Page 5 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 5
• y *
p r o l e t a r i o i n t o a t e ţ ă r il e , u n i ţ i - v a ? Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4535
ziarului
Sîmbată DEVA, str. Dr. Petru Grozn. nr 35
2 august telefoane : redacto» şei - 1588 ; le-
dacloi şef adjunct, jecietai de redac
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-spoit şi piobleme cetă
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu-
mentaie şi edeme - 2317 ; secţio in
dustrie şi adminisliaţio - 1275 ; tele
fon de serviciu intie oţele 16-24 -
t PAGINI. 30 BANI
1585.
MUNCII MMM SUSŢII
CONGRESUL
X l'HIV FAPTE POLITICA llf I III II Ulii
A ROMÂNIEI SOCIALISTE
HUNEDOARA Ascensiune spre Investiţiile,
Prim a şarja cota „220 de metri" in primele
A lă tu ri dc alte obieclive care sc re a li
zează pe şantierul Centralei termoelectrice nndun
la noua oţelâ- M intia, se înalţă şi ccl dc-al doilea coş de
fum dc 220 de m etri. P rintre angajamen
tele constructorilor, intensificarea ritm u lu i Succesele deosebite în re g istra te în în tre
dc lucru la acest obiectiv şi atingerea co p rin d e rile in d u s tria le ale ju d e ţu lu i s in i în
scurt,
telor finale înfr-un tim p cit mai
tre g ite în aceste z.ilc dc h ă rn icia şi d ă ru ire a
rie electrica ocupă un loc central. După cum ne-a de in m uncă a c o n s tru c to rilo r. P o triv it ca lcu
clarat inginerul loan Hogea, şeful lotului,
sectorul dc in v e s tiţii al
le lo r p re lim in a re ,
stadiul fizic a înregistrat ieri cota de 29.50 ju d c (u lu i raportează C ongresului p a rtid u lu i
Aseară la H unedoara a d in tre o (c lo rii veterani ai H u dc m elri dc la sol. pcslc 60 la sulă din p la n u l anual, silu in d u -se
fost consem nat un nou nedoarei. adevărat m aestru al In prim ele zile din această lună. con în p rim e le rin d u ri ale m a rii c o n fru n tă ri a C-
şi re m a rca b il succes in ş a rje lo r de în a ltă calitate. structorii se pregătesc intens pentru a tre I I n e rg iilo r creatoare care o co n stituie în lre -
m arca în trecere în chinată C o n stru ire a şi punerea in ce la glisarea coşului propriu-zis. Pentru . cerca socialistă in in lîm p in a rra is lo ric c lo r e
C ongresului al X -lc a al p a rti fu n c|iu n c n n ţe lă ric i electrice, finalizarea acestor im portante lucrări sc venim ente din această lună III ocupă, p rin Unul din obiectivele noi apărute pe harta judeţului nostru — întreprinderea de prelabri-
d u lu i şi a n iv e rs ă rii unui sfert foloseşte cu succes experienţa acumulată aceste re a liz ă ri, unul d in lo cu rile frun ta şe pe
cea m ai m arc d in ţară. este cale din belon Bircea - cu o capacitate de producţie de 90 000 m c prefabricate.
rlc veac de la eliberarea pa la prim ul coş de fum construit aici anul |ară.
rod u l p o litic ii p a rtid u lu i de Foto : V. ONOIU
trie i La noua o ţe lă rie e le c tri dezvoltare şi m odernizare ac Irecut într-un lim p record. V o lu m u l lu c ră rilo r executate in p rim e le 7
că a co m b in a tu lu i s id e ru rg ic a celerată a in d u s trie i noastre lu n i ale a n u lu i a fost cu 273 m ilio a n e m ai m arc
fost elaborată p rim a şarjă. socialiste. D otată cu două cup (Ircît in perioada corespunzătoare a a n u lu i
Acest o b ie ctiv in d u s tria l, toare e lectrice de c ile 50 tone 2400 de apartamente noi trecut. O co n trib u ţie deosebită la o b ţin e
deosebit de im p o rta n t pentru pe şarjă fiecare, o ţe lă ria asi rea acestor succese au adus-o co le ctive le dc Dezbaterea cifrelor de plan pe 1970 ]
econom ia naţională, este ope gură anual o p ro d u cţie dc o te Anul acesta, localităţile din judeţul H u m uncă dc pe şa ntierele l.C S .II., T erm oce n
ra c o n s tru c to rilo r lu in cd o rcn î. lu ri ele ctrice dc 120 000 tone. nedoara îşi completează h ărţile cu aproa tra la M in tia . T.C .M .M . Petroşani, 503 Itirc c a ,
ta re co n firm ă şi cu acest p r i Fără a se im pune ca alte n- pe 4 000 dc apartamente şi alic obiective g ru p u l de şantiere Valea J iu lu i al T .L.C ,
le j vasta lo r e xp e rie n ţă şi p r i b ie ctive m ai vechi p rin p ro social-cullurale. O bligaţii pcnlru realizarea Deva. TELEX
cepere, h ă rn icia şi d ă ru ire a în p o rţiile uriaşe ale h a le lo r şi acestor inve stiţii revin T rustului local dc I ii această perioadă au fost puse în fu n c
m uncă. D in tre aceştia, la lo r agregatelor, o (c lă ria e le ctrică construcţii şi Ş anficrului nr. IV din cadrul ţiu n e C a riera dc d n lo m ilă CTăciuncasa, în Colocviul maturităţii l
de cinste se cuvin a fi în este im presionantă p rin n iv e I.C.S.H. Pînă ieri colectivele dc muncă dc trep rin d e re a dc p re fa b rica te d in beton R îr-
scrise num ele b rig ă z ilo r con lu l tehnic al p rn d n c(ici, p rin la aceste u nităţi au construit şi predat lo cea, sta ţia de 110 K v dc la M in tia , secţia
duse dc Costica iMoroşau, C o r fa p tu l că în tre g u l ciclu dc p re catarilor 2 389 apartamente, iar alte 29 dc dc o x iz i de lic r dc la F.C O răşlie. m ina M es
nel Dan. N icolac A ndrccscu. g ă tire , elaborare şi tu rn a re a apartamente noi vor Ii recepţionate pină teacăn, d ife rite o b ie clive in ca d ru l C o m bina şi competenţei j
ale m a iş trilo r A u re l Noacsu, ş a rje lo r treb u ie să fie execu la deschiderea lu cră rilo r Congresului tu lu i s id e ru rg ic Hunedoara Dc asemenea in DOCUMENT DE MARE
A lfre d DcisS Şi Teodor K u fiu tat cu m axim ă rig u ro z ita te şi partidului. Valea J iu lu i J»-«u predat 811 apartam ente.
şi io/yîne.r'lo' Ionel Suciu. A - ra fin a m e n t profesional. La IMPORTANTA ISTORICA
u re lia n O prea, T ră ia u Scchel n o ile cuptoare, spre deosebire
S ta lu lu i
La A rh iv e le
şi d o ria n Itnchiş. Fi au de «Ic cele vechi, dozarea fie ru energeticienilor (lin Satu IMare a fost des
pus întreaga |»u(crc de muncă lu i vechi, a fe ro a lia je lo r şi Importante coperită cronica n o ta ru lu i
p e n tru ca a n g ajam e n tu l dc a fo m la n tilo r se execută cu p re reg e lu i lie lla al 3-lea al
preda în e xp lo a ta re o ţe lă ria cizie, ia r încărcai ca se face depăşiri de plan P rin co m p lexitatea p roblem e tiu punerea in fu n cţiu n e a sta U n g a rie i, docum ent care
pina la C ongresul al X -le a al cu a ju to ru l m aşinii dc şar jai c. lo r re le rid ică , arţu) 1970, re ţie i dc HO kV . pregătirea gos
P C R. să f ir întocm ai în d e Procesul dc to p ire suh arc r- P entru c o le c tivu l dc m uncă i pre zin tă p e n tru co le c tivu l de p o d ă riri dc cărbune pe n tru atestă existenţa C e tă ţii
S ă tm a ru lu i după anul 900.
p lin it Aceleaşi b in e m e rita te le c lric la in le n s îlă ti ale cu al A tc lic rc ln r centrale C ris- : m uncă de la În tre p rin d e re a probele m ecanico şi recopţiona- S cris In lim b a la tin ă , do
laude treb u ie aduse o rg a n i re n tu lu i dc pînă la 24 flf>0 am- ciu r. din ca d ru l LAI. Rarz.a, ; elc( h occnh ale Deva un e x i rcu p ru n e lo r c a n tită ţi de că r cum entul p re zin tă o m are
zaţiei de p a iiîd şi conducerii p e ri, este co n tro la t şi reglat perioada prem ergătoare celui \ gent colocviu al m a tu rită ţii şi bune, efectuarea probei dc p re im p o rta n ţă isto rică. In el
l.C S II. pe n tru m odul e xem perm anent dc aparate dc in a l- d c-a l X -lc a Congres al p a rii- i com petenţei profesionale, de siune la ea/anul n r. I şi a lte le sc precizează că această
p la r In ra re au acţionat in lâ precizie Aceasta perm ite d u lu i sc caracterizează p rin | m a ra ju l n o u lu i o b ie ctiv indus ■ De asemenea, la ce n tra le le Pa- 'c e lle cetate era locuită
u ltim a perioadă de tim p. asi- ea fa fiecare 6-7 ore să se intense e fo rtu ri în vederea ■ tria l în a n g re n a ju l econom ici roşeni, (îu ra b a rza şi V ulcan de rom âni sub conduce
g u rin d recuperarea ră m in c ri- elaliorczc cile o .şarjă de f*(J în d e p lin irii exem plare a pla- i naţionale. A lă tu ri de un vast puterea e fe ctiv u tiliza b ilă - dc rea Iui M cnu m o ru t.
lo r in urm ă. ritm u ri în a lte dc tone de otel special o u lu i şi angajam entelor. Pe j program de in v e s tiţii care tre energic a fost pusă la dispozi
execuţie, şi o ca lita te Ire p ro O ţe la rii s-au p re g ă tii te m e i p rim e le 7 lu n i ale a n u lu i in i buie să asigure punerea în ţia sistem ului energetic n a ţio
şabilă a lu c ră rilo r. nic p e n tru noul examen in curs. p rn d u cjia globală a fost : fu n cţiu n e la term en a încă nal in concordanţă cu necesi ANVELOPE CU CARCASA.
depăşită cu pcslc 7 la sulă, ; RADIALA
Aşadar, c o n v tru c lo rii şi nţc- d u s tria l. La cuptoarele de 50 două g ru p u ri de e îtr 210 m e tă ţile consum atori lo r şi în con
produefia m arfă cu 6 la sulă ;
la rii nu tră it ie ri e m o ţiile noii dc tone au fost repartizau- din ia r p ro d u ctivita te a m u n cii cu ; g a w a ţi fiecare, pe agenda de d iţiile in c a ic co n sum urile spe La Uzina „V icto ria ** —
prem iere in d u s tria le , cind tim p să lucreze cele m ai lum e lu cru a e n e rg e ticie n ilo r sc în li ce dc co m b u stib il s-au înscris
10 la sută. Depăşirea acestor ; D o re ş ti a început fa b ri
m e ta lu l p lă m ă d it sub a r cadre — p rim -lo p ilo rii D o r i scrie realizarea unui im p o rta n t sub barem ele adm ise. Aceste
p rin c ip a li in d ic a to ri dc plan ; carea a n ve lo pe lo r cu c a r
cul solar al u ria ş ilo r electrozi an H aiduc, L a u ria n D orea. vo lu m dc p ro d u c te e lectrică şi rezultate co n stituie o dovadă casă rad ia lă pentru to a
s-a revărsat în hala dc tu r Ilic D o rea , V icolac N cgraru a condus la obţinerea sic e- \ term ică In ju ru l acestor obiec tem einică că la noua în tre p rin
nare Cinstea <1 c a elabora .şi m a iş trii O hcorgltc M anlo- cooom n in valoare dc 57R ftftft î tiv e centrale, sin te tiza te în c i dere elect roi c n tra lc Dev a sin t te tip u rile de a u to tu ris
lei fa(ă de 300 ftftO anga ja- i me. N oul tip de a n ve lo
p rim a şarja, a reve n it p rim -to - ccscu, Vasilc Soleau şi G lico r- fre le dc plan pe anul 11170, H create prem isele în fă p tu irii cu
m eni şi a unui benefici ii dc : pă, produs p e n tru p rim a
p ito ro lu i L a u ria n D o rea unul ghe C ordnncanu. fost concentrată d c /b a lc ic a din xu a e s a tit a p re v e d e rilo r clin
î
148 000 lei.
<adrul şedinţei lă rg ite a co m i sem estrul al ll-le a al a n u lu i oaia in ţară, are n rezis
te tu lu i de d ire c ţie al I K De l!if>9. r it şi ale a n u lu i v iilo r. tenţă «le ru la j sp o rită şi
va. M a jo rii.îlc a v o rb ito rilo r în p rezintă o m ai m arc si
P o rn in d de la idcca că baza tre care in g in e ru l şef Cosim h * g u ra n ţă în exploatare.
de „lansare'* pe n tru în d e p lin i t/alapod. şeful soi c u iu lu i inves- IN „CUPA DAVIS"
in g in e ru l
Poşiar,
Xcno
liţ ii.
P a g i n a a ll-a rea cu succes a s a rc in ilo r de loan L u ţ şi a lţii au a ră ta t că
plan pe anul v iilo r o constituit»
te re n u l
p a rcu lu i
Pe
însăşi a ctivita te a a n u lu i cu problem a im ediată ce se pune sp o rtiv P rogresul d in Ca
ren t, p a rtic ip a n ţii au analizat in faţa e n e rg e ticie n ilo r şi con p ita lă a m e n iu l ie ri du-
in mod obiectiv' re a liz ă rile ac s tru c to rilo r dc la M in tia este pă-am iază m eciul d in tre
Jara, vatn a mea de dor tuale. D in in fo rm a re a prezen conjugarea e fo rtu rilo r pentru echipele de tenis ale In
punerea in fu m ţiu n e în lunu
tată do d irc c lo ru l tehnic al în
d iei şi R om âniei, contînd
noie m b rie n p rim u lu i g ru p ele
Florca lîercs.
tre p rin d e rii, ing
« .re z u lta t că in cadrul ce n tra 210 m egaw aţi şi respectarea sta pe n tru se m ifin a le le in te r
le lo r te rm o e le ctrice subordona d iilo r lizîcc in te rm e d ia re !u zonale ale „C upei D o vis"
După p rim a zi de în tre
toate lu c ră rile ce tre b u ie te r
te. aceste rezu lta te sm t demne
şi fruimuseje Peste citeva luni, acest coş de fum de Io C T.E. Mintia va de consem nat. La C.T.K. M in m in ale în anul v iilo r. în c a d ra ceri scorul este fa vo ra b il
Ro
u i 2-0 selecţionatei
rea şi c h ia r depăşirea
acestor
tia p la n u l de in v e s tiţii a fost
m âniei.
domina inâlţimile în companio unui „trate" moi mic ca virstă,
dar egol in înălţime - 220 melri. în d e p lin it în p rim u l sem estru sta d ii a r fa c ilita m u lt respecta In p rim a p a rtid ă . Ion
In
rea Ic rm cn e lo r dc punere
al a n u lu i î n . p ro p o rţie de 10G.9
ln n rţm n e a o b ie ctive lo r a n u lu i T iria c l-a în vin s cu 6- 2,
la sută, crcîndu-se c o n d iţii pen-
1970. 6-3. 6-2 pc P rem ait L n ll.
S a rc in ile dc in v e s tiţii a fe re n după un meci în care şi-a
Jţ'idriitlimhlHiiH-iftiimihimiiitiiiimhliinHr’Hii’mrmmm
te n o ii perioade, deşi sînt m ai donuuat net adversarul.
reduse ca valoare faţă dc anul A l doilea ju c ă to r in d ia n .
Terminarea exem ple p o zitive o fe rite în n- A lb . S tn lă m ă iia (fiecare au nc- reprczentînd aproape f>3 la su hle. în num eroase cooperative ta i. tre ie riş , n a ră tu rilo r şi în - în curs. in clu d o m are d iv e rs i Jaulccp M uU crjca. a o
secerat g riu l de pe m ai m u lt dc
tă d in suprafaţa dc pe care s-a
rezistenţă
J.A.S. acţiunea
pus n d irză
ccst sens N’u mai p u ţin adevă
agricole şi în
sa m în ţâ rii c u ltu rilo r în m irişte .
tate de lu c ră ri. Realizare.') lor.
ra t este insă câ şi m ecanizato 100 de hectare), se a flă undeva re co lta t g riu l. P e ntru a e v it;: respectivă nu sc bucură de a fără a acorda n ici un rabat cam p io n u lu i nostru llic
recoltatului — r ii .iii rămas m u lt d a to ri în ce la jum ătatea lu n ii iu lie p ie rd e rile de rc io llă , de m a x i tenţia cuvenită. Rămasă la pe te rm e n e lo r înscrise in grafice, Năstase. Condus cu 2-fi
ea re priveşte realizarea n o r Deoarece nu mai există n irî ma însem nătate este ca batoze rife ria p re o cu p ă rilo r c o n s iliilo r Preşedintelui presupune o organizare ra ţio n a la seturi, M iib c rje a a ega
problema nr. 1 mei ziln ice pe com bine şi ope un m o tiv dc în tirz ic rc a s lrin - le să fie folosite la întreaga ca lă a procesului constructiv', o la t şi num ai p rin lr-u n
ra tiv ita te a la rem edierea defec g e rii recoltei, se im pune o p re pacitate, ia r com binele d isp o n i tle conducere şi ale c o n s iliilo r de nici că-i pasă fo lo sire m ai intensă a poten m arc e fo rt tcn isin a n u l ro
ţiu n ilo r iv ite în (im p u i lu c ru ocupare susţinută din partea b ile sâ se u tilize ze la tre ie ra tu l a d m in istra ţie , Insăm înţarea c u l ţia lu lu i p ro d u ctiv. mân a reu şit să-şi a d ju
In ccp ulâ în p rim a ju m ăta te a lui. o rg a n iz a ţiilo r dc p a rtid , a con- staţionar. tu rilo r duble s-a rea lizat fn Deosebit de acută p e n tru 1070 dece v icto ria in fin a l cu
lu n ii iu lie , cam pania de reco l La C A P. Y aidci a m ai r£- este asigurarea c a d re lo r nece 6-2. 6-4, 4-6, 4-6, 6-1.
ta re a pâioasclor continuă sâ mas, la dala dc 31 iu lie a c.,
de re co lta t g rîu l de pe 155 de sare e x p lo a tă rii g ru p u rilo r e n e r
co n stituie acţiunea p rin cip a lă
hectare. A ic i au fost aduse 11 getice. Deşi in s tru c ţiu n ile fo ru
care concentrează im p orta n te lu i tu te la r prevăd ca persona
fo rţe şi m ijlo a ce mecanizate. com bine. In ziua respectiva în lu l treb u ie angajat eşalonat M eciul d in tre echipele
F aptul că în unele cooperative NICI 0 ORĂ PIERDUTĂ LA să. 3 com bine au fost defecte, înaintea d a le i in tră rii în fu n c de tenis ale Itra /.ilie i şi
agricole lu crare a respectivă s-a ini 3 au stat din cauza lipsei ţiu n e a agregatelor, la ora ac A n g lie i (a doua se m ifin a
le rm in a t In 8-10 zile. ia r în a l de saci. tuală sîn t a n g a ja ţi doar f>0 la lă in le rzo n a lă a „C upei
te u n ită ţi, d in păcate nu puţine P re şe d in te lu i co o p erativei. V id sulă d in s a la ria ţii necesari p ri l)a v is “ ) a co n tin ua t la
la num ăr. re co lta tu l durează EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE! rei Bălan, n ici n u -i păsa Insă m u lu i grup. P a rtic ip a n ţii la 'V im bledon cu disputarea
două, Ire i săptăm îni sau ch ia r că recolta se p ie rd e in cîm p. d is c u ţii în tre care Ton Karca- p a rtid e i de dublu. C u p lu l
m ai m u lt. dcnolâ că nu co n d i F ia stră in de to t ceea ce se şiu, şeful s e rv ic iu lu i o rg a n iza b ra zilia ii Thnm as Icneli-
ţiile clim a te rice au d e te rm in a t petrecea In un ita te . Ca şi cînd rea m u n cii. Ion Rad şi D orcl Ldison M andarino a în
tn tîrzie re a lu c ră rii respecţive^ ci nu ar Ti fost vorba de a vu tu l Manea au s u b lin ia t că această vins, io p a tru se tu ri, cu
d e ficie n ţe le de o rd in te h nic şi obştesc, fn p lin ă cam panie dc situ a ţie este necorespunzătoare 4-6. 6-4. 6-4, 6-4 Pere
o rg a n iza to ric. O expresie concretă n nepă d u c e rilo r C.A.P. şi IM .A ., p re M u lt prea anevoios sc desfă C.A.P. abia pc 880 de hectare s e c e r i ş g ă s i t de c u viin ţă că G rad u l în a lt de te h n icita te al chea engleză Cox —
E xistenţa şi la această dală a să rii faţă de soarta recoltei sc cum şi a c o n s iliilo r populare şoară şi executarea a ră tu rilo r, din cele 5 000 p la n ifica te , ia r in este m ai n im e rit să se ocupe dc in s ta la ţiilo r im pune sâ lic a n
peste 4 000 de hoctare cu g riu In liln c ş le la C.A.P. D ineu M ate. pe n tru te rm in a re a in ccl mai lu crare a respectivă fiin d efec L A S . nu s-a in să m inţa t n ici un re co lta tu l fu ra je lo r pe n tru a- gajate dc urgenţă acele (a d ie C u rlis. După ziua a do
nerecoltat în cooperativele d in unde în perioada 28-31 iu lîc a c. scurt lim p a re c o lta tu lu i. tuată pe num ai 2 ?4f) de hectare hectar din )70 de hc< tare pre n im a lclc din p ro p rie ta te perso c a ic au m ai lu c ra t Ia asem e ua a în lîliu r ii, echipa
s-a recoltat g rîu l de pe num ai d in cele 14 000 p la n ifica te . S in văzute. Deoarece soarta p ro d u c
ju d e ţ, ceea ce reprezintă a p ro a nala (?). Ba inai in u ll. o parte nea centrale, ia r toate a n g a jă Itra /.ilie i conduce cu 2-1.
T> hectare. Cu un asemenea gura so lu ţie de in te n s ifica re a ţie i poale fi p e ric lita tă în ca
pe 25 la sută din suprafaţa din cooperatori şi atelaje sc o- rile noi sâ se facă pc baza u
,,rU m *\ secerişul nu sc va in - Decalajele — acestei a c ţiu n i este m obilizarea zul cînd această lu cra re nu sc
c u ltiv a tă , nu-şi găseşte n ici o cnpnu dc tra n sp o rtu l p a ie lo r la nui sever exam en de sp e cia li
ju s tific a re S ingura e x p lic a ţie ;! ( heia d e cit in luna o c to m b rie ! co o p e ra to rilo r la elib e ra re a te va te rm in a în u rm ă to a re le 4-5 I.A.S.. ca şi cînd această ac tate.
ră m în c rilo r în urm ă la seceriş In ritm de m elc, cu 3-4 hecta grabnic înlăturate re n u lu i de snopi şi paie, dînd zile, se cer în tre p rin se m ăsuri ţiu n e ar fi afectat soarta p ro In ce n tru l a te nţie i p a rtic ip a n
re pe zi. se desfăşoară re co lta astfel p o s ib ilita te ca în orele energice în vederea re a liz ă rii
sem nalaie în uncie cooperative ducţiei in C A P. şi a r fi fost ţilo r la dezbateri s-au situ a t
a gricole constă în organizarea tul şi la C.A.P. S ibişel, O coliş. Parale) cu te rm in a re a recol cînd tracto a rele sîn t d isp o n ib ile in te g ra le a s a rc in ilo r sta b ilite şi c ifre le ce sintetizează sa rc i
defectuoasă a m un cii în ca d ru l P işch in ţi. Densuş etc. Deşi ca ta tu lu i, e fo rtu ri deosebite este şi cele care nu lucrează la re co l pentru fiecare un ita te agricolă N. TIRCOB n ile de p ro d u cţie ale c e n tra le Asfăii, 2 august, in juiul
C A P şi I.M .A . Deşi situ a ţia le n d a ru l indică începutul lu n ii necesar să fie depuse la u rgen ta t şi tre ie riş să fie "folosite la la c u ltu rile duble. C. GHEORGHE lor. P entru în d e p lin ire a lo r cu orei 12,U0 posturile noastre de
la n u rilo r, cu un grad rid ica t dc august, după sta d iu l în care sc tarea trc ic riş u lu i, a a ră tu rilo r şi a ră tu ri. O rganele ag rico le judeţene au succes, co m ite tu l de d ire cţie
găseşte secerişul la co o p era tive radio şi leleviiiune vor Iransmi-
ţm b u ru ie n a re şi u m id ita te , re la însâm fnţarea c u ltu rilo r d u Cu toate că există c o n d iţii
clam a acut in te rv e n ţia coopera le a g rico le d in Sarm izegetusa ble. In cooperativele agricole din cele m ai fa v o ra b ile pe n tru d a toria să urm ărească cu în A. MOLDOVAN le in direct sosirea în Capitală
(m ai este de reco lta t p ro d u cţia treaga răspundere încheierea
to rilo r la reco lta tu l m anual al tre ie ra tu l p ro d u cţie i s-a re a li sporirea p ro d u cţie i de fu ra je (Continuare in pag. a J-o) o preşedintelui Stolelor Unite
cerealelor păioasc, sint p u ţin e de pe 200 hectare), Boşorod, Rîu zat de pc abia 7C73 de hectare, p rin însăm lnţarea c u ltu rilo r d u- grabnică a lu c ră rilo r de reco l ale Americii, Richard Nixon.
(Continuare in pag. a 3-aj
----------------- ..nu ip r^ itg