Page 41 - Drumul_socialismului_1969_08

p b o ie t a r i DIN TOATE TARILE, u n iţ i VA!
CONSTANTIN I. PARHON

Din partea Comitetului Central

al Partidului Comunist Român,

a Consiliului de Stat

şi a Consiliului de Miniştri ale
ANUL XXI. NR. 4 543 LUNI 11 AUGUST 1969
4 PAGINI, 30 BANI

SIMBOL Al M POPORULUI Republicii Socialiste România

Com itetul Central al P a rtidului Comunist lu i Constantin I. Parhon. em inent om de ştiin ­
ţă, vechi m ilita n t al m işcării m uncitoreşti şi
Român, C onsiliul de Stat şi C onsiliul de M i­ democratice din ţara noastră, preşedinte al
AL TABU SALE HOlABiTE PE BUMBI SOCIALISMULUI ţă cu profundă durere încetarea din viată a p rim u lu i Prezidiu al R epublicii Populare R o­
n iştri ale R epublicii Socialiste România anun­
mâne, fiu credincios al poporului român.
COMITETUL CENTRAL
CONSILIUL DE STAT
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
CONSILIUL DE MINIŞTRI
AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Expoziţia România 1969 şi-a deschis porţile ★ ★ ★

Academia R epublicii Socia­
pu b licii Socialiste
liste România, Academia de şi 40 de minute, a academicia­ te de onoare al Academiei Re­
nului profesor dr. Constantin
România,
Ştiinţe Medicale, M inisterul I. Parhon, savant de renume membru de onoare al Acade­
învăţăm ântului, M inisterul Să­ internaţional, creator al şcolii miei de Ş tiinţe Medicale, m em ­
nătăţii, C onsiliul General româneşti de endocrinologie şi bru al mai m ultor academii
Capitala ţâ rii a tră it dum i­ întregului nostru popor pentru Ceauşeseu, condocStonil tări a expoziţiei şi în numele ziţia R ealizărilor Economiei A.R.L.U.S. anunţă cu adîncâ unul din fondatorii acestei ra­ si societăţi ştiin ţific e de peste
nică un eveniment menit că m arile realizări obţinute in al poporului nostru, de prezen­ C om itetului de organizare, să Naţionale a R epublicii Socia­ m uri a ştiinţei medicale pe hotare, preşedinte dc o
dea o şi mai puternică strâlu- anii e dificării societăţii socia­ ta delegaţilor com uniştilor din rog pe tovarăşul Nicolae liste România in cinstea m arii durere încetarea din viaţă, în plan m ondial, medic strălucit, noare al C onsiliului General
cire acestor zile istorice, zile liste. este o m ărturie a hotâ- Romănia, participanţi la al Ceauşescu. secretarul general sărbători a eliberării patriei. ziua dc 9 august 1969, orele 11 profesor şi pedagog, preşedin- A.R.L.U.S.
de îm plinire a căror însemnă­ rîrii sale de a merge neabătut X-lea Congres al partidului, al C om itetului Central al C uvintarca csle subliniată
tate vibrează în ecouri largi înainte pe drum ul ce duce şi a reprezentanţilor partide­ P artid ului Comunist Român, cu aplauze de asistenţă. ACADEMIA REPUBLICII ACADEMIA DE ŞTIINŢE MEDICALE
in conştiinţa întregului nostru spre culm ile civilizaţiei socia­ lor comuniste şi m uncitoreşti, preşedintele C onsiliului de SOCIALISTE ROMÂNIA MINISTERUL SANAt AŢU
popor: a fost* inaugurată Ex­ lism ului şi comunismului. M a­ socialiste, democratice, anti- Stat al R epublicii Socialiste Oaspeţii se îndreaptă spre CONSILIUL GENERAL A.R.L.U.S.
poziţia R ealizărilor Economiei rea Expoziţie România 19f>9 im perialiste, veniţi din nume­ România — de a cărui activi­ pavilionul central al expozi­ MINISTERUL INVAţ AMINTULUI
Naţionale—România 1969, con­ este sim bolul justeţei politicii roase ţâri ale lum ii pentru a tate sint legate nem ijlocit ma­ ţiei. In aplauzele celor pre­
sacrată îm p lin irii unui sfert m arxist-leniniste ' a P artidului asista Ia lucrările Congresului rile realizări ale poporului zenţi. tovarăşul Nicolae
de veac de la eliberarea pa­ Comunist Român, m aterializa­ nostru, de m em brii corpului nostru — să ne facă cinstea Ceauşescu taie panglica tra d i­ ★ ★ ★
triei. Inaugurarea expoziţiei in rea uriaşei sale capacităţi de diplom atic acreditaţi la Bucu­ de a tăia panglica inaugurală ţională. Expoziţia România
zilele glorioase ale Congresu­ mobilizare a resurselor de e- reşti. şi de a deschide, astfel, Expo- 1969 şi-a deschis porţile.
lui al X-lea al partidului nos­ nergle umană şi materială ale Îngăduiţi-m i să exprim sen­ La 9 august 1969, s-n stins demii şi societăţi străine ; nu­ Ia lupta condusă de partidul
tru comunist conferă eveni­ naţiunii. tim entele de caldă recunoştin­ din viaţă in urma unei boli meroase universităţi şi insti­ comunist penti*u infrîngerea
m entului dim ensiuni sim boli­ Inaugurarea Expoziţiei In ţă ale C om itetului de organi­ 0 strălucită expresie a justeţei Îndelungate, Constantin I. tu ţii de învâţâm int superior roacţiunii. pentru dem ocrati­
ce. îi acordă, şi în felul aces­ aceste zile fie rb in ţi,, zile de zare, ale tuturor celor care au Parhon, savant de renume de peste hotare i-au acordat zarea ţâ rii, pentru consolida­
ta. aureola m arilor sărbători. manifestare plenară a tuturor contribuit la realizarea acestei mondial, vechi m ilita n t al m iş­ titlu ri ştiinţifice. rea şi dezvoltarea regim ului
Expoziţia este o veritabilă con­ v irtu ţilo r creatoare ale p a rti­ expoziţii, pentru înalta cinste politicii partidului îndreptate spre cării m uncitoreşti şi democra­ democrat-popular. După pro­
densare a hărniciei, priceperi, dului. ale întregului nostru co- ee ni se face. tice din ţara noastră, preşe­ Constantin I. Parhon îm ple­ clamarea R epublicii Populare
pasiunii cu care întregul po­ por. a făcut ca. intr-u n chip dinte al p rim u lu i Prezidiu al teşte munca de creaţie ş tiin ­ Române, la 30 decembrie 1947,
por român înaintează pe dru­ mai m ult decît firesc, ziua dc Menirea expoziţiei este de a înflorirea patriei socialiste Republicii Populare Române, ţifică cu activitatea de ocroti­ Constantin I. Parhon este in ­
mul bunăstării materiale şi ieri să poată fi considerată ca oglindi înfăţişarea României fiu credincios al poporului ro­ re a sănătăţii poporului, că­ vestit cu înalta răspundere de
spirituale, al inteligentei sale una din zilele de lucru ale socialiste la aniversarea unui mân. reia îi dedică o neobosită e­ preşedinte al p rim u lu i Prezi­
creatoare, al cutezanţei si ma­ Congresului al X-lea al P a rti­ sfert de veac de la eliberarea Pâtrundom în pavilionul stalaţii, utilajele şi maşinile nergie şi pasiune şi este cu­ diu al R epublicii Populare Ro­
tu rită ţii. Ea dă glas m indriei dului Comunist Român. de sub jugul fascist — mo­ central al celei mai mari — dintre care unele în func­ Constantin I. Parhon şi-a noscut. de asemenea, prin con­ mâne. In această calitate a
ment crucial în istoria pa­ m anifestări expoziţionale. Ex­ ţiune — asupra re la ţiilo r eco­ consacrat întreaga viaţă s lu ji­ trib u ţia de mare preţ pe care m uncit cu pasiune pentru în ­
a adus-o Ia formarea de noi
poziţia ocupă un spaţiu de a­
Emoţionantă demonstraţie triei ..Sub conducerea P a rti­ proxim ativ 72 000 mp ; este de nomice internaţionale ale ţâ­ rii cu pasiune a ştiinţei româ­ şi noi contingente de cadre făptuirea p o liticii partid ului
neşti. în flo ririi patriei şi pro-
dului Comunist — arăta tova­
rii noastre. Ei răspund eu in­
* » de dezvoltare economică şi
răşul Nicolae Ceauşescu în ra­ circa două ori mai întinsă de­ form aţii suplim entare intere­ pâşitii poporului, construirii medicale valoroase. social-culturalâ a ţâ rii, de con­
1964.
Adînc devotat poporului ro­
a transformării cuvîntuiui în faptă portul prezentat la Congres — cît ediţia ju b ilia ră din pavilion sului manifestat dc oaspeţii socialism ului în România, cau­ mân. adevărat savant cetăţean, struire a bazelor o rîn d u irii so­
zei generale a progresului, pă­
Pe lingă cunoscutul
clasa muncitoare în alianţă cu
de pesle hotai*c pentru dife­
ţărănimea, cu intelectualita­ circular şi celelalte clădiri au rite utilaje şi agregate, pen­ cii si prieteniei între popoare. anim at de dorinţa de a slu ji cialiste.
tea şi celelalte pături sociale, fost construite spaţii noi dc tru perform anţele tehnice ale Născut la 28 octom brie 1074 cu credinţă şi abnegaţie cauza Constantin I. Parhon a adus
In această splendidă dum i­ tiv al C.C. al PC.R., vicepre­ o contribuţie de seamă la în­
nică dc august, cînd Capitala şedinte al C onsiliului de M i­ a obţinut în dezvoltarea pa­ expunere — 15 000 mp in pa­ acestora Deseori, acestui in ­ la C im pulung Muscel, dintr-o naţiunii din rîn d u rile căreia făptuirea p o litic ii externe a
patriei este Împodobită dc niştri. D um itru Popa. mem­ trie i victorii rem arcabile cu vilioane şi a lţi 20 000 mp pe teres i se adaugă aprecieri e- fam ilie de învăţători, si-a de- s-a născut, el a luat parte ac­ p a rtid u lui şi statului nostru.
sărbătoare, m ii şi m ii de bucu- bru supleant at'CumittitiJţUi^E- ' care, pg drept CAj:int,.ne.J>u- . platforme, exterioare, Pruicrr. vogioase pe care oaspeţii le sâvîrşit studiile, prin absolvi­ tivă la lujota duşă dc forţele In calitate de membru fonda­
restoni se îndreaptă spre Ex­ xccutiv al C.C, al P.C R., priru- tem m îndri*. tanţîi, constructorii, organiza­ adresează realizărilor econo­ rea strălucită a Facultăţii dc progi esiste' pentru eliberarea tor al Asociaţiei române pen­
poziţia R ealizărilor Economiei secretar al C om itetului m uni­ Realizarea consecventă a in ­ to rii au avut dc soluţionat o miei româncşli. medicină din Bucureşti. în a socială si naţională a poporu­ tru strîngerea legăturilor cu
Naţionale — România 19G'J. cipal Bucureşti al P.C.R.. p ri­ dustrializării socialiste. într-o m ultitudine dc probleme. în- Sinteză a eapaeitâţii crea­ nul 1097, încă de pe băncile lui. încă din tinereţe a luat U.R.S.S. — al cărui preşedin­
Sint m uncitori, ingineri, teh­ m arul general al Capitalei, concepţie unitară şî de lungă cepînd eu sistematizarea şi or­ toare a poporului român, p ri­ facultăţii. Constantin I Par­ contact cu mişcarea m uncito­
perspectivă : dezvoltarea in­ ganizarea te rito riu lu i expozi­ hon se remarcă. întrunind a- rească. a cunoscut ideile socia­ te de onoare a rămas pînâ la
nicieni din întreprinderile ora­ Victor loncscu, preşedintele tensă şi complexă a agricultu­ lej de bilanţ si p rivire în v i­ liste şi a m ilita t pentru în făp ­ sfirşitu l v ie ţii — a m ilita t ac­
şului. lucrători din in stitu ţii, Camerei de Comerţ. V irg il ţiei. construcţia pavilioanelor i ilor. Expoziţi i România 1969 precicrile elogioase ale ptofe- tuirea lor. Din anul 1921 Con­ tiv pentru prietenia din tre
din laboratoare, din in stitu ­ Actarian. adjunct al m inistru­ rii : creşterea eficienţei econo­ noi. permanente sau a altora este o oglindă grăitoare a ceea sorilor săi si îndeosebi ale sa­ România şi Uniunea S ovieti­
tele dc cercetări, creatori lui industriei construcţiilor de mice în toate sectoarele de demontabile şi term inînd cu ee am înfăptuit, a reea ee sîn- vantului Gheorghe Mannescu. stantin f. Parhon este membru că. El a activat consecvent
si ei ai b un u rilo r a căror maşini. Ion Tulpan, adjunct activitate, sporirea producti­ amenajarea de spaţii verzi sau tem capabili sâ înfăptuim In anul 1909. Constantin 1. nl P artidului Comunist Român. pentru întărirea re la ţiilo r de
expresie concentrată este ma­ al m inistrulu i finanţelor, si v ită ţii m uncii sociale si redu­ eu asigurarea unor locuri de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ' Parhon a elaborat prim ul tra ­ In ciuda persecuţiilor la ca­ prietenie ale României cu toa­
rea expoziţie. Hrîstache Zambeti, vicepreşe­ cerea cheltuielilor materiale odihnă şi agrement. Se des­ şi ceilalţi oaspeţi români si tat dc endocrinologie din lu ­ re a fost supus dc t egimul bur- te ţă rile socialiste, pentru dez­
de producţie : ridicarea calită­
Ora 10. V aluri de ovaţii şi dinte al Camerei de Comerţ. ţii şi nivelului ta in ic al pro­ prinde preocuparea ca fiecare străini la inaugurarea celei me. In anul 1912 este num it ghezo-moşieresc. Constantin I voltarea legăturilor ţâ rii noas­
în­
sector să fie reprezentat
Parhon a m ilita t
neînfricat
urole vestesc sosirea oaspeţi­ La tribuna oficială, amena­ duselor ; introducerea în pro­ tr-o manieră modernă şi cla­ mai mari expoziţii economice profesor de clinică neuropsi- îm potriva cercurilor reacţio­ tre cu toate statele, pentru a­
lor de onoare la festivitatea jată in faţa pavilionului cen­ ducţie a cuceririlor ştiinţei şi ră. în tr un context care sâ re­ româneşti sint în pavilionul iiîauicâ la facultatea dc me­ firm area României pe plan in ­
inaugurării expoziţiei. Din ma­ tral. iau loc tovarăşii Nieoiae tehnicii contemporane : pro­ liefeze ceea cc este caracte­ central. Pe o suprafaţă de dicină din laşi şi director al nare. a fascism ului, pentru de­ ternaţional, în sp iritul cauzei
şina deschisă, care străbate şo­ Ceauşcscu, cu soţia, ion Gheor­ movarea cooperării prieteneşti ristic a ctivită ţii din ramura 14 600 mp. r it totalizează cele spitalului de boli psihice dc la mocraţie. libertate si indepen­ păcii şi colaborării între po­
seaua printre coloanele de ce­ ghe Maurer. cu soţia, Gheor­ cu ţările socialiste şi dezvolta­ respectivă ca producţie, cer­ patru nivele ale pavilionului, Socola. încă de la această e- denţă naţională. poare.
tăţeni. tovarăşul Nicolae ghe Apostol. Chivu Stoica. rea re la ţiilo r de colaborare cu cetare ş tiin ţifică şi perspecti­ sînt prezentate aproxim ativ pocâ numele său începe sâ f'e P atriot înflăcărat, Constan­ P atriotism ul fierbinte. încre­
Crauşeseu, Împreună cu tova­ Paul Nieuleseu-Mizil. V irg il toate ţările lu m ii ; sporirea ve de dezvoltare viitoare. S-a 5 500 dc exponate, sintotizind cunoscut şi apreciat în lumea tin I. Parhon a fost în ace­ derea neclintită in forţa crea­
răşul Ion Gheorghe Maurei*, T rofin. 11ie Vcrdcţ. M axim venitului naţional si. pe n- urm ărit, totodată, ca prezen­ realizările de-a lungul unui medicală. După 20 de ani dc laşi tim p anim at dc idealurile toare a poporului român, lib e r
răspund cu gesturi largi, pline Berghianu. Florian Dânâlachc, coastâ bază satisfacerea în tarea complexă a fiecărui sec­ sfert de vene ale principale­ activitate desfăşurată la laşi. internaţionalism ului socialist, şi stâpin pe soarta sa. devo­
de căldură, salutului m ulţim ii. Constantin Drăgan. Janos Fa- rond iţii tot mai bune a cerin­ tor sâ evidenţieze şi interde­ lor ram uri ale industriei Este în 1933 profesorul Constantin m ililin d activ pentru cauza tam entul cu care a s lu jit cauza
Dc-a lungul traseului, oamenii zelcas, Petre Lupu. Manea ţelor m ateriale şi spirituale de o ilustrare vie. concludentă a 1. Parhon devine titu la r al ca­ păcii si prieteniei între po­ socialism ului dc-a lungul în ­
dau glas sentim entelor ce-i u ­ Mâneseu. Leonte Râutu. Gheor­ viaţă ale poporului — repre­ pendenţa sa eu celelalte ra­ m arilor prefaceri, cantitative tedrei de endocrinologie a fa­ poare : el a desfăşurat o inten­ tregii sale vieţi au făcut din
nesc în gînd şi faptă : fid e ­ ghe Stoica. Vasile Vilcu, Şte­ zintă elemente fundamentale m uri ale economiei naţionale. si calitative, pe care le-a cu­ cu ltă ţii de medicină din Bucu­ să activitate pentru în fă p tu i­ omul de ştiinţă şi cetăţeanul
litatea neclintită faţă dc fan Voitec. Tosif Banc. Petre S-a m uncit m ult. Dc la pro­ noscut industria românească, reşti. rea lin ie i politice a P artidu­ Constantin I. Parhon o stră lu ­
Partidul Comunist, conducăto­ B lojovici. D um itru Coliu. E­ ale p o liticii partidu lui nostru iectantul şef şi plnâ la gră­ a preocupării permanente a Om dc o marc erudiţie ş tiin ­ lui Comunist Român de dez­ cită pildă pentru întreaga in ­
rul politie, care. dc-a lungul mil Drâgânescu; M ihai Cere, si constituie, ca atare, idei că­ dinarii care au amenajat pe­ partid u lu i de a făuri o econo­ ţifică. Constantin T. Parhon a voltare a re la ţiilo r de prietenie telectualitate şi întregul tine­
lăuzitoare ale expoziţiei
pe
luzele, s-a lucrat cu pasiune
acestui pătrar dc secol din D um itru Popescu. M ihai Da- care o deschidem astăzi mie dinamică, modernă, care adus o strălucită contribuţie la intre poporul român şi popoa­ ret studios din patria noastră.
rouă istoric a Romăniei. a cîr- lea. Vasile Patilineţ. eu soţiile. şi răspundere. angajează v iito ru l naţiunii dezvoltarea tezaurului ş tiin ţi­ rele sovietice. In anul 1934 a Ca recunoaştere a a c tivită ţii
Cele peste G0 000 dc expona­
m uit poporul cu înţelepciune, Au urcat, dc asemenea, la Tn continuare. tovarăşul te. în dim ensiuni reale sau noastre pe m ultiple planuri fic medica) al patriei noastre, fost unul din fondatorii Aso­ închinate fe ric irii poporului,
eurai şî hotârirc spre atinge­ tribună reprezentanţii partide­ Gheorghe Râdulescu a făcut o m iniaturizate, graficele, hăr­ ale progresului şi civilizaţiei. la cicşterea prestigiului ştiin ­ ciaţiei „A m ic ii U.R.S.S.'. Tn
rea ţe lu rilo r măreţe întrezări­ lor comuniste şi m uncitoreşti, amplă prezentare a sectoare­ Toate acestea au fost cîndva ţei româneşti peste hotare. El tim pul celui dc-al doilea răz­ a m eritelor sale dc om dc ştiin ­
socialiste, democratice. nnti- lor expoziţiei, subliniind rea­ ţile, panourile şi fotografiile este creatorul şcolii noastre boi m ondial, a m ilita t îm po­
te într-o zi de cumpănă din im perialiste. care iau parte la sînt tot atitea ce rtitud ini, din doar simple prevederi de plan. ţă şi m ilita n t pe târîm social-
august 1944. De pretutindeni lizările rem arcabile obţinute Ele au devenit realităţi dura­ de endocrinologie şi unul d in ­ triva d icta tu rii m ilitaro-fascis- polilie. Constantin I. Parhon
lucrările Congresului al X-lca de poporul român, sub condu­ care se înfăţişează chipul de
.se înalţă, eontopindu-se in ­ al P artidului Comunist Ro­ astăzi al ţârii, sînt tot atitea bile. S-a întim pla t aşa pentru tre fondatorii endocrinologiei le. fiind unu! din sem natarii a fost distins cu înaltul titlu
tr-un singur glas. glasul con­ cerea partidului, in cei 25 dc m ărtu rii ale justeţei Dolitîcii că întregul popor a participat, pc plan internaţional. Depu- protestului profesorilor uni­
ştiinţei noastre, numele p a rti­ mân ani de construcţie socialistă şi partidulu i dc edificare a în calitate dc fă u rito r şi su­ de Erou al M uncii Socialiste şi
dului : „P.C.R. r , al conducă­ Sînt prezenţi vicepreşedinţi strădaniile organizatorilor ex­ României socialiste, care a r i­ veran al roadelor m uncii sale. nînd o activitate de pionierat, versitari îm potriva guvernului cu alic numeroase titlu ri, or­
torului poporului român : ai C onsiliului de Stat şi ai poziţiei de a prezenta succe­ dicat patria noastră pe un loc la opera de ttansfotm arc so­ descoperirile şi ideile sale au lu i Antonescu, pentru ieşirea dine si medalii ale Republicii
„Ceauşcscu" Asistăm. îm ­ C onsiliului dc M iniştri, mem­ sele ram urilor de bază ale e­ demn în rîndul na ţiunilo r lu­ cialistă a patriei. Dc-a lungul contribuit la dezvoltarea ş tiin ­ României din războiul anti^o- Socialiste România.
preună eu numeroşi oaspeţi de bri ai C.C. al P C R .. ai Con­ conomiei româneşti, ca şi în­ mii. acestor ani am fost m artorii ţelor biologice şi medicale. vietic Apreciindu-i-se aportul deo­
peste hotare afla ţi in zilele a­ siliu lu i dc Stat si ai guvernu­ fă p tu irile din domeniul ş tiin ­ unui fapt unic în istoria po­
cestea în Capitala ţârii, la o lui. reprezentanţi ai in s titu ţii­ ţei. cu ltu rii. învăţământului şi In tim pul vizitei, care a du­ porului român — programarea Recunoscîndu-i-se meritele După 23 August 1944. în sebit la cauza păcii şi priete­
emoţionantă demonstraţie o lor centrale şî organizaţiilor artei, sănătăţii într-o manieră rat 5 ore, tovarăşii Nieoiae v iito ru lu i — de către în tru ch i­ ştiin ţifice deosebite, în 1928 fun cţiile pe care le-a îndepli­ niei între popoare. C. T. Par­
identităţii depline de idealuri, obşteşti şi alte persoane ofi­ modernă care să reliefeze Ceauscseu, Ion Gheorghe parea desâvtrşitâ a forţei şî este ales membru al Academici nit. Constantin T. Parhon a hon a fost. de asemenea, dis­
a unită ţii de nezdruncinat ciale. ceea ce este caracteristic ac­ M aurer şi ceilalţi conducători înţelepciunii poporului nosti u Române, iar în 1948 preşedin­ dus mai departe lupta pentru tins cu O rdinul Lenîn al
dintre popor şi partid, dintre Delegaţii şi in v ita ţii sosiţi tiv ită ţii în fiecare sector. de partid şi de stat se întreţin — P artidul Comunist Român.
naţiune şi conducătorul său. la Congres din toate judeţele N ădăjduim eâ Expoziţia adesea cu delegaţii de peste Ceea ce vedem aici sînt mai te de onoare al Academiei Re­ realizarea a sp iraţiilor înain­ U.R.SS.. precum şi cu înalte
Este unitatea făurită în anii ţâ rii sînt. de asemenea, pre­ Realizărilor Economiei N aţio­ hotare in v ita ţi la Congresul cu scamă roadele efervescen­ publicii Populare Române. tate ale clasei muncitoare, ale ordine şi d istin cţii ale a ilor
luptei îm potriva exploatării, zenţi la această festivitate. nale. a continuat vicepreşe­ partidului, cărora le înfăţişea­ ţei creatoare ce caracterizează In anul 1948 din in iţia tiva tuturor oamenilor m uncii, par- state. ,
anii luptei antifasciste, unita­ Sint de faţă şefii m isiunilor dintele C onsiliului dc M iniştri, ză realizări în dife rite ram uri întreaga viaţă politko-socialâ lu i Constantin I Parhon se în ­ ticipînd cu toată energia şî încetarea din viaţă a lu i
tea cimentată în zilele de glo­ diplom atice acreditaţi la Bucu­ va constitui astfel o expresie de producţie, prefacerile struc­ şi economică a ţâ rii după
rie ale lui August 1944, uni­ reşti şi a lţi membri ai corpu­ grăitoare a m uncii depuse dc turale petrecute în economia Congresul al TX-lca al p a rti­ fiinţează In stitu tu l de endo­ priceperea la desfăşurarea re­ Constantin I. Parhon este o
tatea care a căpătat dim en­ lui diplomatic. poporul român pentru înfăp­ românească, preocupările ac­ dului. Ceea ce vedem aici re­ crinologie pe care îl conduce voluţiei populare, la zidirea grea şi dureroasă pierdere
siuni de epopee în anii furtu- Numeroşi ziarişti romănî si tuirea progresului şi bunăstă­ tuale şi orientările de perspec­ prezintă materializarea hotâ- ani îndelungaţi. Rezultatele ac­ tem eliilor o rîn d u irii socialiste. pentru poporul român. A m in ­
noşi ai luptelor revoluţionare, străini, reprezentanţi ai unor rii : p rile ju l unui rodnic tivă in direcţia creşterii con­ tiv ită ţii pe acest târim i-au Ca preşedinte al p rim u lu i par­ tirea sa va râmîne veşnic vie
ai începutului construcţiei so­ m ari cotidiene şi agenţii de schimb de inform are şi de ex­ tinue a potenţialului economic , rîrilo r sale guvernate dc spi­ adus o largă apreciere inter­
cialiste. Liber, stâpîn pe soar­ presă, fotoreporteri, operatori perienţe între cei care lucrea­ al ţâ rii. La standurile vizitate, rit partinic, încărcate de răs­ lam ent democratic constituit în inima şi conştiinţa oame­
ta sa. poporul recapitulează de film şi televiziune, urm ă­ ză în diferite sectoare dc ac­ m in iş trii şi adjuncţi ai lor. pundere pentru destinele naţională, fiin d ales membi*u în ui*ma alegerilor din 1946, a nilor m uncii din patria noas­
drum ul încărcat de victo rii, resc festivitatea prilejuită de tivitate : o manifestare a aspi­ conducători de întreprinderi României socialiste, sînt răs­ al unui mare număr de aca- adus o valoroasă contribuţie tră.
drum ul de izbîndâ şi. astăzi, inaugurarea expoziţiei. ra ţiilo r României socialiste şi in s titu ţii, ingineri, m aiştri punsul cel mai elocvent, apro­
in anii îm p lin irii socialiste, ca Fanfara intonează Im nul de spre colaborarea cu toate sta­ şi alţi specialişti dau explica­ barea cea mai entuziastă pe
un singur om, ea o singură Stat al R epublicii Socialiste tele şi popoarele lum ii. ţii ample despre produsele care poporul a dat-o lu cră ri­
inim ă aduce prinosul său de România. Expoziţia de faţă poate expuse, hărţile sau machetele lor şi documentelor îna ltu lu i
recunoştinţă partid ului comu­ Tovarăşul Gheorghe Râdu- ronstituî. de altfel, o excelen­ unor m ari întreprinderi şi in- for comunist. H O T Ă R I R E A
niştilo r. celui care a dat viaţă lescu rosteşte cuvîntul de des­ tă ocazie pentru reprezentanţii
visu rilo r din totdeauna ale po­ chidere. vie ţii economice din străină­
porului. Deschiderea Expoziţiei Rea­ tate de a cunoaşte mai bine industria - coloana de rezistenţă
lizărilo r Economiei Naţionale
Coloana oficială se opreşte progresele realizate de Româ­
în faţa in tră rii principale a ex­ a R epublicii Socialiste Româ­ nia. creşterea potenţialului ei Comitetului Central al Partidului
poziţiei. nia. închinată celei de-a 25-a economic, posibilităţile sporite a edificiului economiei socialiste
aniversări a eliberării p a tri­
A ici conducătorii p artidului ei. a sdiis vorbitorul, este o- pe care le arc ţara noastră
şi statului sînt întîm pinaţi de spre a efectua schim buri eco­ Comunist Român, a Consiliului de S tat
noralâ de prezenţa conducerii nomice. tehnieo-ştiinţifice şi V izita la parterul p avilio­ d irecţiile de dezvoltare a side­
tovarăşii Gheorghe Râdulescu, de partid şi de stat în fru n ­ culturale în cele mai diferite nului începe cu sectorul re ­ rurgiei în lum ina prevederilor
membru al C om itetului Execu- te cu tovarăşul Nicolae domenii. zervat siderurgiei, care în a­ Congresului al X-lea. Reţine
In această ordine de preo­ cest an este în măsură sâ rea­ atenţia faptul că în 1975 pro­ şi Consiliului de Miniştri
cupări. aş dori să amintesc lizeze producţia de fontă a ducţia de oţel va ajunge la
că. pe locul actualei expozi­ anului 1938 în numai 14 zile 10-10,5 m ilioane tone, iar cea
de lam inate la 7,2-7,5 m ilioa­
Citadelele oţelului
românesc
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţii. se va deschide anul viito r — combinatele de la Galaţi, ne tone. ale Republicii Socialiste România
prim ul tîrg internaţional or­
Vizita la parterul pavilionu­
ganizat de ţara noastră. Hunedoara. Reşiţa — sînt re­ lui continuă cu standurile
prin
varietatea
prezentate
Dezvoltarea re la ţiilo r econo­
va face o vizită oficială în Iran mice externe, extinderea le­ produselor lor precum şi prin sectorului energetic, care se In legătură cu încetarea din de stat al R epublicii Socialiste 3. — Corpul neînsufleţit -
alte forme deosebit de sugesti­
găturilor ştiinţifice şi a schim­ ve : machete, montaje foto­ prezintă cu un bilanţ deosebit viaţă a lui Constantin I. Par­ România se va arbora în
b urilo r culturale reprezintă, de sem nificativ : în perioada hon. Com itetul Central al bernâ. lu i Constantin T. Parhon vc fi
Avînd în vedere relaţiile de Nicolae Ceauşescu, cu soţia, sâ în concepţia partidului şî sta­ grafice, panouri luminoase, 1961-1968 s-a înregistrat o creş­ P artidului Comunist Român. 2. — Se constituie o comisie depus la M onum entul eroilor
prietenie dintre România şi facă o vizită oficială în Iran. tului nostru, un m ijloc im por­ proiecţii. Un loc im p o rta n ţii tere a producţiei de energie Consiliul de Stat şi Consiliul luptei pentru libertatea po­
Iran, Maiestatea Sa Im peria­ Preşedintele C onsiliului de tant în lupta pentru îm bună­ ocupă expunerea o te lu rilo r de M in iştri ale R epublicii So­ pentru organizarea fu n e ra lii­
to v a ră ş ii;
lor, form ată
din
lă, Şahinşahul A ryam ehr si Stat al Republicii Socialiste tăţirea clim a tulu i internaţio­ speciale, domeniu care fo r­ electrică si termică într-un cialiste România hotărăsc : Ion Gheorghe M aurer (preşe­ porului şi a patriei, pentru so­
îdaîestatea Sa împărăteasa România şi soţia au acceptat nal, pentru realizarea destin­ mează obiectul unei preocu­ 1. — Se vor organiza fune­ dintele comisiei), D um itru Pc- cialism.
Ira n u lu i au in v ita t pe pre­ cu plăcere invitaţia. V izita în derii si în tă ririi păcii în lume. pări deosebite in cadrul si­ ra lii naţionale. Ele vor avea trescu, M iron Nicolescu, A u­ 4. — In semn de u ltim orr.
şedintele C onsiliului de S tatal Iran va avea loc între 1 şi 6 Ingâduiţi-m î. ca în încheie­ derurgiei. O serie dc texte, de B B B M loc m iercuri, 13 august 1969. rel Moga, Ştefan Bălan, M ih a il giu, în Bucureşti se vor tn ig r
R epublicii Socialiste România. septembrie 1969. rea acestei succinte prezen­ date statistice pun ia lum ină In ziua fu n e ra liilo r, drapelul Roşianu. 21 dc salve de artilerie.