Page 44 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 44
4 LUNI 11 AUGUST 1969
CONGRESUL CURIER • CURIER • CURIER
Aproape 10 OOfl de persoa Iul de agent intermediar al potriva sa — 245, iar restul
ne au participat sîmbătă la firmelor străine. de 39 de deputaţi, printre
New York la o demonstraţie care cei republicani, foşti
pentru pace, organizată in 4 0 4 parteneri de coaliţie în gu
legătură cu împlinirea a 24 vernul precedent, s-au abţi
de ani de Ia bombardamen Patru din importantele mî* nut, sau au fost absenţi. Ast
tele atomice asupra oraşelor năstiri bizantine, aflate pe fel. guvernul şi-a asigurat o
japoneze Hiroşima şi Naga- muntele Athos, sînt amenin majoritate parlamentară de
saki. ţate de Ioc, datorită unui 50 de voturi.
împlinirea a 24 de ani de puternic incendiu Izbucnit
la bombardamentele atomice vineri seara. Pină in prezent, ♦ 0 4
OPINIEI PUBLICE poneze a fost marcală prin- de pădure care se află In a- bine de zece mii de militari
asupra celor două oraşe ja
aproximativ 680 de hectare
După Onitalta. unde
mai
capitala
tr-un miting şi in
minăstirl
propicrea acestor
au căzut pradă focului.
Canadei, Ottawa.
federali nigerieni continuă să
4 © 4
Observatorul solar orbital 4 0 4 se afle intr-o cvasi-incercui-
re. dat fiind că mai deţin
„OSO-6", lansat sîmbătă la Încă controlul asupra singu
Cape Kcnncdy, s-a plasat pe rei căi de aprovizionare ră
o orbită eliptică, cu un perl- Un purtător de cuvînt al
gcu de 495 km şl un apo aviaţiei civile sudaneze, citat masă liberă — fluviul Niger,
geu de 558 km. a declarat de agenţia MEN, a anunţat centrul luptelor s-a deplasat
un purtător de cuvînt al că avionul aparţinind com în regiunea Port Harcourt.
NASA. El a menţionat că ex paniei „Dancmark Sterling una din principalele porţi
perienţele şi programul de Airlines", reţinut de la dala maritime ale ţării. Obţinerea
R. D. GERMANA m ite : In corespondenţa sa din BULGARIA cercetări al observatorului de 4 august pe aeroportul acestei ieşiri ia mare. cît şi
Bucureşti, consacrată lu cră ri vor începe luni după-amiază. din Khartum. a primit auto ocuparea exploatărilor petro
B E R LIN 10 — Coresponden lor Congresului al X-lea al SOFIA 10 — Coresponden după verificarea stării de rizaţia dc decolare. liere dc aici. parc să fie o-
tul Agerpres, St. Deju. trans- P artidului Comunist Român, tu l Agerpres. Gh. leva, trans funcţionare a aparaturii de Prin autorizaţia de zbor a bicctivul actualei ofensive a
m inte ; Ziarele „Neues Deutsc- ziarul „U nita" de dum inică m ite : Ziarele care apar in R, P. POLONA. - Un bloc turn, in districtul „Boluti" din la bord. cordată avionului de către trupelor biafreze care se a
land" şi „B e rlin e r Zeitung" in relevă că în cea de-a patra capitala Bulgariei publică co Lodz, transformat aii intr-un cartier modern şi înfloritor. autorităţile aviaţiei civile flă la numai 30 de kilometri
serează în paginile lo r rela zi „şi-au găsit o largă reflec respondenţe din Bucureşti des 4 0 4 sudaneze s-a pus capăt aces de oraş.
tă ri ale corespondentului ADN tare problemele statului, ale pre lucrările Congresului al tui incident. ★
care se referă la cea de-a pa democraţiei şi pa rticipării ce X-lea al P.C.R. „Rabotnicesko Declaraţia Comisiei Politice Rămăşiţele avionului DC-3, Guvernul federal nigerian
tra zi a lu cră rilo r celui de-al tăţenilor, la toate nivelurile, la Delo“ inserează în coloanele dispărut la 18 februarie 1969 4 0 4 a respins planul dc compro
X-lea Congres/al PC.R P rin dezbateri şi la activitatea po sale o relatare a corespon In cursul unui puternic vis mis înaintat dc Crucea Ro
tre altele, sej* menţionează că litică. In acest sens — scrie dentului agenţiei BTA in ca col, cu 35 de persoane la Puternice furtuni s-au abă şie Internaţională in proble
sîmbătă dupa-amiază lucrările ziarul — dobîndesc o valoare re se arată că in cea de-a pa a C.C. al P.C. Peruvian bord, au fost descoperite tut la sfirşitul acestei săplă- ma transporturilor de ali
s-au desfăşurat pe secţiuni. deosebită acţiunile menite să tra zi a lu cră rilo r au continuat sîmbătă pe versantul nord- mini asupra unor regiuni din mente şi medicamente desti
Totodată, se relevă faptul că asigure creşterea rolului par dezbaterile generale pe m argi estic a) celui mai înalt vîrf statul Ohio, rănind 230 de nate populaţiei biafreze. In
Congresul. a holărît num ărul lam entului — despre care a nea principalelor documente LIMA 10 (Agerpres). — Co nor acţiuni in apărarea refor de munte dîn S.U.A., YVhit- persoane şi provocînd pagu urma acestui refuz, adus la
tovarăşilor ce urmează să fie vo rb it Ştefan Voitec, preşedin ale Congresului P rintre alte misia Politici a C.C. al Parti melor efectuate pină in pre ney, din lanţul munţilor be in valoare de milioane de cunoştinţa presei dc către co
aleşi in organele de conducere tele M a rii A dunări Naţionale. le se relevă că în şedinţa ple dului Comunist Peruvian a zent de guvern cu scopul de Sierra (Nevada). Un elicopter dolari. In ajutorul celor si misarul federal al informa
— C oqiiletul Central şi Comi El a a m in tit că, în u ltim ii ani. nară de sîmbătă Congresul a dat publicităţii o declaraţie în a zădărnici încercările cercu al bazei aeriene Hamilton nistraţi au fost trimise uni ţiilor. Enahoro. poziţiile ce
sia Cerl.trală de Revizie. principalele proiecte de lege aprobat în unanim itate propu legături cu poziţia sa faţă de rilor monopoliste de a le di din California a aterizat la tăţi ale gărzii naţionale. lor două părţi rămln deo
In inform aţia despre lucră au fost supuse dezbaterii pu nerea cu p rivire la num ărul politica guvernului. In docu minua importanţa. In decla locul accidentului şi a anun camdată ireconciliabile.
m em brilor C om itetului
Cen
rile Congresului este cita t sa blice, discutate în com isiile tral si ai Comisiei Centrale de ment sc araţi ci partidul co raţie se subliniază că, în ciu ţat că toate persoanele afla ♦ © ♦
lu tu l adresat particip anţilor la permanente şi apoi în Aduna munist consideri ci sarcina da diferenţelor ideologice, te la bordul avionului şi-au ♦ 0 4
congres de către P artidul Co rea Naţională. In esenţă, Revizie, menţionîndu-se că. principali a tuturor forţelor partidul comunist ia parte ac pierdui viaţa. Nu au fost Membrii echipajului „A-
m unist din Germania. De ase parlam entul — care în trecut date fiind sarcinile lot mai progresiste şi anliimpcrlalistc tivă la realizarea transformă încă stabilite cauzele acci pollo-12", care urmează să Cinci persoane — trei băr
menea. 'm enţionindu-se că se întrunea de douâ-trei ori pe complexe ce se pun în faţa din ţară este de a mobiliza rilor radicale care au loc in dentului. fie lansată in luna noiem baţi şi două femei, printre
noilor organe conducătoare de
Congresul a tos* salutat de şe an pentru aprobarea bugetu masele populare in vederea u- această perioadă in ţară. brie, îşi continuă pregătirile care şi actriţa Sharon Tale.
partid, num ărul m em brilor a
fii unor delegaţi» ale partide lui, a planurilo r economice şi cestora va spori. 4 0 4 in vederea viitoarei călătorii soţia cineastului Roman Po-
lor comuniste “şi m uncitoreşti, a p o liticii externe — desfăşoa Presa bulgară consemnează, pe Lună. Ei au sosit dumini lansky. — au fost asasinate
în corespondentă se subliniază ră astăzi o activitate perm a Corporaţia comercială de că in Insulele Hawai, unde intr-o vilă din Rcl Air. Los
că o trăsătură comună a a nentă în comisii, care dispun de asemenea, saluturile adre stat a Tanzaniei controlează vor efectua cercetări asupra Angeles. Potrivit primelor
sate Congresului de către con
proape tutu ro r cu vîn tă rilo r de de puteri am ple şi de control ducătorii unor delegaţii de VEET\A1>1HL p e ş m In prezent peste 30 la sută formaţiunilor geologice de constatări ale poliţiei, asasi
salut a constituit-o ideea ne asupra aplicării legilor şi asu peste hotare. din comerţul cu ridicata al origine vulcanică, a căror natele au fost săvirşite cu o
cesităţii în tă ririi u n ită ţii m iş pra a c tiv ită ţii organelor locale Ş tiri şi inform a ţii despre mărfurilor industriale şi do structură, după părerea unor armă de foc, scena masacru
cării comuniste si m uncito şi prin dezbateri în plenul A desfăşurarea lu cră rilo r Con f§ Lupte violente în provincia larg consum. Această decla oameni de ştiinţă, ar fi ase lui indicînd o adevărată bă
reşti internaţionale. dunării Naţionale, m ult mai gresului al X-lea al PC.R. au raţie a fost făcută în cadrul mănătoare celei a scoarţei tălie intre ei şi asasin sau a
ample şi mai frecvente", difuzat, de asemenea, posturi Tay Ninh unui Interviu acordat ziaru lunare.
JA PO N IA lui „Naţionalist", care apa sasini. Fetele crispate ale
„U n ita " subliniază că „din le de radio şi televiziunea bul re la Dar-Es-Salaam. dc că 4 0 4
T O K IO 10 — Corespondentul dezbateri a reieşit că este în gare în em isiunile lor. tre V. Kapinga, directorul victimelor indică clipele dc
Agerpres, Florea Ţuiu, trans plină acţiune un proces ce Ziarele bulgare informează ® Represiunile politice şi religioase general al corporaţiei. După Noul guvern dcmocrat- groază prin care au trecui
m ite : Presa japoneză conti cuprinde nu num ai parlam en despre vizitele făcute în Bucu cum a subliniat cl, in pre creştin al Italiei, condus de înainte de moarte.
nuă să informeze am plu des tul. ci şi Frontul U n ită ţii So reşti de delegaţia C C. al P.C sînt tot mai intense zent corporaţia elaborează o Mariano Rumor. a obţinut Un tînăr dc 19 ani. aflat
pre desfăşurarea lu cră rilo r cialiste, C onsiliile naţionalită Bulgar care participă la lu scrie de măsuri privind ex duminică, după două zile
celui de-al X-lea Congres al ţilo r maghiară. germană şi crările Congresului SAIGON 10 (Agerpres). — Iată citeva din concluziile an tinderea comerţului exterior de dezbateri, votul de înves in vilă in momentul desco
P.C.R. In tr-o corespondentă sîrbă, sindicatele şi toate ce In noaptea de sîmbătă spre chetei după vizitarea închiso pe calea stabilirii unor le titură al Camerei deputaţi peririi crimei, a fost arestat,
specială din Bucureşti, ziarul lelalte organizaţii sociale şi de POLONIA duminică s-au desfăşurat în rilo r din Thuc Duc şi Con Son gături directe cu producăto lor. In favoarea guvernului dar deocamdată mţ. există
„A kahata", organ al P artidu masă. proces ce izvorăşte din provincia Tay Ninh, la apro din Saigon. „N um ărul prizo rii, renunţind treptat la ro- au votat 346 de deputaţi, im- dovezi împotrivii (ţţj.
lui Comunist din Japonia, a m odificările intervenite în VARŞOVIA 10 — Cores xim a tiv DO de kilom etri nord- n ie rilo r nu încetează să creas
duce dum inică la cunoştinţa structura socială o dală cu pondentul Agerpres, I. D um i- vest de Saigon lupte violente că, represiunile politice şi re
c itito rilo r că dezbaterile Con dezvoltarea socialistă a tâ rliş i trascu, transm ite : Referin- între u n ită ţile guvernului re ligioase sînt tot mai intense,
gresului se concentrează în care este îndreptat spre de du-se la cea de-a patra zî a voluţionar al Republicii V ie t detenţiile de lungă durată f i
principal asupra program ului mocratizarea form elor şi me lu cră rilo r celui de-al X-lea nam ului de sud şi trupele de ind un lucru obişnuit. In în
de dezvoltare economică a todelor de muncă şi de con Congres al P artidului Comu paraşutişli ale regim ului sal- chisorile supraaglomerate, po CURIER • CURIER • CURIER
României socialiste. C itind dîn ducere, spre obţinerea p artici nist Român, „Trybuna Ludu" gonez. liţia torturează pînă şi pe co
raportul de activitate al Co pării crescînde a maselor la scrie înlr-o corespondenţă din Forţele patriotice sud-viet- p ii". Aceste constatări nu mai
m ite tu lu i Central, prezentat de înfăptuirea p o liticii partidului Bucureşti că „delegaţii cuie nameze au bombardat im por necesită nici un comentariu.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi sta tu lu i". iau cuvintul la tribuna Con tante Obiective strategice ame-
ziarul relevă succesele poporu După ce informează că lu gresului îşi împărtăşesc expe i icano-snigoneze în provincia Zambia cere Por
lu i român în toate dom eniile crările Congresului se desfă rienţa, fac bilanţul a ctivită ţii K ien Hoa, în Delta flu v iu lu i
de activitate economică şi so- şoară a tît în şedinţe plenare partidului şi al dezvoltării re Melcong, la aproxim ativ 70 de
cial-politică. în perioada d in cît şi în cele 11 secţiuni. „U publicii. exprim îndu-şi. totoda kilom etri sud de Saigon. tugaliei să înde
tre congresele al IX -lea şi al n ita " se referă la cuvintul tă. acordul cu R aportul pre NEW YORK 10 (Agerpres).
X-lea. „A kahata" prezintă rostit de m inistrul forţelor a r zentat de secretarul general al — Opt personalităţi religioase plinească rezoluţia
program ul în flo ririi viitoarea mate. Ion Ioniţă. partidului şi cu Directivele şi politice americane au între
României socialiste. referin- CC. al PC.R. cu p rivire la prins o anchetă în V ietnam ul Consiliului de Se
du-se la ra p o rtu l expus în fa Z iarul informează, de aseme dezvoltarea economiei naţio de sud — relatează revista
ta Congresului de tovarăşul nea, despre prim irea de către nale, sp rijin ă propunerea de „Jcune A frique". Tim p de mai
Ion Gheorghe M aurer Dezvol tovarăşul Nicolae Ceauşescu a realegere a tovarăşului Nicolae bine de o lună ei s-au intere curitate
tarea neîntreruptă şl fără per tovarăşului Giancarlo Pajetta, Ceauşescu în funcţia de secre sat la faţa locului asupra
turbări a economiei şi societă conducătorul delegaţiei P.C.I tar general al P.C R.". condiţiilor de exercitare a li LU S A K A 10 (Agerpres). —
ţii socialiste româneşti — la Congresul P C.R. Intr-o altă ştire a agenţiei bertăţilor politice şi religioase. M in is tru l afacerilor externe
scrie ziarul — este una din ca Sub titlu l „Congresul Parti PAP. inserată în paginile zia a l Zambiei, E lija Mudenda, a
racteristicile fundam entale ale dului Comunist Român spriji relor care apar duminica la cerut guvernului portughez să
evoluţiei ei. nă politica externă a lui Varşovia, se informează că, in Anchetă privind îndeplinească cu stricteţe re
Se scoate în evidentă rea Ceauşescu", ziarul „A v a n ii" se cadrul şedinţei plenare de zoluţia C onsiliului de Securi
firm area în faţa Congresului referă la lucrările secţiunii sîmbălâ. Congresul a aprobat tate al O N .U . şi să se abţină
a p rin c ip iilo r egalităţii, inde pentru politica externă a Con propunerea cu p rivire la nu accidentele de la încălcări ale in te g rită ţi
pendenţei şi neamestecului in gresului, evidenţiind că „vor mărul m em brilor C om itetului teritoriale a Zambiei.
treburile interne ale altor bitorii care s-au succedat la Central şi al m em brilor Co de circulaţie Intr-o declaraţie făcută pre
partide, p rin c ip ii care şi-an tribună au sprijinit cu toţii misiei Centrale de Revizie. sei, Mudenda a subliniat că
dovedit justeţea şi trebuie să politica externă proprie şi des In tr-o corespondenţă din rutieră C onsiliul de Securitate a con
fie respectate şi in re laţiile chisă urmată de România, şi Bucureşti, transmisă de postul damnat cu hotărîre atacurile
dintre toate statele. cea mai mare parte a cuvin- de radio Varşovia, s-a arătat, PARIS 10 (Agerpres). — Re sâvîrşlte de unită ţi portughe
Ziarul „A kahata" publică, ţărilor s au încheiat cu un o p rintre altele, că Congresul a zultatele unei anchete efectu ze asupra te rito riu lu i znmbian
de asemenea, pe prim a pagi magiu adus preşedintelui fost salutat de o serie de de ate pe o perioadă de 16 ani şi a cerut ca Portugalia să nu
nă, cuvîntarea de salut a to Ceauşescu...". legaţi de peste hotare, cîtîn- de către Organizaţia Mondială mai încalce frontierele Zam
varăşului K orehito Kurahara, du-se din aceste cuvîntări de a Sănătăţii în 27 de ţări ale biei şi să restituie pe cetăţe
membru al P rezidiului C C. al salut. O corespondenţă sim ila lu m ii demonstrează că acci n ii acestei târî răpiţi in tim
P a rtidului Com unist din Japo FRANŢA ră a fost transmisă şi în ca dentele de circulaţie rutieră se pul incursiunilor armate
nia. rostită la cel de-al X-lea drul telejurnalului de seară. soldează in fiecare an cu In u ltim ii trei ani. trupele
COREEA DE SUD. - De 8 ani de cînd este preşedinte al Coreei de sud, Pale Cijan Hi a
Congres al P.C.R. PARIS 10—Corespondentul A- Corespondentele din Bucu 150 000 de m orţi $1 6 m ilioane instaurat un regim de teroare şi represalii, a înfiinţat lagâre şi închisori, deschiiind în acelaşi coloniale portugheze staţiona
Im portanţa Congresului al gerpres, AI. Gheorghiu, trans reşti apărute in presa polone de răniţi. Cele mai frecvente timp larg porţile monopolurilor străine, toate acestea dind naştere unor vii nemulţumiri in rîn- te în Angola şi Mozambic au
X -lea al P.C.R este subliniată m ite : Săptămînalele ,,L’Hu- ză informează despre vizita accidente se produc în lu nile durile populaţiei. întreprins peste 60 de atacuri
şi de alte cotidiene japoneze, manite Dimanche" şi „Journal delegaţiei P.M.U.P. la între iulie şi august, şi mai ales in In tologralie : Aspect de la manifestările care au loc Io Seul împotriva regimului de te asupra te rito riu lu i zambian.
care inserează corespondenţe de Dim anche", singurele pu prinderea agricolă de stat „30 zilele de sîmbătă şi d um ini roare a lui Pak Cijan Hi. provocînd prejudicii populaţi
ale trim iş ilo r speciali sau in blicaţii care apar dum inica la Decembrie". că. ei din regiunile de frontieră
fo rm a ţii transmise de agenţii Paris, consemnează lucrările
le internaţionale de presă. celui de-al X-lea Congres a!
„A sahi" — cel mai răspîndit P a rtidului Comunist Român.
ziar japonez, cu o circulaţie „L H u m a n ite Dimanche". se
zilnică de circa opt m ilioane opreşte asupra întrevederilor Hotărîrea adoptată vineri de Pe plan extern, reacţiile sînt
de exemplare — relevă înlr-o tovarăşului Ceauşescu cu şefi guvernul francez de a devalo aparent mai conciliante. Fran
corespondenţă de la trim is u l ai unor delegaţii ale partide riza francul cu 12,50 la sută, ţa a anunţat vineri seara des
la num ai opt luni după ce, in
său special că secretarul ge lo r frăţeşti. „Journal de D i tr-o atmosferă febrilă de c ri Devalorizarea francului -cauze şi consecinţe pre hotărirea sa pe partenerii
neral a l C.C. al P C.R., Nicolae manche" publică un comenta din Piaţa comună, ţă rile mem
Ceauşescu, a reafirm at punc riu în care scoate in eviden ză, generalul de G aulle refu bre ale zonei fra n culu i şi au
tu l de vedere fundam ental al ţă im portanţa Congresului za acest lucru, a avuţ efec to rită ţile Fondului Monetar
României cu p rivire la rela pentru dezvoltarea societăţii tu l unei bombe în cea mai Internaţional. Vor urm a o se
ţiile dintre ţă rile socialiste, in- româneşti. mare parte a capitalelor occi vanseze un concordat general, pă cum au subliniat experţii H otărirea devalorizării — brie. Zntrucil, în mod cert, rie întreagă de consultări în
sîstînd asupra e fo rtu rilo r de dentale. Surpriza a fost deter luînd o in iţia tivă unilaterală. — în fond în faţa unei „de care în opinia actualului gu această operaţie nu va d ife rite organisme pentru a se
dezvoltare a re la ţiilo r m u lti UNGARIA m inată mai puţin de hotărî H otărirea guvernului francez valorizări de fa p t". vern francez devenise inevita putea rezolva singură proble stabili eventualele consecinţe
laterale şl de prietenie cu toa rea însăşi, cît mai curind de a fost accelerată de actuala G uvernul francez nu mai a bilă — apare drept o consta mele d ific ile care confruntă ale m ăsurii franceze. Prim ele
te ţă rile socialiste. La rîndul BUDAPESTA 10 — Cores m om entul ales pentru pune situaţie financiară. Datele o fi vea decît să tragă concluziile tare oficială a va lo rii reale economia franceză, ea va fi declaraţii oficiale, făcute a
lor. ziarele „S ankei", „Tokyo" pondentul Agerpres. A l. Pin- rea ei în practica. Intr-adevăr, ciale anunţate la Paris sem din această situaţie, arată a actuale a francului. Ceea ce însoţită de alte măsuri preco proape în toate capitalele oc
şi „M a in ic h i" publică in fo r după evenimentele din mai-iu- nalează că, în prim ele şase genţia France Presse. El a re s-a făcut vineri, are menirea nizate de guvern, printre care: cidentale, încearcă să creeze
m aţii despre lu cră rile Con tea, transm ite : Presa, radioul nie 1968 din Franţa şi, mai ales, luni ale acestui an, balanţa nunţat la o apărare ipotetică să restabilească ansam blul e echilibrarea bugetului pe 1970, convingerea că devalorizarea
gresului In relatările sale în şi televiziunea ungară conti după criza monetară din no comercială a Franţei s-a soldat menţinerea controlului asupra francului nu va m odifica pa
soţite de o fotografie, ziarul nuă să publice şi să difuzeze iem brie 1968, o asemenea mă cu un deficit de 6,48 m ilia r schim burilor, lim itarea credi ritatea alto r devize, cel puţin
de franci, ceea ce depăşeşte
..Y om iuri" se referă la cuvîn- info rm a ţii din Bucureşti des sură părea inevitabilă, dar dublul d e ficitului înregistrat Comentariul zilei telor, adoptarea de noi dispo in v iito ru l im ediat. Numai
z iţii menite să încurajeze eco
lâ rile şi mesajele de salut aie fostul guvern a rezistat pre în perioada corespunzătoare a nom iile etc. Toate aceste mă presa britanică reflectă o a
reprezentanţilor unor partide pre desfăşurarea lu cră rilo r ce siu n ilo r exercitate in acest num ită nelinişte ce se resim
frăţeşti. Z iarul „Japon Times" lui de-al X-lea Congres al sens de anum ite cercuri finan anului trecut. P ierderile în de suri urmează să fie exam inate te la Londra, unde se crede
publică, de asemenea, o rela P a rtidului Comunist Român, ciare autohtone îm preună cu vize căpătaseră proporţii în de parlam entul francez, care se că devalorizarea franceză va
tare despre lucră rile Congre Inform înd despre începerea cele din alte capitale occiden grijorătoare, atingînd in me şi costisitoare a francului, ca c h ilib ru lu i pe această bază re va în tru n i într-o sesiune ex afecta balanţa de p lă ţi a M a
die 500 m ilioane dolari lunar,
traordinară.
sului lucrărilor în cadrul secţiuni tale, Im presia cea mai răs- în semestrul doi 1968, şi a re ar fi antrenat o deflaţie a ală, stabilită de fapt anterior rii B rita n ii, aruncind o um
Postul de televiziune a pîndilă era însă că devalori economiei, însoţită, fără îndo pe piaţa externă Devaloriza Pe plan intern, devaloriza bră asupra v iito ru lu i lire i
transm is sîmbătă seara o em i lor, ziarul „Nepszabadsag" a- zarea va interveni în toamnă : proxim ativ 200 m ilioane do ială. de obligaţia de a solici rea a fost hotârită cu scopul rea francului va provoca, sterline. Z ia ru l „F inancial T i
siune consacrată lu cră rilo r ralâ că delegaţii şi-au e xp ri se aştepta ca o conferinţă la ri în p rim ul semestr.u al a ta îm prum uturi internaţionale, declarat de a crea ,.o bază să p rintre altele, măsuri fiscale mes" se teme ch ia r că, după
Congresului P.C R Im aginile mat acordul deplin faţă de monetară interoccîdentală să nului in curs După cum a de ca şi Marea Britanie. M inis nătoasă pe care să poată fi şi salariale care. aşa cum sub devalorizarea fra n culu i ar pu
clarat p rim u l m inistru, Jaques
film ate in sala Congresului au fie convocată în vederea rea- Schaban-Delmas. după mal tru l francez al finanţelor Va- restabilit, în mod durabil, e lin ia ziarul „Le Figaro", vor tea rezulta „un nou exod de
fost însoţite de un comenta Raportul prezentat în faţa lin ie rii generale a p a rită ţilor 1968, francul a pierdut o par lery Giscard d’Eslaing, a su c h ilib ru l monetar şi economic duce la sporirea costului vie cap italuri speculative spre
riu privind progresele econo Congresului de tovarăşul monetare occidentale, pe ba b lin ia t că o i eventuală încer şi să reînceapă o creştere e- ţii cu circa 3,5 la sută, şi. im R.F. a G erm aniei". îm părtă
miei româneşti şi politica ex Nicolae Ceauşescu Cei care za reevaluării m ărcii vest-ger- te din valoarea, sa pe pieţele care de „restaurare a va lorii conomicâ sănătoasă". Ea v i plicit, la un lanţ întreg de şind o opinie sim ilară, „The
ternă a României de dezvol au luat cuvîntul in cadrul mane, care nu ar fi putut in externe, echivalată la aproxi francu lui", ar fi însemnat ..nu zează, de asemenea, dezamor nem u lţum iri din partea popu New Y ork Times" conchide :
tare a re la ţiilo r cu toate ţă ri dezbaterilor pe secţiuni şi-au terveni înaintea alegerilor m ativ 12.50 la sulă. Pentru a numai încetinirea dezvoltă sarea oricărei noi speculaţii laţiei cu ven itu ri modeste. A „M om entul ales pentru aceas
le. indiferent de sistemul lor parlamentare din R F.G de la nu secătui rezervele de devi rii economice, cî şî diminuarea asupra francului. De altfel, ceastă perspectivă a determ i tă devalorizare este su rp rin
sociaL exprim at în unanim itate spri sfîrşitul lu n ii septembrie. ze ale ţâ rii. Banca Franţei a producţiei industriale a Fran cercurile financiare din dife nat pe lid e rii sindicali să ia zător şi se poate pune între
te ţei în anul 1970“ . cu toate rite capitale occidentale au im ediat poziţie, cerind auto barea dacă fra g ilu l mecanism
jin u l faţă de propunerea ca Evoluţia din u ltim u l an a trebuit să renunţe în num e
ITALIA tovarăşul Nicolae Ceauşescu situaţiei financiare şi econo roase cazuri. în u ltim u l fimp, consecinţele sociale şi politice exprim at tem eri în legătură rită ţilo r garanţii pentru res care leagă monedele occiden
i ‘ cu posibilitatea izb ucnirii pectarea şi dezvoltarea pute tale va putea absorbi acest
să fie reales în funcţia de se mice a Franţei a determ inat la a mai apăra paritatea o fi pe care aceasta le-ar fi an unei noi crize monetare rii de cumpărare a salariaţi nou şoc".
R O M X 10 — Coresponden
tu l Agerpres, N. Puicea, trans cretar general al partidului. insă guvernul actual să de- cială a francului, a fla t — du trenat. la sfîrşitu l lu n ii septem- lor. ION BADEA
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Fetru Gioza »r, 35, teleîon 23 17, 12 75, 15 85. TIFARUL: întreprinderea poligrafică Htinedoara-Deve 44 065