Page 42 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 42
LUMI 11 AUGUST 1969
EXPOZIŢIA ROMÂNIA 1969 Documentele forumului suprem al partiduiur,
ŞI-A DESCHIS PORŢILE
înălţător program al dezvoltării viitoare
agregate de cimentare, staţii interioară şi exterioară de tu rilo r aeriene, iar machetele
automate de carotaj şi alte 7 350 mp. N ivelul de dezvol unor nave m aritim e de con
realizări ale constructorilor de tare la care au ajuns sau vor strucţie proprie sau ale celor
u tila j petrolier. ajunge transporturile pe calea aflate in dotarea flotei noas
Se face un scurt popas la ferată este ilustrat prin cîteva tre. precum şi modelul la sca
ritm mediu anual de 19,9 la cifre : parcul de locom otive ra 1:500, al portului Constanţa,
sută. restaurantul „Prahova", orga
nizat în incinta expoziţiei de Diesel-clectrice şi electrice a indică realizările obţinute în
S tandurile industriei con Uniunea judeţeană a coopera crescut în acest an, compa transporturile navale.
structoare de maşini au fost tivelor de consum Prahova. ra tiv cu 1965, de 3 ori, iar Tot aici figurează sectorul
amplasate de organizatori tot Construit în stilul hanurilor acţiunea continuă într-o m ă poştei şi telecom unicaţiilor,
in pavilionul central, De fapt româneşti, restaurantul face sură şi mai mare, astfel ca la
însă această ram ură este om parte din ansamblul de locuri finele lui 1975 tracţiunea Die- reprezentat prin centrale tele
niprezentă in com plexul ex- de popas şi agrement ce punc sel-electrieâ* şi electrică să re fonice, staţii de radio şi tele îndemn şi chemare adresate Dacă ar exista unitate de
poziţional, beneficiarii ei fiin d tează drum ul de mai m u lţi k i prezinte 95 la sută din totalul viziune. tu rn u ri pentru radio măsură pentru a marca en
relee şi prin macheta staţiei
toate celelalte ram uri econo lom etri pe care vizitatorul il traficu lui. Constructorii pre de emisie Bucegi. tuziasm ul m uncii, zilele din
mice. Pătrunzînd in această are de parcurs prin expoziţie. zintă aici moderne locomotive
lume a m aşinilor, pe platoul electrice. Dicsel-eleetriee şi In continuarea vizitei, tova acest început de august
răşul Nicolae Ceauşeseu şî cei
centra! îţi atrage atenţia s ilu Vizitarea expoziţiei continuă Diesel-hidraulice. vagoane e la lţi oaspeţi poposesc în in cin forţelor creatoare ale 1969 ar fi cele mai .de
eta impunătoare a butucului cu sectoarele m inier şi geo legante de călători şi de m ar v ir f“ pentru toate colecti
cu paletii hidroagregatului de logic. amenajate, de asemenea, fă. completate cu alte detalii ta sectorului destinat construc vele. Dar o asemenea u n i
tate nu există şi entuzias
178 MW pentru hidrocentrala pe platform a din faţa pavilio p rivind aspecte ale exploatării, ţiilo r, a rhitecturii şi sistem ati
P orţile de Fier, precum şi sta nului central. La scara speci centralizării telecom unicaţii zării. A ici. trei pavilioane şi m ul dezlănţuit se manifes-
torul turboagregatului de 60 fică expoziţiei sînt prezentate lor, e le ctrifică rii, tra cţiu n ii şi liber, însumînd o suprafaţă to întregii Românii socialiste tâ plenar, la fiecare om în
mai m ulte platform e în aer
MW , produse de Uzina con aici principalele procese ale în tre ţin e rii căii ferate. parte, în felul său. Zilele
structoare de maşini Reşiţa. m in eritulu i modern ; de la de tală de 10 500 mp. prezintă lu c ră rilo r Congresului al
Cea mai mare parte a acestui tectarea stra tu rilor, pînâ la Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu exponate variate, de la mate Activitatea înaltului forum zate şi rezolvate împreună cu X-lea al p a rtid u lu i au m ar
sector este ocupată de con transportul m aterialului la şi a lţi în a lţi oaspeţi urcă in riale de construcţie, mecanis al comuniştilor e în plină des GHEORGHE CAUNESCU consiliile populare, organizaţii cat adevărate culm i de au-
strucţia de maşini-unelte de suprafaţă şî, mai departe, pî cabina unei locomotive elec me, maşini şi u tilaje grele, pî făşurare. Congresul al X-lea secretarul le de masă si orqanele eco todepâşiri.
prelucrare a m etalelor — vlăs nâ la operaţiunile post-extrac- trice de 6100 cai putere, unde nâ la machetele unor zone in nomice compelente. U rm ărim atent m iin ile o
tar al economiei socialiste tive. Pe terenul exterior sint primeşte explicaţii asupra in dustriale. ale unor aşezăminte al Partidului Comunist Român Consiliului judeţean Hunedoara peratorului de la maşina de
care a cunoscut o creştere prezentate d iferite u tila je şi sta la ţiilo r şi aparatajului cu social-culturale sau ale unor analizînd, in spiritul unei înal al Frontului Unităţii Socialiste- In curînd urmează să se injecţie, Adevărate m îini
prestigioasă în ultim ele două maşini specifice ; o maşină care sînt dotate noile locomo blocuri de locuinţe. te exigente, marile cuceriri re organizeze consfătuiri cu de de maestru. Adresăm mai
decenii. D iferite maşini şi a pneumatică de încărcat, un că tive, asupra perform anţelor a- Cîteva date inserate pc pa voluţionare dobîndile în de putaţii consiliilor populare — m u ltor oameni de la Fa- * 1
gregate ce impresionează prin rucior pe bandă şi un răstur ccslor moderne mijloace ale nourile din pavilionul destinat cursul pătrarului de veac care este necesar ca în viitor con lucru de care trebuie să ne
dim ensiuni şi nivel de reali nător cu comandă electrică, transportului feroviar. industriei m aterialelor de con s-a scurs de la eliberarea de siliile locale ale Frontului U ocupăm de pe acum — în ca
zare tehnică atestă progresele apoi vagoneţi şi locomotive He In sectorul transporturilor stru cţii evidenţiază pregnant sub juqul fascist. îndeamnă si nităţii Socialiste să-şi aducă o drul cărora se va analiza ac
tivitatea desfăşurată si se vor
înregistrate de această ram u mină — dintre care locom oti auto, navale şi aeriene sînt evoluţia acestei ram uri : nu in acelaşi timp cheamă forţe contribuţie eficientă la adinci- stabili măsuri corespunzătoare CEL MAI DE
ră a industriei noastre, venu- va Diesel cu transm isie hidrau prezentate, într-o gamă va ria mai în perioada dintre Con le creatoare ale întregii târî rea democratismului orinduirii
mele şi aprecierea pe care pro lică statică reprezentînd o tă, m ijloace de transport — gresele al IX -lea şi a) X-lea ale la noi eforturi destinate pro noastre, la educarea cetăţeni pentru îmbunătăţirea muncii în
dusele ei şi le-au cucerit în noutate — un schip modern de la autoturisme de teren, p artid u lui au in tra t în c ircu i gresului, valorificării tuturor lor în spiritul dragostei Iată viitor. PREŢ DAR
cele peste 60 de ţâri ale lu de 12 tone şi altele. Toate ex microbuze şi autocamioane de tul productiv 40 de fabrici şi energiilor si talentelor in ope de patria socialistă, fată de Acestea sini doar cîteva sar
m ii in care se exportă A m in ponatele aduse aici — din ca 3 şi 5 tone, pină la noile t i secţii noi. Ca urmare, produc ra vastă de făurire pe pămJn- Partidul Comunist Român al cini la a căror rezolvare sin-
tim dintre acestea strungul re am a m in tit doar cîteva — puri de autocamioane de 7 to ţia de m ateriale de construc tu) României a societăţii socia frăţiei dintre* oamenii muncii tem chemaţi să ne aducem în
carusel de 3 200 mm produs de evidenţiază o realitate eu a- ne, autoturisme „Daeia-1 100“ ţie a crescut apreciabil, ajun- liste m ultilateral dezvoltate. români si cei apartinînd nclio- Închinat
F.M U.A. din Bucureşti şi ma dincâ sem nificaţie: aceea a şi autoturism ul de teren „A ro*. gind ca în 1968 aceasta să fie Astăzi nu poţi găsi vreun om nalitătilor conlocuitoare, al in treaga contribuţie.
şinile de alezat şi frezat AF-05 nivelului înalt de autom atiza Macheta noului aeroport in de 14.5 ori mai mare decît în Aşa cum se arală în hotă-
rîrea recentei plenare a Con
şi AF-100. de înaltă precizie, re şi mecanizare atins în acest ternaţional Otopeni, ca şi di 1950. Tovarăşul Ceausescu cer care, dînd glas proDrlilor lui ternaţionalismului socialist, siliului National „Frontul U ni PARTIDULUI
cu comandă program, strungul domeniu al industriei noastre. versele tip u ri de avioane ex sentimente, să nu aprecieze pentru creşterea conştiinţei po
autom atizat, SNA-500 cu co Oaspeţii vizitează in conti puse, printre care avionul bi- cetează cu atentie exponatele, în mod sincer sau să nu apro- litice şt civice a oamenilor tăţii Socialiste va m ilita neo
mandă program pe bandă de nuare sectorul electroenergc- m otor „Islander", care recent se interesează de perform an he din toată inima activitatea muncii. Este, de asemenea, de bosit pentru întărirea coeziu
magnetofon şi altele. Tovară lie. Imaginea generală pe care a efectuat prim ul său zbor, ţele lor şi recomandă extinde laborioasă ce se desfăşoară datoria consiliilor Frontului U- nii naţiunii noastre socialiste, brica chimică din Orâştie
şul K.F. Katuşev, secretar al ţi-o sugerează echipamentele facilitează vizita to ru lu i cunoş rea cit mai largă a u tiliză rii în aceste zile în Capitala tă nitâţii Socialiste ca Dropunerile pentru unitatea de nezdrunci aceeaşi întrebare : In zilele
C C. al P.C U S , conducătorul moderne din sistemul energe tinţa cu dezvoltarea transpor- noilor produse. rii, la cel de-al X-lea Congres făcute in cadrul dezbaterii pu nat a întregului popor în ju Congresului, ce-aţi hotârit
delegaţiei PC.U.S la Congres, tic naţional, pentru transpor al Partidului Comunist Român, blice a- documentelor pentru rul Partidului Comunist Ro sâ realizaţi ?
se interesează îndeaproape de tul, transform area şi distribu centru dezbaterea şi funda Congresul al X-lea. n căror so mân, al Com ilelulul său Cen Răspunsurile ? Simple,
realizările şi perspectivele u ţia energiei electrice, expuse mentarea celor mai im portan luţionare este de competenta tral. în frunte cu tovarăşul spuse între două piese, in
nor ram uri industriale, de per în aer liber, este aceeaaavîn- Totul pentru binele te probleme care le ridică con organelor locale, să fie anali- Nicolae Ceauşeseu”. tr-un moment de răgaz :
form anţele unor u tilaje, de lu lu i deosebit pe care l-a cu struirea şi consolidarea orîn- — Adam Marc — opera
aspecte ale colaborării econo noscut electrificarea în cei 25 duirii noastre socialiste, dez to r : azi dau 20 de navete
mice româno-sovietice ; în fa dc ani care s-au scurs de la şi fericirea oamenilor voltarea multilaterală si în flo în plus ;
ţa s tru n g u lu i. carusel realizat eliberare. Vasta acţiune de rirea României de miine Pes — M aria Pascu — fin i-
de F.M.U A. din Bucureşti, valorificare a p o sib ilită ţilo r pe te tot, oamenii au si îşi ex soare : în loc dc 700 piese
tovarăşul Katuşev exclamă : rare le oferă bogatele resurse primă în cuvinte aceleaşi gîn- Pe şantierele cît prelucrez zilnic, azi voi
..Frumos !". „Vă urez succese energetice ale ţâ rii, iniţia tă de Un sector reprezentativ, co aproape 200 000 articole şi sor duri : adeziune deplină. Iiotă- Recordurile face 1000 ;
în construirea socialism ului, partid, realizarea unei uriaşe respunzător ro lu lu i şi locului timente, faţă de 48 000 în rîre fermă de a înfăptui în — loan Brad — opera
fe ricire şi sănătate !“ , scrie reţele de hidro şi termocen ce-1 ocupă in ansamblul eco 1050. mod neabătut politica internă tor : pînâ la ora 11 am de
oaspetele în carnetul unui v i trale. culm inînd cu lucrările nomiei noastre, este ccl al a Un nou popas ; o serie de si externă a partidului şi sta minerilor subterane ja 600 de piese. Voi atinge
zitator. sistem ului hidroenergetic de la g ricu ltu rii, ram ură care re a li maşini şi u tila je folosite în lului noslru. de a da viată 1 100 de bucăţi La schimb
La un a lt nivel al pavilio P orţile de Fier — realizat ir. zează peste o cincime din pro exploatările forestiere, la care programului celui de al X-lea (media lui zilnică e de 900
nului a fost rezervat un spa cooperare cu R S.F. Iugoslavia dusul social total şi mai bine se adaugă fantezia organiza Congres a! partidului. din Lupeni bucăţi n.n.).
ţiu prezentării a c tivită ţii unor — au rid ica t România in rîn- de un sfert din venitul naţio to rilo r de a crea o atmosferă întreaga gamă a lucrări- ! — Iosîf Rusu — m aistru :
institute de cercetare şi pro dul ţâ rilo r avansate din punct nal al ţâ rii, situindu-se ca a specifică acestui domeniu, in Dinamizind forţele creatoare lor m iniere cunoaşte re- j azi facem omologarea a pa
m arcabile succese pe lin ia j
iectare industrială. Numeroa de vedere al producţiei de c- port im ediat după industrie. troduc pe oaspeţi in sectorul ale întregii naţiuni. Congresul m odernizării şi mecanizării, i tru repere noi pentru un
Concomitent cu preocuparea
se exponate, planşe şi foto nergie electrică. Sem nificativ, s ilv ic u ltu rii şi al industriei de partidului ridică şi în fata Pentru minerii de la Lu nou tip de aspirator fa b ri
g rafii sint menite să creeze în acest sens. este şt faptul că susţinută pentru industrializa prelucrare a lem nului. Frontului U nităţii Socialiste peni, zilele acestui August Peste 56 la sută din opera- ; cat de .Electrom otor'* T i
vizita to ru lu i o imagine a m un în u ltim ii 15 ani dezvoltarea rea ţâ rii, partidul nostru a O suită de clemente de sin noi si importante sarcini Ra fierbinte, au o întreită sem ţiilc efectuate ta lucră rile i mişoara.
cii pe care prom otorii şi crea e le ctrifică rii in ţara noastră a concentrat im portante m ijlo a teză ilustrează pregnant pro portul C C al P.C.R., prezen nificaţie. Alături de întregul dc înaintare în galerii sint ] — irig. V irg il Pânoiu —
to rii noului o pun In slujba cunoscut un ritm de creştere ce materiale şi în zona pro cesul de dezvoltare şi moder tat de tovarăşul Nicolae popor, ei trăiesc măreţele e mecanizate ; in prezent vî- j şeful noii secţii oxizi de
progresului tehnic. ducţiei agricole. A gricultura nizare a industriei noastre u- Ceauşeseu, în care se subli venimente ale Congresului al tezele m edii la înaintare au fie r : transoanele I şi II lu
anual de aproape două ori mai socialistă îşi dovedeşte, an de, X-lea al partidului şi aniver ajuns ia 76 m etri lin ia ri pe ! crează la pa^pveU'Li proiec
U ltim u l sector vizita t in cu mare dccît ritm u l mediu mon soare. Aceasta este însoţită dc niază că „Organism politic sarea unui sfert de veac dc lună. taţi. Azi pornim ‘şi atom i-
prinsul pavilionului central dial.' Tovarăşul M ialko Todo- an, superioritatea. In expozi o prezentare de m ărfuri, a larg reprezentativ, care înmă la eliberarea patriei şi co zorul. Va me'Fge de aici
este acela al industriei petro roviqi, membru al B iro ului E ţie, ei ii este destinată o su ranjate cu gust in tr-o succe nunchează, sub conducerea memorează împlinirea a 4 de Abatajele V ăii Jiu lu i au j înainte fără oprire
prafaţă interioară şi exterioa
liere şi chimice. La intrare, o xecutiv al P rezidiului U niunii siune de vitrine, aidoma unui partidului, toate clasele şl pă cenii de la eroica bătălie dc cunoscut în aceşti ani im - j Azi, în p rim u l schimb,
hartă a zăcămintelor de ţ i C om uniştilor din Iugoslavia, ră de 7 500 mp. încă înainte supermagazin. de la lenjerie turile sociale, indiferent de clasă din 1929 a înaintaşilor portante progrese pe lin ia ; sarcina valorică de plan la
ţei, completată cu un m ontaj conducătorul delegaţiei U .C I de a pătrunde in pavilionul pînâ la încălţăm inte, de la ţe naţionalitate. Frontul U nităţii lor. susţinerii mecanizate, intro- I mase plastice a fost depâ-
special construit, pe un teren
de grafice şi panouri, in fo r la Congres, face în acest mo în aer liber, dc circa 5 500 mp, sături, pînâ la confecţii şi tr i Socialiste se manifestă ca un ducerii pe o scară tot mal j şitâ cu 10 procente — ne-a
mează asupra dinam icii inves ment al vizitei o apreciere cotaje. Un alt pavilion, ame adevărat forum naţional. în ca-, Trei sărbători, cărora cei largă a mecanizării lucră- j confirm at tovarăşul loan
tiţiilo r. a producţiei şi expor generală a sectoarelor vizitate sînt expuse, într-o variată pa najat ca un micromagazin. ne re masele populare îşi spun peste 4 000 de mineri dc la rilo r de tăiere şi încărcare ! Bcşteleic.
tului, a lu cră rilo r geologice pînâ acum : „Sînt foarte im letă de culori, creaţiile con introduce în lumea c o p iilo r; Lupeni, Je consacră întreaga Producţia acestor abataje j Oamenii s-au tin u t de
întreprinse pentru detectarea presionat de expoziţie. Se ve structorilor de u tila j agricol. sint reprezentate aici toate liber şl deschis părerea asupra lor pricepere şi dăruire în cuvînt.
mersului construcţiei
socialis
de noi zone petrolifere, p ro de limpede că acest sfert de In prim plan, tractoarele, cele ..elementele" vie ţii lor — de. muncă, rezultatele excepţio reprezintă astăzi 30 la sută j După aceste răspunsuri
cedeelor folosite în extracţia veac a trecut cu ro s t!“. care au dus faim a ţâ rii d in la ju că rii la paltonaşe, de la te, participă la perfecţionarea nale pe care colectivul m i din întreaga producţie a ; lapidare — oamenii n-au
şi prelucrarea ţiţe iu lu i şi a colo de hotare, în cele apro articole pentru nou-nâscuţi la organizării activităţii sociale, nei le înscrie pe graficul în V ăii Jiu lu i, iar randamen- : tim p de vorbă — cuvintele
gazelor naturale Pe podiu D intre exponatele cu care xim ativ 50 de ţâri unde sînt rechizite şcolare. A lte p a v ili la conducerea societăţii", nu trecerii din această lună. tul înregistrat prin folosi telegramei adresate Con
m uri sînt expuse aparate de constructorii energeticieni se exportate. A lă tu ri de tip u rile oane înfăţişează realizările in numai că atrage atenţia, dar Sarcinile zilnice de plan au rea acestor metode atinge gresului p a rtid ulu i capătă
perforare, de deviaţie, de ca înfăţişează la acest im presio obişnuite — U-650. U-651 sau dustriei de sticlărie şi ceram i îndeamnă si cheamă, ţînînd fost ritm ic depăşite, acumu- sem nificaţii profunde. „Co
rotaj radioactiv — m ajoritatea nant bilanţ de pătrar de veac ccl pe şenile, S-650 — sînt ex că. hărnicia şi priceperea meş seama de ro lu l im portant pe )indu-se pînâ ieri un plus în medic 9,5 tone pe post. lectivul dc muncă din în
tone,
de producţie de 2 250
patente originale româneşti — se remarcă autotransform ato- puse şi unele realizări „in pre teşugarilor cooperatori. care organizaţiile de masă si ce sc adaugă celor 35 000 to In minele de m inereuri treprinderea noastră îşi ex
machete ale unor instalaţii de ru l de 200 megavolţi am- m ieră" : tractoarele V-400 şi In pavilionul B, de pe ma obşteşti îl ocupă în viaţa noas un accent deosebit s-a pus prim ă adeziunea deplină fa
prelucrare a ţiţe iu lu i şi im a pcri/200 kilo vo lţi. diferite alte 1,-400, cu m ultiple u tiliz ă ri în tră social-politică, la „îmbună ne de cărbune extrase peste ţă dc politica partidului...
gini ale zonelor petrolului instalaţii pentru electrificarea viticultu ră şi respectiv legu lul lacului Herăstrău, sint ilus tăţirea continui a conducerii plan pină la Congres. pe mărirea gradului dc ine- Sîntcm ferm h o tă riţi să
trate realizările în domeniile
De remarcat este fnptul că
românesc. urbană şi rurala, o construc m icultura. c u ltu rii şi artei, învâţâm întu- acestora, ridicarea nivelului în aceste zile s-au înregis canizurc a lu cră rilo r în a ne aducem din plin contri
Sînt vizitate apoi standurile ţie reprezentînd două posturi In incinta pavilionului, un lu i şi ştiinţei, o cro tirii sănă muncii desfăşurate de comu trat cele mai înalte realizări bataje. In u ltim ii ani, prin buţia Ia înfăptuirea cu suc
rezervate chimiei — ram ură de transform are aeriene, un grup de preşedinţi de coope tăţii populaţiei. niştii care lucrează în aceste zilnice, între care se remar introducerea la transportul ces a sarcinilor cc nc re
care in anii socialism ului a tronson LE .A . 400 (200) pen rative agricole de producţie Vizitarea Expoziţiei Româ organizaţii". că ziua de 9 ougust, cînd în abataje a m aşinilor de vin,..".
cunoscut un ritm de creştere tru alimentarea staţiei de 220 fruntaşe intîm pinâ pe în a lţii nia 19C9 evocă atmosfera vizi Avîndu-se în vedere tocmai
de-a dreptul spectaculos. Este kV, precum şi aparatura pen oaspeţi după bunul obicei ro telor de lucru pe care secre asemenea cerinţe, consiliile s-au extras 6 632 tone de încărcat cu siloz propriu, ; Sînt cuvinte care s-au
sem nificativ să am intim în a tru încercări geotehnice si am mânesc, cu pîine, sare şi vin, tarul general al partid u lu i Frontului U nităţii Socialiste, cărbune, cea mai mare pro gradul dc mecanizare a a- ! născut acolo lingă maşina
cest cadru că producţia indus plasamente hidroenergetice. urîndu-le bun venit in expo vor trebui, la nivelul fiecărui ducţie zilnică din întreaga cestor lucrări a crescut cu de injecţie. în lungul flu x u
trie i chim ice a anului 1938 a U rm ătorul sector vizita t este ziţia realizărilor ţărănim ii le-a întreprins adeseori in municipiu, oraş sau comună istoric a Lupenilor. Acestea peste 42 la sulă, inregls- ; lui tehnologic ce dă culoa
fost realizată. în anul 1968, în cel de u tila j chimie — elemen noastre cooperatiste. toate colţurile ţârii. Bună par din judelui nostru, să desfă trîndu-sc o creştere a pro- : re $i fineţe oxidului He
fier, cuvinte care s-au năs
numai şapte zile. te de construcţie metalică E x P rin sugestive machete sînt te dintre exponate au mai şoare o muncă stăruitoare pen au permis ca şi productivi cut din entuziasmul m un
fost
văzute
tovarăşul
de
înfăţişarea lu m ii m iraculoa ponatele prezentate aici — u înfăţişate m ari complexe zoo Ceauşeseu şl ce ila lţi conducă tru continua îm bunătăţire a tatea muncii să atingă cc) I d u c tiv ită ţii m uncii dc a- ; cii, acest m inunat dar pe
selor iransfoi mărj ale m ateri nele de proporţii impresionan tehnice, sisteme de irig a ţii şi tori, acolo unde ele se nasc, activităţii ce se desfăşoară în mai înalt nivel, fiind în a- proapc două ori. i core oamenii îl închină par
ei începe cu petrochimia, ilus te — sugerează vizitatorului alte îm bunătăţiri funciare ca în fabrici şi uzine, pe şantiere, toate domeniile, pentru înfăp ceaslă lună cu 532 )<g de tidului.
trată prin modernele combina înseşi destinele industriei ch i re au sporit rodnicia pâmîvt- în institute de cercetări. U tuirea de către toii oamenii cărbune mai marc faţă dc
te de la Brazi. Rînmicu V îl- mice româneşti, reflectă poli lu lu i şi suprafaţa agricolă a nele erau atunci în fază de muncii a programului ce va
eea. Piteşti şi complexul in tica economică a p artidului de ţârii. Spre edificare, apelăm proiect, altele erau p ro toti prevederi.
dustrial petrochim ic Borzeşll. dezvoltare cu precădere a r j- la cîteva date care demon puri ; astăzi, aici sînt prezen fi elaborat de cel de al X-lea
Un original m onlaj de anvelo m u rilor care propulsează pro strează dinam ism ul agricul Congres al P.C.R. Se cere şi
pe serveşle ca poartă de in gresul tehnieo-ştiinţific şl asi tu rii socialiste. La sfirşitu l a te ca produse de serie. Se re
trare în expoziţia industriei gură reproducţia lărgită la sca nului 1968. com parativ cu ţine, in m ulte dintre explica
chimice organice dc sinteză, a ra economici naţionale. 1950, producţia globală agri ţii, form ularea : „După cum
coloranţilor, maselor plastice, In acelaşi spaţiu sînt am pla colă a fost de circa 2,2 ori mai ştiţi, anul trecut acest produs
a diverşilor a u xilia ri, a plasti- sate şi alte exponate, printre mare, iar media producţiei glo se afla în faza de prototip".
fia n ţilo r şi altor produse rea care instalaţia transportabilă bale din prim ii trei ani ai ac La despărţire, tovarăşul Ne angajăm
lizate de acest sector de forat puţuri de apă FA-12. tualului cincinal a fost supe Nicolae Ceauşeseu strînge cu
căldură m iin ile organizatori
P uternic ancorată în com un tractor pc şenile cu cupă rioară cu 24 la sută celei în lor expoziţiei, spunînd : Vă alături de vîrstnici
plexul măreţei opere de indus încârcare-deseărcare, o auto registrate in perioada 1961 — felicit, este o expoziţie fru
trializare socialistă a ţării, macara de 5 tone. un moto- •3 065. ceea ce depăşeşte preve moasă, bine organizată. Ea a
chimia îşi va spori producţia stivu itor de 3 tone. o turbo- derile D irectivelor Congresu
com unei O râştloara
C etăţenii
in viito ru l cincinal în medie frezâ dc zăpadă pentru trac lui al IX -lea al P.C.R. rată tu tu ro r că douăzeci şi de Sus au ascultat cu em oţie te. m al sus, să fie dem ni dc
încrederea ce II se acordă, sâ-şl
cu 13-14 la sută anual, valori- tor U-650 etc. In imediata apropiere se cinci de ani în România s-a si bu curie R apo rtul prezentat de dăruiască to t cla n u l şl energia
licind im portanta bază dc ma Urmează o impresionantă află pavilionul de 2 000 mp m uncit ? \ secretarul general al p a rtid u lu i, în fă p tu irii p o litic ii p a rtid u lu i,
id e a lu rilo r scu m p u lu i n o stru po
te rii prime, răspunzînd astfel ilustrare a potentelor gînriirii rezervat industriei alim enta Răsună din nou aplauze, vi tova răşu l N icolae Ceauşeseu, In por, în flo r ir ii şl p ro p ă ş irii con
fata de le gaţilo r prezenţi la cel
cerinţelor crcscinde de produ tehnice româneşti — origina re. com erţului şi cooperaţiei. rale şi ovaţii nesfîrşite. M ii şi dc a! X -lea Congres al p a rtid u tin u e a so cia lism u lu i In R om â
se chimico pentru consumul lul pavilion al In stitu tu lu i de In grija organizatorilor a m ii de cetăţeni, a fla ţi pe şo lu i, In faţa în tre g u lu i popor. nia.
In aceste zile, etnd se desfă
T in e ri şi v lrs tn ic l, fără n ic i o
intern şi pentru export care, fizică atomică. „A erodo m ur stat preocuparea de a înfă sea, ţin sâ-i salute la plecare excepţie, se declară pe deplin şoară lu c ră rile celui m al în a lt
in clipa de faţă. se face în — cum se numeşte noua rea ţişa cit mai sugestiv realizări pe conducători, îşi exprim ă m u lţu m iţi de fe lu l cum p a rtid u l fo ru m al c o m u n iş tilo r, ne anga
şt
peste 80 de ţâri lizare a specialiştilor de la le obţinute în acest sector. recunoştinţa fierbinte faţă de ne în d ru m ă Şi ne fnvaţA. jă m 3â m u n cim cu pasiune p e r
d ă ru ire p e n tru con tin u a
P rin
R a p o rtu l
to va ră şu lu i
partid, pentru m arile înfăptu
In tot tim pul vizitei, condu T F A. — este de fapt o cupolă Astfel, sînt etalate, într-o pre iri obţinute sub conducerea N icolae Ceauşeseu fieca re d in fe cţio n a re a În tre g ii noastre ac
tre noi şl-a s im tit p ro p riu l său
cătorii p artidului şi statului, ca imensă dintr-o membrană u* zentare reuşită, o gamă foarte cug ci, după cum secretarul ge tiv ită ţi, să acordăm m a l m are a-
te n ţlc fo rm ă rii noastre m u ltila
şi oaspeţii străini, pun în tre soarâ. fără schelet de rezis largă, cuprinzînd mai bine de sa. pe drum ul fă u ririi socie ne ral. conducerea p a rtid u lu i a terale ca v iito ri co n stru cto ri al
bări specialiştilor, se in tere tenţă. susţinută prin presiunea 21 000 de produse şi sortim en tă ţii socialiste m u ltila te ra l fost In co n ştiin ţa fie că ru i fiu al s o cia lism u lu i şl co m u n ism u lu i.
sează de calitatea diverselor de aer interioară Pe o supra te : zeci de sortimente de con dezvoltate, încrederea deplină p a trie i, In p ro p ria noastră gin - Vom răspunde întotdeauna p re
zent la tn d e p lln ire a cauzei P a r
dlre. D eclarăm cu to ţii c i «In
produse, de perform antele a faţă dc 500 mp cit acoperă a- s e r v e din carne, fructe şi le in v iito ru l fe ricit al patriei şi tern lio tă rlţl să facem to t ce ne tid u lu i C om unist Rom ân, pe ntru
tinse. dc preocupările actuale ceastâ cupolă, atom iştii expun gume din cele peste 230 de poporului român. stă tn p u te ri pe ntru ca socia propăşirea R e p u b licii Socialiste
ale creatorilor lor. o serie de instalaţii noi sau sortimente care se realizează Inaugurarea Expoziţiei Rea lism u l şl com unism u l să triu m R om ânia, p e n tru po p o ru l rom ân
fe tn scum pa noastră ţară.
şi fe ric ire a Iul !
Părăsind pavilionul central, perfecţionate, destinate apli In prezent ; produse lactate, liză rilo r Economiei N aţionale- T in e rii, a lă tu ri de v lrs tn lc l. CORNEL ANDRIŞOIU
România 1969 este. simbolic, o
asistenta se îndreaptă apoi caţiilor practice ale tehnicilor zaharoase, făinoase şi de pes zi în care lucrările Congresu p ro m it ca p re ln ln d ştafeta în a Oraştioara de Sus
in ta ş ilo r s-o poarte roal de p a r
spre alte sectoare ale expozi nucleare sau conexe acestora. cărie. produse apicole şi m ulte lui al X-lea al P artidului Co
ţiei Se remarcă, prin originalitatea alte bunuri care sînt tot mai m unist Român continuă. Ca
Pe platoul din faţa pa vilio şi marea lor utilitate, laserul apreciate de consumatori. şi zilele premergătoare, ca şi
nului central, siluetele zvel de putere, laserul monomodal. Dezvoltarea şi îm bunătăţirea cele ce vor urma, ziua de
te ale tu rle lo r in stala ţiilor de spcctrograful de rezistentă pa- permanentă a nom enclatorului ieri a p rile ju it noii bila n ţuri
forai, avintate spre azurul ce ramagneticâ electronică, gam- de bunuri de larg consum sint încărcate de m îndrie, p riv iri Fam iliei - stato rn icie
ru lui. te introduc în atmosfera madefectoscopul pentru con reflectate în realizările obţi îndreptate cutezător spre v ii
.sectorului de u tila i petrolier, ducte. cazanul gamma distins nute de comerţul nostru so lor. In marea manifestare de
în a lţii oaspeţi rom âni şi stră cu medalia de aur şi placheta cialist. care, în pavilionul pe încredere şi adeziune fie rb in
ini adm ită utilajele realizate de onoare la Salonul interna care-) ocupă împreună cu co te a oamenilor muncii faţă de şi b u n ă s ta re
după cele mai noi cerinţe ale ţional de invenţii de la B ru operaţia de consum, oferă v i partid. faţă de tovarăşul
tehnicii petroliere, care au xelles. un betatron transpor zita to rilo r cîteva detalii dem Nicolae Ceauşeseu, m anifesta
sporit, prestigiul ţâ rii peste tabil. ne de reţin ut Astfel, în 1963, re ce s-a făcut sim ţită din plin D in to id e a u n a g lo d u r ile m a m e i crescut v o ln ic i, ş i-a u r l n d u lt ro s
hotare, contribuind la punerea Giancarlo Paîctta. membru com parativ cu 1950, volum ul şi în această zi, regăsim în au lo s t g in d u n l e de fe r ic ir e şi b u tu rile . ş i-a u î m p l i n i t v is u r ile a-
in valoare a unor noi zăcă al B iroului P olitic şi al m ă rfu rilo r desfăcute popu crederea si ataşamentul, iu b i c u r ie p e n tr u c o p ii, de î m p l i n i d u e tn d u - n e n ouâ. m a m e lo r . b u
minte de ţiţei din ţara noas D irecţiunii C om itetului Cen laţiei a crescut de aproxim a rea şi preţuirea întregului po re a n ă z u in ţe lo r de v ia tă b u n ă c u r iile v ie ţ ii a de v ă ra te . S p u n a
In
ceasta cu la c r i m i le b u c u r ie i
şl pace ale o a m e n ilo r . S tr ă lu c ir e a
tră şi din alte ţări ale Euro tral al P C Italian, a aorenal tiv 6,4 ori. M odificările esen por. a României anului 1969, pe c a re a p r im i t - o f a m i li a în u l ochi. b u c u r i i pe c a re ie dore sc
pei A fric ii. Asiei şi A m ericii elogios cele văzute : Intere ţiale intervenite în structura ţară socialistă, care sc în t i m u l p ă t r a r de veac se d a to re ş - m a m e lo r de p r e t u tin d e n i. S in t ţă
ra ncă . d a r am c o pil d o c to r
in
Latine. Se disting printre a sant. foarte interesant şi deo cererii populaţiei prin m u lti dreaptă cu paşi hotăriţi spre le şi g r i j i i p a r t id u l u i n o s lr u p e n ş tiin ţă . De aceea. s im ţă m in te le
tr u a fir m a r e a
p e r s o n a lită ţii m a
cestea instalaţiile F. 200. care sebit de emoţionant. Văd în plicarea şi diferenţierea tre ru lm ilc progresului şi ^civili m e i. a acestei fă p t u r i c â re la o pe care Ic În c e rc , o r ic lt aş vrea
şî-au cucerit o faimă m ondi expoziţie m ulte produse rea buinţelor individuale — ex za ţ iei. m e n ire a 11 d ato rea z ă a iit de m u lt. nu le p o l sp un e S lin d o a r câ p r u n
c ii şi n e p o ţii m e i. ai n o ş tri, ai t u t u
T r e c u te le v r e m i au n ă r u it g lo
lizate prin cooperare. Sînt r o r au de un s fe r t de veac în
ală. şi F 125. pe care colec presie a procesului general de d u r ile c u ra te ale m a m e lo r . au
foarte impresionat de rezulta c e r n it s u fle te le lo r, s â p ln d în coace o călă u ză s ig u ră , u n p ă r i n Pe şantierele Termocentralei de la M înlia în aceste iile se
tivu l Uzinelor „1 M ai" din tele industriei voastre si t i t dezvoltare socinl-cconnmirâ — Reportaj realirat de In im i d u r e r i a din e i. N o i n -a m a te s ta to rn ic , d r e p t şt Iu b it : P a r înregistrează ritmuri accelerate de execuţie. Echipa de fierari-
Ploieşti o prezintă v iz ita to ri atit de m ult de organizarea îşi găsesc îm plinire in diver GEORGE-RADU CHIROVIC1 v u t această so artă v itr e g ă . M ie tid u l C o m u n is t, ca re 1n aceste z i betonişti condusă de Gheorghe Voinescu este una din formaţiile
le dezbate c h ib z u ie ş te d es p re v ia
să
la 52 de ani. m i- a fo s t d a t
STELIAN CONSTANTINESCU
lor in premieră. Sînt expuse, acestei expoziţii sificarea structurii fondului de tră iesc o m a r e b u c u r ie P r im u l ta n o a s tră de azi şi cea de m i i de muncă care-ţi înscrie activitatea în mod constant in acest ritm.
ŞTEFAN BRATU m e u c o p il şi-a lu a t d o c t o r a lu l în ne.
de asemenea, instalaţii de fo Transporturile şi telecomu m ărfu ri care se desface con TUDOSE NITESCU m e d ic in ă ! MARIA STANCIOIU Foto : V. ONOIU
rai geologic şi de intervenţie. nicaţiile cuprind o suprafaţă sum atorilor, cuprinzînd acum THEODOR MATEESCU Stlu câ toţi copil! noitrt au Romos