Page 65 - Drumul_socialismului_1969_08

Redacţia

şi administraţia

ziarului

D E V A , str. Dr. Petru Crozn. nr. 35.

telefoane : tedoclor şef - 1588 ; re­
dactor şei adjunct, secretar de redac­
ţie şi sectio viata de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in ­
dustrie şi adm inistraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
1505.

■

ÎN ÎNTIMPINAREA d u n A rea

l i l l M H i 0 AGRICULTURA
ZILEI DE 23 AUGUST ZĂGĂZUITĂ
■ i .... . - — »_- - - —---
MODERNA, INTEN­

f.a P o r ţ i l e d r F i e r . D u n ă r e a
Creşte fondul j Devansări a /ost -s lă cililă pe i u t r e a o a oi s a r şi d a r e a în. e x p l o a t a r e , m
a n u l v i i t o r , a
/ tri m e to r a g r e ­
g a t e a l e m a r i i c e n t r a l e h i d r o ­
p r i n U '- o
b a n c h c l u - d i f t .
lă ţi tu r.
e l e c t r i c e .
să sc c o n s t r u i a s c ă b a r a ju l- d c -
de locuinţe la export SIV Şl MULTILATE­ la a d ă p o s t u l c ă r r i a u r m e a z ă ★
V t'r s o r a l c o l o r d o u ă cent rolo
h i d r o e l e c t r i c a — r o m â n ă şi Vineri s-a dat in exploata
î n c h e i a t ă
I n t c r a r c a .
iu (in sla i:ă .
Constructorii de locuinţe din Valea Jiului a- Printre succesele deosebite inregistrote de RAL DEZVOLTATĂ c n 29 d c z i l e mni d e v r e m e d e ­ re ecluza dc pe malul rom â­
obiectiv principal
ec
nesc,
dauqâ, prin munca lor plina de dăruire, noi colectivul de muncă de la I.M.C. Birceo se c it j n e c o n i z a s c r ă p r o i e c t a n ţ i i , compune Sistemul hidroener­
dimensiuni la cotele marilor înfăptuiri. numără şi depăşirea cu 28 la sută a pionului a c o n s t i t u i t o o p e r a ţ i u n e d o getic şi de navigaţie de la
la export ne 7 luni. Au fost expediate parte­ î n a l t(i a n v e r y u r n t e h n i c ă .
Prinlr-o organizare moi judicioasă a mun­ nerilor externi, peste sarcinile planificate, C a u r m a r e a d e b i t e l o r şi l’o rţilc dc Fier. In aecsl fel
cii pe şanlier, prin folosirea cu maximum de In codrul omplului şi complexului program de edilicore a C ă d e r i l o r m a r i c a r e s-au in - s-a încheiat perioada de pro­
eficienţă o timpului de lucru, constructorii de 54 000 unităţi eahle şi 174 000 bucăţi cărăm i­ socialismului in patria noastră, stabilit de Congresul al X-leo lî l n i t în a c e l a ş i t i m p şi in a - bi- tehnologice inaugurată în
Cunoaştem , neîndoielnic, fic - pe şantie/uf nr. 2 Petrila au reuşii pină in pre- j dă. De menţionat că obligaţiunile contractua­ ol porlidului. un loc de more însemnătate il ocupo crearea unei ( c c a ş i s e c ţ i u n e , in n u stim ii. a l ­ prima dum inică a lu n ii au­
caic lin i noi. oameni cAm ra le lent să-;i reoliieie sarcinile de plan ce le re­ le anuale privind livrarea cărămizilor (a ex­ oqriculturi modeme, imensiv şi multilolerol dezvoltote, capabilă gust. Vasul, care a marcat a­
pu ri Am d iu se b ilâ siiniA pen­ veneau pe anul in curs. Astfel, ei au predat ta port au fost îndeplinite integral încă in cursul să solisfoco cerinţele multiple ole societăţii, so asigure impor­ b i e i n a t u r a l e a f l u v i u l u i . c i ( cest im portant moment inau­
ii u v irs i;i, « ii ior ic iu sra m - lunii iulie. Pe seama acestor devonsări la şi n e c e s i t ă ţ i i d e a s e rcs p cc t-.i
na ca. D intre < l|i nm osc din cheie 246 oportamenle cu un grad diferen­ tante surse de produse pentru export, să contribuie intr-o mă­ c o n d i ţ i i l e d e n a c 'n i a ţ i e, ope- gural. a fost nava sovietică dc
accasiâ categorie de oam eni, ţiat de confort, precum şi 137 garsoniere. export, veniturile întreprinderii au crescut cu sură tot moi more la progresul întregii economii noţionale pasageri ..Am ur", Eeluzarea
ani n dcoscbiiâ consideraţie 435 000 lei, am plificind volumul beneficiilor ra/.fa d e la P o r ţ i l e d e F i e r este
penlrvi un ul, şi nsia din ju ic i- Numai in anii construcţiei socialiste fondul realizate peste plan, care (a slirşitul( lunii iu­ Deoarece agricultura reprezintă una din romurile de bază c o n s i d e r a t ă d r e p t u n a d i n t r o ei. începută la ora 11,2.5 a
n 0 ca dc fiecare dai A eind ne de locuinţe destinate penlru minerii de pe a­ ole economiei, accelerarea procesului de obţinere o unor pro­ durat :ii! de minute Eveni­
tm iln im , parcă p rin u -im (Acut. lie totalizau 304 000 lei. ducţii oqricole boqote si sigure, cu cheltuieli materîole şi de c e l e mai. c o m p l e x e şi mai. <;ce­ mentul marchează şi reluarea
a<c s,\ spunA c iic ceva in u -u n ceste meleaguri s-a îmbogăţit cu 14 300 de Aceste realizări ou un suport solid in folo­ fe l u c r ă r i d e z ă o ă z u i r e d in circulaţiei navale pe marele
mod eu (u lu i personal. apartamente. In următorii ani potrimoniul lo­ muncă minime, o constituit o preocupare permanentă o porţi l u m e . P e n t r u p r i m a o a r ă a n
P rin nu m ai re ţin re fel de cuibil al Văii Jiului se va ampli fie O intr-un sirea raţională o copocitâţilor de producţie, a dului şi statului nostru. flu viu european, după te rm i­
r o n iiirs dc îm p re ju ră ri iţii a­ forţei de muncă, a întregului potenţial m a­ Documentele odoptole de Congresul ol X leo relevă cu f o s t u t i l i z a t e la b a r a r e a u n u i narea lu cră rilo r de închidere
sem uia o dalA tu te le din obraz ritm şi moi ascendent, in concordanţă cu ne­ terial şi uman de care dispune întreprinderea. c u r s d c apă b l o c u r i d i n b e t o n , de finitivă a cursului Dunării,
$i dc pe Iro n ic m i mcscr.'a pregnanţă gnjo pe core partidul o acordo in continuare fruc­ d in p i a t r ă . p r e o ţ i m şi s l a b i ht-
dc m in e r. Dacii asemănarea ar cesităţile incluse de dezvoltarea economică si Ca urmare a acestui fapt sporurile de pro­ tificării moi lorgi o rezervelor de creştere a producţiei vegetale ))Ozr u r i a ş i , in g r e u t a t e d e /ti­ lucrare realizată zilele acestea
fl avut in vedere doar virsta , sociol-culturală a bazinului carbonifer, in ducţie realizate şi im plicit cele ce ou luat ca­ şi onimole. slobilind căile şi mijloacele de reolizore a obiecti­ intr-un tim p record in zona
înecurile a r fi rilm as lim pezi. n ă la 25 t o n e f i e c a r e , f.a e x e ­ barajului doversor al viito a ­
L v jd c u i eA peni i u im eput concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale lea exportului s-au realizat exclusiv pe seama velor. precum şi sarcinile ce revin cooperotorilor. meconizalori• c u ţ i a b a n c h c t c i - d i p ce l e a g ă
n-am sesizat com u n ii ai ca, dar lor, codrelor tehnice, tuturor lucrătorilor din ogiicultură. c e l e d o u ă m a l u r i a l e D u n ă r i i , relor centrale hidroelectrice.
n-am lAsat-o $A troacă neob- nivelului de (roi al populaţiei. creşterii productivităţii muncii cu 2,2 la sută. După cum se ştie. noua cale
serv atn. Privind tobloul de dezvoltare a ogricultuni, inlăţişot in ci­ c o r i s t r u c t o r i i r o m â n i a u f o s t
— Da . a?;a osn*. V irsta osie frele cuprinse in Directivele Conqresului core. fără îndoială, sub s u r ijin iţ-i. p o t r i v i t p r e v e d e r i l o r de circulaţie a navelor dc la
un m in e r nem aipom enit. Sa- conducerea înţeleoptă o partidului se vor tronspune in reali­ C o n v e n ţ i e i p e n t r u e x e c u ţ i a o- Porţile de Fier, ce se întinde
pa. S«, nu şl iu cum se filCC
(A tocm ai Ia m in e ri sâ p â in ­ tate, desprindem orientarea clară a eforturilor spre ridicarea h i r c l i i e l o r d e la P o r ţ i l e d e pe circa TDD do metri, va
rile Ic Tace m ai Adinei. substanţială o eficienţei intregii activităţi deslăşurote in liecara F io r . şi d e c o n s t r u c t o r i i iu ­ funcţiona pentru inccput in ­
O nsifcl d r con slautrc. ii e- ramură de producţie agricolă. In primul rind se impune oten- g o s l a v i .
bviic SÂ rec u n o a şirm , no poaie tr-o singură treaptă. I ii v iilo r,
fi respinsă, dacă avem iu ve­ : Record la mina ţiei prevederea referitoare la creştereo producţiei globale ogri- î n c h i d e r e a a l b i e i Dunării in
dere de la cine vine. Om ul se cole în perioada anilor 1971 — 1975 cu 28-31 Io sută foţă de patru z i l e şi j u m ă t a t e ( p a r t e a cind se va da in funcţiune şi
n u m e ric A vra m D n|u sl a lu ­ culoarul sim ilar din bclon dc
cra i la m ina l.n p e iil m ai hino : Vulcan realizările octuoiului cmcinol. Lo bozo obţinerii sporului omin r o m â n e a s c ă ) , fa t ă d e p e s t e 30
dc nO dc ani D ar num ele poa­ tit va sta creşterea în continuare a producţiei de cereale. care d c zile. p r e c o n i z a t e in p r o i e c ­ pc m alul iugoslav al D unării,
le li şi a lin i, aceasta neselnm - în 1975 va ojunqe lo 17.5-18,5 milioone tone. o producţiei de te. e s t e o v i c t o r i e d e p r e s t i ­
blnd eu n im ic rsenta lu c ru ri­ : La mina Vulcan a avut loc ! sr va trece (a ecluzarea in
lor. A re cule adinei p r obraz legume, core în ultimul on al cincinalului va atinge peste 4 g i u , n u a d e v ă r a t r e c o r d , u n două trepte. Alunei, la fiecare
şi pe fru n ic . Ce i le-a In cru s­ i ieri dupâ-amiozo un eveni- : milioone tone, o producţiei de fructe precum şi ndicoreo sub- s u c c e s c e d o v e d e ş t e c a p a c i t a ­
ta i lu i Dn(n sau celor de o i ment deosebit : menabrii bri- i slanţiolă o ponderii sectorului zootehnic în ansamblul produc­ te a şi m a t u r i t a t e a s i t e e i a l i ş t i - 64 de minute un remorcher
! gâzii conduse de Gheorghe j ţiei ogricole. 1o>\ m u n c i t o r i l o r , a t u t u r o r c e ­ va putea trcee in axai sau in
i Purda au fost sărbătoriţi pen- ■ In codrul complexului de măsuri si acţiuni inîţiote de por l o r c a r e ş i - a u u n it e f o r t u r i l e am nnlr fl şlepuri, fiecare »-
; tru obţinerea unui important i tid. în scopul osiqurăni înfăptuirii obiectivelor slab'li te în do­ lir a c e s t m a r c ş a n t i e r a l p a ­
I succes. Ei au realizat, in 27 i meniul agriculturii, un loc deosebit de însemnat il ocupă preo- triei. FI s e d a l o r e ş t e m i n u ţ i o a ­ viiul o încărcătură dc pină la
: de zile, 251 metri .de galerie i s e i p r e g ă t i r i f ă c u t e d i n v r e ­ 2 DDD t. Prin realizarea celor
! in cărbune pentru pregătirea ; cuporeo pentru modemizoreo bozei tehnico-matenole. creşte­ m e . i i c r f c e te i , o r g a n i z ă r i şi d i s ­ două ecluze se vor crea con­
de
rea numărului cadrelor de specialişti si ridicarea gradului
Mereu I unor noi abataje. 'Jprjnlr-o a- : calificare a lucrătorilor. Afectarea din fondurile stotului a circa c i p l i n e d o v e d i t e d e e x e c u t a n ţ i d iţii ca \ ile/;» de transport
i vansare medie de peste 9 me- ;
F s t c s e m n i f i c o tiv f a p t u l că l u ­
pc Dunăre să crească de
a­
60 de miliorde lei. la core se odouqă olte circa 20 de mdiorde
: tri liniari de galerie' susţinută :
: cu armătură metalică, mine- ; Ier investiţii făcute de cooperativele agricole, reflectă grijo ce c r a r e a d c î n c h i d e r e n m i l e n a ­ proape patru ori. iar traficul
r u lu i D a n n h i u o î n c e p u t in p e ­
fii din această brigadă au j se acordă progresului agriculturii, ridicării acestei romuri pe r i o a d a in c a r e d e b i t u l f l u v i u ­ anual dc m ărfuri să sc ridice
? stabilit un adevărat * recoid ] trepte tot1 mai inalte. Indcplimreo unui vast progronr de iriga­ lu i a f o s t c e l m a t s c ă z u t A c e s t la 15— IX milioane tone faţă
: pentru exploatările miniere din j ţii, exlmdereo qrodului de mecanizare a lucrărilor şi o efţimi- i n t e r v a l a f o s t s t a b i l if m a t e dr 12— N milioane tone cit
în | creat condiţii pentru punerea : unei suprafeţe de 2,2-2,5 milioane hectare pentru irigaţii oină f r e l n r s t a t i s t i c e d i n u l t i m i i 120 6-a înregistrat pină acum.
Amenojareo
zării reprezintă factorii esenţiali de modernizare
j Valea Jiului. In acest fel, s-au ;
m a t te, in u r m a in v e s t igă rii ei
în 1975, folosirea o 120-123 mii de tractoare şi a 1 SC— 190 kg
zile
j in exploatare cu 45 de
j mai devreme o stratului 13 de substanţă activă Io Hectar vor permite reolizorea de randamen­ d e a n i. MARIN COANDA
j la mino Vulcan, te superioare la unitoleo de suprofotă şi o creştere însemnată S t ă v i l i n ' a c u r s u l ui D u n ă r i i
i In sala de apel, minerilor ; o productivităţii muncii. a c o n s t i t u i t n eîapă e x t r e m d e
d i f i c i l ă . C o n s t r u c t o r i i au d a *
! din brigada condusă de : Congresul o pus în faţa lucrătorilor din agricultură sarcini
j Gheorghe Purda le-ou fost de maximă importantă în ceea ce priveşte gospodărirea judi- o l u p t ă n n r i g ă r n m a r e l e fi u
v i u . a l e cărui, a p e a u a ti n s , în
primele j ou fost felicitaţi pentru obţi- ; cioosă o fondului funciar, cerînd intensificarea eforturilor pen­ u n e l e p e r i o a d e . î n d e o s e b i p e
j înminate buchete de flori şi ;
u l t i m a p o r ţ i u n e d e U>0 m e t r i , | România—
tru omeliororea fertilităţii solului, comboterea eroziunii şi dese-
j nereo acestui succes de către ;
i inginerul Ludovic Feyeş, direc- i coreo terenurilor cu exces de umiditate In acelaşi timp s-o sub­ o v i t e z ă d e 7,5 m e t r i pe secuu-
liniat necesitatea îmbunătăţirii activităţii de cercetare şi orga­
! torul exploatării Această rea- ; nizare o producerii seminţelor de colitate superiooră. creşterii du. S-o depus o a c t i v i t a t e d e | Anglia 2-1
; lizare se înscrie in contextul i animalelor de roşă şi osiqurării unei baze furajere corespun­
I succeselor deosebite pe care : zătoare d e p l i n ă d ă r u i r e p r o f e s i o n a l ă şi
u m a n ă , /iu fost.
c o n s t r u c t o r i
’* oamenii adîncurilor din Valea ;
muluri I Jiului (e dedică Zilei mineru- ; de core dispune agricultura noostră soci a listă impune trecerea c a r e . d in i i r o / n i e i n i ţ i a t i v ă , n u i la tenis |
Valorificarec moi deplină a potenţialului moteriol şi uman
I
■ lui şi aniversării a 25 de ani ;
şi în sectorul cooperatist Io profilorea producţiei şi specializa­
d e - a
r i n d u l
au p ă r ă s i t zi>r
j de la eliberarea patriei.
rea unităţilor, la dezvoltoreo formelor de asociere intercoooera-
fistă. în acest fel osigurîndu se consolidarea economică a l o c t i r i l c d e m u n c ă f.a 4-C, m i ­ • L O N D R A l.’ (Agcrprc-O. Pe
! Omagiu ; C.A.P. şi sporîreo veniturilor cooperatorilor Inlnr’reo disciplinei n u te . a u t o b a s c u l a n t e d e mare j n vreme incertă, in prezen-
şi o răspunderii lucrătorilor din agricultură fotă de ove'ca ob- ca paritate a r u n c a u in v e c h i u l, j ţa a peste 2 0(10 dc npretatori,
! eroilor grevişti steoscă si interesele qeneroln ole societăţii, deplosareo centru­ i a d nl D u n ă r i i b l o c u r i d c b e ­ j vineri. pc terenul central
scamă cu el ? L n g h m rile as- lui de q reulofe o activităţii desfăşurolo de orqone^ oqrico'e în ton.. iu f u n c ţ i e d e ..g r a f i r u l 1 d r la Wim fUrdun, s-a dispu-
rn v ilt ale că rb u n e lu i ? Poate, unităţile de producţie constituie, de osemeneo, oremi.se siqure j Uit proba dc (lutilu din ca-
în fru n ta re a acerbi» cu necu­ Un grup de olpinişti din ; ş a :i “ . du/tă r a r e s -a l u c r a t | d ru l linatei m tc r-z n n a lr a
noscutul ? Poate. G rijile ? Şl ale înfăptuirii programului de dezvollore şi modernizare a a-
cile nu s in i din acestea in ; Lupem a aplicat pe o stîncă i griculturiî. O p e r a ţ i u n e a ile î n c h i d e m a j ..Cupei Uavis-, in care sc în-
viaţa m in e ru lu i ! P oair. Poate ; din apropierea locului Bucu- i Mobilizînd întregul potenţîol si volorifieînd lo un nivel D u n ă r i i se a d a u g ă a l t o r v.ic- j lilne.se echipele de tenis ale
Câ toaic la un loc. ra din masivul Retezat o pla- ! superior toote rezervele de core dispun, unităţile agricole de . Angliei >i Romanici Tcnis-
A ţin e rii h A irln i îşi am intesc t o n ^ n a r e a u fo s t în r e g i s t r a t e , j m anii rumâni Inn 'fu m c
ntai bine de vre m u rile Im e dia­ * că comemorativă dedicată [ stot şi cooperatiste din judeţul nostru pot si trebuie să-si aducă n o u r a c u t a la P o r ţ i l e d c F i e r :
te dc după A ugustul fie rb in te . Zilei minerului pe caie sînt î o contribuţie tot moi substanţială la moteriolizoreo obiective­ j tlic Nă-iiasr au făcut un
al e lib e ră rii declt ceea ec s-a j imortalizate cuvintele : „|n- ţ d a r e a in e x p l ' i a t a r e a e c l u z e i im p orta n t pa:, către finala
im iin p la t cu ani m al încoace. lor stabilite de Conqresul al X-leo ol portidului. lo îndeolinirea competiţiei reuşind să ul>|i-
In m em oria lo r st A in cru sta t ; chinăm această placă memo- ; exemplara o sarcinilor nrevăzute nentru Derioodo viitorului cin­ d r /)(• m a l u l r o m â n r . u . i u u n -
m ai adine ch ip u l crezului că­ riei minerilor căzuţi in lupte- I cinal. Dăruindu-se cu intreoqo pricepere şi hărnicie realizării d a r e a i n c i n t e i 1 A d in e x t r e ­ nă o splendidă vic le n e cu
pătat dc la p a rlid in ziua de | le greviste din august 1929 i scorul de UI— R. ,'l— R, fî— J|,
m lin c docil orice a lt evenim ent. Prin depăşirea constantă a sarcinilor de plan, brigada con­ hotărîrilor Congresului, coopcrotorii, mecanizatorii, lucrătorii din m ită ţii )' c e n t r a l e i şi p u n e r e a G— t in fa ţa perechii Mai k
Firesc, pe ntru că atu nci, chtd ’ Lupeni", Este un omagiu a- I I.A.S. şi cadrele tehnice din judeţ se vor dovedi Io înălţimea sor-
tara era apAsalA de m a ri greu­ dusă de minerul Constantin Za h ari a de la mina Paroşeni se si­ ■ dus minerilor core au înscris i cinilor încredinţate de partid, o ceratelor imouse de necesito- in c i r c u l a ţ i e a ră ii f e r m t a r e Cox. G raham S iilu e tl. in
tă ţi. p a rtid u l li s-a adresat, tuează mereu in primele rinduri ale întrecerii socialiste. In foto­ o pagină glorioosâ în istoria i l 'n r n u S e r c r i n - T o p ) c ( . F a e s t e u ltim u l m om ent căpitanul
i-a chem ai sA fream ăte mal teo ridicării patriei noostre pe noî culmi ole progresului ş» ..non-plavei “ al echipei A n ­
p u te rn ic In H ilîn cu ii, sâ trim l- grafie, şeful brigăzii. : potriei noastre. civilîzoţieî. p r e l u d i u l u n e i v i i t o a r e l u c r ă r i ;
tA m ai m u lt cărbune. Cu fe ­ gliei. tlcdlev lia v ie r, a dccU
tele supte de m izerie, cu tru ­ c o n s t r u i r e a b a r a j u l u i rlc v e r ­ ca în Incul tui Câirtis, iniRal
p u rile Sleite de p u te ri, dar cu anunţat că va juca a lă tu ri j
o voinţa pe (a re le-n pum a da
nu m ai p a rtid u l, m in e rii au dat dc Fox. să evolut'/.r S lilw c ll, i
naştere la o epură legendară, care arc o experienţă corn- !
rn eroi ra re rAm ln In istoria p ctiţională urni im leluncală
W lrii Din nunele V ilii .fiu lu i a
Ieşit m ai m u lt cărbune, tara Cn Lnalc acestea. perechea .
întreagă s-a v ita liz a l. Au p o r­ c n g lc/ă nu a putut face faţă
n it fu rn a le , uzine, locom otive, .incului rem arcabil prestat I
centrale e le rin re . Şl din loato
acestea a rAsărit im cintee dc tenism anii români care
au tt?rminat victorioşi, nu
nou, o poezie nouA, o ilrn rn n -
fără a trece prin em oţii mai *
s lra ţic nouA. Ia l.up eni şl
ales îp p rim u l set. C’orcspnn- ,
P c lrila , la Anm oasa şi I.onea,
i denţii age nţiilo r in te rn u ţio - ■
z iln ic e xp lo zii d r re ro rd u rl
m ine reşti. însoţim, de fan fare ACUMULAREA - CONDIŢIE HOTA- Bucurii fara margini d e muncă creatoare, pe fer­ | oale de presă prezenţi la
$1 flo ri. Se răsplăieau e fo rtu ri mitatea şi caracterul profund i acest meci remarcă în croni-
supraom eneşti pentru cauza ştiinţific al conducerii intregii file lor că Ţ iria c a jucat su­
ţâ rii, p e n lru v iito ru l ei. Pnato activităţi dc către partid. perb şi că Mie Nâslaso i-a
că niciodfliA Valea J iu lu i nu RÎTOARE PENTRU ASIGURAREA Vestea alegerii tovarăşului nonstre în lume este nem ijlo­ Studiind documentele Con­ fost un partener cxceleni,
deosebit de agil în jocul
va m ai re tră i m om ente ca a- Nieolae Ceauşescu, fiul cel cit legală de activitatea sa gresului am încercat acea sa j la fileu. de
mai iubit al poporului român,
lisfacţie pc care ţi-o poate da
rodnică, plină de răspundere
celca. Şi dacă aşa rsle. lo tu l în funcţia de secretar general pentru destinele poporului, numai convingerea fermă în P rim u l set a durat 47 do
râ m ln * de n a tu ra fire scu lu i. al partidului nu poale decit să desfăşurată in conducerea par­ posibilitatea înfăptuirii fiecă­ | m inute. In setul u rm ă to r 1
A tu n c i, fln v til re v o lu ţio n a r de­ DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII ne umple inima de bucurie şi tidului şi stalului nostru. De rui obiectiv, satisfacţia mun­ j S lilw c ll caro a fost mai ac- j
clanşase en ergii n cb â n tiile ca­ mîndne. Dragostea şi preţui aceea, ca orice cetăţean al cii Pentru că. asn cum oame­ tiv decit Cox a făcut puncte
re an pus tara pe tm /Agaş rea de care se bucură iubitul României socialiste, nu pol nii muncii din întreaga ţară J din cttcva „ v o lc u r i" şi s-a
nou, proces desfăşurat fn tr-u n Siicictntcn snciulislii, Ixt- decîl să fiu mîndru şi su-mi i rem arcat p rin servicii p u lc r- ;
rindul
ritm tre p id a n t la ra re m in e rii z.itâ pc proprietatea soeiitlâ mediu n crescut de 3.1 ori. nostru conducător în întregului exprim bucuria fără margini au întîmpinat Congresul par­ I nice In cel dc al treilea set, j
comuniştilor şi al
an adus o co n trib u ţie dc m aro a mijloacelor dc producţie, ZEVEDEI ŞTEF In acelaşi timp. volumul popor are o puternică acope­ pentru alegerea în funcţia de tidului cu adevărate cuinii ale Ţ i rine şi Năstasc au condus j
Însem nătate. Acea clapă a a crouL condiţii materiale fa­ director of Direcţiei judeţene m ărfurilor desfăcute răh\? rire faptică, găsindu-şi cores­ secretar general al partidului realizărilor, şi siderurgişui Că- cu 2—0. Apoi englezii au c- i
hătAliel re vo lu ţio n a re , ca de de statistică populaţie prin comerţul so lanului s-au prezentat cu ce nu
vorabile pentru menţinerea rialist a fost dc M ori mai pondent în neobosita activita­ a tovarăşului Ceauşescu. fiind avut ei mai bun. mai »le preţ : galat. insă ju c ă to rii rom âni,
a ltfe l şi altele care i*au u r ­ pe deplin convins că la con­ buni tacticieni, după cum '
m ai, s-a co n tu ra t p rin ifă s ă - unei rate ridicole a acumu­ mare. Sînt doar citcvn din­ te revoluţionată. în exemplul ducerea tării se află fiul cel abnegaţia lor. dăruirea lor. n- serie com entatorul sportiv al
tu rl specifice, p rin clem ente lării in condiţiile creşterii consolidat şî diversificat ba­ tre cifrele rare reflectă creş­ dc patriot şi internaţionalist mai destoinic şi iubit al po­ tasnmentul lor total In politi­ agenţiei de presă „Rcptcr**,
p ro p rii, ta îşi arc ţe lu l, firu l continue a nivelului de bu­ za tehnico materială a socie­ terea nivelului dc trai în înflăcărat. în faptul că tova­ ca partidului, toate exprimate şi-au impus jocul şi au ciş-
$1 Intensitatea sa Dup.1 ce năstare a poporului Clasicii tăţii care reprezintă o che­ condiţiile etnii ţara noastră răşul Ceauşescu s-a dovedit a porului. In producţia realizată peste tical. In setul al 4-lea T iria c
noua societate a eApAml c o n ti­ marxism-leninismuluî şi rea­ n menţinut o rată a acumu fi purtătorul idealurilor celor prevederi.
lizările practice dc pină a- zăşie pentru creşterea siste­ larii ce se situează priniiu» mai înalte ale naţiunii noas­ MARIN CRAIU Nu găsesc cuvinte să-mi şi Năstasc au dom inat clar.
n u i şl form e concrete, m ate­ matică a bunăstării întregu­ Li au jucat la adevărata lnr
ria le şi de g in tlire . m in e rii, rum au demonstrat că in cele mai ridicai»* 1 dîn lume. tre socialiste. medic veterinar, şeful fermei exprim bucuria po caro am valoare reuşind la capătul u ­
b tn r in c o rp o ra ţi In m a rile c- toate cazurile stabilirea şi lui popor Societatea noas­ Raportul prezentat la Con­ Ridicarea prestigiului ţării nr. 4 de la I A S. Bîrcea trăil-o aftinel că tovarăşul nui adevărat lu r de fo rţă sâ
fo rtu ri naţionale, au răm as in menţinerea unui raport just. tră are astăzi o bază mair- gresul al X-lea dc tovarăşul Nicola»1 Cenusescii. cel mai sc im pună şi să te rm in e \ ic-
prim ele, rln tlu ri a lr fră m lntA - optim intre fondul de acu­ rialâ puternică compusă din Nienlnr C'cauşcscu face o n- îndrăgit fiu al poporului, iubi­ lurioşi. In felul acesta, echi­
nnlizâ ştiinţifică a ronseein-
rllo r sociale. Pe p la n u ri şl In mulare şi consum sint con­ mii de întreprinderi socialis­ ţclor pe care le poale avea Avem in fată un viitor luminos tul nostru conducător, a fost pa României conduce cu
form e m ereu noi, cărbunele diţii sine qua non ale pro­ te moderne, bine titilale. ca­ ales in lunclia de secretar 2— 1 in m eciul cu Anglia
gresului economic şi social pabile să participe in circui­ reducerea volumului acumu­ general al partidului. Flstc o­
ră m in ra armA tle atac pe a* oricărui popor. tul economic mondial de pe A s lă iî sc joacă ultim ele
i fro n tu l socialist. poziţii dc egalitate cu parte­ lărilor asupra nivelului de Cred ră n a fost om pe pă- por perspectiva luminoasă a mul cmc s-a dăruit eu toată două partide de simplu. F ­
fiinţa sa cauzei partidului, oc-m
I în aceasta m a e ro -p ro lilrm a - I alitiea înţeleaptă, ştiinţi­ trai. arătînd <. ă alocarea u­ mm lul României care să nu României socialiste i hipa României trehuie să
fic fundamentală, de dezvol­ neri din ţările cele mai dez­ nui procent mai mare din fi urm ărit cu juslifi.ată nun- Ştim că în faţa noastră vor închină întreaga sa putere de
e Ir A socială nu d istin g i In io .- mai realizeze un punct pen­
deauna m icrocosm osul In d iv i- tare continuă a acumulării voltate ale lumii venitul naţional pentru con­ dric şi neclintit! încrederi1 lu- sta sarcini deosebit»?, că side­ muncă poporului, exemplu de tru a obl'ii'* m u lt dorita ca­
— promovată de Partidul Produsul social total şi ve­ suni nu duce la creşterea rrâi ile Congresului partidului. rurgia va trebui să contribuie profund devotament, de dra­ lificare. in prinţu l joc, ile
C ARMEANU Comunist Român — a făcut nitul naţional sint în pre­ nivelului de trai. ci dimpo­ Dezbaterile din forumul co­ dîn ce în ce mai mult ia rca- goste neţărmurită faţă dc pa­ la ora 15 (ora Miicureşliuhii)
ca în anii socialismului eco­ zent de 5.4 oi i şi icspectiv trivă. are consecinţe negative muniştilor. exemplu do înaltă ’ izarca valorilor materiale pre­ tria noastră socialistă sc h.tîlnesc T iria c şi S lilw c ll
de 5.2 ori mai mari decîl în văzute dc Directivele Congre­ | m in im i ca in continuare '.ă
nomia ţării noastre să se dez­ anul 1950 La un locuitor in principialitate şî patriotism, sului Am convingerea fermă
&.ZÎSLTSXBI volte într un ritm care se anul IDO!» s-n realizat de O documentele aprobate inlr-o ră aceste sarcini se vor rea­ adjunct al şefului sectorului se dispele partida C o \ —
Ing. IOAN CIMPORESCU
Năsliisc.
situează între cele mai înalto ori mai mult venit naţional (CONTINUAU 14 MO o ) *) impresionantă unanimitule au liza. convingeic bazată pe în­ furnale de la Uzina „Victoria"
__________________________/ din lume. In acest fel s a decit în 1950, iar salariul deschis în faţa întregului po- făptuirile unui sfert, de veac Colan