si muncitoreşti şi a tuturor P lin ire obiectivele m ilitare tuate în ju ru l Saigonului şi senatorul Edward Kcnncdi.
lupta pentru triu m fu l cauzei dc delegaţiile străine invitate „Este dc la sine înţeles s p riji forţelor progresiste în lupta lingă frontiera cu TaiUnda. şi în care a p ie rit tînăra Ma-
lui Lenin îm potriva in te r ROMA 9. — Corespondentul la Congres. Anunţînd consti nul deplin pe care rom ânii îl ani iim perialislâ. care au fost cel mai m ult a Intensitatea acestor bombar ry Jo Kopcchnc, va începe
venţiei im perialiste, pentru a- Agerpres. N Puicen. transm i tuirea celor 11 secţiuni ale acordă po liticii partidului lor fectate de bombardam entul damente, relevă agenţia As la 3 septembrie la Fdgar-
pârarea R evoluţiei Socialiste te : Lucrările Congresului al Congresului, trim isul special — scrie revista „ N in \ Linia GENEVA 9 — Corespon a rtile riei se numără baza fo r sociated Press, poate fi apre town, Massacliusctts.
din Octombrie. Cuvintele X-)ea al P a rtidului Comunist la Bucureşti al ziarului „M or- politică pe care o simbolizea dentul Agerpres. FTnria Lim an, ţelor speciale americane situa ciată după cantitatea dc bom
,.Trăiască unitatea m işcării Român continuă sâ se reflec ning Star", organul P artidu ză Ceauşescu dobîmlcştc am transm ite : Congresul P artidu be lansată şi anume 1 134 de 4 0 4
com unale şj m uncitoreşti, te amplu în coloanele presei lui Comunist din Marca B ri prenta confirm ării şi aprobării lui Comunist Român continuă tă la 80 km nord-vest de tone. In(r-o declaraţie adresată
rostite-'de veteran, au fost italiene. In corespondenţe spe tanic. relevă că o asemenea generale". să se afle în atenţia presei el secretarului general al O.N.U.,
prim ite cu aplauze câlduroa ciale, dintre care unele sini procedură adoptată pentru Referindu-se la aprecierea veţienc. care acordă spaţii U Thant, ambasadorul spa
se şi virale" scrie ziarul. ilustrate cu fotografii, sint re prim a oară la un congres al dc care se bucură pe plan in largi relată rilo r coresponden niol la O.N.U., Jaimc
Corespondenţii speciali ai date rele mai sem nificative P artidului Comunist Român, ternaţional politica partidului ţilo r săi prezenţi la acest e de Pinics,c,c â" 11 condam
„P ravdei" subliniază in tr-un părţi din ru v în lâ rilc unnr de are drept scop sâ inlcsncaseâ şi stalului nostru. ..Vjesnik" veniment. nat manevrele britanice din
reportaj că prim irea căl legaţi la Congres, sublinîin- participarea unui, număr mai subliniază : „C om uniştii ro Ziarul „V oix O uvriere". or G ibraltar, apreciind câ ele
duroasă făcută delegaţiei du-se. totodată, adeziunea şi mare de delegaţi la discuţii şi mâni au cucerit un uriaş pre gan al P artidului M uncii din reprezintă o manifestaţie de
P.C.U.S.. In frunte cu tova aprobarea de care se bucură sâ perm ită extinderea carac stigiu pentru partidul şi ţara Elveţia, publică in pagina în- ignorare a h o tă ririlo r O.N.U
răşul Katuşev. la Fabrica de politica partidului nostru în terului democratic al Congre lor. a til în viata internaţiona lîi o corespondenţă din Bucu dc către Marea Britanie.
Adunarea
Generală
o;
maşini-unelte şi agregate din făţişată in raportul prezentat sului. lă. cit şi în rind u l m işcărilor reşti în care se relatează de O.N.U. a adoptai anul trecut
Bucureşti „a constituit o ma dc secretarul general a] p a rti Ziarul „D aily Telcgraph” se m uncitoreşti şi progresiste, spre conţinutul raportului to o rezoluţie în care cere Ma
nifestare a sentim entelor de dului. opreşte asupra preocupării prin succesele obtinulc în varăşului Nicolae Ceauşescu. rii B rita n ii să-şi retragă tru
prietenie nutrite de oamenii Organul P artidului Comu partidului pentru elim inarea transform area socialistă a ţă A utorul subliniază câ rapor pele din G ib ra lta r începind
m uncii şi com uniştii români nist Italian, ziarul ..L’U nita", unor practici negative din ire rii lor şi prin contribuţia lor tul „a reafirm at cu perfectă cu 1 octombrie 19G9 şi sâ
faţă de poporul sovietic şi de publică in num ărul său de ru t şi dezvoltarea libertăţilor (a construirea unor relaţii in d u rita te apartenenţa Româ Înceapă tratative directe cu
partidul său". simbâtă ample extrase din cetăţeneşti. ternaţionale bazate pe egalita niei socialiste la comunitatea guvernul spaniol in legătură
cuvintarca rostită la Congres te în drepturi". ţâ rilo r socialiste", după cum
FRAG A 9. — Coresponden Sâplâm înalul ..Economist" a relevat cu nu mai puţină cu viito ru l „s lin c ii".
tul Agerpres, E. lonescu, dc către tovarăşul Paul Nicu- se ocupă, de asemenea, sîmbâ- Săplâm înalul „N in ", ilus-
lcscu-M izil. arâtînd că vo rb i trînd direcţiile principale spre claritate necesitatea a firm ă rii
transm ite < Lucrările înaltului <tâ de Congresul P artidului 4 0 4
lor al com uniştilor români torul „s-a ocupat pc larg de Comunist Român, relevind rare îşi îndreaptă atenţia par independentei şi suveranităţii C otidianul sudanez „El A-
problemele ideologice, su blini tidul nostru în politica in te r statelor ce compun această co
continuă să fie oglindite pe accentul pe care raportul to nă. serie că „preocuparea nu yam " relatează câ în (im pui
larg în paginile piesei ceho ind necesitatea de a sc consi varâşului Nicolae Ceauşescu m ărul 1 a rom ânilor o consti munitate, astfel îneît acestea unor incidente tribale seni-
slovace de sîmbătâ. R elatările dera m arxism -lcninism ul ca o l-a pus pc necesitatea respec tuie dezvoltarea forţelor de sâ-si organizeze rela ţiile pe nalate în provincia N ilul Su
şi corespondenţele despre Ştiinţă vie, prezenţa în lume tă rii independenţei şi suvera baza p rin cip iilo r m arxist-lcni- perior 45 de persoane şi-au
a 14 ţări socialiste, diversita producţie, creşterea produc niste. fără nici un amestec găsit moartea. Guvernul a
desfăşurarea lu cră rilo r de v i n ită ţii fiecărui stat şi pe dez ţiei şi a nive lulu i de trai.
neri ale Congresului P C R tea dc dezvoltare şi condiţii in voltarea pe această ba2â a re „B orba” arată câ „atenţia ob dinafară. A preciind câ rapor trim is la faţa locului uu re
tul a fost „m agistral", ziarul
sint situate la loc de frunte care activează diferitele par la ţiilo r internaţionale servatorilor străini a fost a- scrie câ tezele şi obiectivele VIETNAMUL DE SUD. - Patrioţi sud-vietnamezi in timpul prezentant al său pcnlru a
in paginile tuturor ziarelor. tide comuniste. Respingind i- Aceeaşi revistă publică un trasâ în special dc acele părţi cuprinse in raport vor m obi unui atac asupra poziţiilor inamice la nord de Guong Tri. reglementa diferendul dintre
„P racc” şi ,,Svobodne Slovo” dcea că divergenţele de păreri amplu articol in titu la t „Româ din raportul lui Nicolae liza s p iritu l de răspundere şi trib u rile Einka şi M orly.
publică aceste m ateriale în trebuie să ducă la înăsprirea nia pe hartă". însoţit de o Ceauşescu şi din cuvintul lui in iţia tiva com uniştilor si po
prim ele pagini. re la ţiilo r, el a propus sâ sc hartă economică, fotografii şi Paul N iculescu-M izil în care porului român „în realizarea 4 0 4
La C cnlrul
In mod firesc, atenţia cores dea mandat noului Comitet grafice. A rticolul prezintă pe aceştia s-au referit la dezvol noilor şi strălucitelor perspec Houston a fost spaţial dc la
prezentată
pondenţilor cehoslovaci la Central dc a acţiona in direc larg principalele aspecte ale tarea în continuare a ţâ rii pe tive care se deschid în istoria public pentru prim a oară o
Bucureşti a fost concentrată ţia soluţionării divergentelor, dezvoltării economice a Româ plan social. Este evident, scrie României". rocă lunară dintre cele adu
vineri asupra salutului pc ca a respingerii practicii con niei. face diferite com paraţii ziarul, eă partidul comunist va In continuare, autorul se r e Aviaţia israeliană a bombar se dc Noii Arm slrong şi Ed-
re l-a adresat Congresului dam nării altor partide*. Zia eu alte târî socialiste si pre da un imbold deosebit ştiinţei feră la poziţia ţă rii noastre în w in A ld rin dc pe Lună. Ro
com uniştilor români conducă rul evidenţiază leza P a rtidu zintă unele aspecte ale re la ţi sociale, care trebuie sâ prezin principalele probleme ale vie ca sc afla în(r-o incăpcre cu
torul delegaţiei P artidului Co lui Comunist Român câ siste ilor României în cadrul te partidului rezultatele docu ţii internaţionale. In acest con dat teritoriul iordanian vîd şi puica fi privită prin-
munist din Cehoslovacia, J mul socialist mondial repre C.A.E.R. şi cu ţările occiden mentate ale a ctiv ită ţii sale text el citează pasaje din ra tr o fereastră.
Kcm pny, secretar a] CC, al zintă o comunitate de state tale. Sînt totodată infăţişate ştiinţifice de cercetare. port, care expun punctul de
P CC libere, independente si suve perspectivele economiei rom â vedere al ţâ rii noastre in p ro A M M A N 9 (Agerpres). — ale armatei iordaniene situate 4 0 4
rane a căror colaborare inter- neşti în lumina D irectivelor O form aţie de 12 avioane în apropiere de Marea Moar-
In tr-o corespondenţă apăru nuţionalislâ sc bazează pe V IE N A 9. — Coresponden blema vietnameză, a securită S.U.A. au pierdut simbâlâ
tă in ,,Mlada Fronta" in titu la principiul fundamental, ina prezentate la Congres. O bună tul Agerpres, P. Stăncescu. ţii europene, precum şi apre israeliene au atacat tim p de tâ. A firm in d câ acest atac deasupra te rito riu lu i Vietna
tă în mod sugestiv „Ceauşescu lienabil câ singurii în măsu parte dîn articol este consa transm ite: Ziarele vicneze păs cierea cu privire la rezulta o oră cu rachete şi au m itra aerian a constituit riposta la m ului de Nord al 3 3M-1ca
un intens tir de a rtilerie ior- i
este o autoritate', trim isul ră să decidă asupra proble crată re la ţiilo r comerciale şi trează un interes constant tele Conferinţei partidelor co lia t forţele iordaniene staţio avion. Aparatul doborît dea
special al ziarului la Bucu melor de orice natură, econo tehnieo-sliinţifice dintre Rom â pentru lucră rile Congresului muniste şi m uncitoreşti de la nate în regiunea Ghor al-Safi, danian la care au fost supu supra provinciei Mai Hung
se poziţiile 'm ilitare israeliene
reşti subliniază faptul că în nia şi Marca Britahie. P artidului Comunist Român. Moscova. la sud de Marea Moartă, a a era un avion fără pilot.
mice sau culturale, politice Postul de radio B B C . a nunţat un purtător de cuvint de-a lungul rîu lu i Iordan, pur
luările de cuvînl ale tuturor sau de apărare, interne sau prezentat .sim bâtâ dim ineaţă Corespondenţa din Bucureşti In tr-o relatare a trim isulu i m ilita r iordanian, relatează a tătorul de cuvînt a arătat că
delegaţilor la Congres s-au externe — sint partidul şi publicată sîmbătâ dc „Volks- *âu special la Bucureşti, zia genţia 'France Presse. El a după încheierea raidului toa 4 0 4
manifestat deplina adeziune la poporul ţâ rii respective, or un comentariu cu p rivire la stim m c" se axează asupra p rin rul „N ational Zcilung", e v i precizat câ a rtile ria antiaeria te avioanele s-au înlors la Agenţia TASS anunţă câ
politica internă şi externă a ganele statutare de conducere dezvoltarea economică a c ip iilo r care trebuie sâ sc afle denţiază continuitatea politici» nă iordaniană a in tra t în ac bazele lor. lin crucişător şi 4 nave a-
partidului, satisfacţia faţă de ale partidelor, organele con României, iar în jurnalele de la temelia re la ţiilo r dintre interne şi externe a partidu ţiune im ediat după apariţia ☆ uarţinind flotei sovietice (lin
realizările de pinâ acum in stituţionale ale ţârii. Ziarul actualităţi continuă să trans partidele comuniste si m unci lui şi statului român.. Ziarul avioanelor inajnice La N aţiunile Unite s-a n- Marea Neagră a sosit la Var-
mită inform aţii despre lucră
construcţia socialismului din rile Congresului P artidului toreşti. C itind din cuvîntarca relevă consecvenţa cu care ☆ nunţat că unul din cele nouă na. înlr-o vizită la in vitaţia
România, precum şi' unanim î- „L 'U n itn " subliniază în co Comunist Român. tovarăşului Paul Niculescu- România susţine şi promovea TEL A V IV 9 (Agerpres). — posturi de observaţie ale Ş m in istru lu i A părării N aţio
lalea in susţinerea propunerii respondenţa sa „entuziasmul M izil. care. remarcă ziarul, „a ză p rin cip iile independenţei si Un purtător de cuvînt ‘m ili O.N.U. pentru supravegherea nale al R.P. Bulgaria.
ca tovarăşul Nicolne Ceauşescu de nedcscris cu rare delegaţii BUDAPESTA 9. — Cores fost ascultată cu o deosebită s u ve ra n ită ţi statelor. Cores tar israelian, citat de agenţia a rm istiţiu lu i în zona Canalu
să fie reales în funcţia de se la Congres l-au p rim it pe re ntenlie". „ Volksslim m e" sub pondenta relatează apoi despre France Presse, a declarat câ lui de Suez a fost inehis tem
cretar general al CC. al prezentantul Frontului dc E pondenţă de la A l. Pinlea *. liniază ideea câ in zilele noas preocuparea partidului pentru vineri după amiază r> esca lor aviaţiei Israelului, desfă i CURIER
porar, ca urmare a ra id u ri
Ziarele centrale apărute sîm-
PC.R. liberare naţională din Vietna bâtâ la Budapesta continuă sâ tre, cind au apărut atît de dezvoltarea democraţiei socia drilă israeliană a bombardat
Radioul şi televiziunea ceho mul de sud, precum si aplau m ulte probleme complexe le liste. tim p de 35 de m inute poziţii şurate la sfîrşilul lu n ii iulie.
slovacă continuă să informeze zele lungi şi pasionante ale acorde spaţii largi relatărilor gale de prefacerile revoluţio
despre desfăşurarea lu cră rilo r
cu regularitate despre desfă reprezentanţilor celor 71 de Congresului al X-lca al P C R. nare pe harta politică a lum ii,
şurarea lucrărilor celui de-nl partide comuniste şi m unci Ziarele ..Nepszava" şi ,.Ma- dc construcţia orîn d u rii socia
X-lea Congres al Partidului toreşti si al m işcărilor de e li gyar Nemzct" relatează de liste in 14 ţâri. de im p lica ţiile Un complot care viza râs- ne şi anim iste ale celor trei o largă autonomie celor trei a i convinge pc sudiştii refu
Comunist Român. berare, care au salutat îm bră spre cuvîntarca rostită in şe m ultip le ale revoluţiei tehni- turnarea guvernului sudanez şi provincii sudice (Equatoria. provincii meridionale A (ost giaţi acolo sâ se reîntoarcă în
ţişarea emoţionantă dintre dinţa de vineri a Congresului co-ştiinţifice. dc m odificările aducerea la putere a liderului Bahr El Ghazal şi N ilu l Su creat un m inister special pen ţară.
VAR ŞO VIA — Corespon Ceauşescu si Nguyen Quang, de tovarăşul Gheorghe Apos intervenite în condiţiile naţio musulman Sadele El Mahdi a perior) arabilor musulmani tru examinarea problemelor Vorbind în numele sudişti
dentul Agerpres. I. D um ilras- subliniind incâ o dată unita nale şi internaţionale ale fost dezvăluit recent de către eelor trei provincii sudice iar
toi. in care s-a referit la acti luptei pentru socialism şi pa din nord. G uvernul de la lor. Gordon M o rta l Mayen.
cu. transmite : Presa poloneză tea luptei antiim pcrialistc îm vitatea m ultilaterală desfăşu Faruk Hamdallah, m inistrul acest portofoliu a fost încre prem ier al guvernului p rovi
de simbâtâ a continuat să şi potriva agresiunii americane rată de sindicate si la necesi ce, s-a impus mai m ult poate de interne Lovitura dc stat. K hartum a recunoscut câ a dinţat lui Joseph Garnng. el zoriu din sud. a declarat că
informeze pc larg c itito rii in Vietnam ". tatea aplicării in continuare na niciodată necesitatea de a a declarat el, urma să fie în cest conflict are baze reale. însuşi originar din sud. Un esle gala sâ negocieze cu au
despre desfăşurarea lu crărilor Desfăşurarea lucră rilor într-n măsură tot mai marc a considera m arxism -lcninism ul soţită de asasinarea principa to rită ţile din K hartum dar, a
Congresului al X-lea al P.C.R. Congresului şi euvîntârile de realizărilor ştiinţei şi tehnicii ca o ştiinţă vie, neîneorseta- lelor o ficia lită ţi ale ţârii. specificat că ei nu doresc au
„Trybuna L u 3 u “ şi ..Zycie legaţilor străini sint pc larg în practica dc producţie. lâ de nici un fel de canoane. . Ştirea tentativei de lovitură tonomie sau o confederaţie, ci
W arszawy" informează în co oglindite si de alte ziare ita ..Nepszabadsag" şi ..Magyar Relevînd în continuare pe larg de stat a fost adusă la cunoş Din presa străină numai independentă. Trebuie
respondenţele trim iş ilo r lor liene şi posturi de radio. H irlap" relevă câ în cuvânta poziţia P artidului Comunist tinţa opiniei publice sudaneze precizai însă câ sudiştii sînt
speciali la Bucureşti despre rea ca tovarăşul Janos Fazo- Român în problema re la ţiilor o dată cu cea referitoare la foarte divizaţi In afara gu
continuarea discuţiei pe m ar PARIS 9. — Corespondentul kns a vorbit despre prietenia, dintre partidele frăţeşti. arestările masive întreprinse vernului provizoriu din sud a
ginea raportului prezentat de Agerpres. A). Gheorghiu. convieţuirea si activitatea co „Voik-sslinim e” se opreşte asu în rindul unor conducători ni „Sudan; Complot şi guerilă" fost creată recent o altă echi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. transm ite: Presa franceză con mună şi in deplină unitate şi pra pasajelor din cuvintarca fostelor partide politice. ..Uni pă m inisterială formată din
Tn cadrul discuţiei. . m enţio tinuă sâ oglindească pe larg armonie a rom ânilor şi a m i am intită care subliniază con unea Democratică" şi „Oum- cadrele conducătoare ale miş
nează „T rib u n a Ludu". au do lucrările rclu i dc-al X-lea n o rită ţilo r naţionale Din a- trib u ţia la gindirea revoluţio m a". dizolvate de noile cării de guerilă a sudului,
m inat problemele economice, Congres al P C R „L ’Hum ani- ceastâ cuvîntare sc remarcă^, nară pc care o aduc în lu m i o fic ia lită ţi ale ţârii, îndată şi că nu este vorba de o rebe buget special a fost prevăzut denumită Anva-nya. Iar aces
problemele legale dc perfec te'1. organul P C.F.. scrie câ de asemenea, atenţia acordată na experienţei lor de luptă după preluarea puterii. liune teleghidată din exteri pentru dezvoltarea acestora şi ta s a pronunţat îm potriva o ri
ţionarea stilului m uncii dc cea de-a treia zi a lu crărilor de partid dezvoltării industn partidele comuniste şi faptul In afara acestui complot şi or. cum obişnuiau sâ apre pentru crearea unor instituie căror tratative sau acorduri
partid si dc întărire a rolului Congresului a cunoscut mo ci uşoare. câ interpretarea variată a u in fin it mai real decît el. si ciez.e, sim plist, guvernele an de şcolarizare „ cu K harlum ul.
terioare. A jungînd la conclu
nor fcnom rnc. p o trivit diver
însă
tuaţia din sud râm îne
Totodată, m inistrul de inter
conducător al P C R mente im prrsionnnte prin sa principala problemă a guver zia câ există în mod real pro ne, Faruk Hamdallah, a l:»n Dar. fără îndoială, cea mai
..Zycic W arszawy" atrage a- lutul delegaţiei veteranilor Presa ungară de simbâtâ sităţii de condiţii, nu este in îndreplăţîtâ sâ ia o hotârîre in
din
tenţîa asupra faptului că în mişcării muncitoreşti şi revo publică cuvîntare;» dc salut sine un fenomen negativ, ci. nului de la K hartum bleme etnice, economice, poli sat un apel locuitorilor ţâri. această privin ţa râmîne nopu-
rostită în cadrul Congresului
sud. refugiaţi în alte
tice şi culturale nesoluţionate
De cind acesta a preluat pu
dim potrivă, o expresie a ma
cadrul discuţiei a fost aborda luţionare din România si prin terea. In 25 mai 1969. au fost încă, noile o ficia lită ţi sudane pentru a se reîntoarce acasă, latia sud-sudanezâ şî de la
tă o gamă largă dc probleme cel al pionierilor. Remarcînd de către Pallai Arpad. secre turiză rii m işcării comuniste, a luate o serie de măsuri me ze s-au declarat gata sâ le re unde lî s-a garantat libertatea ea se aşteaptă răspunsul la
de politică internă şi externă câ numeroase delegaţii străine tar al CC. al P artidului M un creşterii eapneitâţii de analiză nite sâ pună capăt conflictu zolve. de comun acord cu re religioasă In plus, o serie dc in iţia tive le guvernului K ha r
care au la bază. după cum a au adus salutul ln r frăţesc citoresc Socialist Ungar, pre sî gîndirc originală, eâ deo lui care opune de peste şase prezentanţii populaţiei sudice m iniştri au întreprins vizite în tum.
cum şi extrase din euvîntârile
sebirile de păreri nu trebuie
subliniat în raportul său Congresului, ziarul subliniază altor delegaţii. Se relatează sâ ducă la încordarea re la ţii ani populaţiile negroide creşli- Pentru început, ei au acordat ţă rile africane vecine, pentru
Nicolae Ceauşescu — priete totodată câ tema esenţială n Diu „Jeunc A frique"
T IP A R U L i întreprinderea poligrafică Bunedoara-Deva 44 0$'