Page 58 - Drumul_socialismului_1969_08

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 14 AUGUST 1969

v o m În f ă p t u i n e a b ă t u t s a r c in il e t r a s a t e

DE CEI. DE AL X-LEA CONGRES

AL PARHDULUI COMUNIST RO M ÂN

c o n s tru ite d a r n u n u m a i pe noastre pentru ca în realiza­ tru întregul nostru popor. de la tribuna Congresului, pe
seama acestui fa c to r se poate rea volum ului sporit de des­ M îndria pe care o încerc în constructorii care înalţă e d ifi­
La temelia creşterii realiza. V a tr e b u i ca noi să ne facere şi acest factor să vină Bucurii împărtăşite aceste clipe izvorăşte din con­ ciul socialism ului pe păm întul
României. Tare m-am bucurat.
ştiinţa câ mă
pot număra
cu o parte însemnată de con­
g în d im m a i m u l t la fo lo sire a
cu e fic ie n ţă m a i m a re a celor tribuţie. p rin tre acel care i-au urm at A m sim ţit câ s-a adresat şi
e x is te n te , va tr e b u i să e x t in ­ Ne exprim ăm fără nici o îndem nul, şi i-1 voi urm a în­ nouă, câ ne-a fe licita t şi pe
potenţialului economic dem fo rm e le m o d e rn e de co­ rezervă acordul nostru faţă prin muncă totdeauna. Mă angajez fiu noi. Pentru câ noi am m uncit
cu
şi m uncim aici cu dragă in i­
întreaga mea fiin ţă sâ
de acest program m ăreţ şi spu­
m e rţ, acele
fo rm e p r in care
c u m p ă r ă t o r u l poate a ju n g e nem acest lucru aproape 10 m ii părtaş activ la înfăptuirea ho­ mă. Ne-am legat de uzină cu
tot sufletul...
lucrători din reţeaua comer­
al ţării m a i ra p id în posesia m ă r f u r i ­ cială a Judeţului nostru. A si­ tâ ririlo r adoptate de istoricul O m ul care ne vorbea era
Congres al X-lea.
lo r d o rite , la o a p ro v iz io n a re
in r i t m cu c e rin ţe le . gurăm conducerea p a rtid u lu i Tovarăşul Iu liu Vernlehes- şeful de partidă la tender.
C re a re a de no i s p a ţii de des­ şl statului că ne vom m o b ili­ Sute, m ll de borcane, pur- deosebi Irina Ril, m aistru la cu. inginerul şef al uzinei, ne Cornel Turdăşan, m uncitorul
Trăim in aceste zile mo­ ductivă şi economică a com bi­ facere va re c la m a , d esigur, şi za şl mai m ult pentru a tra ­ tind emblema cunoscutei fa­ fabricaţie, Ecaterina Pop, spunea : care şi-a făcut din steluţele
mente înălţătoare cind p a rti­ natului nostru după modelul un n u m ă r de lu c r ă to r i în co­ duce In fapte sarcinile ce ne brici de conserve din Haţeg muncitoare vacumistă, Vasile — In cei 24 de ani, de cînd ru b in ii ale hărniciei o adevă­
m e r ţ în plu s fa ţă de cel ac­ revin, contribuind prin m un­ ies zilnic pe poarta fa b ricii, Moldovan, sterilizator, Gaşpar rată salbă.
dul şi naţiunea română, in lr-o profund ş tiin ţific şi realist al fac parte din rîn d u rile p a rti­
tu a l, d a r tre b u ie să ne g în d im ca noastră de zi cu zi la rea­ cu destinaţii diferite, în ţară Ungur, de la sectorul ambala­ Cu m ontatorul Gheorghe
impresionanta em ulaţie crea­ R aportului, studiind atent şi je şi m ulţi a lţii. dului comunist, am încercat de
toare, pâşesc cu încredere la sistematic pulsul producţiei de să tin d e m să e lib e ră m c ît m ai lizarea scopului fundam ental şi peste graniţă Conserve de nenumărate ori sentimente de Bătrîna, cu şeful de partidă
înfăptuirea m ăreţului program metal şi confruntînd munca m u ltă fo rţă de m u n c ă d in sfe­ al p o litic ii p artidu lui nostru, legume şi fructe, siropuri, ge­ A m u rm ă rit procesul de m îndrie, de adm iraţie şi res­ la frînâ Aurel Sabâu, cu Va­
m uri,
paste
dulceţuri,
de
de în flo rire m ultilaterala a ce o desfăşurăm cu cerinţele ra n e p ro d u c tiv ă p e n tru a s p r i­ satisfacerea în condiţii din ce muncă al fabricii într-una din pect pentru partidul nostru, sile Inochente n-am mai stat
patriei, trasat de Congresul economiei naţionale şi cu e x i­ j i n i d e z v o lta re a p ro d u c ţie i de in ce mai bune a cerinţelor fructe, marmeladă. Colecti­ zilele cînd de la tribuna în a l­ care s-a condus după cea mai de vorbă. A m în tîln it, însă. pe
vul de muncă al fa bricii şi-a
al X-lea al P.C.R. genţele generale ale produc­ b u n u r i m ate ria le . N e d ăm sea­ oamenilor m uncii, la creşterea făcut un bun obicei din a-şi tă a Congresului partidului se dreaptă doctrină — m arxis­ chipurile lor cănite, aceeaşi lu ­
Raportul prezentat de tova­ ţiei moderne, colectivul de si- m a deci că ceea ce ni se m ai nivelului de trai. depăşi cu regularitate sarci­ rosteau cuvinte încărcate de mul. Azi, m îndria aceasta are mină pe care am văzut-o pe
STAN STOICA
răşul Nicolae Ceauşescu — derurgişti şi com itetul de d i­ cere nouă, lu c r ă t o r ilo r d in re ­ directorul Direcţiei n ile de plan, a-şi spori conti­ adevăr şi plinătate despre îm ­ valorile cîştigate în pătrarul faţa lui Cornel Turdăşan cînd
chintesenţă a acestui program recţie al com binatului îşi în­ ţeaua c o m e rc ia lă , e şi o o rg a ­ comerciale judeţene nuu angajamentele, a-şi res­ p lin irile noastre de un sfert de veac liber .pe care-1 an i­ ne vorbea despre muncă şi
n iza re m a i b u n ă a
m u n c ii
despre cel care le-a înnobilat
de muncă intensă pentru noi suşesc in totalitate observa­ pecta cu sfinţenie cuvintul de veac, se trasau, cu sigu­ versăm peste cîteva zile. pă­ munca Am părăsit uzina şi
şi măreţe în fă p tu iri — ne-a ţiile critice şi ind ica ţiile fo r­ dat. ranţa meşterului stâpin pe tra r încărcat de îm p lin iri am în tîln it in sala de şedinţe
dezvăluit în tr-o viziune c u p rin ­ mulate de secretarul general — In cinstea Congresului munca, uneltele şi braţele sa­ — Azi avem de predat la
zătoare şi sintetică dimensiu­ la adresa siderurgiei. p a rtid u lu i <— ne spunea teh­ le, căile pc care va păşi Ro­ cald două locomotive, alte a consiliului popular, p t pero­
nile şi sem nificaţiile majore Intr-adevăr, în siderurgie — Pregătirea şi perfec­ nicianul Traian Pârâu, secre­ mânia socialistă In anii ce două trebuie sâ plece în pro­ nul gării, la cooperativa
ale m ersului nostru înainte şi deci şi în com binatul nos­ tarul organizaţiei de partid vin. Asemeni albinelor, m un­ bă. avem de legat pe roţi un „M unca colectivă", la maga­
6pre o societate socialistă m ul­ tru, care deţine ponderea — din fabrică — ne-am angajat citoarele alergau, aduceau, tender, să montăm bazinele zinul „Electrica" nr. 61. oa­
meni al căror subiect de dis­
tilateral dezvoltată. persistă încă neajunsuri şi se­ ţionarea cadrelor — să realizăm în plus 2 G60 000 sortau şi expediau. La cîţiva de apă la o locomotivă... şi cuţie era cel care in aceste
Din bogăţia şi densitatea ju ­ rioase rezerve în ce priveşte lei producţie globală şi m ar­ paşi sute de lăzi încărcate aş­ nu vrem. pentru nim ic în lu ­ zile preocupă poporul nostru
decăţilor şi concluziilor, din reducerea consum urilor speci­ fă. H ărnicia şi s p iritu l de teptau să pornească spre be­ me. să nu le dăm gala pînă întreg. N-a trebuit sâ-l in te r­
problematica amplă a acestui fice de cocs şi metal, în folo­ o problemă mereu răspundere cu care au p riv it neficiari. M i au venit în m in­ la sfîrşitu l schim bului. Este ho-
document, emană puternic sirea mai bună a capacităţilor acest angajam ent toţi cei H4 ate vorbele secretarului orga­ tărîrea echipei noastre pentru vievăm pentru a ne îm părtăşi
ideea eâ şi în v iito r coloana de producţie. îndeosebi a ce­ de comunişti, toţi m uncitorii nizaţiei de partid : „Vom rea­ caic cu vin tul e una cu fapta. sentimentele. D ialogurile în fi­
vertebrală a program ului po­ lor din sectoarele de lam inoa­ actuală noştri, a făcut posibilă rea­ liza v îrfu ri de producţie în ripate spontan expri iau
litic general al partidului va re, în introducerea procedee­ lizarea unui spor de 4 500 000 toate zilele Congresului. Şi Iar fapta vrem să fie mai me­ gîndurile lor, adeziunea '? po­
fi creşterea în ritm &usţinut lo r moderne in fabricaţia me­ lei la aceşti indicatori, re a li­ în zilele ce vor urma Este rito rie ca oricind, pentru că
a forţelor de producţie naţio­ talului. zare cu care noi toţi ne mîn- hotârîrca noastră, a tuturor aceste zile sînt m ari nu n u ­ litica aceluia care a~r se
com uniştilor
şi m uncitorilor
nale, crearea unei economii Aceste indicaţii deosebit de Com uniştii, întregul nostru referitoare la perfecţionarea, rim şi pe care o vom întări C uvintul dat este lege pen­ mai pentru noi, com uniştii, ci dovedeşte cel mal 1» : ^ zi­
moderne, bazată pe încorpo­ preţioase vor fi pentru noi un popor au u rm ă rit cu viu in ­ specializarea şi ridicarea ca­ continuu în aceste zile de bu­ tru noi". pentru loală ţara. Din presă ditor al celor mai trainice pa­
rarea cuceririlor ştiinţei şi permanent îndreptar in acţiu­ teres şi încredere lucrările lific ă rii cadrelor existente, cu rii şi hărnicie generală. lori m ateriale şi spirituale.
tehnicii contemporane in pro­ ne, un îndemn la a munci cu Congresului al X-lea al P arti­ care anual se ridică la 240 de Zilele Congresului au găsit In scurtă vreme, alături de am aflat, că t o v a r ă ş u l
Rezultă
mem bri cooperatori.
ducţie, pe o înaltă p ro d u ctivi­ toată stăruinţa, priceperea, ex­ dului Com unist Român — e­ că problemele invăţăm întului colectivul fab ricii angajat cu actuala fabrică de conserve Ceauşescu a felicita t călduros, LUCIA LlCfU
venim ent de însemnătate ex­
din Haţeg se va ridica o nouă
tate şi eficienţă a m uncii so­ perienţa şi hărnicia noastră. cepţională in viaţa partidu lui profesional şi tehnic trebuie toate forţele în procesul m un­ hală de fabricaţie cu două
ciale. Cu toate progresele înregis­ şi poporului nostru. să stea în centrul preocupări­ cii. Asigurarea cu m aterii p ri­ lin ii tehnologice, precum si
In lum ina R aportului şi a trate de noi în producţia de In documentele prezentate lor noastre, ale tuturor. me şi materiale s-a făcut mai un depozit de 2 000 m etri pă­
D irectivelor Congresului, pină cocs şi fontă, sintem conştienţi la Congres, fiecare colectiv, In Raportul C om itetului bine, au fost aplicate toate
în 1975 producţia de oţel — că dispunem încă de m ari po­ fiecare om al muncii găseşte Central, prezentat de tovară­ măsurile pentru atingerea u ­ traţi pentru produsele finite. Strălucirea faptelor
indicator de bază al potenţia­ sib ilită ţi în acest domeniu. Ne răspuns clar m ultiplelor pro­ şul Nicolae Ceauşescu, se a- B ucuriile m uncitorilor dc aici.
lu lu i economic al u/tei ţă ri — sim ţim datori să folosim în­ bleme care-i stau in faţă in ratâ că şi în v iito r partidu l nor v îrfu ri de producţie la care vor lucra în cond iţii lot
va trebui să ajungă la 30—10,5 treaga capacitate de concep­ anii care urmează. va acorda toată atenţia îm ­ fiecare loc de muncă. O con­ mai bune, sînt justificate.
m ilioane tone, dublind pro­ ţie şi competenţă tehnică pen­ A nalizînd în această lu m i­ b unătăţirii co n d iţiilo r de lo­ trib u ţie însemnată la realiza­ Viaţa e în aparenţă un „Dar pînă acum cum staţi ?".
ducţia realizată în acest an. tru a asigura sporirea ponde­ nă modul cum se va face pre­ cuit ale populaţiei, în care rea acestora şi-au adus-o în­ GH. I. NEGREA mozaic de fapte şi intîm p iari. „Foarte bine. Dacă s-ar da
Im portant de re ţin u t este fa p ­ r ii cărbunilor şi m inereurilor gătirea cadrelor pentru nevoi­ scop se prevede să se constru­ Frumuseţea şi măreţia mo­ steagul de fruntaş şi pe semes­
tul cu cincinalul urm ător va indigene la fabricarea cocsu­ le producţiei şl deservirii iască, pînă In 1975, aproxim a­ zaicului depinde de iscusin­ tre. noi l-am luat şi pe semes­
marca o sensibilă creştere a lu i şi fontei, pentru reducerea populaţiei, reiese că în coope­ tiv 500 000 de apartamente ţa. de talentul, de puritatea tru l unu" — vine răspunsul.
producţiei de oţeluri aliate, a în mai mare măsură a consu­ raţia meşteşugărească ponde­ dintre care cel puţin ju m ă ­ sufletească a meşterului care Mai departe urmează docu­
căror pondere va spori de la m ului specific de cocs la fu r­ rea o au cadrele pregătjte în tate vor fi locuinţe proprieta­ îm bină ‘ pietricelele — fapte şi mentarea afirm aţiei cu a ju to ­
5,6 la sută in J965, la 30 la nale. Pe această linie se înscriu procesul de producţie. Din cele te personală. La realizarea a ­ Noi perspective întîm plâri. De multe ori pie­ ru l cifrelor.
sută in ultim u l an a) cincina­ refacerea capitală şi m oderni­ 1GG meserii şi specialităţi în cestei im portante sarcini coo­ tricelele nu sc potrivesc, fie La consiliul popular comu­
lu lu i. zarea bateriei de cocsificare care se pregătesc cadre în peraţia meşteşugărească, res­ prin nuanţa culorii, fie prin nal, prim arul comunei răs­
La obţinerea acestei im pre­ nr. 1, concentrarea producţiei sectorul nostru, la 91 de me­ pectiv un ită ţile de prestări în dim ensiuni, cu inten ţiile ma­ punde la întrebarea : Ce pro­
sionante cantităţi de metal, de fontă în furnale m ari şi mo­ serii pregătirea se face numai construcţii trebuie să-şi adu­ cooperativei agricole estrului şi alunei el le dă n u ­ bleme mai complicate ii fră-
menite să sporească forţa şi derne, care lucrează cu indici p rin practică la locul de pro­ că o contribuţie substanţială, anţa care-i trebuie, le rotun­ m întâ pe oamenii de aici ?
dinam ism ul întregii economii, în a lţi de utilizare şi consu­ ducţie, unde se predau atît Ele îşi vor dezvolta şi orga­ jeşte dimensiunile, le leagă cu „N u se ridică cine ştie ce pro­
colectivul com binatului nostru m uri de cocs m ult reduse. cunoştinţele teoretice cît şi niza in mod corespunzător ca­ lia ntu l gîn dirii. Desprinse din bleme. M ărunţişuri pe Vare
trebuie să contribuie cu circa Rezerve apreciabile avem — cele practice. De aceea, preve­ pacităţile de producţie în ve­ mozaic, ele nu rârnîn fără lc putem rezolva noi cu işu-
11.5 m ilioane tone de oţel. A ­ după cum bine precizează Ra­ derea din documente de a se derea satisfacerii cererilor oa­ E fo rtu rile cooperatorilor şi colă raarlă să se înreqistre- legătură, nu pierd din fru m u ­ rinţă. Viaţa se desfăşoară or-
ceste creşteri, noi le vom rea­ portul — la cele 8 lam inoa­ pregăti cadrele în principal în m enilor m uncii care doresc m ecanizatorilor din judeţul ze înscinnaie cantilăţl de pro­ seţe. Nu, cu toate câ aşa ar m ai".
liza în mod deosebit prin ex­ re ale com binatului. Avem da­ producţie ne înlesneşte posibi- sâ-şi construiască locuinţă nostru sint îndreptate spre duse livrate peste prevederile părea la prim a vedere. Aşa e Viaţa se desff ,r râ
proprietate personală.
tinderea tehnologiei de elabo­ toria ca in ccl mai scurt tim p tatea de a organiza instruirea grăbirea acţiunilor de sezon contractuale'1. In acest scop In anticamera sediului co­ norm al ca într-un organism
rare a oţelului eu insuflare de să întreprindem un ansamblu cadrelor noi într-o măsură tot In vederea realizării acestei şi asigurarea unei tem elii so­ s-au si luat o serie de mă­ m ite tu lui de partid de la în ­ perfect sănătos. E un fapt nor­
oxigen prin lance, prin u tili­ de măsuri tehnice şi organi­ mai mare la locul de muncă, sarcini la un nivel cît mai lide recoltei viitoare. suri. Intre altele s-a însămîn- treprinderea m inieră Hune­ mal şi comun plecarea unui
zarea integrală şi intensivă a zatorice care să garanteze fo ­ acolo unde se realizează pro­ superior trebuie să studiem Atmosfera g rijii sporite fată ţat o suprafaţă de 7 hectare doara — Teliuc sin t m artorul copil în excursie pe cheltuiala
şi deservirea
popu­
ducţia
capacităţii cuptoarelor, iar In losirea extensivă şi mai cu laţiei. posibilitatea organizării unei de soarta recoltei s-e mani­ cu legume în cultură dublă, fără voie al unei discuţii în­ statului, e normală bucuria
domeniul producţiei de oţe­ seamă intensivă a acestor mari Program ul de perspectivă cooperative profilate pentru festat din plin şi în comuna Iar pentru suplimentare? pro­ tre două mame. „M îine îm i mamei pentru aceasta şi chiar
lu ri speciale, prin noua oţelârie şi moderne capacităţi de pro­ pe durata de 10 ani, privin d prestări în construcţii. T ot­ Dobra. Tovarăşul H atfaludi ducţiei de nutreţuri s-au insă- pleacă băieţelul. Mi-e aşa de îngrijorarea ei e normală. E
odată, vom studia m ăsurile ce
electrică de 120 000 tone pe ducţie. In acest sens. colecti­ dezvoltarea învăţâm întului în urmează să fie luate pentru V irq il, secretarul comitetului raînţat în mirişte 28 de hec­ greu sâ-l las singur. Dar de norm al ca m inerii din Poiana
an, ale cărei două cuptoare au vul nostru are în vedere re­ ţara noastră, mai prevede ne­ asigurarea bazei tehnico-roa- comunal de partid, remarca în tare cu culturi furajere. ce să nu-1 las ? Sâ aj posi­ Ruscăi sâ dorească şi sâ reu­
Si început să producă în cin­ ducerea substanţială a o p riri­ cesitatea de a se m ări ponde­ teriale şi a cadrelor necesare discuţia purtatâ câ „în cele 4 bilitatea ca la 7 ani să vezi şească sâ fie p rim ii în marea
stea Congresului. lor tehnologice, a în trerupe ri­ rea m uncitorilor pregătiţi dezvoltării a ctiv ită ţii de de­ cooperative agricole de ne ra­ Răspunderea majoră faţă de ţări străine e un mare noroc. întrecere cu m inerii din alle
S ubliniind cu tărie proble­ lor cauzate de defecţiuni me­ prin şcoli profesionale şi uce­ servire a populaţiei cu lucrări za comunei s-e încheiat sece­ soarta recoltei l-a deterrninot Şi nu trebuie sâ plătesc nici exploatări de m inereuri din
ma majoră a necesităţii creş­ canice şi electrice, prin întă ­ nicie la locul de muncă, faţă de prestări servicii în con­ rişul qrîului de pe întreaga pe cooperatori si mecanizatori un ban". „Exact, de ce sâ nu-1 Iară. E normal ca viaţa
terii si m odernizării aparatu­ rirea sp iritu lu i de ordine şi de num ărul total al m uncito­ strucţii. suprafaţă (562 de hectare), tar sâ-şi concentreze e fo rtu ri­ laşi ?" — replica cealaltă — socială a unei com unităţi
lui de producţie, a îm bunătă­ disciplină în toate com parti­ rilo r calificaţi. Această preve­ Conştienţi de sarcinile spo­ le la treieratul pâioaselor trecută de prim a tinereţe. sâ nu ridice probleme
ţirii structurii economiei na­ mentele. printr-o programare, dere are o mare im portanţă rite ce revin cooperaţiei meş­ acum se pregătesc condiţiile de pe ultim ele hectare, la „M arius al meu n a avut po­ dcosebile. Toate sînt normale
ţionale, a ra m u rilo r şi subra- organizare şi conducere cu a- in formarea unui m uncitor teşugăreşti, reieşite din docu­ necesare realizării producţiei întreţinerea şi recoltatul lequ- sibilitatea asta să meargă şi in lr-o societate în care totul
m u rilo r ei, Raportul prezentat devârat ştiin ţifică a proceselor complex, cu o bună pregătire mentele adoptate de Con­ viitoare. Executarea arăturilor, melor, la slrînsul furajelor st în străinătate. Pe ei i-a p lim ­ se face pentru om.
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de producţie. profesională. gresul al X-lea al P artidului urgentarea tre ie ris u h u j achi­ Ia alte acţiuni aflate Ia ordinea bat numai pe la Bucureşti şi Atmosfera de muncă crea­
ridică in faţa noastră, a m un­ Noi, siderurgiştii hunedo- De asemenea, documentele Comunist Român, şi în sufleţiţi tarea obligaţiilor contractuale zilei. pe la Timişoara. Azi ai toate toare, de adeziune totală la
c ito rilo r şi specialiştilor side- reni, am acţionat întotdeauna Congresului prevăd, printre de perspectivele luminoase ce şt strînqerea furajelor se în­ Oprindu-se îndeosebi asupra p o sibilităţile să ajungi ceva în politica partidului, prefigura­
tă cu clarviziune de ccl de al
viaţă, num ai să-ţi placă m un­
rurgişti sarcina să punem un în sp iritu l cu vin tu lui p a rtid u ­ altele, necesitatea de a se îm ­ se deschid în v iito r tuturor scriu ca principale acţiuni pe capitolului cure se referă la a- ca şi sâ fii cin stit". Fapt co­ X-lca Congres care şî-a înche­
accent deosebit pe creşterea lui, toate succesele noastre le bunătăţi rapo rtul dintre nu­ ra m u rilo r economiei naţionale, aqenda de lucru a cooperato­ griculturâ. din Raportul pre­ mun şi banal ? Poate. Se re­ iat lucrările m arţi, ne face
producţiei de oţeluri de calita­ datorăm aplicării consecvente m ărul m uncitorilor calificaţi, oamenii m uncii din cooperati­ rilor. Toate aceste lurrări au zentat de tovarăşul Nicolae zumă în cîteva cuvinte. Un încrezători. Faptele care dau
te, aliate şi de înaltă rezisten­ a h o tâ ririlo r sale. R aportul al cadrelor medii de speciali­ vele meşteşugăreşti sînt hotâ- drept scop consolidarea suc­ Ceausescu la Congres, ingine­ copil pleacă într-o excursie în culoare şi măreţie vie ţii se
ţă, pe laminarea lo r într-o ga­ prezentat de secretarul gene­ tate şi celor cu pregătire su­ rîţi să depună în continuare ceselor obţinute, sporirea con­ rul Mihaî Cazacincu a remar­ străinătate pe cheltuiala sta­ vor în m u lţi, vor creşte în d i­
mă variată de sortimente. A ­ ral, D irectivele şi celelalte do­ perioară. In scopul rezolvării e fortu ri susţinute pentru d i­ trib u ţie i cooperativelor agrico­ cat că ..în ceea ce-i priveşte tului. Cîţi nu pleacă astfel ? mensiuni şi frum useţe spre
versificarea
acestei probleme,
şi îm bunătăţirea
conducerea
ceasta presupune ca încă din cumente elaborate de Congres, UC.E.C.O.M, a aprobat recent ca lită ţii deservirii populaţiei, le la crearea belşugului de pe specialişti, rolul şi contri­ In fin a lu l discuţiei care mă lauda a rtistu lu i care-şi propu­
fi hotărî-
buţia acestora vor
acest an să acţionăm energic constituie pentru noi jaloane­ un program de trecere la or­ pentru realizarea de bunuri produse agroalim entare şi la interesa, cu secretarul com ite­ ne să le îm bine într-un m in u­
pe lin ia asim ilării de noi le de bază ale a ctivită ţii de ganizarea prim elor şcoli de de consum în serie mică, lă r­ înfăptuirea în mod exemplar toare pentru proaresul agri­ tulu i de partid mi-am a m in tit
mărci de oţeluri şi tipodim en- viitor, garanţii ferme ale unor m aiştri şi la pregătirea unor girea producţiei de artă popu­ a sarcinilor stabilite de cel culturii. activitatea lor puţind câ în holul clădirii în tre p rin ­ nat covor pentru care ol, îm ­
siuni de laminate, să întărim noi izbînzî în domeniul pro­ cadre prin şcoli de speciali­ lară şi artizanat, pentru satis­ de al .X-lea Congres al p a rti­ fi apreciată numai in strinsă derii văzusem expus la loc de preună cu noi, a plăm ădit
disciplina tehnologică şi să ducţiei dc metal, temelie sigu­ zare post-liceale facerea în mai mare măsură du lu i, lu cră to rilo r de pe o­ legătură cu rezultatele obţi­ cinste steagul de întreprinde­ lia n tu l şi a pregătit pietrîee-
promovăm procedee tehnolo­ ră a creşterii potenţialului e­ Sarcinile de perspectivă ce a cerinţelor şi exigenţelor goare". nute in producţie. Pentru ca lele-fapte.
gice noi, să asigurăm un grad conomic al patriei. revin cooperativelor meşteşu­ crescinde ale oam enilor m un­ lnqinertl Mihal CazacLncu si sursa principală de venituri re fruntaşă pe ram ură, în ra­
superior de finisare calitativă Ing. ION NIJA găreşti din judeţul nostru im ­ cii. Monica Soos de le C. A. P ale cooperatorilor să o con­ mura exploatării de minereu. ION CIOCLE1
a producţiei dc metal. director general adjunct pun o creştere medie anuală Dobra ne-au confirmat că rea­ stituie munca depusă în co­
A nalizînd activitatea pro­ al C. S. Hunedoara de 450 m uncitori calificaţi. GHEORGHE CERNAlANU lizările înreqistrate la această operativă. a£3 cum s-a arătat
Sarcinilor privin d calificarea vicepreşedinte al U.J.C.M. unitate — evidenţiază ho- în raport, vor trebui înzecite
trebuie să )e adăugăm pe cele Hunedoara târîrca cooperatorilor din lo ­ eforturile pentru dezvoltarea
calitate de a îndeplini în cele ram urilor de producţie cu un Gînduri şi hărnicie
Profundă analiză a mal bune condiţii obiectivele grad ridicat de rentabilitate t
stabilite de partid, de a valo­
zootehnia, lequmîcultura şt po­
„Zestrea66 fabricii rifica în mod superior rezer­ micultura care alături de cul­ minerească
vele existente pentru creşte­
fenomenelor rea continuă a producţiei a- tura cerealelor, găsesc condi­
ţii din cele mal favorabile în
qricole, a veniturilor coope­
se va îmbogăţi rativei şi ale m em brilor ci. La cadrul CAP. Dobra Intensi- Ne aflam zilele trecute în 09 la sută din angajamentul
ficînd producţia prin extinde­
vieţii producţia marfă, indicator c£Te irig a ţiilo r, valorificînd mai din m ijlocul m inerilor de la Cer- anual la producea globală, 82
rea mecanizării, chimizării st
caracterizează în mare măsu­
tej, într-o zi obişnuită de lu ­
ră eficienta activităţii depuse plin rezervele de creştere a cru, cind un nou schimb in ­ la sută din cel al producţiei
Faptul că la lucrările be tehnologice o nouă secţie m arfă vindutâ şi încasată, iar
Congresului a participat şi un de oxizi de fie r cu o capaci­ de cooperatori, s-au obtînut producţiei, în lumina sarcini­ tra în adîncuri, I-am însoţit productivitatea m uncii a cres­
Am studiat, la apariţia lor, pierea ţă rii noastre de ţările reprezentant din colectivul deja im portante depăşiri faţă lor reieşite din documentele pe m ineri pe parcursul celor cut cu peste 4,5 Ia sută.
a tiv. Tezele C om itetului Central cu economie avansată. nostru de muncă ne umple tate de 1 100 tone anual. T er­ de prevederile planului Spre adoptate de Congres, coo­ G kilom etri ai galeriei de coas­
cit şi proiectul D irectivelor Ca lucrător în sectorul c ir­ inim a de bucurie. Dar pe care menul de atingere a parame­ exemplu, la lenume s-au livrat perativa noastră se va a- tă, apoi la rampa puţului orb La suprafaţă unde se con­
p rivind planul cincinal pe a­ culaţiei m ă rfu rilo r m-am o­ cetăţean a l acestei ţâ ri nu-1 trilo r proiectaţi la noua secţie în plus, comparativ cu grafi­ fîrina ca o unitate producti­ dc extracţie şi, mai departe, centrează întreaga producţie
de oxizi este de 9 luni. Chi-
nii 1971 — 1975 şi lin iile di- p rit îndeosebi asupra capito­ încearcă bucuria în aceste zile m iştii au hotărît însă să 1 re­ cele aferente perioadei, peste prin galeriile ce duc spre n- a abatajelor, minereul ia d ru ­
rcei.oarc ale dezvoltării econo­ lelor legate de creşterea nive­ istorice? Personal, am o mare ducă la 6 luni. In acest an 35 tone produse. Iar în zoo­ vă puternică, capabilă să a­ batajele din filoanele C aroli- m ul uzinei de preparare. Z il­
miei naţionale în perioada lu lu i de trai, precum şi a acelo­ satisfacţie că fac parte din vom mai trăi o altă prem ieră tehnie s-a realizat şj depăşit ducă o contribuţie tot mai de na, Mugdalena... nic sînt prelucrate aici sute
197N — ]900 şi am avut vie in ra care tratează sectoarele cu rîndurile P artidului Comunist industrială : intrarea in ex­ planul de predare la carne de seamă la înfăptuirea obiecti­ de tone de minereu. In per­
m inte imaginea vastei activi­ care comerţul este în strinsă Român, pa rtid care de aproa­ ploatare a unei secţii de mase bovine, lînă. brînză. ş.a. Cel velor stabilite de partid în do­ Urmăm brigada lui Traian manentă confruntare cu hăr­
tăţi organizate de partid pen­ legătură, ca industria uşoară, pe jum ătate de veac poartă cu plastice, capabilă să producă doi Interlocutori apreacian că meniul agriculturii pentru u r­ Pâcuraru la una din lucrările nicia şi priceperea prepara­
tru ridicarea României socia­ industria alimentară, industria înalt devotament idealurile anual peste 2 000 tone produ­ mătorul cincinal". de pregătire. Astăzi şeful de to rilo r, roca îsî cedează bogă­
liste pe culm i tot mai înalte m aterialelor de construcţii şi poporului. se finite. ..există asigurate posibilităţi brigadă, împreună cu a lţi trei ţiile . Inginerul H oria Sîrbu,
de civilizaţie şi progres. agricultură. Populaţia va be­ Ca salariat într-o fabrică Pentru a fi la înălţim ea pentru ca la producţie agri­ N. TIRCOB ortaci ai săi, a ju ta ţi dc u tilaje şeful secţiei preparare, ne spu­
ne :
moderne, înfruntă tăria rocii,
Studiind R aportul Comite­ neficia din ce în ce mai m ult unde se prelucrează masele sarcinilor ce ne stau in faţă greutăţile adineurilor.
tului Central al partidului de produse de carne, de lapte plastice am u rm ă rit cu deo­ în v iito ru l cincinal, am între ­ „Pentru noile trepte pe care
orezenlat de tovarăşul Nicolae şi derivatele acestora, de pro ­ sebit interes sarcinile de v ii­ prins încă de pe acum unele „Pregătim producţia v iito a ­ uzina noastră le va urca in
Ceauşescu, se conturează şi duse electrotehnice de uz cas­ tor ce revin industriei chi­ măsuri tehnico-organizatorice. rei perioade — ne spune b ri­ v iito r sîntem tem einic pregă­
mai viu, mai precis, imensul nic, de bunuri pentru folosin­ mice. In Raportul C om itetului Ne-am hotărît să acordăm o Ziditor de trainice gadierul Pâcuraru — şi vrem tiţi. Cantitatea de m ine­
program de dezvoltare, a ţâ rii ţă îndelungată într-o gamă şi C entral al P.C.R. prezentat de atenţie mai mare în tre ţin e rii ca aceasta sâ depăşească cu reu prelucrat peste plan pînă
noastre, se fixează fn am ă­ structură din ce în ce mai tovarăşul Nicolae Ceauşescu, m aşinilor de injecţie, astfel m ult pe cea prevăzută pentru în preziua începerii lu cră rilo r
nunt sarcinile fiecărui sector, largă, asigurindu-se condiţii se precizează că chim ia va ca acestea să funcţioneze per­ mina noastră în urm ătorii Congresului este o dovadă a
lin iile directoare de dezvolta­ m ult mai bune pentru ridica­ continua şi în v iito ru l plan manent. Pentru evitarea sta­ valori cinci ani. Congresul p a rtid u ­ h o tâ ririi cu care colectivul
re. n ivelurile la care trebuie să rea standardului de viaţă a în­ cincinal să realizeze cel mai ţio n ă rilo r s-au confecţionat lui, pe care vrem sâ-l cinstim nostru se va achita şi în con­
ajungem la finele v iito ru lu i tregului nostru popor înalt ritm de dezvoltare din m atriţe de rezervă la m a jo ri­ cu fapte demne de laudă, ne tinuare cu cinste de sarcinile
cincinal şi in ■!980. N ivelurile de producţie prevă­ Istoria ţârii. Producţia acestei tatea reperelor ce le fabricăm, face încrezători in forţele ce-i revin.
zute vor asigura necondiţionat ram uri va creşte pînă în 1975 s-au perm anentizat oamenii noastre. Sim ţim câ in Rapor­ Introducerea noului procedeu
R aportul C om itetului Cen­ şi volum ul m ă rfu rilo r ce u r­ N i se întîm plâ, uneori, să ne am p re g ă tit sâ -l c in s tim tul prezentat de secretarul ge­
tral e un document de adin- mează a fi desfăcut prin co­ cu 85—92 la sută faţă de 1970, pe fiecare tip de maşină in nu putem exprim a prin vorbe c u m se c u v in e — ne m ă r t u r i ­ neral al partidului, ne este a- dc prelucrare a m inereurilor
câ analiză a tu tu ro r fenome­ m erţul socialist, volum care Pentru ca prevederile res­ parte, iar preluarea schim bu­ sim ţăm intele înalte pe care le sea lo a n Sibişan, te h n ic ia n la dresatâ şi nouă chemarea de complexe va conduce numai
nelor legate de dezvoltarea va fi cu 30-35 la sută mai mare pective să se îndeplinească în rilo r se face din mers. Desi­ încercăm în unele îm prejurări C.T.C. a munci cu toate puterile pen­ In acest an la obţinerea unor
noastră economică, socială si deeît în 1970. C ondiţiile de mod exem plar este necesar gur vom căuta să aplicăm şi deosebite. „Sentim entul acesta — Ce sentimente încercaţi ? tru înfăptuirea sarcinilor tra ­ beneficii suplim entare în va­
politică Pornind dc la o c u ­ fond. respectiv creşterea ve­ sâ-şi aducă contribuţia şi fab ri­ alte procedee tehnice, să an­ l am tră it intens in zilele lu ­ — Greu de exprim at prin sate de partid". loare de peste un m ilion de
noaştere am ănunţită a realită­ n itu lu i naţional şi al salariului ca noastră chimică. Ţinînd trenăm şi mai m ult oamenii cră rilo r celui de al X-lea fo ­ vorbe. Eu cunosc partidul din Ici, ne va ajuta să punem în
ţii. a potenţialului nostru ma­ real, perm it în mod cert rea­ cont de zestrea frumoasă pe în marea com petiţie a m uncii, rum al partid u lu i nostru co­ 194G. Eram aici în uzină, m un­ Aceleaşi gînduri însufleţesc circu itu l economic metale ne­
terial şi uman. a forţei cres- lizarea acestui volum sporit care o are la ora actuală fa­ şliind că tot ceea ce facem m unist — ne spuneau eîtiva ca era nespus de grea, dar şi brigada m inerului Francise feroase dc marc valoare eco­
eînde de organizare şi m o b ili­ Desigur, realizarea unui a­ brica şi de entuziasmul oame­ este pentru binele nostru, al m uncitori de la Uzina meca­ am înţeles atunci câ el, par­ Balog, care în întrecerea în ­ nomică. Aşa înţelegem noi.
n ilor de aici. există garanţia
zare a pa rtid u lu i nostru, pro­ semenea volum de desfacere, că şi în v iito r sarcinile de întregului popor. nică de m aterial rulan t Sime- tid u l, e cel care ne va deschi­ chinată Congresului a adus o m inerii şi preparatorii de la
gram ul dezvoltării elaborat presupune extinderea reţelei plan ce ne revin se vor reali­ ria. de drum ul spre adevărata contribuţie im portantă la de­ Ccrtej. sâ subscriem Ia înfăp­
păşirea sarcinilor de produc­
muncă şi viaţă. Ce a însem­
— Sînt părtaş cu ochii şi cu
pentru urm ătorul deceniu va actuale prin construirea de za integral. ~ ÎOSIF RUSU ' Inim a la evenim entul pe care nat pentru mine. ştim cu to­ ţie pe exploatare. La Ccrtej a tuirea hutâ rîrilo r Congresului".
asigura în mod hotărîtor apro­ noi magazine în cartierele noi De curînd a In tra t In pro­ maistru la F.C. O râţtto l-am aşteptat atît, pentru care ţii. E ccca cc a însemnat pen­ fost realizat pină in prezent C. DUMITRU