Page 62 - Drumul_socialismului_1969_08

■v DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 15 AUGUST 1969
PAG. 2
Rolul statului socialist în etapa PRESEI

actuală a dezvoltării societăţii ROMANIŞTI

tice, creşterii n ive lulu i trată­
de zi. Această metodă de lu ­ p rie tfiţll socialiste, respectarea P rin reglementarea strJctâ rii şi a e ficacităţii sale. .Con-
cru perm ite ca Marea Aduna­ legalităţii socialiste şl m enţi­ a a c tiv ită ţii în toate com par­ tinuînd eforturile pc această
(URMĂRI DIN 7ĂO D' re Naţională să lucreze fie în nerea o rd in ii publice. tim entele vie ţii sociale, pe te­ a s lin ie — se subliniază în Ra­
plenul ci, fie în comisii, să O însemnătate deosebită a melia legilor, şi în v iito r se portul tovarăşului Nicolae
analizeze m ultilateral proble­ avut în contextul acestor pre­ va urm ări cu consecvenţă în­ Ceauşescu prezentat la Con­
în stat, evoluţia alianţei rnun- mele asupra cărora urmează ocupări, aprobarea de către lăturarea oricăror m anifestări Z i,irul „ D rum ul socialismu­ gres — ziarele centrale şi lo­
citoreşli-ţârăneşti, a u n ită ţii să hotărască In acelaşi con­ Marea Adunare Naţională — voluntariste, a abuzurilor şi lu i”, celelalte zinre locale, în ­ cale mai au încă m ult dc fă ­
oam enilor m uncii în procesul te xt de preocupări se înscrie după o amplă dezbatere pu­ ilegalită ţilor, a oricăror încăl­ drum ate cu competenţă de cut pentru a elim ina din acti­
dezvoltării vie ţii social-politi- şi îm bunătăţirea a ctivită ţii blică — a noului Cod penal şl cări ale p o liticii partidu lui şi Comitetul judeţean de parlid. vitatea lor superficialitatea şi
ce a ţării sub conducerea pap com isiilor permanente, respec­ a Codului de procedură pena­ statului Aşa cum se arată in de biroul său, de comitetele de form alism ul, pentru a pătrun­
tid u lu i, demonstrează o dată tiv transform area lor în colec­ lă, care au devenit puternice Raportul CC. a l P.C.R. pre­ de adine in miezul re a lităţilor,
în plus necesitatea aplicării tive dc lucru operative, capabile instrum ente de în tărire a le­ zentat de tovarăşul Nicolae partid ale căror organe de cxcrcitînd energic ro lu l de ex­
creatoare a în văţăturii mar- să traducă in fapt controlul g a lită ţii, de prevenire a abu­ Ceauşescu la Congresul al X- presă sînt, au depus e forturi ponent al opiniei publice îna­
xist-leniniste de către partidul pe care Marea Adunare N a­ zurilor, de garantare şi apă­ lea, „conlinuînd activitatea dc şi căutări pentru a răspunde intate. atît în dezvăluirea lipsu­
noslru cu privire la ro lu l sta­ ţională şl C onsiliul de Stat rare a drepturilor şi lib e rtă ­ îm bunătăţire a legilor statu­ cit mai bine locului pe care-l rilo r şi neajunsurilor, cit şi în
tu lu i socialist în etapa actua­ îl exercită asupra legilor şi ţilo r cetăţeneşti. Pentru îm bu­ lui, vor trebui elaborate noul ocupă in ansamblul a ctivită ţii generalizarea experienţei a-
lă P rin esenţa sa socială, de dispoziţiilor norm ative in d i­ nătăţirea a c tiv ită ţii organelor Cod al m uncii, al fam iliei, politice, organizatorice şi ideo­ vansale a construcţiei socia­
clasă, cit şi prin scopurile si ferite domenii ale a ctiv ită ţii procuraturii şi justiţiei, au Codul c iv il şi alte legi de ba­ logice desfăşurată de organi­ lism ului".
fun cţiile sale, statul este un sociale. fost adoptate măsuri, printre ză. menite să dea expresie ju ­ zaţia judeţeană de partid pen­
organism politic nou, superior S-a perfecţionat şi a ctivita ­ care şi aceea a alegerii jude­ ridică noilor re a lită ţi econo­ tru mobilizarea activă a oa­ De ziua piesei române, in
tu tu ro r form elor şi tip u rilo r tea C onsiliului de Stat, care, cătorilor. preşedintelui T rib u ­ mice şi social-polltice din ţa­ m enilor m uncii la înfăptuirea «anul cind ziarul nostru îm p li­
neşte două decenii dc apariţie,
de stat din vechile orînduirl. p o triv it C onstituţiei, este îm ­ nalului judeţean şi procuroru­ ra noastră". sarcinilor ce le revin în ope­ colectivul redacţional — fc li-
Dnr pentru a se asigura un puternicit să exercite un con­ lui şef de către consiliile Perfecţionarea continuă a ra dc edificare a socialism u­ citînd cu căldură colaborato­
nivel ca lita tiv superior al ro ­ tro l mai activ asupra aplică­ populare, care duc în mod statului nostru, a organelor lui şi pentru educarea lor, s-au rii. corespondenţii şi pc lu ­
lu lu i statului în întreaga v ia ­ rii legilor, a ctivită ţii organe­ nem ijlocit la întărirea contro­ sale, întărirea legăturii lor cu străduit să dea c itito ru lu i posi­ crătorii tipografi — se anga­
tă social-economlcu, este ne­ lo r centrale ale A dm inistraţiei lu lu i organelor puterii, al masele, vor contribui în v ii­ bilitatea de a sc inform a, de a jează in faţa C om itetului ju ­
cesar să fie tot mal m ult în­ de Stat. P rocuraturii şi T ri­ maselor, asupra justiţiei, che­ lor la edificarea construcţiei cunoaşte pulsul evenimentelor deţean dc partid, a zecilor de
tă rit controlul opiniei p u b li­ bunalului Suprem, a hotârîri- mată să asigure realizarea şi socialiste în patria noastră, la din tară şi de peste hotare, de
ce asupra a c tivită ţii organelor lor organelor locale de stat. respectarea legalităţii socialis­ progresul m ultilateral al a-i form a gustul pentru c itit m ii de c itito ri hunedoreni. să
de conducere ale statului, în Alegerea secretarului general te României socialiste. Congresul ol X-lea al depună toate e forturile pentru
toate nivelurile, să fie combă­ al C.C al PC,R. în funcţia de p a rtidului marchează începu­ traducerea în viaţă a indica­
tute cu desâvîrşire tendinţele preşedinte al C onsiliului de tul unei etape noi, ca lita tiv ţiilo r p a rtidului, ale secreta­
de birocratism care pot duce Stat este de natură să asigu­ superioare, a dezvoltării so­ ru lu i său general.
la consecinţe dăunătoare con­ re afirm area deplină a ro lu ­ cietăţii socialiste pe toate pla­ FILE D E M O N O G R A F IE
strucţiei socialiste. .Trebuie lui conducător al partidului nurile. Presa — ca m ijloc im ­
să veghem - sublinia tova­ in întreaga activitalc socială Construcţii - portant dc promovare a ideo­ Inscriindu.-se in mod orga­
răşul N icolae' Ceauşescu — şi de stat. Conducerea p a rti­ logiei m arxist-leniniste şi de nic in ritmul contemporan al siliul judeţean al Frontului
Unităţii Socialiste, difuzată
ca statul să nu se transform e dului nostru a asigurat, de a­ in rlu rirc a conştiinţei oameni­ transformărilor esenţiale ce zilele acestea la cluburile,
într-un organism deasupra semenea, un rol crescut Con­ noi în Petroşani lor, lucrătorii ei vor trebui să au avut loc in oiofa econo­ casele de cultură, căminele
claselor, a societăţii, ci să se siliu lu i de M in iş tri — ca or­ se angreneze cu şi mai m ultă Ne făurim mică şi social-polilică din ţa­ culturale şi bibliotecile din
integreze organic — dacă se gan suprem al adm inistraţiei dăruire şi pasiune în vasta ra Tioaslră in acest sfert de toate localităţile hunedorene. |
poate spune astfel — in socie­ de stat. „C onsiliul de M iniş­ I ii Petroşani a început mai m arc c a rtie r ol oraşu operă de edificare m u ltila te ­ veac, judeţul Hunedoara se Folosindu-sc de o ilustraţie
tatea socialistă'1. Aceasta im ­ tri — se subliniază de către construcţia unui nou c a rtie r lui Petroşani — c a rtie ru l rală a socialism ului, să în lă ­ propriul prczinlh. astuzi cu un bogat bogată, dc grafice compara­
plică faptul ca organele de tovarăşul Nicolae Ceauşescu dc locuinţe — A ero p ort f» Aeroport — se va ritlicu lu
conducere ale statului să fie în R aportul la Congresul al extindere — însumînd n- peste 4000. ture cu hotârlre tot ceea ce peisaj industrial, completat tive deosebit de sugestive,
alese de popor, iar activitatea X-lea — trebuie să acţioneze jnoajic 80f) dc apartamente. Tot aici constructorii exe­ încă trenează îndeplinirea în in ultimii ani cu numeroa­ autorii acestei lucrări cu ca
lor să fie în concordanţă cu tot mai eficient pentru re a li­ Noile construcţii vor fi cută in prezent finisajele cele mai bune condiţiunl a destin se obiective, al căror poten­ raclcr monografic şi docu
interesele oam enilor muncii. zarea lin ie i generale a p a rti­ prim ele locuinţe cu crarl dc pentru o modernă creşâ-gră- ţial dă noi valenţe economiei mentar, ing. NICOLAE AN-
După cum se ştie, partidul dului în construcţia economi­ confort dife re n ţia t executate diniţă dc copii cu 280 «Ic m isiunii încredinţate de par­ din acest minunat colţ dc ţa­ DRONACllE şi prof. TIBERlU
nostru s-a preocupat constant că şi social-cuKuralâ, pentru Ja Petroşani. Cu ele, n u m ă ­ locuri, lucrare ce va fi în cu- tid, să dezvolte paşii făcuţi în ră, cu locuri şi datini secu­ ISTRATE, reuşesc să descrie
de asigurarea perfecţionării întărirea controlului asupra rul apartam entelor din ecl rînd predată beneficiarului. u ltim ii ani pc calea m oderni­ lare, cu munţi butrini şi bo­ intr-un mod plăcut şi atrac­
continue a statului, a organe­ tu turor organelor centrale şi zării, lă rg irii ariei problema- rai'TUTCT'Tfflfflg gaţi, cu lunci roditoare brăz­ tiv profundele transformări
lor sale, de exercitarea tot locale ale adm inistraţiei de date de Mureş, cu oameni economice, sociale şi cultu­
mai eficientă a a trib u ţiilo r stat". harnici şt pricepuţi. rale ce au avut loc în anii
lui. Congresul al IX-lea, Con­ Procesul de perfecţionare a Efervescenţa creatoare din care au trecut dc la elibera­
ferinţa Naţională şi Congresul activităţii statului este co n fir­ să înscriem o depăşire anua­ aceşti ani a însemnat o im- re la Hunedoara, in întreaga
al X-lea au marcat etape noi, mat şi de actul im portant al lă de 1 900 000 lei. In pragul plinire dc vis, o materializa Vale a Jiului, la Haţeg, Si-
superioare şi în activitatea noii organizări ndm inistrativ- deschiderii lu cră rilo r C ongre­ re a energiei şi talentului me.ria şi Teliuc, la Brad şi la
M a rii Adunări Naţionale, ca lenforiale a ţârii, precum şi sului al X-lca, oamenii noştri rara au metamorfozat in Ţebeu, pe plaiurile Orăştiei.
clobîndind o plenitudine dc de legea privind organizarea aveau consemnat in contul chip nebunuit viaţa m ateri­ ale Ilici, la Deva şi in toate
competenţe ca organ suprem şj funcţionarea consiliilor angajam entului anual al pro­ ală a locuitorilor de pc aces­ celelalte localităţi hunedore
al pulerii de stat şi ca unic populare, care a dus la spori­ ducţiei globale şi m arfă te meleaguri, în care se im­ ne.
legiuitor. Introducerea sesiu­ rea considerabilă a a trib u ţii­ 17511 000 lei. In numai 0 luni, pietase capac/'taiea şi efor In afara amplului „RE
n ilo r deschise creează un ca- lor acestor organe în dezvol­ colectivul a realizat econo­ lurilc de netăgăduit ale tu­ PORTAJ PE FILA UNUI
t)r i propice deliberării depu­ tarea economică şi socinl-cul- m ii suplim entare la preţul turor oamenilor muncii. SFERT DE VEAC", care zu­
ta ţilo r în sesiuni cu o durată lum lă o judeţelor, oraşelor şi de cost Sn valoare de grăveşte in culori vii. de la
co cordnntă cerinţelor ordinii comunelor, în apărarea pro- 1760 000 lei, depâşindu-se cu Prin înfăptuirea programu un capăt la altul, minuna­
050 000 lei, în numai jum ă­ lui realist, ştiinţific, stabilit tele meleaguri hunedorene.
tate din tim pul prevăzut, an­ dc către partid, harta ţinu­ trecutul, prezentul şi viitorul
gajam entul pentru întregul tului hunednrean — ca şi a lor. al celor care trăiesc si
întregii ţări — a cunoscut
Ritm susţinut neficii cu care uc-am anga­ prefaceri fundamentale de muncesc aici, lucrarea amin
an. Cele 2 m ilioane lei be­
şi un bogat
lită cuprinde
finalizate
ja t să încheiem anul le-am
mare anvergură,
material documentar, din. toa­
realizat in proporţie de 90 la intr-o economie prosperă, o te domeniile de activitate.
sulă. Aceste rezultate con­ industrie in plină dezvolta­ Sint redate cifre din dome­
în industrializarea tor datoria. E o datorie de tură modernizată şi o cultu­ niul industriei, agriculturii,
re şi diversificare. o agricul
firm ă hotărîrea colectivului
nostru de a-şi face şi în v ii­
desfacerii de mărfuri, cu p ri­
ră înfloritoare care dau sen
vire la baza materială a in-
onoare pentru fiecare dintre
noi să închinăm rodul m un­ suri noi vieţii oamenilor dc • văţămîntului. ştiinţei şi cui
aici.
furii etc. Ele pun ju, lumină
cii noastre aceluia _ care
cu
socialista a tarii înţelepciune analizează şi re slut pc. larg relevate In privind evoluţia de ansam­
Aceste prefaceri innoiloa-»
fapte şi realităţi grfhtoarc
mHUNEDOARA —*
broşura
deschide-căile- de dezvoltare
blu a economiei
judeţului,
ale vie ţii noastre economice,
25 DE ANI PE DRUMUl.
creşterea nivelului de
trai
sociale şi culturalo. P rofun­ CONSTRUCŢIEI SOClAUS al maselor, dezvoltarea vieţii
zimea cu care a fost dezbă­ TE", editată dc către secţia spirituale.
tu t v iito ru l ţâ rii la col de al de propagandă a Comitetu­
locul al doilea pe ţară la pro­ X-lea Congres o reliefează
ducţia de energie electrică şl lui judeţean de partid şi Con­ V. P1TAN
^ .(UIMARC DIN RAO, 1). prim ul loc la producţia de căr­ însăşi analiza în şedinţele
bune, trebuie să se afirm e şi pe secţiuni a problem elor
în continuare ca una din ce­ cuprinse pe agenda de lucru
Atingerea unui grad înalt le mâi puternice baze energe­ a în a ltu lu i for comunist. A ­
de dezvoltare, şi mai cu sea­ tice ale ţării. Colectivele m i­ ceasta a dat posibilitate par­
mă de diversificare şi creşte­ nereşti din Valea Jiului, e* ticip ă rii la dezbaterea pro­
re a tehnicităţii in construcţia nergeticiemî de la Paroşeni şi blem elor unui num ăr mai instalaţie
de maşini, presupune in mod M intia trebuie să tragă con­ marc dc delegaţi şl dcpulnţi.
necesar o bază corespunzătoa­ cluzii corespunzătoare dîn a- dc a discuta concret şi a
re de metal. De aceea, pro­ cesle sarcini şi să depună în­ stabil» măsurile cele mai
blemele complexe ale siderur­ treaga lor putere de muncă in eficiente. nucleară mobilă
giei româneşti, ale perfecţio­ scopul sporirii producţiei de Sarcinile ce ne revin din
nării ei, au ocupat un loc cen­ cărbune, punerii la tim p în h o târîrile celui de al X-lea
tral în toate documentele ela­ funcţiune a noilor obiective Congres al p a rtid u lu i vor fi La Direcţia teritorială nr. 3 Braşov o Direcţiei gene­
borate de Congres. energetice şi exploatarea lor pentru colectivul nostru da­ rale pentru metrologie, standarde şi invenţii a fost dată
Realizarea in 11)76 a unei raţională. toria nr. 1. De altfel colec­ in exploatare o instalaţie nucleară mobilă. Ea este utili­
producţii de 10-10,5 milioane înfăptuirea program ului e­ Drumul de fier construit in urmă cu aproape 20 de ani pe tivu l uzinei noastre a hotârit zata la controlul nedestrucliv al utilajelor şi mecanismelor
tone de oţel este o sarcină de conomic, asigurarea mersului defileul Văii Jiului este astăzi nu numai o monumentală con­ ca prim a dovadă a hărniciei sub presiune şi de ridicol, pentru depistarea şi prevenirea
cea mai marc însemnătate vertiginos înainte al industria­ strucţie pe care primii brigadieri ai ţârii au durat-o pentru pros­ pe care o vor face în aceste unor eventuale defecţiuni şi avarii de utilaje. Instalaţia este
pentru economia naţională. La liză rii in ritm u rile , pro p o rţii­ Noutăti peritate, dar şi unul din cele mai solicitate trasee de cale ferată. zile să fie îndeplinirea in ­ folosită în comun de întreprinderile tuturor romurilor in­
îndeplinirea cj exemplară sint le şi structurile definite de Prin nenumăratele tuneluri şi viaducte se strecoară spre oraşele tegrală a angajam entelor dustriale din judeţele Braşov, Sibiu, Albo, Hunedoara, Mu­
chemaţi să-şi aducă întregul Congresul al X-lea, obligă la o y patriei mii de vagoane cu cărbune, cocs, fontă si otel. pentru întregul an. Şi acestea
aport şi siderurgiştii hunedo- intensă preocupare pentru Foto : V. ONOIU Ic vom raporta în ajunul z i­ reş. Covosna şi Harghita.
reni, care şi în v iilo r vor de­ dezvoltarea bazei de m aterii m librarii lei în care vom sărbători pă­ (Agerprcs)
ţine o pondere însemnată in prim e, pentru identificarea şi tra ru l de veac socialist.
producţia de metal a ţă rii. punerea în valoare de noi re­
Corespunzător acestui nivel zerve de substanţă m inerală
cantitativ, un accent deosebit utilă şi atragerea acestora in ­ Trecind zilele trecute prin
se va pune pe creşterea pro­ tegrală şi în cel mai scurt lib ră rii am avut o deosebită
ducţiei de oţeluri de calitate tim p în circuitul economic. A ­ satisfacţie zărind cărţi reedi­
aliate şi de înaltă rezistentă, ceasta presupune ca şi în ju ­ tate : Ion Agîrbiceanu — mintă padnrn razbate o simfonie
pe laminarea lor într-o gamă deţul noslru să se acţioneze „S trigoiul" ; M ihail Sartovca-
variată de sortimente, aceasta in mod sistematic şi energic nu — „Venea o moară pe Ş i­
constituind o condiţie esenţia­ pentru îm bunătăţirea a c tivită ­ ret" ; Fănuş Neagu — «Înge­
lă a m odernizării ra m u rii con­ ţii de cercetare şi explorare rul a strigat".
s tru cţiilo r de maşini şi folo­ geologică, pentru investigarea D intre cărţile nou apărute
s irii raţionale a m etalului in maj cuprinzătoare a rezerve­ reţinem in prim ul rînd : So­ la biroul tovarăşului Nico- telefonul şi cantonierul fuge suri, să vină trenurile de sus, funcţie de ce va deveni, este mal destoinici, dintre cci des­
economie. O ţelarii hunedoreni lo r şi darea în exploatare cit iu l John-Perac — „Poeme", lan Todor — directorul între­ spre cabină, lese im ediat şi şi poale pleca". lucrat. toinici : Gheorghe Prundaru,
dispun de o vastă experienţă, mai rapidă a no ilo r surse de in traducerea lui A urel Hău, prinderii forestiere Orăştie — ridică fanionul galben : „D rum Am ajuns sus, în inima — Dc 20 de ani lucrez la pă­ Ion lacobcscu şi pc mecanicul
de competenţă tehnică, de a­ m aterii prim e — cărbune, m i­ prin interm ediul căruia ni sc privim harta perimetrului bun", ne spune zimbind. muntelui şi nu putem să nu dure. Dc mic, ne spune Vic­ funicularului din virf de m u ri­
gregate moderne de mare ca­ nereuri de fier şi complexe — dezvăluie m inunatul univers „aurului verde" din Munţii Un alt popas fa Valea Rea subliniem felul minuţios şi tor Pop. De 7 ani ts drujbist. re, Paraschiv Bică. Apoi sa
pacitate, pentru a îndeplini a­ iar prin îm bunătăţirea tehno­ poetic al m arelui maestru a) Orăştiei, pe care il ocroteşte Iar n-avem liber înainte. In precis in care este pusă la Am făcut trei luni şcoala de scuză că „soseşte funicularul“.
ceastă sarcină. ..Alenţia lor — lo g iilo r de extracţie şi prepa­ prozei poetice, al celui care a şi exploatează cu chibzuinţă cileva clipe o locomotivă gîfi* punct această calc ferată, de calificare. Pleacă, rugindu-ne să ne în ­
se subliniază in Raportul se­ rare să se asigure va lo rifica ­ creat poeme unice în secolul şl atenţie colectivul lucrători­ ind greoi trece pc Ungă noi, spre care s-au scris puţine cu- Işi alimentează fierăstrău) depărtăm. „Pc dumneavoas­
cretarului general — va tre ­ rea substanţelor m inerale cu X X ; „A na basc", „Şpre a ser­ lor de pădure al întreprin­ traşi pe linia moartă. Duce în oite, N-are semafoare electri­ („Merge numai eu benzină di tră nu t-'ă cunoaşte. Şi, fi nă­
bui să fie îndreptată mai m ult conţinuturi mai sărace. Aceas­ ba o copilărie", „P lo i”, „Z ă ­ derii. grabă un tren cu vagoane în­ ce şi nici centralizare cleclro- peste 70 cifră octanică"). A ­ răvaş cltcodată".
decît pină acum in direcţia ta reprezintă pentru colective­ pezi", „V în tu ri" etc., de o u- — Zilele Congresului au cărcate cu lemn. Lemn din dinamică. Dar arc oameni care Poi îl porneşte. Trunchi după Numai pirîul desparte un
reducerii continue a consumu­ le şi comitetele de direcţie de riaşâ forţă interioară, deschi­ adus bucurii şi mulţumiri inima muntelui. Încă crud. işi cunosc şi îşi fac cu răs­ trunchi cad sub puterea din­ munte dc altul. Pe valea în­
rilo r specifice de cocs şi me­ la întreprinderile m iniere H u­ se oriclnd lum ii exterioare. multiple întregului nostru co­ Pornim. „Pină la Anineş nu pundere datoria, veghează zi ţilor săi. Şi vuietul pădurii gustă de lingă firul apei se
tal, a folosirii integrale şi in ­ nedoara, Barza şi Deva o snr lectiv. ca şi întregului popor vă mai opreşte nimeni. Au şi noapte la siguranţa circula­ parcă amuţeşte o clipă, după întinde o pepinieră de brazi,
tensive a capacităţilor de pro­ cină de căpetenie, pentru în­ Încununarea cu Prem iul No- — ne declară tovarăşul Todor. luat legătură cu „ impiegatul’ ţiei. Ca la calea ferată... fiecare căzătură. La punctul abia răsăriţi, orinduiţi in Slrrv-
ducţie". Fără îndoială eâ si­ deplinirea căreia trebuie să bo) pentru literatură in 1960 Neam îndeplinit toate anga­ dc acolo. E cale liberă', nc a- de lucru din vale, fraţii losif turî, ca intr-o grădină. dc
derurgiştii hunedoreni vor şti m iliteze cu mai m ultă vigoa­ i-a p rile ju it rostirea unui dis­ jamentele luate in cinstea slgură cantonierul dc la Va­ şi Petru Rolco, amîndoi trac­ flori. Privim pădurea munţi­
să pună în valoare m arile re­ re şi consecvenţă. curs emoţionant, autentică Congresului, am realizat be­ lea Rea, im lînrir simpatic, Oamenii pădurii torişti, slivuicsc, încarcă. Me­ lor şi micuţii din pepinieră, pe
surse de care dispun, asigu- Judeţul nostru, beneficiar „ars poetica" : „Dar mai m ult neficii peste prevederi în va pus pc glume. Zice că-i de canizat. Se munceşte ca la care miini harnice ii plivesc
rînd economiei naţionale can­ direct al p o liticii partidului de decît mod dc cunoaştere, loare dc. 209 mii lei. Acolo, in loc din Valea Rea. Sat mare, convcicr, pentru că dc fapt este
tită ţi sporite de metal de bu­ industrializare socialistă a ţă­ poezia c mai in tii un mod de inima munţilor, hărnicia oa­ întins. „Pe zeci dc kilometri, — Eu am lucrat mai mulţi un couveier — un flux tehno­ cu grijă.
nă calitate. rii, va cunoaşte în toate com­ viaţă — .şi de viaţă integra­ menilor cs\c o prezenţă de ca flucureştiur. ani mecanic aici, la pădure. logic bine stabilit — aici, in — Peste ani ăştia din stra­
L in iile directoare ale dezvol­ partim entele, la toate nivelu- lă... Iubirea îi este vatră, zi cu zi, cuvin tul partidului Urcăm, urcăm şi roţile Apoi am făcut şcoala de maiş­ inima munţilor. turi le vor lua locul celor
tă rii noastre economice consa­ . vile şl structurile sale indus­ nesupunerea lege şl locul ei străbate pină la ei, insnfle- drezinei ţăcăne sacadai la tri. De cileva Iutii m-am în ­ Cu o viteză uluitoare, funi- din coasta muntelui, ne spune
cră şi pe mai departe dezvol­ tria le ritm u ri de dezvoltare şi e peste lot In anticipare. Ea ţmdu-i şi dîndu-lc puteri, iar capetele şinelor. Ca ale loco­ tors ca maistru. M-am în­ cularul încărcat coboară din maistrul Roşa. Apoi olţii şi
alţii...
tarea şi modernizarea prepon­ de perfecţionare rapidă în v ii­ nu sc vrea niciodată în ab­ răspunsurile lor se întorc in motivelor. La curbe mari şo drăgostit dc pădure, de mun­ virfnl cel jnai înalt al mun­
derentă a industriei chimice, to ru l cincinal. Aceasta im pu­ senţă, nici în refuz" sute de me.tri cubi de lemn, ferul răsuceşte volanul ca s3 te. l.ocuiesc aici In bloc cu Ne-a ajuns drezina din u r ­
ramură care în anii construc­ ne tu tu ro r colectivelor de oa­ In colecţia „M eridiane" a­ trimis jos spre beneficiari. siringă frina, apoi îl deslrin- familia.. Am doi copii, născuţi telui. Viteza lui ţc tnfioară. mă şi dincolo de parchetul de
ţiei socialiste, şl din in iţiativa meni ai m uncii din judeţul pare Graham Grecn, cu „Co­ gc şi drezina aleargă, alcar uici, sus ~ tic spune mlndm Jos il aşteaptă şeful de bri­ la Lunca Grădiştci întoarcem
conducerii superioare de nostru înzecirea e fo rtu rilo r in m edianţii" — o carte despre gă. Din loc fu loc, în dreapta noul însoţitor, m aistrul loan gadă Petru Nuţă, de la par­ înapoi. Tovarăşul Popcscu
partid, personal a tovarăşului muncă, am plificarea sp iritu lu i evenimente tragice petrecute şi-n stingă liniei ferate pilcuri Roşa. chetul Lunca Grădiştci. Des­ „lucră" mai mult acuma la
Nicolae Ceauşescu. a cunoscut de in iţia tivă şi de abnegaţie, in tim pul regim ului dictato­ Pe valea dc forestieri se luptă cu pădu­ Ni se alătură tehnicianul face strinsoarca legăturii şi volan, frincază uiai des. Să
şl va cunoaşte un ritm de punerea în valoare a m arilor ria l al preşedintelui D uvalicr rea. Grămezi dc lemne, tăiate Simion Pavcn şi în trei ne dă telefon mecanicului de sus. nu se prea „sloboadă locomr>-
creştere de-a dreptul spectacu­ rezerve de care încă dispune in H aiti. la metru, sau mai lungi, cu îndreptăm spre parchete. Lin- Să-l tragă înapoi. Intre două tiua~ noastră la vale. La Ani­
los. Şi în această ram ură, ju ­ industria lumedoreană. Prozatoarei engleze Iw y Grădişte!, în sus coaja luată sau nu, aşteaptă oă birourile sectorului ne o­ descărcări, şeful dc brigada, neş nc despărţim de cci doi
deţul nostru este chemat să Modul în care oamenii m un­ Compton U urnctt li apare în sn fie încărcate. prim tn faţa panoului de o­ care lucrează de 12 ani zi de însoţitori, urindu-lc spor la
contribuie cu întregul său po­ cii din judeţul nostru, con­ «Editura pentru literatură u- La ,,Drumul Căstăului“ ur­ Obosită parcă dc urcuş, dre noare. „Sint cei mai recenţi zl la pădure, dc spune : muncă, mulţumindn-le pentru
tenţial care, p o triv it prevede­ duşi cu competenţă de orga­ niversalâ“ cartea „O fam ilie căm in drezină. „Cam intr-o ziua işi mai încetineşte aler­ — Brigada mea şi-a depăşit invitaţia de a-i mai vizita.
rilor. se va am plifica în v iito ­ nizaţiile de partid, au înfăp­ şi o moştenire", carte care nu oră şi jumătate slntem sus, garea. Putem desluşi tot mai fruntaşi. Cei care s-au distins toate angajamentele in cin­ Pornim la vale. In nici o ju­
rul cincinal. îndeosebi pe li ­ tu it sarcinile actualului cinci­ dezminte părerea criticu lu i la Grădiştea dc Munte", ne bine simfonia pădurii şi a in mod deosebit în îndeplini­ stea Congresului. Fiecare din mătate de oră ieşim din strin­
nia creşterii şi diversificării nal, atmosfera rodnică de englez A rnold K ettle ! „E xis­ asigură însoţitorul nostru, m e­ rea angajamentelor luate în cei 60 de comunişti din orga­ soarca munţilor. Ajunşi ta
producţiei de mase plastice şi muncă şi întrecere în cinstea tă m ultă vigoare in spatele muntelui. O simfonie cu trei cinstea Congresului", nc spun nizaţia noastră s-a întrecut Costeşti. privim înapoi spre
cei doi însoţitori. Notăm c i­
coloranţi. Congresului al X-lea al p a rti­ inteligenţei caustice a doam­ canicul sau şoferul loan Po- nrehestranţi îngemănaţi: vu­ pe sine. Aici. in creierul mun­ măreţia lor. Nu-ţi vine să
Un obiectiv de însemnătate dului şi aniversării unui sfert ne» Compton Iţurnelt, care pescu. Zicem mecanicul sau ietul Codrului, şipotul pîrîuri- tez a nume ; Mihăilă Vapît. şef telui. organizaţia de partid îşi crezi eu acolo departe, in ini­
deosebită al cincinalului şi de­ de veac de la eliberarea pa­ amuză dar totodată d istru ­ şoferul pentru că arc de iu- lor repezi şi glasul de oţel al de parchet, Miron Slănilă, me­ trăieşte intens viaţa. Cuvintul ma lor, hărnicia oamenilor fa­
ceniului v iito r este dezvolta­ triei şi realizările de prestigiu ge". dcplinil ta volonul drezinei a- fierăslraiclor, ce muşcă fără canic de fierăstrău, Emil Mun- partidului ajunge la noi cu re­ ce adevărate minuni. Pină la
rea masivă a producţiei de e­ obţinule în cinstoa _ acestor Cartea m arelui nostru isto­ trib u tii şi de ale mecanicului contenire din stejar. teanu, tractorist, Mihăilă Hcr- gularitate. Prin presă, prin noi mai ajunge numai freamă­
nergie electrică şl a bazei a­ măreţe evenimente. adeziu­ ric Nicolae lorg.i — „Istoria de locomotivă, dar şi de ale Oprim la Anineş. De aici ban. maistru forestier. Ion No­ radio şi televizor. Iar noi tul codrului. Şipotul apei si
cesteia. Sarcina principală în nea, încrederea şi hotărîrea u ­ lite ra tu rii rom âne” — im pu­ şoferului. Cu 30—40 kilome­ încolo, călătoria noastră in vac. mecanic dc troliu. ne-am învăţat să răspundem zumzetul ficrăstralclor nu-l
acest domeniu trebuie să fin nanimă cu care au fost p rim i­ tri la oră urcăm spre inima sus e dominată dc simfonia I.a parchetul Grădişte o a­ prompt îndemnului şi grijii mai auzim. Ne vin în m inte
preocuparea majoră pentru te istoricele hotârîri ale Con­ ne generaţiei noaslre cercetă­ munţilor. In halta „Conteşti" nesfîrşitu a pădurii, fierăstrăul devărată forfotă de muncă. partidului, să-l cinstim cum vorbele brigadierului Petru
creşterea mai accentuată a gresului. constituie garanţii rile întreprinse de col mai o inimă oprire. „Trenul nr.. devenind şef dc orchestră. O Caii aduc lemnul din locurile se. cuvine. Cum altfel decît Nuţă : „Cuvîntul partidului a-
cărbunelui şi punerea mai la r­ ferme că şi în v iito r indus­ marc istoric al noslru în do­ n-a ajuns încă fa Valea Rea" pornim pe jos, însoţiţi de tî- unde nu pot intra tractoa­ prin hărnicie. Cu fruntea sus junge şi la noi. Şi-l cinstim
ga în valoare a întregului po­ tria judeţului Hunedoara va meniul lite ra tu rii române. ne spune cantonierul, şi vor­ nurul maistru loan Roşa. Dre­ rele. A poi tractoarele îl duc hi muncă, şi-n înfăptuiri. cum se cuvine".
tenţial energetic al ţă rii. pulsa viguros şi intens. în I bele fii? seamănă a scuză erl zina n-are „liber". Impiegatul la punctul de lucru. Aici sc Petru Nuţă ne roagă să no­
Se cunoaşte că judeţul H u­ ritm u l trepidant al întregii A. M. OPREAN | ne-a oprit din drum. Sună sc scuză dar, „încă cîteva cea­ judecă fiecare trunchi şi, in tăm din brigada sa pc cei GH. î, NEGREA
nedoara care in prezent ocupă indu strii româneşti. J