Page 59 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 59
DRUMUL SOCIALISMULUI JOI 14 AUGUST 1960 ^ PAG. 3
IN NUMELE ÎNFLORIRII bloc notes cotidian ■ bl oc notes i f m m
PATRIEI SOCIALISTE ÎNNOIRI IN SATELE RADIO
PROCRAMUL I : 6.0.»—9..19
Muzică şi* acumlitâti : U.J0 Ou;i
limbii romane (reluare) : io,iu
JUDEŢULUI m Şlagarc ale anului 1%'J : II.u5
eumăneascA in lume :
Mu/.icu
nostru ; 12.un Melodii dc Raou
ca politică şl organizatorică pentru tradu n.32 Nestemate ale folclorului
cerea în viaţă a program ului adoptat. De Serbau ; 12.10 Ateneu ; 12.25
Moment ştiinţific : 12.30 Intllnire
aceea, organele şi organizaţiile de partid 10,00 LI ml» a enqlezA (re lu a re ); • cu melodia populară şl interpre
10,25 L in ib .i germ ană (re lu a re )::
de
Ca In oricare aşezare
nico-ştiinţificâ contemporană, moderniza au datoria să ia toate măsurile pentru or pe întinsul ţâ rii, fream ătul nului şl înţelegerii cetăţeni cetăţenii răspund cu drag 10,50 z ile le d ra m a tu rg ie i rom a- ' tul preferat ; I3.«0 Hadiojurnai :
13.10 M ic inAgazin m uzical ; in . 10
m ult. a
chem ărilor, ba mai
lor. a p a rtic ip ă rii lor la m un
rea aparatului de producţie şi îm bunătăţi ganizarea cit mai bună a m uncii concrete, în n o irilo r, al m un cii entuzias că, s-a reuşit ca pînâ la aceas început să se nască şi o altă itc ş ll — „P e tru n a re j* dc E m isiune lite ra ră pcnu u şco
H o ila Lovinescu ;
rea stru ctu rii economiei naţionale, organi pentru repartizarea cit moi judicioa te se desfăşoară din p lin şi tă dată valoarea a c ţiu n ilo r întrecere, aceea a găsirii de 17.00 C am pionatele europene dc la ri ; 14,15 A l IX -le a Concurs
republica n n( fo rm a ţiilo r a rtis
zarea pe baze riguros ştiin ţifice a a ctivi să a fo rţelor fin sectoarele hotâritoa- calac-canoc. T ransm isiu ne tice de a m a to ri — selecţiuni din
ic ale vie ţii economico-sociale» acolo unde în comuna Turdaş. Congresul patriotice pentru gospodări noi soluţii şi in iţia tiv e pen de la Moscova :
tăţii în totalitatea ei, asigurarea unei tot al X -lc a al P.C.R. cîl şi cea rea şi înfrum useţarea com u tru a face satele tot mai 18, ÎS S tudioul şco la rilo r. lin o lă ; H.3o A lbum fo lc lo ric ;
mai înalte competenţe a cadrelor pe în se decide traducerea in viaţă a acestui pro de a 25-a aniversare a e li nei să însumeze 228 500 lei, frumoase, mai bine gospodă P opasuri în vacanţă ; 15.20 R a d iu -p u h licita te : ÎG.OJ
R a d io ju rn a l.
B u le tin m c ic o -ru -
treaga filie ră a funcţiilor. gram. be ră rii patriei, au dat puls rite. Tocm ai de aceea, consi 18,4S O In te rp re t* în d ră g ită a tie r ; 16,20 M elodii In te rp re ta te
c in tc c itlu i m untenesc. Ile a
Documentele Congresului jalonează cu Este im portant de reţinut că baza reali de energic oam enilor din cele der că la capitolul evidenţieri na Constant incscit : ele Jean PAuneseu : 16,30 Ce o
deosebită claritate şi raţiune ritm u rile şi zării ritm u rilo r cerute de dezvoltarea v ii trei sate care a parţin comu putem a m inti pe toţi cetăţe 19.00 C ronica id e ilo r : P a rtid u l nou Sn ju d e lu i nostru. D olj —
de
august 1969 ; 17.30 C oncert
şl po poru l ;
proporţiile dezvoltării economico-sociale în toare se pune acum, în acest an şi in nei care, pe şantierele de în Convorbire n ii din satul Spini, p rin d ra 10,30 T e le ju rn a lu l de scarA. m uzică popularâ. S olişti : Elena
v iito ru l cincinal şi in perspectivă 1970, şi de aceea trebuie acţionat imediat, frum useţare şi gospodărire gostea de frumos, dem onstra B u le tin m eteorologic ; M erişorcanu, G hco rgh c Roşo-
cu toată consecvenţa, cu toată energia, pe 20.00 A vanp rem ie ră ; ga sl Sile U ngureanu : 10.10
Este cunoscut că în anii 1971-1975 pro tot frontul economiei judeţului. In tele reuşesc să facă mai m ult, tă în şiragul de flo ri din faţa 20.15 F ilm a rtis tic : „S cto rs” — P ro g ra m u l p a rtid u lu i — p ro g ra
ducţia industrială va sporj cu 50-57 la su gramele şi scrisorile adresate Congresului, mai bine şi tot mai frum os caselor, pe cetăţenii din c ir producţie a s tu d io u rilo r m ul nostru : |B..tn o m elodie,
tă, iar cea agricolă cu circa 28-31 la sută secretarului genera) al partidului, comu Acestor realizări, hărniciei din to ta lul de 383 500 lei p re c u m scrip ţiile electorale nr. sovietice ; pe adresa dum neavoastră : 19 00
Gazeta radio ; 20.10 Vedete ale
Pe ansamblul industriei, ritm u ri superioare niştii, oamenii m uncii hunedoreni şi-au în văzut pentru întregul an. 0. 10 şi II din salul Turdaş, 22,40 T e le ju rn a lu l dc noaple fii m u zicii uşoare : Rlta Pavono ;
b u le tin u l m eteorologic ;
de creştere va cunoaşte producţia ram u tă rit adeziunea fierbinte faţă de întreaga oamenilor, do rin ţe i lor de a-şi — V re ţi să n u m iţi citeva p entru participarea la lu cră 22,55 C onsultaţie tchnlcA T v ; 20,30 Em inesciana : 20.35 P entru
rilo r şi subram urilor de bază, care condi politică a partidului şi statului prin legâ- \fa c e viaţa şi satul tot mai d in tre obiectivele realizate ? rile de la căm inul cultural, 23.15 A rii din operele rom A- m a gnetofon ul dum neavoastră :
21.20 R evista şlagărelor ;
21.30
ţionează progresul tehnico-ştiinţific, asigu m întul solemn de a obţine noi succese de frumoase, le stau m ă rtu rie re — Da. Şi aş începe cu ame- , precum şi pe lo c u ito rii satu ncştl Interpretate dc Ion S port ; 21.40 Revista şlagărelor ;
Dacian.
ră valorificarea superioară a resurselor prestigiu în a doua jum ătate a anului, ca zultatele pe care orice v iz i najarea şi întreţinerea a 2 000/ lui Fricaz pentru a p o rtu l lor 22.00 R a d io ju rn a l. B u le tin m e
teo rolog ic : 22,40 A tcn(tune. pă
materiale şi a capacităţii tehnice a forţei re să apropie nivelul producţiei industria mp zone verzi. In care s-au' la fundaţia c ă m inu lu i c u ltu rin ţi I î 23,05 M om ent poetic ;
de muncă, sporirea productivităţii muncii le de cerinţele u ltim u lu i an al cincina tator al comunei le poate ve plantat m ii de flo ri, repara ral. Şi. mi-aş pe rm ite tot 23.10 R itm u ri dc ie ri şl de azi ;
sociale r de energie electrică, metal, ma- lului. dea la tot pasul. Despre aces rea şi întreţinerea a 5 000 mp aici, să scot în evidenţă e- 0,03—s.oo Estrada nocturnă.
şini-unelte, producţia industriei electro te realizări am avut o scurtă trotuare asfaltate, şl a 5 km po rtu l comisiei permanente P R O G R AM U L II : 7,00 R adio
tehnice, electronice, chimice. Totodată. în Sem nificativ este faptul că şi colective convorbire cu tovarăşul Con de drum , construirea a 4 po de gospodărire şi în fru m u s e C IN E M A ju rn a l. S u m a ru l presei B u le tin
să. una din trăsăturile esenţiale ale dez le rămase în urmă s-au angajat, desigur stantin Florescu, secretar al d u ri. amenajarea unui teren ţare (preşedinte Ion Birzan) m e te o -ru tle r : 7,10 V a rie tă ţi m a
T o t
tin a le — co n tin u a re ; S.10
Creola, o c h l-ţl ard
D E VA :
v o ltă rii industriei şi a economiei în an pe baza unei temeinice chibzuinţi, să se de volei ctc care şi-a adus şi îşi aduce ca fla că ra (cine m ato gra ful „P a În a in te (em isiune p e n tru p io
samblu în v iito ru l cincinal este caracterul alinieze celor cu rezultate bune Organe com itetului comunal dc p a r tr ia - ) ; Paşa („ A r ia ") ; S1ME- n ie ri) ; 0,00 C oncert de d im i
— Aţi putea face citeva c-
ei m ult mai echilibrat decît în toate pe le şi organizaţiile de partid au datoria de tid. preşedintele consiliului vîd c n ţic ri în această a c tiv i in continuare un deosebit a IttA : In u m b ra c u ltu lu i („M u neaţă ; 11,30 V ia d u ct In tim p :
fla m u ri
11.43
Sub
—
m tn d rc
rioadele anterioare, prin apropierea ritm u a desfăşura o astfel de muncă politică şi popular comunal tate? port la aceste acţiuni. re ş u l1) ; 1IU N ED O AKA : T a r cîntece p a trio tice : 12.03 A v a n
ta n , om ul Junglei („F la c ă ra 11) ;
rilo r de creştere a producţiei m ijloacelor organizatorică pentru ca întrecerea socia — Care sînt realizările ob 0 cbcsiiu n c de onoare („S lde - prem ieră cotid ia nă : 12.13 Pe a-
de producţie şi a bunurilor de consum. In listă să cunoască un permanent avînt, ca — Acest lucru nu -m i este Convorbire realizata de ru rg is iu l11) ; C A LA N : In tre noi rip lle m e lo d iilo r ; 12,45 C oncert
de p rln z ; 13.30 M uzică p o pulară,
PETKOŞAN1 :
agricultură eforturile cele mai mari se experienţa cîştigatâ în desfăşurarea ei în ţinute pc linia gospodăririi si d e lo c uşor Sincer să fiu, toţi M. RUGINESCU ( „ I I Iu n ie 11) ; A ngelica („7 N o cin iă LIvlA llc flu şl N elu O rln n ;
N e im b lin z lla
vor face în domeniul irig a ţiilo r, al meca întîm pinarea Congresului al X-lea şi a în fru m u seţă rii co m unei? ie m b rie 11) ; Eclipsa („R e p u b li 14,03 In te rp re ţi de m uzică u -
nizării lu cră rilo r şi pentru chimizarea ei, celei de-a 25-a aniversări a eliberării pa — Aşa cum de altfel ne-nm ca- ) ; LU P E N I : C om cd lan(il — 5oară : 15.00 M om ent ş tiin ţific ;
13,09 M uzică uşoară 91 de p ro
fără de care nu se poate concepe accele triei de sub jugul fascist să fie îmbogă prevăzut în planul acestor ac se riile I şi lt („C u ltu ra l- ) ; LO - menadă : 16,00 R a d io ju rn a l. B u
NEA : P entru IncA p u |ln t do
rarea procesului de dezvoltare intensivă ţită şi generalizată, pentru întronarea unei la ri („M in e ru l11) ; tn oraşul le tin m e te o -ru tle r : 16.20 Recital
şi de modernizare a acestei im portante ra înalte responsabilităţi faţă de cuvîntul dat ţiuni, consiliul popular comu „S 1* („7 N o ie m b rie ” ) ; AN 1- de operă N icolae F lo re i ; 16,40
M e lo dii populare de v irtu o z ita
m uri a economiei naţionale. in faţa partidului şi a conducătorului său nal, cu sp rijin u l cetăţenilor, Bogat fond documentar NO ASA : t-cldm arcşala („M u n te ; 15.55 S fa tu l m e d icu lu i ; 17,00
citoresc” ) ; P A R O Ş E N 1: A ve n
iubit.
Comuniştii, oamenii muncii hunedoreni a u rm ă rit îndeaproape înde tu rile lu i Ton» Sasvyer — seria M uzică uşoară de V aslle Vese-
Ionescu :
E m anuel
lo vskl
şl
au reţinut din dezbaterile asupra Tezelor Desigur, în perioada care urmează, în plinirea obiectivelor cuprinse 1 şt M oartea lu i Joe In d ia n u l 17,35 M IInc, In e m isiu n ile m u
a
scria
(„E n e rg ia - ) :
Il-a
—
şi proiectului de Directive, ca şi din desfă faţa organelor şi organizaţiilor de partid in plan. Ca urm are a s p riji- Cabinetul tehnic al C.S. pecte. 4 000 brevete, peste P E T R IL A : O fata fe ric ită zicale : 17,40 R a d lo -p u b lle ita te :
şurarea lu cră rilo r Congresului că judeţul slau sarcini deosebite în ce priveşte înar Hunedoara îşi îmbogăţeşte 1 100 lu c ră ri de cercetare, co (..M uncito resc” ) ; V U LC A N : A 18.00 V a rie tă ţi m uzicale ; 10.00
P agini alese de m uzică uşoa
nostru se va situa şi in v iito r în prim ele marea com uniştilor cu marea bogăţie de continuu fondul său docu m unicări, studii ctc. dio, G rin go („M u n cito re sc” ) ; ră : 10,40 A r)l d in opereta i.F ru -
U R IC A N I : P laneta m a im u ţe lo r
lin ii ale in d ustrializă rii socialiste, urm înd idei pe care le-a generat forum ul suprem mentar. La dispoziţia inova Utilizarea diverselor m ate („7 N o ie m b rie ” ) ; O R AŞTIE : moasa d in C a d lx” de Lopez ;
să participe cu o pondere im portantă în al partidului şi explicarea cit mai con to rilo r, cercetătorilor, tehni riale de documentare dc că Tarzan, om ul ju n g le i („P a 10,50 Noapte bună co p il ; 22.00
producţia totală a ţă rii de cărbune, m ine vingătoare, cit mai pe înţeles în rîn d u iile cienilor şi in g in e rilo r slau tre ino va tori a c o n trib u it tria ” ) ; O peraţiunea „S an Ge- P o rtre te m uzicale ; 22,20 S in te
u a ro ” („F la c ă ra ” ) ; G E O A G IU -
reu de fier, fontă, oţel, laminate, cocs, m i oamenilor m uncii a scopului şi sensului 20 000 de cărţi tehnice în la realizarea in u ltim ii trei . D A I : B ună ziua, conlesA ! ; ze contem porane ; 23.03 Tngrld
nereuri neferoase, energie electrică şi de documentelor şi hotăvirilor Congresului, a Cea mai înaltă ani a unui num ăr dc 653 ; H A ŢK G : R ăutăciosul adolescent H aebler inte rpre tează lu c ră rile
alte produse de bază. De asemenea, au re modului cum trebuie acţionat concret toate specialităţile m e ta lu rg i in o va ţii cu o eficacitate j (..P o pular- ) : B R AD : Acest concertante p e n tru pian ale Iul
p ă n itn l c al m eu („Steaua ro
ţin u t sarcinile care stau în faţa agricul pentru înfăptuirea lor ei, 9 000 standarde rom â posi-calculală de peste 35,8 ; şie” ) ; G U R A B A R Z A : Pc u r M ozart ; C oncertele n r. 17 5) 1# ;
tu rii noastre, ram ură care are m ari resur M inerii, siderurgiştii. energeticienii, con productivitate neşti şi străine, 2 000 pros milioane dc lei. j mele Ş o im u lu i („M in e ru l- ) ; 0.03 S ulte alm fontee de Io n H a r-
se incomplet folosite şi care, faţă de dez structorii. ceilalţi oameni ai m uncii din ju I IL IA : P rem iere s tric t secrete tu la ry D arclăe : »,ln lunca Ş ire
(„L u m in a ” ).
voltarea impetuoasă a industriei, a gradu deţul nostru, în frunte cu puternica orga tu lu i- ; »,P!cturl de G rlg o re scu ” .
lu i de urbanizare a judeţului a rămas nizaţie a celor peste 65 000 de comunişti, Şantierele de la Hunedoa
m ult în urm a posib ilită ţilo r şi necesităţi trăiesc bucuria m arilor realizări obţinute ra au devenit in actualul
lor. Se cunosc, la fel, problemele care stau prin muncă tenace, sub conducerea p a rti cincinal unităţi de frun te în
în faţa învăţăm întului, a ctivită ţii ideologi dului. în cei 25 de ani de viaţă liberă Cu experim entarea şi prom ova
ce. muncii cultural-educative. patriotism ul înflăcărat şi dîrzenia care îi PROGRAMUL TURULUI CAMPIONATULUI
caracterizează, prin tr-o activitate şi mai rea metodelor dc organizare
H otârîrile Congresului, stabilind lin iile ştiin ţific ă a producţiei şi a
directoare ale dezvoltării economico-socia tenace, ei vor da viaţă cu înaltă răspun m uncii. In această perioadă
le a ţâ rii pentru perioada următoare, con dere sarcinilor ce le Tevin din progra s-a acţionat pentru m ecani DIVIZIEI C, EDIŢIA 1969-1970
stituie numai premisa mersului nostru îna mul elaborat de Congresul al X-lea. îşi zarea masivă a lu c ră rilo r de
inte. Esenţială este acum — sublinia tova vor respecta întocmai angajamentele de a construcţii şi m ontaj, pentru
înfăptui neabătut politica P artidului Co
răşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea de munist Român. în numele în flo ririi patriei creşterea g radului de indus
încheiere a lu cră rilo r Congresului — m un socialiste. trializa re a co n s tru c ţiilo r şi SERIA A V-A SERIA A VI-A şul Turda — M inerul Baia de Victoria Cfllan — A u ru l Brad.
ridicarea n iv e lu lu i de c a li Arieş. Etapa a Xl-a, 2 noiembrie :
ficare şi specializare tehnică Etapa a V l-a. 28 septem A S A. Sibiu — Tehnofrig
a m u n c ito rilo r, m a iş trilo r şi (numai pentru Etapa I, 17 august : M inerul brie : Soda Ocna Mureş — A - C luj ; Arieşul C. T u rzii —
in g in e rilo r. Rem arcabile re Teliuc — M inerul Baia de A- rieşul Turda ; M inerul Ghelar V ictoria Câlan ; A urul Brad
zultate s-au obţinut, înccpind echipa Minerul rie ş ; Independenţa Sibiu — — M inaur Zlatna ; M etalul A- — M inerul Teliuc ; Soda Oc
cu anul trecut, pe lin ia u t ili M inaur Zlatna ; Victoria Câlan iud — Victoria Călan ; Ştiinţa na Mureş — Independenţa S i
— A.S A. Sibiu ; Ş tiinţa Petro
Petroşani — M inerul Teliuc :
Din inimă, pentru partid, conducerea lu c ră rilo r Ia o Lupeni) şani — M inerul Ghelar ; Meta A.S.A. Sibiu — Mureşul De de Arieş — Ş tiinţa Petroşani ;
zării calculului electronic in
biu ; Arieşul Turda. — Indus-
Iria sirm ii C. T. ; M inerul B.
şi
programarea, u rm ă rire a
lul Aiud — Tehnofrig
va ; M inerul Baia dc Arieş —
C luj ;
M iperul Lupeni — M inerul
sîrm ii C. T. ; Arieşul C. T. —
— -Independenţa Sibiu ; Teh
Of»!’ biectivele industriale. Etapa I, 17 august : Soda Ocna Mureş — Industria A urul Brad ; Arieşul C. T u rzii M etalul Aiud — M inaur Z la t
na ; M inerul Ghelar — M ure
Arieşul Turda : Mureşul De
Aceste măsuri au d e te rm i M otru va — A urul Brad. C Turzii. şul Deva
nofrig C luj — Industria sirm ii
Etapa a Il-a . 24 august:
pentru conducătorul iubit dent al p ro d u c tiv ită ţii m u n ru l Lupeni Efapa a Il-a . 24 august : Etapa a V ll-a . 5 octombrie : Soda Ocna Mureş — M inerul
nat un dinam ism fără prece
Dunărea Calafat — M ine
Etapa a Xll-a. 9 noiembrie :
Industria sîrm ii C. T. — A rie
cii, care numai in prim ele Etapa a IlI-a , 31 august: A.S.A. Sibiu — Arieşul C.T. , şul C. T urzii ; Victoria Câlan B. dc Arieş ; M inaur Zlatna
7 luni ale acestui an este mai C.FR. Caransebeş — M ine Arieşul Turda — Mureşul De — M inerul Teliuc : M inerul — A.S.A. Sibiu ; Mureşul De
va ; M inerul Raia de Arieş —
lum ul liv ră rilo r de m ărfuri trăiesc In România anului mare faţă de plan cu aproa rul Lupeni Independenţa Sibiu : Ind. sîr Ghelar — M inerul B. de Arieş : va — V ictoria Călan ; Ş tiinţa
Petroşani —
Arieşul C. T ;
către comerţ. Iar prin acţiuni X X V , animă pe to ţi oamenii pe 2 400 Ici pe salariat. M en Etapa a IV-a. 14 septembrie : m ii C. T. — M inerul Teliuc ; Mureşul Deva — Metalul Â-
(URMAM Din PA07 1| iud ; M inaur Zlatna — Tehno Tehnofrig C luj — A u ru l Brad ;
patriotice s-au executat lu m uncii, indiferent de naţio ţinerea acestui ritm de de M inerul Lupeni — Steagul ro M inaur Zlatna — V ictoria Câ
crări pentru buna gospodări nalitate. şu Pleniţa lan ; A urul Brad — Ştiinţa P e -. frig C lu j : Arieşul Turda — M etalul A iud — Arieşul T u r
da ; Industria sîrm ii — M ine
re şi înfrum useţare a locali „Şi cu acest p rile j aducem, păşire asigură la finele a n u Etapa a V-a. 21 septem brie: troşani ; M inerul C.helar — Ştiinţa Petroşani : Indepen
sindicat, vă felicităm , scumpe tă ţilo r in valoare de peste 50 în numele populaţiei de na lui o p roductivitate a m u n Unirea Orşova — M inerul Metalul Aiud ; Tehnofrig C luj denţa Sibiu — A.S.A. Sibiu ; rul Ghelar ; Independenţa Si
tovarăşe Nicolae Ceauşescu, milioane lei. ţionalitate maghiară. m u lţu cii pc între p rin de re de a - Lupeni — Soda Ocna Mureş. Aurul Rrad — Soda Ocna M u biu — M inerul Teliuc.
pentru alegerea dumneavoas Avem convingerea ferm ă că m iri C om itetului Central, se proapc 85 000 lei pc salariat. Etapa a V l-a, 28 septembrie : reş. Etapa a X III-o . 16 noiem
tră în înalta funcţie de secre hotârîrile adoptate de cel mai cretarului general, tovarăşul M inerul Lupeni — F urnirul Etapa a IlI-a . 31 august : Etapa a V III-a , 12 octom brie : M inerul Ghelar — Teh
tar general şi vă asigurăm înalt for al partidului, care Nicolae Ceauşescu, pentru con Aceasta reprezintă cea mai, Dota Ş tiinţa Petroşani — Minau:* brie : Independenţa Sibiu — nofrig C luj ; V ictoria Călan —
că pentru noi, m em brii de sin exprim ă fidel interesele fu n d iţiile care ne-au fost create, înaltă p roductivitate o b ţin u Elapa a V il-a , S octom Zlatna ; Soda Ocna Mureş — M inerul Ghelar ; Ind. sîrm ii Ştiinţa Petroşani ; Arieşul T u r
dicat din judeţul Hunedoara, damentale şi cele mai înalte condiţii care vor contribui la tă pină acum în ţară la în brie : Victoria Călan ; Arieşul Turda C T urzii — A urul Brad ; M i da — M inaur Zlatna ; A urul
nu există altă îndatorire mai aspiraţii ale poporului, vor adincirea fră ţie i dintre po tre p rin d e ri dc construcţii cu M inerul Lupeni — Electro — A.S.A. Sibiu : Aurul Brad naur Zlatna — Arieşul C. T ur- Brad — Independenţa Sibiu ;
patriotică decit aceea a în ă l contribui Ja înaintarea rapidă porul român şi naţionalităţile motor Timişoara — M inerul Ghelar ; Indepen /.ii : Tehnnfrig C luj — Arieşul M inerul B de Arieş — Indus
ţă rii scumpei noastre patrii a patriei noastre pe calea pro p ro fil s im ila r şi depăşeşte Etapa a V III-a , 12 octom denţa Sibiu — Industria sirm ii Turda ; M inerul B. de Arieş tria sirm ii C T ; M inerul Te
pe culm ile civiliza ţie i şi pro gresului şi civilizaţiei. conlocuitoare, la întărirea sen substanţial n iv e lu l p ro d u c ti brie : ^ C.T.: M inerul Baia de Arie* — V ictoria Călan ; M inerul liuc — Soda O. Mureş ; A S A.
tim entului patriotism ului so
gresului" — se angajează in cialist în inim a fiecăruia" — v ită ţii m uncii stabilit pentru M inerul Bocşa — M inerul Lu — Mureşul Deva ; Arieşul C Teliuc — A.S.A. Sibiu ; Ş tiin Sibiu — M etalul Aiud ; A rie
telegrama trim isă, C onsiliul Alegerea dumneavoastră, se arată in telegrama Consiliu u ltim u l an al cincin a lu lu i ac peni T — Tehnofrig C luj ; M ine ţa Petroşani — M etalul Aiud : şul C. T. — Mureşul Deva.
judeţean al sindicatelor. iubite t o v a r ă ş e . Nicolae Elapa a IX-a, 19 octombrie : ru l Teliuc — Metalul Aiud Soda Ocna Mureş — Mureşul
Ceauşescu, în funcţia de cea lui judeţean Hunedoara al oa tual M inerul Lupeni — Metalul Deva. Etapa a XlV-a, 23 noiem
„A n im a ţi de cele mai pro mai înaltă răspundere, este m enilor m uncii dc naţionali Etapa a IV-a. 14 septembrie : brie : M inerul Teliuc — M u
funde sentimente, de răspun dorinţa fierbinte a întregului tate maghiară Topleţ Mureşul Deva — Independen Etapa a IX -a, 19 octombrie : reşul Deva ; Industria sîrm ii
derea realizării in mod exem nostru popor şi constituie che „Sîntem convinşi că m un Etapa a X-a, 26 octombrie : ţa Sibiu ; A S A Sibiu — A u A urul Brad — M inaur Zlatna : C T. — M inaur Zlatna ; M ine
plar a sarcinilor şi angaja zăşia succeselor noastre v ii cind laolaltă, oamenii m uncii U.M. Timişoara — M inerul Lu rul Brad ; Industria sîrm ii C Victoria Călan — M inerul rul B. de Arieş — Tehnofrig
m entelor luate în cinstea Con toare. Cu acest prilej, vă do români, maghiari, germani şi peni T urzii — Ş tiinţa Petroşani ; Ghelar ; Tehnofrig C luj — Ş ti C luj ; Soda O. Mureş — M i
gresului al X-lea al P.C.R şi rim din inim ă, tovarăşe secre- de alte naţionalităţi — spune Etapa a X I a. 2 noiembrie : Tehnofrig C luj — M inerul Te inţa Petroşani ; M etalul Aiud nerul Ghelar ; Ş tiinţa Petro
a celei de-a X X V -a aniver la r general, m ultă sănătate şi scrisoarea adresată de Consi Energia Tr. Severin — M i liuc ; M etalul Aiud — M inerul — Independenţa Sibiu ; M u şani — A.S A. Sibiu ; M etalul
sări a eliberării patriei noas fericire, spre binele şi prospe liul judeţean Hunedoara al nerul Lupeni Baia de Arieş ; M inaur Z la t reşul Deva — Industria sîrm ii Aiud —Arieşul C. T urzii ; In
tre. lucrătorii din unităţile ritatea poporului nostru şi a oamenilor m uncii de naţio Etapa a X ll-a , 9 noiembrie : na — Soda Ocna Mureş ; V ic C. T. : Arieşul C T u rzii — dependenţa Sibiu — V ictoria
consiliului popular — se spu cauzei socialism ului" nalitate germană — vom da M inerul Lupeni — Progresul toria Câlan — Arieşul Turda : Soda Ocna Mureş ; A.S.A S i Câlan ; Arieşul Turda — A u
ne în telegrama Com itetului viaţă hotărîrilor Congresului, S irfhaia M inerul Ghelar — Arieşul C biu — M inerul B. de Arieş : rul Brad.
Etapa a X H I-a, 16 noiem
executiv al C onsiliului popular Aceleaşi sentimente de pro vom ridica România, patria brie : Turzii. Arieşul Turda — M inerul Te
.judeţean — aduc o contribu fundă adeziune faţă de poli noastră comună, pe noi culm i liuc. Elapa a XV-a. 30 noiembrie :
ţie de seamă la sporirea avu tica partidului, faţă de hotâ- ale civilizaţiei şi progresului". M inerul Lupeni — V ultu ru l Etapa a V-a. 21 septembrie : Etapa a X-a. 26 octom brie: M inerul Ghelar — Arieşul
ţiei naţionale, la ridicarea n i rîrile Congresului, de satisfac Tex Lugoj Victoria Călan — Tehnofrig Industria sîrm ii C T. — Meta Turda ; AS A. Sibiu — Soda
velului de tra i al oamenilor ţie faţă de îm plinirea dorinţei C onsiliul judeţean al Fron Etapa a X lV -a . 23 noiem C luj : Soda Ocna Mureş ~ lul Aiud ; Ş tiinţa Petroşani — O M u re ş; Victoria Călan —
m uncii. Astfel, dc la începu unanime ca tovarăşul Nicolae tului U n ităţii Socialiste, dind brie : Metalul Aiud ; Mureşul Deva Soda Ocna Mureş ; M inaur Ind sirm îî C. T. : A urul Brad
tu l acestui an. au fost date în Ceauşescu să conducă în con glas voinţei şi sentimentelor Victoria Tg. Jiu — M inerul — M inaur Zlatna : Industria Zlatna — M inerul B dc A- — Metalul Aiud ; Tehnofrig
tinuare destinele partidului si
folosinţă peste 2 000 aparta tuturor oamenilor muncii hu Luneni sîrm ii C. T — A.S A Sibiu ; rieş : M inerul Teliuc — A rie C luj — Independenţa Sibiu ;
poporului, de hotărîre de a se nedoreni. îşi exprim ă deplina Etapa a XV-a. 30 noiem A urul Brad — Arieşul C T ur- Mureşul Deva — Ştiinţa Pe
mente, a fost depăşit planul dărui operei de edificare a so aprobare şi convingere că ho- brie : zii ; Independenţa Sibiu — Ş ti şul C T. : M inerul Ghelar — troşani : Arieşul C. T. — M ine
de producţie şi prestaţii, vo- cialism ului şi de satisfacţie că târîrile elaborate de Congre P R O N O E X P R E S M inerul Lupeni — Victoria inţa Petroşani ; M inerul Te A.S.A. Sibiu : Mureşul Deva rul R dc Arieş ; M inaur Z la t
— Tehnofrig C luj ; Indepen
sul a) X-lea vor deveni fapte Caransebeş liuc — M inerul Ghelar ; A rie denţa Sibiu — Arieşul Turda ; na — M inerul Teliuc.
îm plinite, menite să ridice La concursul din 13 au
România pe noi trepte ale ci gust 1969 au fost extrase
Exemplul celui mai devotat vilizaţiei şi progresului. următoarele numere :
„A flîn d vestea realegerii EXTRAGEREA I : 35, 39. PENTRU URMĂTOARELE
dumneavoastră, iubite tovarăşe 14. 13, 25, 2. I V R E M E A DOUA ZILE
fiu al poporului Nicolae Ceauşescu, de către Fond de p re m ii: 370 259 Vrem e călduroasă, cu corul
marele forum al com uniştilor
în funcţia de secretar general al lei. j PENTRU 24 ORE tem porar noros. La s tlrş ltu l In LICEUL DE
P artidului Comunist Român, ne EXTRAGEREA A II-A : i Vrem e călduroasă, cu cerul
j schim bător. V In tu l va sufla po- te rv a lu lu i v o r cădea averse sla
T im p de o sâptămuiă în tre societăţii, condiţie a mersului exprim ăm nemărginita bucurie 40. 25, 38. 16. 41, 30, 43. : tr iv it din nord-vest. T e m pe ratu - be de ploaie V In tu l va sufla
gul nostru popor a trăit, ală noslnl inainte. Generalizarea şi încredere, vâzînd în aceas Fond de prem ii : 305 049 j ■ ra m axim ă va f i cuprinsă în- p o triv it d in vest. T em peratura
tre 25 şl 28 grade. Iar m inim a
tu ri de delegaţii şi in v ita ţii la învăţăm întului de 10 ani ca ta propriul nostru gînd. pro lei. • în tre 10 şi 13 grade sc m enţine ridica tă.
cel mai în a lt for al partidu şi celelalte măsuri luate de priul nostru sentiment de res
lui, acele momente solemne, partid p liv in d îmbogăţirea pect şi înaltă preţuire Oame COREGRAFIE
pline de răspundere pentru conţinutului procesului in- nii m uncii din judeţul Hune
dezvoltarea viitoare a patriei structiv-educativ, construcţia doara văd în persoana dum
noastre socialiste. Problemele de noi şcoli, perfecţionarea neavoastră, scumpe tovarăşe
m ultiple dezbătute în Congres, continuă a pregătirii cadrelor Nicolae Ceauşescu, conducăto
abordarea profund ştiin ţifică a didactice, a metodelor de pre ru l comunist dîrz. hotârit şi în
analizei etapei actuale de dez dare sînt sarcini de o deose cercat în lupte, patriotul şi in întreprinderea de construcţii DIN CLUJ
voltare a României, realis bită însemnătate pentru fie ternaţionalistul înflăcărat, ca
m ul profund, clarviziunea care slu jito r al catedrei, de re-şi dăruieşte întreaga activita
străbat de la un capăt la a l îndeplinirea cărora depinde te scumpului nostru partid, po forestiere - Deva
tu l Raportul prezentat de to educarea tinerei generaţii. Nu porului român, lib e rtă ţii pa
varăşul Nicolae Ceauşescu, cred că este vreun cadru d i triei, măreţei cauze a socia
toate documentele aprobate cu dactic, care-şi iubeşte cu ade lism ului şi com unism ului. A N U N Ţ A
entuziasm. în deplină unani vărat profesia, să nu se dăru Vă rugăm, iubite tovarăşe
mitate, de delegaţii la Con iască trup şi suflet m isiunii Nicolae Ceausescu, să ne în
gres, nobile ce şi-a alcs-o găduiţi să vă aducem şi cu Examen de admitere între 1 şi 5 septem
Dezvoltarea impetuoasă a Dacă ar fi să luăm un e acest p rile j. în numele puter
economiei în urm ătorii ani, xemplu pe cave sâ-1 urmăm nicului detaşament de siderur- brie 1969, pentru artişti dansatori la Teatrele
stabileşte sarcini deosebite nu în munca noastră, acela nu gişti si m ineri, de construc angajeaza: de opera» opereta» muzicale» mari ansambluri.
numai in faţa lu cră torilo r din poate fi altul decît acela al tori. ţărani cooperatori şi in
domeniul producţiei m ateria celui ma} iub it şi devotat fiu telectuali. a tuturor oamenilor Cursurile durează 9 ani, înccpind cu clasa a
le. Spun aceasta pentru că al poporului nostru, al secre muncii de pe meleagurile Hu IV-a şi echivalează cu şcolile de cultură ge
tehnica modernă, tehnologiile tarului general al partidului, nedoarei. urarea de multă să MR DOROBANŢILOR N r 28 TEL.2460
avansate de lucru. întreaga al tovarăşului N i c o l a e nătate şi viaţă lungă in inte nerală.
dezvoltare socială im plică în Ceauşescu. Alegerea unanimă resul partidului nostru, al po
mod deosebit cadre bine pre făcută de Congres, prim ită cu porului, al României de m îi-
gătite, c p temeinice cunoştin entuziasm de întreaga ţară. ne". Sc acordă burse.
ţe profesionale. Acesta este mi-a um plut inim a de bucu Sentimente înălţătoare fa — INGINERI 31 TEHNICIENI - eu spenafifaleo de eonsbueţîî lotesliete
m obilul pentru care partidul rie. de acea satisfacţie pe ca ţă de conducătorul iubit, ho-
nostru acordă o atît dc ma re o poţi avea doar faţă de târîrc fermă de a da viaţă a mineri penliu biroul d* pioiedo»e din codiul intiepiindeiii înscrierile se fac pînă la 31 august 1969 la
re însemnătate şcolii, dezvol un om pe care-l iubeşti, in tot ceea ce a chibzuit mare — TEHNICIENI rOPOGRAFI _ pentiu şantiere sediul şcolii din Cluj, Calea Turzii, nr. 2, te
tă rii şi modernizării ei conti care ai deplină încredere. le forum al com uniştilor, de — REVIZOR C O N IA 6 II - in ceotiolo m lreprindeiii.
nue. Pentru că aici. pe băn a întări şi mai m ult unitatea RELA|I| suplimentare se pot primi Io biroul personal. lefon 13549.
cile şcolii, se creează premise Prof. IOAN GROZA
le acelei afirm ă ri plenare a director adjunct de granit dintre partid şi po
potentelor fiecărui membru al ol liceului Haţeg por. I ■ i II HI h i i i iii i i .............. ■ 1