Page 61 - Drumul_socialismului_1969_08

PROLETARI p in TOAT6 ŢĂRILE, U N IŢI V A » Redacfia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4547
ziarului

DEVA, Str. Dr. Petru Groza, nr. S5
Vineri

telefoane : redactai ţel - 1588 ; re­
15 august dactor ţef odjuncl, secretar de redoc*
(ie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţio scrisori, docu­
1969 mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
1585.
4 PAGINI, 30 BANI

A
RITM SUSŢINUT IN Intîmpinăm glorioasa Intîlnirea tovarăşului

aniversare a eliberam
INDUSTRIALIZAREA patriei, înfăptuind NICOLAE CEAUŞESCU

SOCIALISTA A TĂRII exemplar programul cu conducerea Ministerului

partidului Afacerilor Externe şi şefii

înscris cu litere de aur ca moment memorabil
în istoria p a rtid u lu i $i poporului. Congresul al X-lea misiunilor diplomatice
«ni P.C R. a adoptat h o lâ rîri de eovirşiloare însemnă­
tate pentru destinele n aţiunii noastre socialiste, hotă-
p ri al căror ţel fundam ental îl constituie făurirea so­ T R A D IŢ IE Ş l IM B O L D
cietăţii socialiste m ultilateral dezvoltate pe păm întul
României. Acest înalt ţel. a cărui înfăptuire are me­
nirea prim ordială de a ridica naţiunea noastră pe ce­ ale României
le mai înalte culm i de prosperitate şi progres social, Ie ri am chem ai Ia telefon L \i- ficat A acum ulare ca n tita livA . a e lib e ră rii p a trie i, evenim ente
inspiră de la un capăt la a ltu l R aportul prezentat de pL'niul. Doream nou(A(i, fapte e xp rim a tă In tone şi procente cArora oam enii L u p e n tu lu i le a-
proaspete «le m uncA. De U ca-
secretarul general al p artidului. Rezoluţia şi toate ce­ pAtul firu lu i, secretarul co m ite ­ sau a lic m A rlm i, sc capitalizez- daugri pioasa a m in tire a în a in ­ La sediul C om itetului Cen­ tele recent eliberate de sub ju ­ a cerut M inisterului A faceri­
/.A
progresiv şi ciştlgA In d i­
ta şilo r lo r căzuţi sub gloanţe In
lelalte documente elaborate, guvernează lin iile direc­ tu lu i de p a rtid al m in e i, to v a ră ­ m ensiuni o sumA de trA sâturi slngcrosul şl eroicul au *20. tral al P artidului Comunist gul colonial. Tovarăşul Nicolae lor Externe, reprezentanţilor
toare ale program ului nostru economic, a polarizat în ­ şul Ion Raczek, ne co m u n ic* : esenţiale, determ in ante pentru R esortul acesta a p ro p u lsa t Român, a avut loc, joi d im i­ Ceauşescu a indicat să se des­ României peste hotare să des­
treaga desfăşurare a lu cră rilo r forum ului suprem al „C a -n to ld cn u n a , sarcin ile d r ceea. ce astAzl d e fin im cu m in- cu nebAnuitA fo rţă întreaga ac­
plan se dcpâşcsc z iln ic. Cei m ai d r ie ‘ om sau colectiv îna intat, tiv ita te d in a d iu c u rilc şi din in ­ neaţă, o în tîln ire de lucru a făşoare o politică activă în făşoare o vie activitate de
partidului. bine m erge zona a doua şl la afla t In avanpostul lu p te i pen­ cinta L u p e n iu lu i. Petre C onstan­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, domeniul colaborării şi coope­ popularizare. în cercurile largi
a
tru
exem plară
lu i
inTAptuirca
Orientarea hotârîlă a p a rtid u lu i nostru spre creş­ fel ca-ntotdeauna, oam enii m al s a rc in ilo r trasate dc p a rtid . Ia r tin , m in o ru l care dom ină cu au­ secretar general al P.C.R., ră rii economice, tchnico-ştiin- ale opiniei publice internaţio­
Petre, C onstantin au cel
terea intensă a forţelor de producţie, spre crearea unei m are avans1*. co le ctivu l de la m ina Lu peni Şi to rita te întreaga Întrecere d in - preşedinte al C onsiliului dc ţifice şi culturale, reciproc n- nale, a p o liticii externe a
ire brigăzile m ine i, delegat la
economii naţionale dinam ice si moderne, bazată pe o T ra rtu d n d In lim b a i a ritm e tic oam enii acestei citadele m u n c i­ lu c ră rile fo ru m u lu i suprem al co­ Stat. cu conducerea M inisteru­ vantajoase cu toate ţările S-a P artidului Comunist Român a-
toreşti dA Ituitc In cArbunc şl*a
înaltă productivitate şi eficienţă a m uncii sociale, gă­ asia ar însem na : m ina Lupeni «lobtndit pc drept acest renum e. m u n iş tilo r, spune cu ju s tific a tă lui A facerilor Externe si şefii indicat de asemenea, să se doptatâ la Congresul al X-lea.
seşte în am plul Raport prezentat de tovarăşul Nicolae arc la zi pe aceastA lunA .18S8 „A rs e n a lu l1* m ijlo a ce lo r cu ca­ m iu d rlc : „M uncesc a ici dc l-l m isiunilor diplom atice ale manifeste o preocupare susţi­ să explice bazele sale p rin ci­
ani, tim p in ra re noi, m in e rii,
tone «Ic cărbune peste plan. L -
Ceauşescu o strălucită fundam entare teoretică precum viden t. cea m al xubslunţîalA din re aceasta co le ctivita te m in e ­ nc-am făcut cu cinste da to ria României peste hotare. nută pentru perfecţionarea piale. izvorife din interesele
şi tot a tit de preţioase jaloane practice ce trebuie u r­ toatA Valea .Ţiului. Zona a doua. rească Insu m ind m at bine de faţă dc p a rtid . Congresul in în ­ La în tîln ire a participat to­ a ctivită ţii noastre de comerţ fundam entale ale poporului
4 000 dc oam eni, s-a rid ic a t la
mate pentru înfăptuirea acestor măreţe obiective. cu cele tre i raioane ale ci, se locul şi ro lu l de colectiv d o m i­ tre gul lu i, R ap o rtu l prezentai de varăşul D um itru Popescu, exterior, pentru ridicarea e fi­ român, din înalta răspundere
aMA în fru n te cu 1 421 de tone, tova răşu l N icolae Ceauşescu,
Raportul demonstrează cu o uim itoare putere de de departe cea m ai frum oasA nant in Valea J iu lu i, este In fi­ p ild a secre ta ru lu i general al membru al C om itetului Exe­ cienţei sale, pentru finalizarea pentru cauza socialism ului, a
n it şi m e rită cu priso sinţă — Tic
introspecţie şi claritate, în mod ş tiin ţific şi realist, ne­ cifrA d in tre cele 17 zone p ro ­ şi num ai dc d ra g u l şi din res­ p a rtid u lu i, care are In noi o r­ cutiv. secretar al C C. al P.C R.. concretă a e fo rtu rilo r depuse progresului social, a păcii şi
du ctive
taci de nădejde, ne dau putere
ale m in e lo r d in Vale.
cesitatea devenită im perios obiectivă, a dezvoltării e­ Ia r brig ada lu i Petre Constan­ pectul cu ve n it acestor oam eni — şl e la n u ri noi, ne sporeşte fo r­ precum si Ghizela Vass şi Va- în această direcţie de toate o­ securităţii mondiale Pornind
chilibrate şi în ritm susţinut a economiei româneşti în tin . cca care a ra p o rta t Congre­ in ve stig a t in am ănunt. „ A r tile ­ ţa şi ho tă rîrca de a m u nci cu sile Vlad, şefi de secţie la C C ficiile diplomatice. de la consecvenţa principială
mai
ria grea", eu bătaia cea
perspectiva cincinalului şi deceniului urm ător, etapă su lu i p a rtid u lu i o depilşlrc a lungă şl m nl eficace, a fost şi toată dă ruire a, aşa cum am d o ­ al P.C.R. Secretarul general al p a rti­ a p o liticii externe a partidu­
p la n u lu i pe 7 lu n i de 4 noo to ­
vedit că sim e in In stare să o
menită să asigure în mod hotăritor apropierea Româ­ ne, a m al înscris pe g ra fic incA ră m in c dlrzenla statornică şi facem ". In cadrul în tiln irii, tovară­ dului a subliniat obligaţia M i­ lui şi statului nostru, secreta-1
niei de nivelul ţâ rilo r cu economie avansată a tit din un plus de 400 tone pc aceastA Im b oldul lă u n tric , cu care m i­ P ulsul pu te rn ic al ab atajelo r, şul Nicolae Ceauşescu a subli­ nisterului A facerilor Externe, ru l general al partidului a a-
n e rii de aici urm ează cu vln tu l
punct de vedere al producţiei, pro d u ctivită ţii muncii lunA. p a rtid u lu i, valoarea şi tră in ic ia re zu lta te lo r niat sarcinile actuale ce revin a m isiunilor diplom atice ale rălat că este necesar să se ex­
c u ­
pe ntru
c in r
In tr-a d e v â r,
şi venitului naţional pe locuitor, cît şi din punct de noaşte co le ctivu l m ine i şl*i u r ­ AceastA a d m ira b ilă şl g lo rio a ­ în tre c e rii, co n firm ă că L u p e n lu l M inisterului A facerilor E xter­ României, de a acţiona neabă­ plice raţiunea tuturor acţiuni­
s-a aşte rnu t sta to rn ic, cu bă r­
vedere al nivelu lu i de trai al populaţiei. m ăreşte cu re g u la rita te re aliză­ să tra d ifie de p a tru decenii a băţie şi liA rnlcle, cu toate p u ­ ne şi m isiunilor diplom atice tut în întreaga lor activitate lor României pe plan interna­
crescut ve rtig in o s şl in nem ăsu­
Ridicarea necontenită a bogăţiei naţiun ii, p rin va­ rile , fa p tu l acesta nu con stitu ie rate p ro p o r(li In aceste zile te rile la lu cru pentru a da noi ale României acreditate in ce­ în sp iritu l p rin c ip iilo r care ţional. orălîndu-se că ele sînt
s tră lu c iri şi dim e nsiun i
de loc o noutate. A parent, n u ­
În tre ­
lorificarea plenară a uriaşelor sale potenţe materiale m ai ! P entru cA, dincolo, şl o înă lţătoa re de august, m arcate cerii. le 94 de ţâ ri ale lum ii. Secre­ stau la baza p o liticii externe dictate de dorinţa de a contri­
şi umane corespunde în cel mai în a lt grad cerinţelor da(A cu aceastA m ereu a m p li­ de Isto ricu l Congres al X -lea al • AL. VALERIU tarul general al partid u lu i a a ţâ rii noastre — respectul su­ bui la afirm area p rincip iilo r
p a rtid u lu i şl a 25-a aniversare
generale de progres ale lu m ii contemporane, este u­ pus în evidenţă ca una din veranităţii şi independentei coexistentei paşnice, la în tă ri­
nicul factor capabil să dea poporului satisfacţia supre­ _______________________________________ ---- sarcinile centrale ale apara­ naţionale, al egalităţii în drep­ rea înţeleg*3' " ei
mă de a se bucura din p lin de viaţa m aterială şi spi­ tului nostru diplom atic nece­ turi. al neamestecului în tre­ între popos
rituală luminoasă şt prosperă la care în mod ju s tifi­ sitatea dezvoltării m u ltila te ra ­ burile interne, avantajului re­ păcii si sec
cat aspiră şi oe care o m erită cu prisosinţă. le si în v iito r a re la ţiilo r de ciproc. al dreptului fiecărui In îne
In viziunea partid u lu i nostru şi în lum ina hotârî- prietenie şi colaborare cu toa­ popor dc a-şi hotărî singur Nicolae Ce. ..
rilo r adoptate de Congres, structura de rezistenţă a te ţările socialiste Totodată, soarta — princip ii caic se o sarcină i
întregului program economic, pivotul avîntului gene­ î n s e mn e noi tovarăşul Nicolae Ceauşescu a bucură de o recunoaştere tot nilor noast
ral al societăţii, va fi în continuare industrializarea indicat ca acţionîndu-se în mai largă în lumea contempo­ te să facă mic
în ritm susţinut a ţării. Susţinînd unanim consecven­ . . . I 1 s p iritu l coexistenţei paşnice rană. se afirm ă drept singura piniej publ
ţa -m arxisU lenm istă-a partid u lu i nostru în promovarea între state cu orîhduir-1 'soci a* bază acceptabilă pentru cola­ vita tea si r 1
şi conducerea procesului de industrializare, forul su­ le diferite, să se lărgească re­ borarea intre state, pentru a­ român in s-r
prem al com uniştilor, poporul român în întregul său, la ţiile cu toate ţările, a tit cu p ararea păcii şi securităţii socialiste, - -a!(
apreciază că ritm u rile - prevăzute în dezvoltarea indus­ pe treptele valorilor cele avansate cît şi cu cele popoarelor. pace. priet
triei corespund pe deplin p o sib ilită ţilo r actuale ale e­ în curs de dezvoltare, cu sta­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu toate f
conomiei în ansamblu, iar menţinerea unei rate înalte
a acum ulării constituind baza m aterială a întregului
progres economic. Prezenţa muncii vibrante ne nostru îşi are partea sa de şi viitorul se identifică in mod
In acest am plu context, ritm u rile dezvoltării in ­ este semnalata încă de depar- contribuţie. Amintesc că in armonios. Plenara Consiliului Central al U
dustriale. cuprinse între 8,5-9,5 la sută. asigură în con­ te de coşurile fumeginde ale luna trecută am depăşit pre­ Din discuţia purtată cu mai
tinuare o puternică expansiune industrială In lum ina marii industrii hunedorene. vederile planului cu peste 1 mulţi luminători am reţinui
analizei obiective a re a lită ţii. Congresul subliniază că, Oameni inimoşi, pătrunşi de la sută, am economisit la fie şi alte aspecte interesante caro Generale a Sindicatelor din Rorr
raportată la dezvoltarea vertiginoasă a producţiei ma­ înaltul sentiment al datoriei.. care tonă de produs 0,54 kg vădesc grijă, preocupare, inai
teriale pe plan mondial, la puternica revoluţie tehnico- lephenzrt la posturile lor de de metal. tă responsabilitate pentru în­
stiin ţificâ. industria românească mai are încă m ult de comandă asupra funcţionării Pe fraţii los'tf şi lacob Sem- făptuirea neabătută a sarcini­ In ziua de 14 august a.c. a ghiu. Gheorghe Petrescu, A le­ tului Execi
făcut pentru a se ridica la n ive lu l pe care îl doreşte ireproşabile a uriaşelor agre­ ciuc i-am găsit deja la pos­ lor încredinţate de partid. avut loc plenara' Consiliului xandru Vernescu, Constantin Plenara
societatea noastră de mîine. gate siderurgice, ha laminorul turile lor unde metalul în­ „Atmosfera creatoare — na Central al U niunii Generale a Drăgan, Gheorghe Apostol. al U G S R.
plina adez
Tocmai de aceea Congresul al X-lea al partidului de 650 mm e ora schimbului, cins ia primul contact cu spune tovarăşul Victor Pop, Sindicatelor din România, la Pentru activitatea necores- celui de-al
care au participat şi preşedin­
stabileşte ca obiectiv central al industrializării în u r­ Pc platformele de. lucru, in valţurile laminorului. „Lu­ secretarul comitetului de par­ ţii consiliilor judeţene sindica­ punzâtoare, precum si pentru
mătoarea etapă perfecţionarea structu rii producţiei in ­ cabinele de comandă schim­ crez fu această secţie — ne tid — are de acum înainte un le. abaterile grave sâvîrşite de ia P.CR.. ata
sindicateloi
dustriale. dezvoltarea rapidă şi cu prioritate a acelor bul se face sobru, in termeni mărturisea cu mîndrie in glas, suport şi mai solid. Realiză­ La plenară a participat şi a morala comunistă, de la p rin ci­ lâ de poli
ram uri care condiţionează înzestrarea tehnică superi­ specifici oamenilor de la la­ fratele mai mare, losif — de rile bune pe care le-am obţi­ luat cuvîntu! tovarăşul V irgil piile elice ale societăţii noastre munist Roi
oară a întregii economii. Se vor bucura astfel de o a- minoare ; stringerea de m iin i cinci a pornit laminorul. In nut, experienţa ciştigată, p e r ­ Trofin. membru al Com itetu­ socialiste, plenara a h olărit în telul Ccntr_. li oui ui, m
tenţîe preferenţială construcţia de maşini, metalurgia, simbolizind ideea că totul cei 10 ani am realizat multe. spectiva clară întăresc in uoi unanim itate eliberarea tovară­
Nicolae
frunte cu tovarăşul
chim ia şi energia electrică, a căror pondere va ajunge merge bine. Membrii schim­ O dată cu perfecţionarea pro­ sentimentul plăcut al muncii lui Executiv, al Prezidiului şului Gheorghe Apostol din Ceauşescu. secretar general al
Permanent, secretar al
CC.
în 1975 la 54 la sută faţă de num ai 40 la sută cît era bului cond\LS de inc7. Ionel cesului tehnologic au crescut rostuite cu chibzuinţă. In pe­ al P.C.R. funcţia de membru al Consi­ P artidului Comunist Român.
Cindea au luat cunoştinţă de şi oatnonii, iniţiativa şi ta­ rioada care a trecut uoi am liu lu i Central, al Com itetului
la începutul actualului cincinal. Plenara a analizat munca şi Executiv si preşedinte al Con­ Plenara C onsiliului Central
documentele elaborate de cel lentul lor manifestîndu-se pe depăşit prevederile planului
In acest cadru general de opţiuni şi p rio rită ţi în de al X-lea Congres al parti­ multiple planuri. — Rezulta­ cu 5 000 dc tone. la preţul de comportarea morală a tovară­ s iliu lu i Central al U G S R. al UG.S R. şi-a exprim at ho-
dezvoltare, dezbaterile Congresului şi holăvîrile adop­ dului. de Rezoluţia adoptată. tele muncii noastre — a in ­ cost am contabilizat peste 2,2 şului Gheorghe Apostol. La Plenara a cooptat in Consi­ târirea nestrămutată de a
tate fixează clar şi precis în ee direcţii trebuie con­ Amănunte semnificative află. tervenit în discuţie lacob, fra­ milioane de lei economii. Per­ discuţii au luat cuvîntul tova­ liu l Central si l-a ales ca munci In aşa fel încîl sindi­
de la cei ce duc ştafeta mun­ tele mai mic — sint bune. dar spectiva se anunţă a fi deose­ răşii : Ion Cotoţ, Gheorghe membru al C om itetului Execu­ catele din tara noastră sâ
centrate e fo rtu rile pentru a da obiectivelor industria­ Borş. Nicolae M oraru, Pnras- contribuie în tot mai mare
cii mai departe in schimbul aşa cum se precizează fu Ra­ bit de mobilizatoare, ceea ce tiv şi preşedinte al C onsiliu­
lizării garanţia succesului deplin. Una din aceste d i­ următor: aceştia slut lamina- portul tovarăşului Nicolae incumbă din partea fiecăruia chiv Benescu. Constantin Ho- lui Central al U niunii Gene­ măsură la înfăptuirea măreţu­
recţii o constituie creşterea producţiei construcţiilor de torii. de sub conducerea lui Ceauşescu prezentat la Con- multă perseverenţă şi compe­ rescu, Ion Udrea, Stana Dră- rale a Sindicatelor din Româ­ lui program dc dezvoltare
maşini şi in special a producţiei de utilaje tehnologice Fillâp Adrian. cires, mai avem îticu multe tenţă Subscriem cu toată goi. Ion Alexandru. Lansa nia pe tovarăşul Flortan Dâ- m ultilaterală a societăţii noas­
complexe, maşini-unelte, electronică şi electrotehnică, — încercăm un sentiment de înfăptuit în ce priveşte căldura la sarcinile ce ne Munteanu. D um itru Gheor- nălnchc, membru al Comite­ tre socialiste.
plăcut la ideea că delegaţii creşterea producţiei de lami­ revin, conştienţi fiind cu ma­
fabricaţia de aparatură pentru automatizarea procese­
noştri siderurgici au raportat nate, îmbunătăţirea calităţii, terializarea lor va înscm)\a
lor de producţie. de pe frontul întrecerii socia­ diversificarea producţiei ele. noi şi importanţi )>aşi pe ca­
liste succese dintre cele mai Aprobăm din inimă conţinutul lea creării propriei baze de
însemnate — ne spunea tov. Raportului, al Rezoluţiei adop­ metal (7 ţării — temelie solidă ZIUA PRESE
rc DA riNUAlf IM PAd. o i i ) Cîndea. La îndeplinirea înain­ tate şi ne exprimăm senti­ a făuririi multilaterale a so­
te de termen a angajamen­ mentul de respect şi adlnca cialismului tu România".
telor asumate in cinstea măre­ preţuire. faţă de programul
ţului eveniment, şi schimbul partidului, în care prezentul A. NAGY
ROMÂNEŞTI
Dimineaţa. în faptul zilei,
Hotărîrile Congresului-amplu program de dezvoltare a patriei la încheierea orelor de m un­ de tot cc au creat valoros
înaintaşii faţă de toate popoa­
că sau scara, in m ijlocul fa­
rele. Totodată, fidelă adevăru­
m iliei. prima lectură a om ului
contemporan însetat de cu­ lui. presa de astăzi nu sc
împăca cu fenomene!6
poate
noaştere. de inform are, este si m entalităţile anacronice,
ziarul — cronică cotidiană a dezvăluind sî supunînd opre
tot cc este esenţial, sem nifica­
Rolul statului socialist in etapa Ne făurim tiv pe plaiurile tum ultuoasei b iu lui public tot ceea cc osU
negativ în sOL'ictatc, cc Iezea
a ctivităţi interne si inte rn a ţio ­
nale. Cu tot progresul specta­ zâ interesele generale sau al<
sim plului cetăţean
culos cunoscut dc m ijloacele Dacă presa noastră a făcu
nudio-vizuale — radioul
şi
actuală a dezvoltării societăţii propriul destin televiziunea — oamenii aşteap­ acest salt cantitativ si călită
tiv. dacă ea slujeşte cele ma
tă ziarul. îl solicită. Aceasta,
nobile idealuri şi aspiraţii d<
pentru că vorbele zboară, î-
maginîle trec. cuvîntul scris progres, dc cunoaştere, dc fru
Raportul C om itetului Cen­ luţionare ale poporului şi or- însă poate fi c itit şi recitit, mos si u lii aceasta se datoreş
tral. prezentat la Congresul NICOLAE STINEA ganizînd extinderea re la ţiilo r Trăim momente istorice, demn la o m obilizare entu­ comentat „pe viu", poate fi te conducerii ei dc către par
al X-lea al pa rtid u lu i de că­ preşedintele Tribunei ului României cu alte ţâri. indife­ momente în care prezentui ziastă în îndeplinirea sarci­ păstrat. tid, strădaniilor celor care o în ­
tre t o v a r ă ş u l Nicolae judeţean Hunedoaro rent de orînduirea lor socială, se confruntă cu viito ru l. în n ilor şi a angajamentelor. Presa românească are o ve­ drumă şi o redactează pentn
Ceauşescu, document de înal­ statul nostru socialist işi do­ oare destinul poporului nos­ C ifrele trecute azi pe gra­ chime venerabilă şi bogate a o încadra cîb mai organh
tă ţinută m arxist-leninislâ. vedeşte practic rolul său din tru a fost dezbătut cu c la rv i­ ficele întrecerii depăşesc cu în preocupările m ajore ah
prezintă n Im portanţă deose­ ce în ce mai im portant în în ­ ziune şi înţelepciune in cel m ult pe cele cu care nc-am tra d iţii de slujire a unor î- partidului si poporului, a «
bită nu numai pentru în tă ri­ în acest domeniu, o dată cu făptuirea politicii partidului, mai înalt for comunist. Cred angajat în com petiţia muncii dealuri majore, a progresului ancora adînc în viaţă. Aş;
rea bazei economice a orîn- instaurarea o rînd uirii noi ar în realizarea idealurilor socia­ că sentimentul de adincă social Dar. presa dinaintea e- după cum s-a apreciat de V
cluirii noastre, ci şi pentru înceta să mai acţioneze legile liste ale poporului participare la marele eveni­ din acest an. As dori să a­ lib c râ rii patriei — excepţie tribuna Congresului al X-lc.
perfecţionarea suprastructurii dialecticii, sau că. „ar trebui M ăsurile adoptate de Con­ ment, pe care l-am încercat mintesc doar cîtova. care sin­ fâcind presa dc partid si cea al partidului. în u ltim ii an
socialiste. îndeosebi a statu­ grăbit procesul de dim inuare gresul al X-lea al partidului fiecare dintre noi. îşi are tetizează activitatea colecti­ progresistă — sc deosebeşte presa noastră a făcut progre
lu i — principalul ipstrum ent a rolului statului în societa­ care a dezbătut probleme cu geneza in ampla dezbatere a vului de m uncitori, ingineri pnntr-o scamă de elemente se însemnate in îndeplinite»
al oamenilor muncii — prin te". ignorîndu-se condiţiile is­ sem nificaţii majore privind documentelor de partid care. fundamentale, de conjucturâ rolului si fu n c ţiilo r care îi
care se realizează în mod de­ torice concrete interne st in ­ creşterea rolului statului în in ultim ele două luni. au con­ şi tehnicieni, din această pe­ şi funcţionalitate, de ziarele de revin in educarea soeîolistâ a
plin. suveran şi independent ternaţionale actuale — por­ socialism, conţinutului puterii stitu it coordonata fundam en­ rioadă. Nc-am angajat ca In astăzi. maselor şi formarea opiniei
procesul de edificare socia­ neşte de la prin cipiul mav- de stat în etapa actuală, d i­ tală a preocupărilor noastre, producţia globală şi marfă Astăzi, ziarele se adresează publice în dire cţiile cerute de
listă a patriei. xist-leninist, p o trivit căruia pentru că in ele sînt sinteti­ poporului în totalitatea sa, la progresul societăţii, a lărgit
statul, ca şi naţiunea, vor dăi­ recţiile dezvoltării democra- | zate problemele vitale ale scrierea lor are acces fiecare aria preocupărilor sale. tra ­
Referindu-se la rolul stalu­ FLOR1AN URICAN cetăţean, ele se afirm ă ca o
lui socialist, la locul său în nui încă multă vreme. ele ţiei socialiste, rolu l clasei j mersului nostru înainte. Do­ secretarul comitetului de tribună largă a opiniei pub li­ tează mai com bativ, mai d i­
societate, precum si la per­ constituind cadrul în care sc muncitoare, al ţărănim ii coo- j cumentele elaborate dc Con­ partid de la U iina mecanică ce înaintate, a um anism ului namic sî convingător d ife ri­
spectiva sa în viito r, partidul dezvoltă societatea socialistă peratiste şi al intelectualităţii gresul al X -lca al P .C R , de material rulant - Simeria tele aspecte ale construcţiei
Intr-adevăr, desfăşurînd în In perioada 1966 - 1968 şi eticii socialiste, cultivă în ­
nostru — combâtînd părerile condiţiile noi o vastă activita­ constituie pentru com uniştii judeţului nostru l-ou fost olo- socialiste, ale vieţii materiale
acelora care susţin că «în so­ te economică, organizatorică de la Uzina mecanică de ma­ cate investiţii in valoare de crederea neţărm urită în omul şi spirituale ale poporului.
cialism statul ar fi ceva im ua­ şi cultural-educativâ. veghind terial rulant de la Sim eria. (COMtlNUA M m. PAO. o j oj 6,9 miliarde de lei, dintre m uncii şi valorile sale. dra­
b il. neschimbător, veşnic", că la apărarea cuceririlor revo­ pentru întregul colectiv, în­ care 75 la sută au fost onen- gostea izvorîtă din cea mai
iate spre industrie. adincă convingere faţă de pa­
trie, respectul şi stima faţă
/ / j