Page 57 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 57
Redacţia
PROLETARI D IN TO ATE ŢĂ R ILE, U N IŢ I-V Ă !
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4546 ziarului
DEVA, str. Dr. Petru Croza. nr. 35,
Joi
te le fo a n e » redactor şei - 1588 ; re
14 augusf dactor şef adjunct, secretar de redac
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile cullurâ-sport şi probleme cetâ*
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu
1969 mentare şi externe - 2317 ; secţia in
dustrie şi adm inistraţia - 1275 ; tele
fon de serviciu intre orele 16-24 -
1585.
4 PAGINI. 30 BANI
iN numele Înfloririi Funeraliile naţionale
PATRIEI SOCIALISTE ale academicianului
In aceste zile memorabile am fost con general al partidului, au arătat cu senti
tem poranii şi părtaşii cu gînduriie. cu in i mentul deplinei responsabilităţi câ lu cră ri Constantin I. Parhon
mile. cu întreaga fiin ţă la lucrările mare le şi hotărîrile Congresului dau glas năzuin
lui sfat al com uniştilor — Congresul al ţelor lor celor mai scumpe de făurire a so
X-leo al P artidului Comunist Român — cietăţii socialiste m ultilateral dezvoltate, de
care a d e fin itiva t şi adoptat însufleţitoa- bunăstare şi fericire pentru întregul popor;
r-e hotârîn cu o valoare determinantă tot ceea ce a dezbătut, a hotârît este în M iercuri, 13 august Cetăţenii u ltim ul rămas bun de la sa hon. vechi m ilita n ţi ai mişcă
pentru dezvoltarea viitoare a socialismu numele om ului şi al în flo ririi patriei so Capitalei, personalităţi ale vie vantul patriot care şi-a închi rii m uncitoreşti din tara noas
lui în România şi a ales conducerea fe r cialiste, Intr-adevăr, aşa cum a subliniat ţii noastre ştiin ţifice şi cu ltu nat toată viaţa şi puterea de tră, personalităţi ale vie ţii
mă, profund consecventă şi fidelă cauzei tovarăşul Nicolae Ceauşescu in raportul rale din alte localităţi ale ţâ muncă luptei pentru realiza noastre politice, ştiin ţifice, cu l
poporului, m arxism -leninism ului, pe care prezentat ..Congresul a X-lea va intra în rii. au condus pe u ltim u l său rea asp ira ţiilo r înaintate ale turale şi obşteşti.
a dorit-o in mod arzător partidul, n a ţiu istoria patriei ea un moment care m ar drum pe academicianul Con clasei muncitoare, ale tu tu ro r Sînt prezenţi şefi al m isiu
nea noastră socialistă. chează ridicarea pc o treaptă nouă, cali stantin T. Parhon. savantul oam enilor muncii nilor diplom atice şi a lţi mem
Trăind sub impresia puternică, de ne tativ superioară, a operei de edificare a de renume mondial, vechi m i Tn cursul dim ineţii, la Pa bri ai corpului diplom atic.
uitat a m odului nou, larg democratic in societăţii socialiste in România". lita n t al m işcării m uncitoreşti latul M arii Adunări Naţionale La m itingul de doliu p a rti
care întregul partid, practic întregul po- Raportul C C. al P.C.R., lin iile directoare şi democratice din ţara noas a prezentat condoleanţe, în le cipă delegaţia Asociaţiei de
uor. a luat parte la pregătirea politică, or ale dezvoltării economico-sociale a Româ tră. prim ul preşedinte al Pre gătură cu încetarea din viaţă prietenie sovieto-române, con
ganizatorică şi ideologică a acestui eve niei socialiste, Rezoluţia Congresului con zidiului R epublicii Populare a preşedintelui de onoare al dusă de A. V. R iabinin. vice
niment, a R aportului C om itetului Central stituie program ul care dinamizează ascen Române. A.R.L.U.S., ambasadorul U n i preşedinte al .Asociaţiei, şi
al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolac siunea spre culm ile înalte ale civilizaţiei In dim ineaţa acestei zile, si unii Sovietice la Bucureşti, acad. Taşo Tasev. reprezen
Ceauşescu — ale cărui teze şi concluzii şi progresului social al poporului nostru criu l cu corpul defunctului a A. V. Basov. tant al Academiei de Ştiinţe a
uractice ou valoare de legi ştiinţifice —, harnic si talentat, a fiecărui colţ de ţară. fost depus în holul P alatului Au prezentat, de asemenea, R.P. Bulgaria.
a D irectivelor şi celorlalte documente pre Această ascensiune spre o societate evo M a rii A dunări Naţionale. Pe condoleanţe, în numele state M itin g u l de doliu este des
zentate şi adoptate, a amploarei fără pre luată din punct de vedere industrial va fi fundalul holului, drapat în lor pe care le reprezintă, şefi chis de tovarăşul D um itru
cedent a dezbaterilor din plen şi pe sec asigurată prin continuarea, într-o viziune negru, se afla portretul îndo de m isiuni diplom atice şi alli
ţiuni si, îndeosebi, a atmosferei de unani- unitară si de largă perspectivă, a indus lia t al lui C. I. Parhon. înca mem bri ai corpului diplom atic Popa.
adeziune fată de politica internă şi ex- tria liză rii socialiste a ţă rii, dezvoltarea drat dc drapele roşii şi trico acreditau in România. Iau cuvintul tovarăşii M iron
,nă a partidului şi statului, este greu de m ultilaterală şi intensivă a ag ricultu rii, lore, cernite. In faţa catafalcu Nicolescu. preşedintele Acade
redat, in cîtcva cuvinte, marea sa semni realizarea unei rate înalte a acum ulării, lui erau aşezate pernele cu Dupâ-amiază. alte m ii de miei. M ih ail Rcşianu. preşe
ficaţie pentru destinele ţării. La Congresul sporirea eficientei întregii activităţi econo înaltele ordine şi m edalii ale oameni ai m uncii sosesc din dintele C onsiliului General
com uniştilor români a participat un nu mice. extinderea re la ţiilo r economice, pro R epublicii Socialiste România loate cartierele oraşului, in A.R.L.U S.
măr impresionant de delegaţi de peste ho gresul învâţâm întului şi ştiinţei, perfecţio şi ale altor state, cu care Con tr-un solemn pelerinaj la eă- M em oria p a triotului m ili
tare ; el a fost apreciat şi s-a bucurat de o narea re la ţiilo r socialiste de producţie, r i stantin Parhon a fost distins pâîiiul celui dispărut. tant, a savantului ilustru este
atenţie deosebită din partea opiniei pub li dicarea nivelului de conştiinţă şi de cultu în semn de preţuire a a ctivi Ora 16. Se apropie momen evocată apoi de tovarăşul Ion
ce internaţionale, fapt ce atestă prestigiul ră al maselor. Caracteristice creşterii ca Cu fiecare şarja de oţel tă ţii închinate fe ric irii po tul solemn al m iting u lui de Gheorghe M aurer.
imens al partidului nostru, im portanţr ex litative din deceniul care urmează — în elaborata la Hunedoara, porului, a m eritelor sale ca doliu. Se schimbă garda. L in După încheierea m itin g ulu i
cepţională a ho tâ rîrilor adoptate. D af'cea industrie, agricultură, învâţâm înt, ştiinţă inima bătrînei cetăţi vi om de ştiinţă şi m ilita n t pc gă corpul neînsufleţit al p ri de doliu, sicriul cu corpul ne
mai înaltă apreciere au dat-o milioanele — îi sînt ţinerea cadenţei cu revoluţia teh- Prczcnfe târîm socîal-politic, pentru a m ului preşedinte al P rezidiu însufleţit al lu i Constantin
de constructori ai socialismului din între brează tot mai puternic în portul deosebit la cauza păcii- lui R epublicii Populare Ro Parhon, acoperit cu drapelul
prinderi şi şantiere, de pe ogoare şi din viaţa industrială a jude şi prieteniei între popoare. mâne fac de gardă tovarăşii tricolor, a fost aşezat pe un
in stitu ţii care. în telegramele şi scrisorile ţului. De ju r îm prejur erau depuse Nicolae Ceauşescu. secretarul afet dc tun. In acordurile gra
general al P a rtidului Comunist
coroane de flo ri din partea
adresate forum ului suprem, secretarului minereşti ve ale m arşulu{ funebru, cor
F oto: V. ONOIU C om itetului Central al P a rti Român, preşedintele C onsiliu tegiul funerar se pune in m iş
dului Comunist Român, Con lui de Stat, Ion Gheorghe care.
siliu lu i de Stat şi C onsiliului Mnurer, membru al C om itetu Tovarăşii Nicolae Ceausescu.
in întrecere de M in iştri, B iro ulu i M arii lui Executiv, al P rezidiului Ion Gheorghe M aurer şi cei
Permanent al C C al P.C.R..
A dunări Naţionale. P rezidiu
DIN INIMA, PENTRU PARTID. lui Academiei R epublicii So preşedintele C onsiliului de M i dc stat prezenţi la solem nita
la lţi conducători de partid şi
M iniste
România,
cialiste
niştri. D um itru Petrescu. mem
te conduc pc u ltim u l drum pe
ru lu i Invâ ţâ m intu lu i, Acade
miei de Ş tiinţe Medicale. M i bru al C om itetului Executiv, cel care a fost un fiu credin
al P rezidiului Permanent al
In abatajele m in elor Gho- nisterului Sănătăţii. C onsiliu C C al P.C.R., vicepreşedinte cios al poporului român.
la r şi T c liu c s-a acţionat în i lui General A R L.U.S.. a unor al C onsiliului de Stat. Gheor La trecerea carului fu n e
PENTRU CONDUCĂTORUL IUBIT acest an cu bune rezultate in stitu ţii centrale şi organiza ghe Râdulescu. membru al rar. m ulţim ea masată in Piaţa
U n irii, de-a lungul M agistra
ţii obşteşti, institute de cer
C om itetului Executiv, al Pre
pc lin ia e x tin d e rii mecaniză
cetare şi de învâţâm int supe
lei N ord—'Sud şi a B ulevar
zidiului Permanent al C.C. al
rii o p e ra ţiilo r de încărcare si
transport, a susţinerii m od e r rior din Bucureşti şi Iaşi, u P.C.R.. vicepreşedinte al Con dului Mârâşeşti şi în balcoa
ne şi a procedeelor de ex niuni de creaţie şi m ari În tre siliu lu i de M iniştri. nele blocurilor işi pleacă fru n
ploatare dc m are randam ent. prinderi bucurestene. Erau Conducătorii partid u lu i şi tea. aducînd un u ltim si pios
Im p o rta n te perfecţionări au depuse, de asemenea, coroane statului prezintă apoi condo omagiu memoriei m arelui om
fost aduse agregatelor şi p ro de flo ri din partea unor m i leanţe fa m ilie i celui dispărut. de ştiinţă, cetăţean şi patriot,
Scrisori şi telegrame adresate C. C. al P. C. R., ceselor tehnologice la Uzina siuni diplom atice acreditate la In faţa c lă d irii Palatului devotat pinâ Ia capăt cauzei
de preparare Tcliuc, precum
nobile a poporului.
Bucureşti, a Asociaţiei de prie
şi la exploatarea Zta.şti şi tenie sovieto-române. Acade M a rii Adunări Naţionale, fan In Parcul L ib e rtă ţii, la u r
C ariera de dolom ită Crâciu- miei de Ş tiinţe a R P. Bulga fara intonează marşul fune
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU neasa. ria şî a studenţilor vietnamezi bru. Garda m ilita ră , cu drape carea treptelor ce duc $pr*
lul îndoliat, prezintă onorul.
Ca urm are, pe ansamblul care învaţă în ţara noastră. Sicriul cu corpul neînsufleţit M onum entul E roilor Luptei
pentru Libertatea Poporului şi
I M . Hunedoara p ro d u c tiv ita Lingă catafalc se aflau mem al lui Constantin Parhon. este a Patriei, pentru Socialism,
tea m uncii a sporit în p r i brii fam ilie i celui dispărut. purtat pe braţe de un grup de cortegiul funerar se opreşte.
mele 7 Juni ale anului cu 3,1 Ora 10. In acordurile grave o fiţe ri superiori si aşezat pe Dc pe afetul de tun. sicriul
T o v a r ă ş u l u i sului al X-lea se anunţa in apreciere a c tiv ită ţii depuse ta sută faţă de plan. ale m arşului funebru, m ii şi un catafalc, pe platoul din a este ridicat şi purtat pe umeri
CInd de la tribuna Congre
de Comitetul Central, de dum
Pc această baz.ă m in e rii din
mod solemn alegerea tovară neavoastră personal, iubite to bazinul Poiana Ruşcăi au de m ii de cetăţeni ai Capitalei — propierea clădirii. La tribuna de o fiţeri superiori. De pe pla
toul dîn faţa m onum entului
şului Nicolae Ceauşescu, fiu l varăşe Nicolae Ceauşescu, în păşit prevederile planului cu conducători de in s titu ţii cen amenajată pentru m itingul de se inalţâ spre slăvi acorduril*
doliu iau loc tovarăşii Nicolae
trale şi organizaţii obşteşti,
NICOLAE CEAUŞESCU cel mai iu bit al poporului ro opera de construire a socia i aproape 4 m ilioane lei la academicieni şi a lţi oameni Ceauşescu, Ion Gheorghe m arşului funebru. O gardă
mân, eminent m ilita n t mar-
lism ului în patria noastră şi
: producţia globală şi cu 1,5
xist-leninist, in înalta şi res ne exprim ăm recunoştinţa pro : m ilioane lei la producţia m arfă de ştiinţă, cultură şi artă. Maurer, D um itru Petrescu, m ilita ră prezintă onorul.
ponsabila funcţie de secretar fundă pentru munca plină de | v in d u tă .şi încasată şi s-a n- m uncitori din întreprinderile Gheorghe Râdulescu. Manea Se pătrunde în rotonda M o
Secretar general al general al P artidului Comunist abnegaţie si dăruirea cu care j sigurat un spor dc producţie oraşului, studenţi, elevi. — au Mânescu. Leonte Râutu, Şte num entului. S icriul este aşezat
Partidului Comunist Român Român, cînd în marea Piaţă vă consacraţi s lu jirii neabă ; de 4 325 tone fie r in m inereu început să se perinde, in tr-u n fan Voitec, D um itru Popa, în faţa criptei deschise. Pe fon
a Palatului Republicii, zeci de tute a intereselor poporului. j m arfă. şir nesfirşit, prin holul P ala împreună cu m em brii fa m i dul acordurilor Im n u lu i deStat
preşedintele Consiliului de Stat al m ii de cetăţeni scandau in Perm iteţi-ne. scumpe tovară tu lu i M .A .N , pentru a-şi lua liei academ icianului C. I. Par- al Republicii Socialiste Româ
Republicii Socialiste România tr-un singur glas : „P.C R .\ şe Nicolae Ceauşescu. să vă nia răsună, ca un suprem o
„Ceauşescu*, aceleaşi senti felicităm cu toată căldura si magiu, 21 salve de artilerie.
Paroşenîi, cea mai
Cu sentimentul nemărginitului devotament şi al înaltei stime mente dc îm plinire, de bucu să vă urăm succes deplin exploatare m inieră a tinără j Asistenta păstrează un m o
Văii •
(aţă de Partidul Comunist Român şi conducerea so, cei peste rie, de adeziune le trăiau şi dumneavoastră si C om itetului J iu lu i, s-a înscris cu tontă i ment dc reculegere, după care
65 000 de membri de partid, toţi oamenii muncii din judeţul com uniştii, oamenii m uncii Central nou ales, în munca ce vigoarea pe coordonatele en- i Afluenţă de vizitatori la sicriul cu corpul neînsufleţit
Hunedoara au întimpinat Congresul al X-lea al partidului cu din judeţul Hunedoara. Ei o depuneţi pentru v iito ru l fe tuziastei întreceri închinate j al lui Constantin Parhon este
rezultate remarcabile in măreaţa întrecere ce a cuprins întreaga şi-au încredinţat aceste senti ric it al poporului nostru, pen m a rilo r evenimente ale accs- 1 introdus in criptă. Pe placa
ţară, in cinstea acestui măreţ eveniment şi a îm plinirii unui mente nobile cuvintelor aşter tru cauza socialism ului şi pă tei luni. După cum nc-a co- ; Expoziţia „România 1969" de m arm ură caic acoperă
sfert de veac de (a eliberarea patriei noastre de sub jugul fas nute cu neţărm urită dragoste, cii în lume !“. m un ica t in g in e ru l Dan S uru- j cripta stă înscris : „Constan
cist. Munca entuziastă, dirzenia şi elanul proprii omului îna preţuire şi stimă pe telegra „S arcinile şi îndatoririle tot lescu, d irecto ru l E IM. Paro- \ Expoziţia realizărilor eco Pentru urm ătoarele zile tin î. Parhon 28.10.1874 —
intat, care luptă pentru înfăptuirea celor mai nobile idealuri, mele şi scrisorile adresate mai complexe ce le revin sin şeni, in cinstea Congresului ! nomiei naţionale — „Româ se aşteaptă un şi mai mare 9.11.1969".
au caracterizat întreaga activitate a hunedorenilor în aceste me partidului, secretarului său dicatelor, subliniate cu depli p a rtid u lu i şi a n ive rsă rii a 25 ! nia 1969* constituie un pu a flu x de vizitatori români şi
morabile zile, in care forul suprem de conducere al partidului general. nă claritate în Raportul pre de ani dc la eliberarea RomA- j ternic punct de atracţie. In străini Şi-au anunţat sosi STEL1AN CONSTANTINESCU
ţi-a desfăşurat fructuoasele sale lucrări. „A lă tu ri de întregul nostru zentat Congresului, impun îm - niei de sub jugul fascist, bri- | cele trei zile care au trecui rea şi prim ele lo turi do tu ŞTEFAN BRATU
partid şi popor, com uniştii şi
Prin modul cum s-a făcut pregătirea sa politico, organiza . bunătâţirea substanţială a fo r gâzilc de m in eri de aici nu j de la inaugurare, prin faţii riş ti din cei peste 500 000 cit
torică şi ideologică, prin complexitatea şi semnificaţia proble toţi oamenii m uncii din m uni melor şi metodelor noastre de extras o producţie suplim cn- j exponatelor s-au perindat se estimează a veni prin in
melor dezbătute şi rezolvate in cel mai democratic cadru de cipiul Deva — se arată în te muncă, sporirea răspunderii tară de 11 000 tone cărbune.: circa 45 000 de vizitatori. term ediul agenţiilor judeţe
muncă, Congresul al X-lea al partidului se inscrie ca un eve legrama Com itetului m unici şi competenţei întregului activ faţă dc 8 000 tone cît reprezin P rintre aceştia se remarcă ne O .NT.
niment de cea mai mare importanţă in istoria partidului, a în pal de partid Deva —, au ur sindical. Toate acestea consti tă angajam entul pe întregul prezenţa a numeroşi oaspeţi
m ărit cu inim ile pline dc sa an. La noua oţelărie
tregului nostru popor. Hofâririle şi Directivele adoptate vor asi tisfacţie şi îndreptăţită m in- tuie pentru noi un îndemn de de peste hotare — specialişti
gura ridicarea pe o treaptă superioară a bazei tehnico-mate- drie desfăşurarea lucrărilor a ne pregăti, prin muncă in Factorul dc bază al aces şi oameni de afaceri care, a
riale a societăţii noastre, dezvoltarea industriei, qgricullurii, in- celui de-al X-lea Congres al tensă. pentru noua etapă în tui succes îl constituie depă preciind diversitatea şi ca li După cum ne informează electrică de
vâţâmintului, ştiinţei şi culturii in ritmul şi proporţiile cerute de partidului, moment de însem care să ne înscriem aportul şirea randam entului p la n ifi tatea m ă rfurilor, dar mai a conducerea expoziţiei, prima
progresul contemporan, continuarea în mod ascendent şi la d i nătate istorică cc marchează la un nivel ca lita tiv superior. cat cu 190 Jtg dc cărbune pc les ponderea noului, îşi ex tragere dotată cu prem ii,
mensiuni impresionante a înaintării României pe drumul lum i ridicarea pe o treaptă nouă, In numele m inerilor, side-, post, hărnicia şi dăruirea în prim ă dorinţa de a achiziţio din cele cinci care vor fi or la Hunedoara
nos al desovirşirii construcţiei socialiste şi ol trecerii treptate spre c a lita tiv superioară a operei rurgistilor. constructorilor, al munca a b rigă zilor conduse na o serie de produse, in- ganizate. are loc la 24 au
comunism. celor peste 167 000 mem bri de de com uniştii Constantin Za- deosebi ale industriei con
de edificare a societăţii socia- haria, G hcorghc Lebădă. Ival- gust ac., la aceasta p artici
Dind expresie voinţei şi gîndurilor locuitorilor de pe aceste liste_in patria noastră. man Gbeza şi Constantin Re- structoare de maşini, c h im i pând toate biletele vindute Prima şarjă la
frumoase şi străvechi meleaguri, de care este legată lupta lui C om itetul m unicipal de loiu, a m a iş trilo r loan Du- ce, industriei de prelucrare de la deschidere şi p in i în
Horia, Cloşca şi Crişan, a lui Avram lancu, numele pionierului partid, to ţi oamenii m uncii din (CONÎINUAIC m MO. • ş«| m itroscu şi Bernard Bran. a lem nului, cea a bunurilor scara zilei de 23 august.
aviaţiei româneşti Aurel Vlaicu, al lui Ion Budaî-Deleonu, înflă- m unicipiul Deva dau o înaltă de larg consum etc. (Agerpres). cuptorul nr. 2
căratului patriot si om de stat Dr. Petru Groza, de aici, unde
cu 40 de ani in urmă au avut lac eroicele lupte ale minerilor de
la Lupeni şi unde în 1935, sub gorunul secular de la Ţebea, La ce! de*a] doilea cuptor
s-a făcut marele legâmint care a consfinţit alianţa clasei mun Strălucitoare pildă pentru de 50 tone din cadrul noii o-
citoare cu ţărănimea, organizaţia judeţeană de partid Hune ţe lă rii electrice de la H une
doara, s-a elaborat ieri p r i
doara îşi manifestă satisfacţia profundă şi bucuria neţărmurită ma şarja de metal. Consem-
pentru realegerea dumneavoastră, fiu devotat at clasei munci tinăra generaţie de comunişti nind acest eveniment, con
toare şi poporului, in înalta funcţie de secretar general al Parti
s tru c to rii lu incdoreni şi-au
dului Comunist Roman.
în d e p lin it angajam entul de a
Asemenea întregului popor, comuniştii, toţi oamenii muncii pune integral in (unc|iune ca
Itunedoreni văd in persoana dumneavoastră, mult stimate şi iu M ăreţul Congres al X-lea. iu b it fiu al său, tovarăşul pacitatea noului obiectiv, in
bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, m ilitantul neobosit, revolu in tra t pe vecie in inim a şi cu Nicolae Ceauşescu. cinstea Congresului a) X -lc a
ţionarul consecvent, eminentul conducător comunist care şi-a getul poporului român, în Pentru mine, ca lîn â r mem al p a rtid u lu i şi a n iv e rs ă rii
dăruit întreaga viaţă şi activitate luptei pentru libertatea şi in seamnă pentru mine, unul din bru de partid, secretarul ge unui sfert de veac de la e li
dependenţa poporului român, făurirea societăţii socialiste pe milioanele de oameni ai m un neral constituie cea mai lu m i berarea României de sub j u
pâmintul sacru al României, apărarea şi dezvoltarea unităţii cii din patria noastră, momen noasă pildă a- com unistului gul fascist.
mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, menţinerea pă tul de hotar al vie ţii mele. pentru cave supremul ţel al Folosindu-se de experienţa
de
vie ţii este slujirea cu devota
In aceste zile înflăcărate
cii şi securităţii popoarelor. Impresionanta unanimitate de vo august, com uniştii din organi ment neţărm urit a pa rtidului d o b in d ilă la p rim u l cuptor
inţă de care sînt stâpînîţi în aceste momente hunedorenii rezidă zaţia noastră de partid m-au şi poporului, modelul s tră lu electric, pus in fu n c ţiu n e la
in convingerea lor fermă câ activitatea dumneavoastră în frun p rim it în rîndu rile lor. cit al om ului dăruit trup şi su 1 august, o ţe la rii conduşi de
tea partidului şi statului asigură înfăptuirea in continuare, cu Sînt m îndru câ fac astăzi flet cauzei clasei muncitoare, in g in e ru l A d ria n Popovici şi
aceeaşi înaltă competenţă şi responsabilitate, a intereselor ce parte din generaţia de comu întruchiparea dîrzeniei şl ab p rim -m a is tru ) Florîan Jurca,
lor mai vitale ale oamenilor muncii, accelerarea progresului ge nişti ai acestui Congres ju b i negaţiei. a bărbăţiei şi curaju au pregătit m inuţios şi au
neral şi ridicarea României socialiste pe noi trepte de civili liar. a forum ului suprem al lui revoluţionar. asigurat desfăşurarea n o rm a
zaţie şi bunăstare, in încrederea deplină câ în întreaga muncă P a rtid u lu i' Comunist Român A lălurindu-m â cu întreaga lă a p rim e i şarje Ia cel de-al
de partid va fi aplicat neabătut principiul muncii colective, spi care a adoptat hotărîri de în mea fiin ţă hotărîrii Congre doilea cuptor.
ritul creator, novator, pătruns de exigenţă si responsabilitate. semnătate istorică pentru des sului. voinţei unanim e a po P entru perioada im e diat
Vă asigurăm, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, câ mi tinele naţiunii române, pentru porului. mă angajez să u r urm ătoare, co n stru cto rii au
nerii, siderurgistii, constructorii, ţăranii muncitori, intelectualii, făurirea societăţii socialiste mez alături de ceila lţi mem ca obiectiv te rm in a re a tu tu
toţi oamenii muncii din judeţul Hunedoara, sub conducerea m ultilateral dezvoltate pe pă- bri ai p artidului strălucitoa ro r lu c ră rilo r aferente b u
organizaţiilor de partid, se vor dărui cu toată capacitatea, iscu m întul României. rea pildă de abnegaţie şi dă nei desfăşurări a procesului
sinţa şi căldura inimilor înfăptuirii în mod exemplar a sarcinilor Nespus de mîndru sînt că ruire a secretarului nostru ge dc producţie la noua oţelă-
ce le revin din qrandiosu! program elaborat de Congresul al delegaţii la cel de-al X-lea neral. fâcîndu-m i cu prisosin rie. iar o ţe la rii sînt p reocu
X-lea al Partidului Comunist Re mân, pentru înflorirea continuă Congres au dat glas dorinţe ţă datoria de m uncitor şi de paţi ca cele două cuptoare
a economiei, ştiinţei ş: culturii româneşti, înălţarea scumpei lor celor mai fie rb in ţi ale în comunist. să funcţioneze intensiv, la în
noastre patrii pe cu'.mîle demnităţii înlre naţiunile lumii. tregului partid şi popor, ale PETRU SUCIU După ce face un scurt popas rn camera de condensare, apa pierde din temperatură aici treaga capacitate.
noastre ale tuturor, alegind în lum inator la laminorul in turnurile de răcire ale Termocentralei electrice Paroşeni.
COMITETUL JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R, fruntea p artidu lu i pe cel mai 650 mm al C.S. Hunedoara